Orlenschi Erika

An II Grupa4

Temă suport de curs

1.Ce este politica sociaăa si care sunt funcțiile ei?

Liliana Mihuţ spune că: ,,Politica socială este, sau ar trebui să fie, un răspuns la
problemele sociale ale unei anumite comunităţi, respectiv ale anumitor grupuri expuse în
mai mare masură diferitelor riscuri". Totodată, profesorul Catalin Zamfir, afirmă că
politica socială poate fi înţeleasă ca ansamblul reglementărilor, măsurilor şi activităţilor
întreprinse în principal de stat în scopul modificării parametrilor vieţii sociale a unei
comunităţi, într-un sens considerat dezirabil la un moment dat . Funcțiile sunt: funcţiile
reglative, funcţiile compensatorii, funcţiile de apărare, funcţiile protective și funcţiile de
satisfacere a unor nevoi colective.

2. Care sunt cele patru argumente majore în favoarea unei politici sociale comune a
Uniunii Europene ?
Cele patru argumente majore în favoarea unei politici sociale comune a Uniunii Europene
sunt următoarele: coeziunea socială, libera circulaţie a muncitorilor, eficienţa economică
și dumpingul social şi turismul social.

3. Ce este si care sunt elementele esenţiale ale modelului social european?

Conceptul de model social european este astăzi un concept răspândit la nivel european şi
recunoscut oficial, find menţionat frecvent în documentele oficiale ale Uniunii Europene.
Elementele esenţiale ale modelului social european sunt: un nivel ridicat al protecţiei
sociale cu servicii de interes general; existenţa dialogului social, care presupune
coordonarea politicilor cu acordurile colective, negociate de partenerii sociali; o atenţie
deosebită acordată coeziunii sociale; un set de valori esenţiale comune, ca de pildă:
pluralismul politic, politica nediscriminatorie, toleranţa, solidaritatea şi egalitatea între
femei şi bărbaţi, un nivel cât mai ridicat al ocupării, creşterea durabilă şi neinflaţionistă,
competitivitatea economică, calitatea vieţii şi a mediului înconjurător.

4. Prezentati un scurt istoric al politicilor sociale in UE!

Politicile sociale în Uniunea Europeană au depudat în 1957 cu Tratatul de la Roma care a
pus bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la libera circulație a
muncitorilor și la libertatea de stabilire a acestora, în contextual creării unei pieți comune.
Instrumentul de finanțare a fost ,, Fondul Social European”. În 1986 a fost adoptat ,,
ActulUnic European” prin care s-as pus accentual pe sănătate și siguranța la locul de
muncă, s-a introdus dialogul social si conceptul de coeziune economică și socială.
Instrumentul de
finanțare a fost ,, Fondul de coeziune economică si socială”.
Anul 1989 constituie un moment important , se adoptă primul document programmatic al
Orlenschi Erika
An II Grupa4
politicii sociale și anume ,, Carta Socială” prin care se stabilesc drepturile sociale
fundamentale și direcțiile de acțiune ale politicii sociale.
În 1990 ,, Tratatul de la Maastricht”, ratificat în 1992 stabileste ca unul dintre obiectivele
Uniunii este atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și al protecției
sociale,egalitatea între femei si bărbati, cresterea standardelor de viață și a calității vieții.
Un an mai târziu, în 1991 a fost adoptat ,, Protocolul Social’’ prin care se clarifică
obiectivele politicii sociale și anume combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea
resurselor umane,promovarea ocupării forței de muncă, îmbunatățirea condițiilor de viață
si de muncă.
În 1993 a fost lansată ,, Cartea Verde’’ în care se discuta despre viitorul politicilor
sociale, iar în anul 1994 a fost lansată ,, Cartea Albă’’ în cadrul căruia se stabilesc
prioritățile politicii sociale pâna in anul 2000.
În anul 1997 prin ,, Tratatul de la Amsterdam’’ , ratificat în 1999 a fost
abrogat ,Protocolul Social’’ , a fost lansat ,, Acordul Social’’ și a fost integrat un nou
articol în Tratatul UE cu privire la ocuparea forței de muncă cunoscut sub numele de ,,
Titlu VIII’’. Anul 2000 constituie un moment important în evoluția politicii sociale prin
elaborarea ,, Strategiei de la Lisabona’’ prin care se stabilește obiectivul pe zece ani al
Uniunii Europene, reprezentat de transformarea economiei comunitare în cea mai
competitive economie bazata pe cunoaștere.
În același an a fost adoptată și ,, Agenda Politicii Sociale’’ care a preluat obiectivele
specific si elementele strategiei ce tin de politica socială și le- a convertit într-un program
de acțiune pe o durata de 5 ani, care constituie cadrul politicii sociale actuale.
În anul 2007 Constitutia europeană, Lisabona : "Uniunea combate excluziunea socială şi
discriminările şi promovează justiţia şi protecţia socială, egalitatea între femei şi bărbaţi,
solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului. Aceasta promovează
coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi solidaritatea între statele membre".

5. Conform clasificarii lui Gosta Esping-Andersen, se pot distinge trei mari tipuri de regimuri
politice ale bunăstării (Welfare State Regimes): regimul liberal (american), regimul conservator
(german) şi regimul social-democrat (scandinav). Prezentati unul la alegere!
Regimul social- democrat ( scandinav) se bazează pe spiritul keynesian al anilor`40-50,
regimul social-democrat se defineşte prin nivele înalte ale cheltuielilor sociale, fiscalitate
ridicată, sector public extins şi o protecţie socială largă, cuprinzând multiple categorii ale
populaţiei, în acest regim sunt încorporate următoarele elemente: universalitatea drepturilor
sociale, egalitatea beneficiilor sociale
-indiferent de nivelul veniturilor realizate în timpul vietii active, intervenţia planificatoare a
statului în economie pentru asigurarea ocupării depline a forţei de muncă, finanţarea
predominant bugetară a beneficiilor sociale
-pe 7 baza unui nivel general înalt de impozitare şi o puternică birocraţie care să deservească
reţeaua serviciilor publice.
Orlenschi Erika
An II Grupa4
Conform teoriei lui Gosta Esping-Andersen, regimul social-democrat îşi găseşte cel mai
fidel caracteristicile în legislaţia şi structura administrativă a securităţii sociale din Suedia,
Danemarca şi Norvegia. Acest model mai este cunoscut sub denumirea de ,,scandinav”
(Erikson,1987), ,,instituţional-redistributiv” (Titmuss, 1958, citaţi de EspingAndersen, 1991) sau
pur şi simplu ,,suedez” (mass-media). În ceea ce priveşte istoria proiectului social-democrat.
Principalele caracteristici ale regimului social-democrat, sunt: dimensiunea juridică,
dimensiunea fiscală, dimensiunea socială si dimensiunea ocupatională.
a) Dimensiunea juridică este orientată în sensul respectării principiului universalismului politicii
sociale sau, altfel spus, a drepturilor sociale constitutionale, garantate tuturor cetatenilor unei
tari (Marshall, 1950).
b) Dimensiunea fiscală a bunastarii social-democrate se bazează pe un sistem de taxare
(impozitare) generală si progresivă, mai degrabă decât pe contributiile angajatilor si
angajatorilor la sistemul asigurărilor sociale.
c) Dimensiunea socială se referă la portofoliul bogat al serviciilor de tip ,,welfare" furnizate de
autoritatile publice, care prin diversitatea si caracterul generos al ofertei acoperă largi segmente
ale populatiei, de la copii până la persoane vârstnice.
d) Dimensiunea ocupatională se realizează printr-o politică activă în domeniul pietei muncii si
printr-o preocupare constantă a autoritatilor pentru angajarea cvasi-completă a fortei de
munca. Acest interes special a fost mentinut cu bune rezultate chiar si în timpul crizei economice
din anii '70-'80, fiind unul din punctele forte ale sistemului scandinav.

6. Analizati, la alegere, un agent al politicilor sociale!

Partidele politice reprezintă unul din actorii politici cu rol fundamental în identificarea şi
definirea problemelor sociale. Partidele reprezentate în parlament precum şi partidele aflate la
guvernare utilizează analiza problemelor sociale pentru a formula politici şi programe sociale.
Dimensiunea socială din activitatea partidelor este explicabilă prin necesitatea de a da un
răspuns problemelor sociale cu care se confruntă societăţile contemporane. Datorită accentului
pus pe acţiunea politică a partidului politic care are drept obiectiv participarea la guvernare şi
medierea dintre guvernanţi şi guvernaţi,acesta reprezintă o organizaţie cu caracter permanent,
structurat ierarhic şi geografic a cărui finalitate este exercitarea puterii politice pe baza unui
program pentru care a primit un sprijin din partea electoratului în cadrul unei competiţii politice
libere.
Conform lui Maurice Duverger partidele politice pot fi:
- Partide de origine parlamentară acestea apar în contextul existenței institutiei parlamentului în
care grupurile parlamentare s-au format pe baza afinităților politice;
- Partide de origine exterioara parlamentară- reprezintă rezultatul presiunii sociale pe care
diverse sindicate , asociații, societăti de gândire au exercitat-o asupra parlamentelor pentru
reprezentarea intereselor lor predominant social