Universitatea din Pitești

Facultatea de Mecanică și Tehnologie

Specializare: I.T.T.
Anul IV
Student: Toma Florentin Sebastian

PROIECT
-Transporturi Speciale-
Transport special de marfuri periculoase destinate dezinsectiei

Sarcina – 400 tone

Origine – Senzen (China)
Destinatie – Cernavoda, Constanta
Modul de transport – Naval
Se cer
 Analiza cadrului legislativ care guverneaza transporturile speciale de marfuri periculoase
 Caracteristicile speciale ale mijloacelor in care se incarca aceste substante
 Elementele de proiectare

1. Analiza cadrului legislativ

Regulile ADR de transport, în sens restrâns, prezintă un sistem de documente juridice și tehnice
adoptate de organele abilitate ale statelor individuale, asociațiile regionale și organizațiile
internaționale cu funcții generale și specifice. Complexitatea și diversitatea surselor de reglementare
complică în mod semnificativ livrarea internatională a mărfurilor periculoase, deoarece clasificările și
procedurile legale relevante din fiecare stat pot să difere una de cealaltă. Unificarea normelor și
procedurilor relevante privind transportul aerian de mărfuri periculoase face obiectul multor
convenții internaționale de reglementare și al inițiativelor în domeniul aviației.
Unificarea și clasificarea reglementărilor privind transportul aerian sunt supravegheate în
principal de către Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI). OACI a pregătit instrucțiuni
tehnice detaliate pentru transportul aerian în siguranță al materialelor periculoase. Aceste instrucțiuni
utilizează un singur sistem de clasificare comun pentru mărfurile periculoase și definesc "mărfurile
periculoase" în conformitate cu nouă categorii (clase) de substanțe în funcție de natura pericolul.
Categoriile de exemplu includ: inflamabile, toxice, explozive, corozive și radioactive. Unele
clase au subclase mai detaliate, cum ar fi clasa 6, care este impărțită în subclase 6.1 (substanțe toxice)
și subclase 6.2 (substanțe infecțioase). Instrucțiunile tehnice specifică, în detaliu, regulile privind
marcarea, ambalarea, fixarea, transbordarea și livrarea produselor, precum și măsurile speciale pentru
asigurarea securității aviației și a cerințelor echipajului de aeronave, printre alte informații livrate.
O interdicție strictă este impusă transportului aerian al anumitor substanțe. OACI interzice
luarea la bord a anumitor substanțe corozive, toxice și radioactive. Pentru a unifica regulile de
transport rutier internațional de mărfuri periculoase, ONU a întreprins dezvoltarea unui acord
internațional special. Rezultatul acestei inițiative a fost crearea unui acord ADR privind transportul
rutier de substanțe periculoase. Acordul ADR este una dintre cele mai recunoscute surse de
reglementări în domeniul transportului de mărfuri. Se observă nu numai în UE, ci și în Azerbaidjan,
Kazahstan, Maroc și Rusia. Acordul ADR introduce, de asemenea, o clasificare unificată a mărfurilor
periculoase, similară cu cea adoptată pentru transportul aerian. În conformitate cu acest sistem, sunt
identificate și nouă categorii (clase) de substanțe în funcție de sursa de pericol. Fiecare clasă are
propriile proprietăți fizice și chimice. În funcție de aceste proprietăți, Acordul ADR prevede
condițiile și regulile necesare pentru transportul rutier ADR. Regulile de bază pentru transportul
ADR maritim au fost definite într-o convenție internațională universală în 1974.
Procedurile detaliate pentru transportul mărfurilor periculoase pe cale maritimă au fost
elaborate de Organizația Maritimă Internațională (IMO) și sunt prevăzute în mai multe acte speciale
ale organizației. Codul maritim internațional privind mărfurile periculoase, elaborat de OMI, conține,
de asemenea, o definiție a termenului "mărfuri periculoase" și descrie nouă clase de materiale
periculoase în funcție de natura pericolului. Codul maritim pentru mărfuri periculoase este un act
juridic cuprinzător care stabilește proceduri clare pentru transportul de substanțe și materiale
periculoase.
 Codul OMI ia în considerare pericolele potențiale ale anumitor substanțe prezentate navelor de
transport maritim, echipajelor și altor bunuri transportate, precum și amenințarea cu poluarea pe care
o reprezintă mediul și ecologia marină. Transportul feroviar de mărfuri periculoase este reglementat
de anexele la Convenția privind transportul internațional feroviar (COTIF) și Acordul privind
transportul internațional direct de mărfuri pe calea ferată și instrucțiunile de procedură (SMGS),
precum și prin acte legislative regionale adoptate în tările CSI. Din punct de vedere structural,
regulile care reglementează transportul feroviar de marfă ADR sunt similare cu normele privind
transportul ADR de către alte moduri de transport. În special, documentele relevante adoptate în
domeniul transportului feroviar conțin un sistem unificat de clasificare al substanțelor periculoase pe
baza cerințelor privind ambalarea, aplicarea marcajelor indicative și a personalului implicat în
servicii de transport feroviar. O condiție importantă pentru transportul feroviar ADR este aceea că se
efectuează la o distanță suficientă față de clădirile rezidențiale.
Transportul mărfurilor periculoase este reglementat de instrumentele juridice internaționale și
naționale. În special, procedurile de transport feroviar ADR în Rusia sunt determinate nu numai de
Acordul ADR, ci și de regulile de transport rutier ADR aprobate de guvernul rus la 15 aprilie 2011 și
de diverse alte acte federale și locale relevante. În ceea ce privește transportul mărfurilor periculoase
pe calea aerului și a apei, codurile speciale privind aerul și apa completează actele de stat cu scopuri
mai restrânse.
Toate regulile de mai sus pot fi impărțite în mai multe categorii: reguli pentru transportatori;
reguli pentru pregătirea și echiparea vehiculelor și containerelor; reguli pentru transportul ADR al
substanțelor în funcție de clasele de pericol; regulile de efectuare a incărcării și descărcării în funcție
de clasa de pericol și de modul de transport; regulile de marcare și etichetare; regulile de ambalare a
substanțelor periculoase; și reguli pentru documentare. AsstrA monitorizează atent schimbările în
reglementarea internă și internațională a transportului de mărfuri periculoase și asigură o livrare
sigură și rapidă pe baza caracteristicilor fiecărei substanțe specifice.
Cerințele pentru transportul rutier de mărfuri ADR prin alte mijloace de transport depind de
clasa de pericol a substanței relevante și includ cerințele pentru utilizarea unui anumit ambalaj
(clasificat ca indivizibil sau combinat și fiabil sau foarte fiabil), identificarea mărfurilor și etichetarea
acestora, precum și regulile de incărcare și descărcare. Reglementările legale care stabilesc regulile
pentru transportul mărfurilor periculoase ADR conțin o listă de proceduri și documente, înregistrarea
cărora precede în mod necesar procesul de transport.
Lista necesară a documentelor pentru transportul rutier ADR include următoarele:
-un certificat (licență) pentru transportul internațional de mărfuri periculoase;
-un certificat de transport similar în cazul transportului de mărfuri periculoase de-a lungul unui
traseu alcătuit din autostrăzi federale și într-un alt sens;
-o foaie de parcurs cu indicarea corespunzătoare a numelui, numărului de identificare, clasei de
pericol pentru incărcătură etc .;
- alte documente
Lista documentelor pentru transportul mărfurilor periculoase pe mare include
următoarele:
- un certificat (licență) pentru transportul mărfurilor ADR pe căi navigabile interioare și pe mare;
un certificat (licență) pentru încărcarea / descărcarea substanțelor și a materialelor periculoase
pentru transportul naval;
conosament cu indicarea corespunzătoare a numelui, numărului de identificare, clasei de pericol
pentru marfă etc .;
alte documente.
Clasa 6.1 Substanţe toxice

Denumirea clasei 6.1 acoperă substanţele despre care se știe, din experienţă, sau despre care se
poate admite, conform experimentelor efectuate pe animale, că pot, în cantităţi relativ reduse, printr-o
acţiune unică și de scurtă durată, să dăuneze sănătăţii omului sau să provoace moartea, prin inhalare, prin
absorbţie cutanată sau prin ingestie.

Substanţele din clasa 6.1 se subîmpart după cum urmează:

Substanţe toxice fără pericol secundar: T1 Organice, lichide;

T2 Organice, solide;

T3 Organometalice;

T4 Anorganice, lichide;

T5 Anorganice, solide;

T6 Pesticide, lichide;

T7 Pesticide, solide;

T8 Eșantioane;

T9 Alte substanţe toxice;

T10 Obiecte.

TF Substanţe toxice inflamabile:

TF1 Lichide;

TF2 Lichide, utilizate ca pesticide;

TF3 Solide;

Substanţe toxice care se auto-încălzesc,

TS solide;

TW Substanţe toxice care, în contact cu aerul, degajă gaze inflamabile:

TW1 Lichide;

TW2 Solide;

TO Substanţe toxice comburante (oxidante):

TO1 Lichide;

TO2 Solide;

TC Substanţe toxice corosive:

TC1 Organice, lichide;

TC2 Organice, solide;

TC3 Anorganice, lichide;

TC4 Anorganice, solide;

TFC Substanţe toxice, inflamabile, corosive.

TFW Substanţe toxice, inflamabile, care, în contact cu apa, degajă gaze inflamabile.
În sensul ADR, se înţelege prin:

DL50 pentru toxicitatea acută la ingestie (doză letală medie), doza unică de substanţă determinată
statistic, care este de așteptat să provoace moartea într-un interval de 14 zile a jumătate din grupul de șobolani
albinoși adulţi, atunci când este administrată pe cale orală. Valoarea DL 50 este exprimată în unităţi de masă a
substanţei de încercare pe masa animalului testat (mg/kg)

DL 50 pentru toxicitatea acută la absorbţia cutanată, doza de substanţă care aplicată timp de 24 de
ore prin contact continuu pe pielea unui iepure albinos, care este foarte probabil să provoace moartea într-o
perioadă de 14 zile a jumătate din animalele din grup. Numărul de animale supus acestei încercări trebuie să
fie suficient de mare pentru ca rezultatele să fie semnificative din punct de vedere statistic și să fie conforme
uzanţelor farmacologice. Rezultatul este exprimat în miligrame pe kilogram de masă a corpului;
CL50 pentru toxicitatea acută la inhalare, concentraţia de vapori, ceaţă sau pulbere care, administrată
prin inhalare continuă timp de o oră unui grup de șobolani albinoși adulţi, masculi și femele, care este foarte
probabil să provoace moartea într-o perioadă de 14 zile a jumătate din animalele din grup. O substanţă solidă
trebuie supusă încercării dacă cel puţin 10% (masă) din masa sa totală este constituită din pulberi susceptibile
de a fi inhalate, de exemplu, dacă diametrul aerodinamic al acestei fracţii-particule este de cel mult 10
microni. O substanţă lichidă trebuie supusă încercării dacă riscă să se producă particule lichide în suspensie
în cazul unei scurgeri accidentale în incinta utilizată pentru transport. Pentru substanţele solide, cât și pentru
lichide, mai mult de 90% (masă) dintr-un eșantion pregătit pentru încercare trebuie să fie constituit din
particule susceptibile de a fi inhalate după cum s-a definit mai sus. Rezultatul este exprimat în miligrame pe
litru de aer pentru particule și în milimetri pe metru cub de aer (ppm) pentru vapori.
Clasificare și alocare la grupe de ambalare

Substanţele din clasa 6.1 trebuie clasificate în trei grupe de ambalare, conform gradului de pericol pe
care îl prezintă pentru transport, după cum urmează:
Grupa de ambalare I: Substanţe foarte toxice

Grupa de ambalare II: Substanţe toxice

Grupa de ambalare III: Substanţe puţin toxice

Pentru aprecierea gradului de toxicitate trebuie să se ţină seama de efectele constatate

asupra omului în anumite cazuri de intoxicaţie accidentală, precum și de proprietăţile particulare ale
unor anumite substanţe: stare lichidă, volatilitate mare, proprietăţi speciale de absorbţie cutanată,
efecte biologice speciale.În absenţa observaţiilor efectuate asupra omului, gradul de toxicitate se
stabilește recurgând la informaţiile disponibile care provin din încercările pe animale, conform
următorului tabel:

Toxicitate la Toxicitate la Toxicitate la inhalare

Grupă de
ingestie absorbţie cutanată de pulberi și particule
ambalare
DL50 (mg/kg) DL50 (mg/kg) lichide CL50 (mg/l)
Foarte

I ≤5 ≤ 50 ≤ 0,2
toxice
Toxice II > 5 și ≤ 50 > 50 și ≤ 200 > 0,2 și ≤ 2

Puţin IIIa >50 și ≤ 300 > 200 și ≤ 1000 > 2 și ≤ 4

toxice

Atunci când o substanţă prezintă grade diferite de toxicitate pentru două sau mai multe moduri
de expunere, se va reţine clasificarea de toxicitate cea mai ridicată.
Substanţele care corespund criteriilor clasei 8 și a căror toxicitate la inhalare a pulberilor și
particulelor lichide
(CL50) corespunde grupei de ambalare I, nu trebuie alocate la clasa 6.1 decât dacă, simultan, toxicitatea
la ingestie sau la absorbţie cutanată corespunde cel puţin grupelor de ambalare I sau II. În caz contrar,
substanţa trebuie alocată la clasa 8.
Criteriile de toxicitate la inhalare a pulberilor și particulelor lichide au ca bază datele oferite asupra
CL50 pentru o expunere de o oră, iar aceste informaţii trebuie utilizate atunci când sunt disponibile.
Totuși, atunci când numai datele asupra CL50 pentru o expunere de 4 ore, sunt disponibile valorile
corespunzătoare pot fi înmulţite cu 4, iar rezultatul substituit criteriului de mai sus, cu alte cuvinte,
valoarea CL50 (4 ore) multiplicată de patru ori este considerată ca echivalentul valorii CL50 (1 oră).

Toxicitatea la inhalarea vaporilor

Lichidele care degajă vapori toxici trebuie clasificate în următoarele grupe, litera „V” reprezentând
concentraţia (în ml/m3 de aer)de vapori (volatilitatea) saturată în aer la 200C și la presiunea
atmosferică normală:
Grupă de ambalare
Foarte toxice I Dacă V ≥ 10 CL50 și CL50 ≥ 1000ml/m3
și
II Dacă V ≥ 10 CL50 CL50 ≥ 3000ml/m3 și dacă nu sunt
Toxice
îndeplinite criteriile pentru grupa de ambalare I
și
III a Dacă V ≥ 10 CL50 CL50 ≥ 5000ml/m3 și dacă nu sunt
Puţin toxice
îndeplinite criteriile pentru grupele de ambalare I și II

Substanţele utilizate la producerea de gaze lacrimogene trebuie să fie incluse în grupa de ambalare II,
chiar dacă datele privind toxicitatea lor corespund criteriilor grupei de ambalare III.

Aceste criterii de toxicitate la inhalarea vaporilor au la bază datele asupra CL50 pentru o expunere de
o oră, iar informaţiile acestea trebuie folosite atunci când sunt disponibile.

Totuși, atunci când numai datele asupra CL50 pentru o expunere de 4 ore sunt disponibile, valorile
corespunzătoare pot fi înmulţite cu doi, iar rezultatul va fi substituit celui de la criteriul de mai sus, cu
alte cuvinte, valoarea dublă a CL50 (4 ore) este considerată ca fiind echivalentul valorii CL50 (1 oră).

În această figură, criteriile sunt reprezentate sub formă grafică, pentru a facilita clasificarea. Totuși,
din cauza aproximărilor inerente folosirii graficelor, toxicitatea substanţelor la care reprezentare
grafică a coordonatelor se găsește în apropierea sau exact pe liniile de separare trebuie verificată cu
ajutorul criteriilor numerice.
LINIILE DE SEPARARE ÎNTRE GRUPELE DE AMBALARE

TOXICITATE LA INHALARE

Amestecuri de lichide

Grupa de ambalare I: R ≥ 10 și CL50 (amestec) < 1000 ml/m3

3
Grupa de ambalare II: R ≥ 1 și CL50 (amestec) < 3000 ml/m , dacă amestecul nu

corespunde criteriilor grupei de ambalare I;

Grupa de ambalare III: R ≥ 1/5 și CL50 (amestec) 5000ml/m3, și dacă amestecul nu

corespunde criteriilor grupelor de ambalare I sau II.

Dacă valoarea CL50 a constituenţilor toxici nu este cunoscută, amestecul poate fi alocat într-o
grupă pe baza următoarelor încercări simplificate de praguri de toxicitate. În acest caz, grupa de
ambalare cea mai restrictivă trebuie determinată și utilizată pentru transportul amestecului.Un
amestec este alocat grupei de ambalare I numai dacă acesta corespunde următoarelor două criterii:
Un eșantion de amestec lichid este vaporizat și diluat cu aer astfel încât să se obţină o
atmosferă de încercare la 1000 ml/m3 de amestec vaporizat în aer. Zece șobolani albinoși (cinci
masculi și cinci femele) sunt expuși timp de 1 oră la această atmosferă și apoi observaţi timp de 14
zile. Dacă cel puţin cinci dintre animale mor în timpul acestei perioade de observaţie, se admite că
valoarea CL50 a amestecului este egală sau mai mică de 1000 ml/m3;
Un eșantion de vapori în echilibru cu amestecul lichid este diluat cu 9 volume egale de aer
astfel încât să formeze o atmosferă de încercare. Zece șobolani albinoși (cinci masculi și cinci femele)
sunt expuși timp de 1 oră la această atmosferă și apoi observaţi timp de 14 zile. Dacă cel puţin cinci
dintre animale mor în timpul acestei perioade de observaţie, se admite că amestecul are o volatilitate
egală sau mai mare de 10 ori valoarea CL50 a amestecului.Un amestec este alocat grupei de ambalare
II decât dacă acesta corespunde următoarelor două criterii și dacă nu îndeplinește criteriile grupei de
ambalare I:
 Un eșantion de amestec lichid este vaporizat și diluat cu aer astfel încât să se obţină o
atmosferă de încercare de 3000 ml/m3 de amestec vaporizat în aer. Zece șobolani albinoși (cinci
masculi și cinci femele) sunt expuși timp de 1 oră la atmosfera de încercare și apoi observaţi timp
de 14 zile. Dacă cel puţin cinci dintre animale mor în cursul acestei perioade de observare, se
admite că valoarea CL50 a amestecului este egal sau mai mic de 3000 ml/m3;
Un eșantion de vapori în echilibru cu amestecul lichid este utilizat pentru a constitui o
atmosferă de încercare. Zece șobolani albinoși (cinci masculi și cinci femele) sunt expuși timp de 1
oră la atmosfera de încercare și apoi observaţi timp de 14 zile. Dacă cel puţin cinci dintre animale
mor în timpul acestei perioade de observare, se admite că amestecul are o volatilitate egală sau mai
mare decât CL50 a amestecului.
Un amestec este alocat unei grupe de ambalare III numai dacă el corespunde celor două
criterii de mai jos și dacă nu îndeplinește criteriile grupelor de ambalare I sau II:
Un eșantion de amestec lichid este vaporizat și diluat cu aer astfel încât să se o obţină o
atmosferă de încercare de 5000 ml/m3 amestec vaporizat în aer.Zece șobolani albinoși (cinci
masculi și cinci femele) sunt expuși timp de 1 oră la atmosfera de încercare și apoi observaţi timp
de 14 zile. Dacă cel puţin cinci dintre animale mor în cursul acestei perioade de observaţie, se
admite că valoarea CL50 a amestecului este egală sau mai mică de 5000 ml/m3;
Concentraţia de vapori (volatilitatea) a amestecului lichid este măsurată; și dacă aceasta este
egală sau mai mare de 1000 ml/m3, se admite că amestecul are o volatilitate egală sau mai mare de
1/5 din valoarea CL50 a amestecului.

Metode de calcul a toxicităţii amestecurilor la ingestie și la absorbţie cutanată

Pentru clasarea amestecurilor din clasa 6.1 și alocarea lor grupelor de ambalare adecvate conform
criteriilor de toxicitate la ingestie și la absorbţie cutanată (a se vedea 2.2.61.1.3), trebuie calculată
valoarea cea mai ridicată DL50 a amestecului.
Dacă amestecul nu conţine decât o substanţă activă a cărei valoare DL50 este cunoscută, în
lipsa unor date fiabile asupra toxicităţii ridicate la ingestie și la absorbţia cutanată a amestecului de
transportat, se poate obţine DL50 la ingestie sau la absorbţie cutanată prin următoarea metodă:
valoarea DL 50 a substanţei active x 100

valoarea DL50 a preparatului =

procent de masă substanţă activă

Dacă un amestec conţine mai mult decât o substanţă activă, se poate recurge la trei metode
posibile pentru calcularea valorii DL50 la ingestie sau absorbţie cutanată. Metoda recomandată
constă în obţinerea de date fiabile asupra toxicităţii ridicate la ingestie și la absorbţie cutanată
pentru amestecul real care urmează a fi transportat. Dacă nu există date precise fiabile, se va
recurge la una din următoarele metode:

Se clasifică preparatul în funcţie de cel mai periculos constituent al amestecului, ca și cum ar fi

prezent în aceeași concentraţie ca și concentraţia totală a tuturor constituenţilor activi;
Se aplică formula:

CA CB ... CZ 100

TA TB TZ TM

unde:
 C = concentraţia în procente a constituentului A, B, ... Z din amestec;

T = valoarea DL50 la ingestie a constituentului A, B, ... Z;

TM = la DL50 la ingestie a amestecului.

Această formulă poate servi, de asemenea, pentru toxicităţile la absorbţie cutanată, cu condiţia ca această
informaţie să fie disponibilă pentru aceleași specii în ceea ce privește toţi constituenţii. Utilizarea acestei
formule nu ia în consideraţie eventualele fenomene de potenţializare sau de protecţie.

2 Caracteristicile speciale ale mijloacelor în care se încarcă aceste substanțe

Amestecarea şi încărcarea insecticidelor poate fi foarte periculoasă deoarece se lucreaza cu
un insecticid în cea mai concentrată şi nediluată formă. Expunerea la o cantitate mică de
insecticide foarte toxice, nediluate, poate provoca vătămări .Înainte de amestecare şi încărcare,
se inspecteaza amănunţit echipamentul.
• Se verifica pompele, conductele şi fitingurile pentru scurgeri, prin umplerea
pulverizatorului cu apă curată în timp ce se evalueaza întregul pulverizator pentru uzură,
rugină sau fisuri.

• Citiţi întotdeauna şi urmaţi toate indicaţiile şi precauţiile privind eticheta produsului care
apar pe recipientele cu insecticide sau care sunt incluse în acestea.
• Citiţi şi respectaţi reglementările privind procedurile de manipulare a insecticidelor.

• Citiţi bine eticheta şi asiguraţi-vă că aţi selectat produsul potrivit pentru insecticide, că
aveţi echipamentul de protecţie personala necesar şi că sunteţi conştient de orice pericol
deosebit pe care îl poate prezenta produsul.

• Respectaţi cu atenţie toate instrucţiunile de amestecare şi încărcare. Nu utilizaţi nici mai

mult si nici mai puţine insecticide decât cantitatea recomandată.
• Verificaţi fişa cu date de securitate (SDS) pentru măsuri de siguranţă suplimentare.

• Dacă există persoane în imediata apropiere, asiguraţi-vă că poartă echipament personal de

protecţie (PPE). Nu amestecaţi şi nu încărcaţi în apropierea animalelor sau alimentelor.

Când se amestecă, este o practică bună să nu adăugaţi insecticide în rezervor sau granule în până
când veţi fi pregătiţi să aplicaţi .
Siguranţa aplicatorului

Aplicatorul este cel mai expus riscului şi este cel mai probabil expus insecticidelor la amestecare şi
încărcare, deoarece manipulează insecticidele nediluate în forma sa concentrată. În acest moment,
mixerele şi încărcătoarele pot stropi pielea sau ochii cu concentrate lichide, cu excepţia cazului în
care sunt protejate. Insecticidele se pot vărsa pe lucrător sau pe îmbrăcăminte, unde pot să se uda
pielea sau pot contamina membrii familiei care mai târziu, ar putea manipula hainele. Fără protecţia
respiratorie, manipulanţii pot respira particule din pulberi umectabile puternic concentrate sau din
granule sau prafuri. Manipularea cu grijă a insecticidelor concentrate poate să contamineze mâinile
şi apoi să transporte neintenţionat insecticidele la gură, atunci când se fumează, se mănâncă sau se
freacă faţa sau ochii. Persoanele care manipulează ar trebui să poarte mereu îmbrăcăminte de
protecţie şi echipament adecvat specificat pe etichetă, înainte de manipularea sau deschiderea unui
container de insecticide.
Tabel. 1 Clasificarea toxicitatii acute a insecticidelor

CLASIFICARE EFECT DL50 pentru sobolan (mg/kg greutate corporala)

Nivelul de pericol Oral (inghitire) Dermal (piele)
Clasa solid lichid solid lichid
Ia Extrem de periculos ≤5 ≤ 20 ≤ 10 ≤ 40
Ib Foarte periculos 5-50 20 - 200 10 - 100 40 - 400
II Moderat periculos 50 - 500 200 - 2000 100 - 1000 400 - 4000
III Putin periculos ≥ 2000 ≥ 2000 ≥ 1000 ≥ 4000
U Nu exista pericol acut in ≥ 2000 ≥ 4000
conditii normale de
3
45 utilizare
67 Nota: “≤”- inseamna mai mic sau egal; “≥” – inseamna mai mare sau egal

Tabel 2. Exemple: Toxicitatea acuta- O singură doză care ar putea pune in pericol viaţa omului

Substanta Se gaseste in Doza letala (DL50 categorie

mg/kg corp)

apa …apa 90000

sucroza zahar 30000 Practic, netoxic

Glutamat monosodic Intensificare aroma, soia, branza 16000 Doza letală orală care poate

etanol Bauturi alcoolic 7000 ucide un om cu greutatea

glifosat erbicid 5600 de 70 kg: mai mult de

Hidroxid de aluminiu Antacid. Adjuvat in vaccinuri >5000 jumătate de litru

Fructoza Fructe, component al sucrozei 4000

Spinosad Insecticid organic 3700 Slab toxic

clorpirifos Insecticid organofosforic 230 până la o lingură

DDT Insecticid interzis 100 ucide un om cu greutatea

8

Ambalajul

Produsele trebuie achiziţionate doar în containerele lor originale, sigilate. Containerele care sunt
deteriorate sau par să fi fost deschise anterior nu trebuie cumpărate.Nici insecticidele care au fost
transferate din recipientele în care au fost livrate de către fabricant sau importator nu trebuie să fie
puse în alt container.
Insecticidele sunt adesea reambalate pentru situaţii şi în regiunile în care utilizatorii finali solicită
numai cantităţi mici şi containerele originale sunt prea mari.
Eticheta
Eticheta trebuie să fie în limba română şi să fie lizibilă. Utilizatorii de insecticide ar trebui să
citească întotdeauna eticheta produsului deoarece includ o mare parte de informaţii utile şi
importante. Asiguraţi-vă (dacă este necesar) de primirea unor recomandări scrise. Obţineţi-le de la
un consilier autorizat pentru controlul dăunătorilor despre utilizarea insecticidului.
Cantitatea
Insecticidele trebuie cumpărate în cantităţi care pot fi utilizate în cel mult câteva săptămâni. În
general, trebuie cumpărat doar un produs care este necesar pentru o anumită sarcină de
combatere a dăunătorilor, astfel încât utilizatorii să nu trebuiască să stocheze cantităţi
semnificative de insecticide neutilizate.Acestea sunt concepte de bază în Managementul Integrat
al Dăunătorilor.
• Pentru ca insecticidele să fie cât mai eficace, este esenţial să folosiţi produsul corect la momentul
potrivit şi în mod corect.
• Utilizaţi întotdeauna un produs în conformitate cu condiţiile sale de utilizare aprobate

Insecticidele se pastreaza in ambalajul

original, avand eticheta intacta

 Insecticidele (in special cele toxice) nu se ambaleaza in recipiente

destinate alimentelor, bauturilor sau furajelor

 Insecticidele sau ambalajele

(golite) ale acestora nu se lasa
in apropierea alimentelor,
furajelor sau imbracamintei.
Preferabil, insecticidelele se
depoziteaza si inmagazineaza
in locuri speciale,
 Aceste facilităţi trebuie corespundă următoarelor cerinţe:

1. Să existe un spaţiu adecvat pentru a permite produselor să fie depozitate în condiţii de

siguranţă.
2. fie etichetate pentru a identifica magazin cu avertismente de pericol adecvate
3. să fie amplasate departe de copii şi animale.

4. să fie amplasate în afara oricarei zone de locuit

5. să fie păstrate închise în orice moment, pentru a evita accesul neautorizat atunci când
nesupravegheat magazin.

6. Să poată stoca produsele pe tăvi - sau în recipiente secundare - care ar păstra conţinutul în
cazul unei scurgeri.
7. să fie păstrate la distanţă de sol

Gestionarea stocurilor de produse depozitate:

• Verificaţi periodic dacă produsele stocate sunt în stare bună şi nu au depăşit data de
2
expirare .
3
• Înregistraţi toate produsele în depozit; livrarea şi utilizarea acestora .
• Verificaţi starea produselor la livrare

• Păstraţi magazinul curat şi ordonat.

• Aveţi la dispoziţie materiale absorbante pentru a curăţa scurgerile.
• Nu depozitaţi produse lichide deasupra formulărilor uscate.
• Nu depozitaţi echipamentul personal de protecţie în depozitul de produse.
• Produsele trebuie depozitate numai în recipientele originale.

• Controlul stocurilor trebuie să permită mai întâi utilizarea loturilor de produse mai vechi.
Adoptaţi politica " first in - first out " pentru a vă asigura că se folosesc mai întâi produsele
mai vechi.
• Toate produsele trebuie să aibă o dată de fabricaţie şi o dată de expirare.
• Aveţi un sistem de gestionare a deşeurilor care să respecte cele mai bune practici
naţional
 Organizarea unui spaţiu de depozitare ale insecticidelor

Camera incuiata cu acces controlat Locatie identificata “camera/spatiu de depozitare” 5b. Daca sunt necesare aparate pentru incalzirea sau racirea
Locatia indepartata de caldiri rezidentiale si cursuri de apa aerului, se folosesc sisteme care nu implica un pericol de
(lacăt,cod digital, cartel magnetică, etc) destinată exclusiv incendiu
depozitarii insecticidelor 4a. Camera bine – aerate si ventilata
Produsele clasificate ca extrem de toxice,foarte toxice,
4b. Grile de climatizare situate pe peretele opus locului de depozitare al insecticidelor carcinogene, mutagene şi toxice pentru reproducere trebuie
Podea de piatră/gresie etansa cu margine înconjurătoare şi / grupate separat
sau sistem de recuperare pentru orice deversare pentru a 5a. Camera cu temperature controlata (+2 pana la +30 oC)
preveni contaminarea mediului exterior Extinctor cu pulbere amplasat în afara magaziei

7a. instalaţiile electrice trebuie sa fie conforme cu Prag ridicat al uşii (adică podeaua este puţin mai joasă faţă de
reglementările existente nivelul uşii)
Instrucţiuni de siguranţă afişate în mod clar (interzis
fumatul / băutura / mâncarea, procedura de evacuare 13a. Uşa care se deschide spre exterior 13b. Uşă de incendiu
cu mâner anti-panică
9a. Echipamente de depozitare din materiale neabsorbante,
impermeabile, necombustibile Aprovizionarea cu apă în apropiere

9b. Păstraţi produsele deasupra solului, utilizând paleţi din Dulap de prim ajutor cu duş pentru ochi
lemn sau cutii de menţinere
Container pentru stocarea ambalajelor goale

Numere de telefon şi telefon de urgenţă la în

Fişele de date privind siguranţa pentru toate produsele
aflate în stoc 21b. Dulap cu două compartimente (pentru haine normale şi PPE) Container pentru PPE de unică folosinţă murdară
Seminţe împachetate
Carte de gestionare a stocurilor Material absorbant pentru scurgeri (de ex. Vermiculită) Sistem pentru recuperarea apei de clătire murdare (butoaie
sau drene către rezervorul de retenţie)
Duş pentru curăţare după utilizarea produselor (poate fi în Pensula, mătură, lopată şi alte unelte rezervate exclusiv insecticidelor
casă) Echipamente de curăţare pentru a curăţa magazinul în mod
Insecticide stocate în ambalajul original regulat
21a. Dulap pentru echipamente de protecţie personală
(PPE) Depozitare separată pentru produse depăşite sau neutilizabile
 Înălțimea minimă de stivuire pentru încercarea coletelor destinate să conțină mărfuri
periculoase este de 3 m. Stivuirea mărfurilor periculoase trebuie să fie astfel încât să se asigure
culoare degajate și acces la toate facilitățile necesare pentru funcționarea în condiții de siguranță a
navei. Atunci când mărfurile periculoase sunt stivuite pe punte, hidranții, tubulaturile de sondă și
altele asemenea și accesul la acestea trebuie să fie păstrate libere și degajate de aceste mărfuri.
Ambalajele din carton, pungile de hârtie și alte colete susceptibile de a se deteriora la apă
trebuie să fie stivuite sub punte sau, în cazul în care sunt stivuite pe punte, acestea trebuie să fie
protejate, astfel încât în nici un moment să nu fie expuse la intemperii sau la apa de mare.
Spațiile de marfă și punțile trebuie să fie curate și uscate în funcție de riscurile prezentate de
mărfuri periculoase care urmează să fie transportate. Coletele și unitățile de transport care se constată
că prezintă deteriorări, au scurgeri sau cerneri nu trebuie să fie încărcată la bordul unei nave de
mărfuri generale. Trebuie să fie luate măsuri pentru a se asigura că apa în exces, zăpada, gheața sau
materiile străine care aderă la colete și unitățile de transport marfă trebuie să fie îndepărtate înainte de
încărcare. Colete și unitățile de transport marfă, precum și orice alte mărfuri trebuie să fie fixate în
mod corespunzător și asigurate pentru voiaj. Coletele trebuie să fie încărcate în așa fel încât va exista
un risc minim de deteriorare a acestora și a oricăror accesorii în timpul transportului.
Prevederi speciale pentru incidentele care implică substanțe infecțioase

În cazul în care orice persoană responsabilă pentru transportul sau deschiderea coletelor care
conțin substanțe infecțioase devine conștientă de deteriorare sau scurgere din astfel de colete, ea ar
trebui: .

 să evite manipularea coletului sau să păstreze manipularea la un nivel minim;

 să inspecteze coletele adiacente pentru contaminare şi să pună deoparte pe oricare care au
fost contaminate;
 să informeze autoritatea corespunzătoare de sănătate publică sau autoritatea veterinară și să
le indice în care alte țări de tranzit persoanele ar putea fi expuse pericolului
 să notifice expeditorul și/sau destinatarul.
O unitate de transport marfă, un container pentru vrac sau un spațiu de încărcare al unei nave, care a
fost utilizat pentru transportul substanțelor infecțioase, trebuie să fie inspectat pentru eliberarea
substanței înainte de reutilizare. Dacă substanțele infecțioase au fost eliberate în timpul transportului,
unitatea de transport marfă, containerul pentru vrac sau spațiul de marfă al unei nave trebuie
decontaminate înainte de a fi reutilizate. Decontaminarea se poate realiza prin orice mijloace care
inactivează efectiv substanța infecțioasă eliberată.

2. Elemete de proiectare
Pregatirea navei corespunzator transportului ce urmeaza sa-l efectueze contribuie in mare
masura la atestarea bunei stari de navigabilitate a navei , care este o prima conditie in executarea
oricarui contract de transport maritim. Pregatirea magaziilor de marfa depinde foarte mult de natura
marfurilor ce urmeaza a fi incarcate si cuprinde urmatoarele etape:
 Curatarea santinelor care asigura indepartarea apei rezultate din sudatia marfurilor
precum si evacuarea apei din compartiment in caz de infiltratii sau gaura de apa
Maturarea ,spalarea si indepartarea reziduurilor de la marfurile transportate anterior.
 Maturarea magaziilor se efectueaza dupa fiecare transport si urmareste indepartarea
resturilor de marfa,a scurgerilor,a materialelor de separatie si amaraj folosite,a
resturilor de ambalaje.In unele situatii scurgerile de continut trebuie
maturate,reinsacuite si predate la destinatie.
De cele mai multe ori simpla maturare a magaziilor de marfa este o operatiune suficienta pentru ca
nava sa poata prelua alte marfuri.Sunt in schimb unele situatii cand se impune spalarea magaziilor si
indepartarea mirosurilor mai ales cand au fost transportate produse cum ar fi:
carbunele,cimentul,pieile crude,melasa,unele produse chimice.
Amenajarea magaziilor corespunzatoare naturii marfurilor ce urmeaza a fi incarcate
Pentru prevenirea contactului marfurilor cu peretii metalici ai navei acestia sunt fardat cu
scanduri de brad groase de 4-5 cm fixate cu cleme de coastele navei cu dispunere orizontala sau
verticala.Fardajul peretilor navei permite si o buna circulatie a aerului prin spatiul creat intre peretii
navei si scandurile de lemn.La navele moderne paiolul este metalic si ca urmare el necesita un fardaj
corespunzator functie de natura marfurilor oferite la incarcare.Fardajul paiolului se realizeaza cu
bracuri,folie de polietilena,hartie groasa. Daca in magazie se incarca loturi de marfa diferite sau
marfuri omogene pentru mai multi destinatari intre acestea se efectueaza o separare eficienta care sa
inlature orice confuzie. In acelasi timp se vor procura materialele necesare amarajului marfurilor In
situatia in care nava este infestata cu rozatoare sau insecte se va proceda la dezinsectia si deratizarea
navei .
Verificarea si pregatirea instalatiilor
In activitatea de pregatire a navei pentru incarcare intra si verificarea si pregatirea instalatiilor
de incarcare , a sistemului de inchidere/deschidere a magaziilor , a instalatiilor de ventilatie , iluminat
si de stins incendiul , a portilor etanse , atambuchiurilor , a tubulaturilor Instruirea echipajului In
permanenta si mai ales inaintea inceperii unei noi calatorii echipajul va fi instruit in ceea ce priveste
receptionarea si pontarea marfurilor,stivuirea , separarea si amararea lor , relatiile cu stivatorii ,
conservarea marfurilor pe timpul transportului,livrarea la destinatie fara litigii si pregatirea navei
pentru urmatoarea calatorie.
Documente necesare transportului naval
1) Lista de incarcare(Cargo list)
In general,marfurile producatorului sunt expediate catre portul de incarcare stabilit prin
contractul comercial, daca acesta nu contine alte clauze ce privesc obligativitatea cumparatorului de a
lua marfa in primire la poarta fabricii, la incarcarea in camion ori pe vagon. In portul de incarcare,
marfurile sunt date in grija agentului incarcator, care le va depozita pana la sosirea navei. Dupa
acceptarea „notice”-ului, agentul incarcator prezinta comandantului navei lista marfii ce urmeaza a fi
adusa la bord. Acest document contine urmatoarele date:
- numele navei;
- nr.documentului ce atesta vamuirea;
- denumirea marfii;
- marca de port sau de identificare;
- indicele de stivaj sau volumul ocupat exprimat in m.c.;
- nr.de colete;
- clauzele contractuale referitoare la incarcare
-descarcare, cuprinse in C/P sau conosament;
- prezentarea marfii sau a coletelor; - portul de destinatie.
2) Planul de incarcare initial
Pe baza listei de incarcare si a analizei ce o va face la bord, comandantul navei impreuna cu
reprezentantul incarcatorului va stabilii ordinea aducerii marfii la bord, magaziile in care se va
incarca, locul fiecarui lot de marfa si in ce cantitate, urmarindu-se sa se respecte atat regulile de
incarcare pentru fiecare fel de marfa, cat si rotatia porturilor.
 3)Ordinul de imbarcare(mate’s receipt)
Este un document intocmit de incarcator pentru fiecare lot de marfa in parte, in scopul de a se
realiza o cunoastere cat mai exacta a cantitatilor ce au fost predate in raspunderea navei.
INSTALAŢII DE ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE
Transbordarea mărfurilor constituie funcţia principală a portului maritim modern şi
presupune o dezvoltare armonioasă a infrastructurii şi a suprastructurii portuare. Procesul de
transbordare a mărfurilor se realizează cu diverse instalaţii, utilaje şi mijloace portuare de manipulare,
care s-au perfecţionat continuu de-a lungul anilor, funcţie de traficul realizat în porturi, de specificul
mărfurilor operate, de gradul de specializare a echipelor de docheri etc. Se poate afirma deci că
mărfurile, prin specificul lor, determină gradul de specializare a navelor, a porturilor şi a personalului
implicat în comerţul maritim. Deşi elementele de suprastructură portuară au acţiune simultană asupra
mărfurilor şi se conjugă armonios ele pot fi grupate în instalaţii portuare şi instalaţii de navă .
Macaralele de cheu sunt cele mai comune instalaţii portuare, constituind principalul mijloc
de transbordare a mărfurilor. Cu ajutorul macaralelor de cheu sunt operate atât cargourile cât şi unele
nave specializate . Inginerii europeni recomandă întotdeauna utilizarea macaralelor de cheu deoarece
s-a demonstrat că au o productivitate mai mare decât echipamentele de la bord.
Macaralele de cheu sunt destinate în principal operaţiunilor de manipulare a mărfurilor de la
navă la uscat şi invers. Capacitatea de ridicare a acestor macarale este variabilă, funcţie de
specializarea sau destinaţia danei.
Capacitatea efectivă a macaralelor de cheu nu este întotdeauna capacitatea lor nominală; de
exemplu, o macara de 3-5t capacitate poate face teoretic 40 cicluri /oră ceea ce dă în medie 4,5 x 40 =
180t/oră marfă descărcată. Dar pentru mărfuri generale, un ritm de descărcare de 15t/h/echipă este o
medie destul de ridicată. Astfel de macarale au rază mare de acţiune şi un ciclu teoretic foarte mic,
fiind foarte eficiente în operarea navelor.
Ciclul de lucru al macaralei constituie elementul esenţial în aprecierea productivităţii
instalaţiei. Aceasta demonstrează că în general argumentul productivităţii ridicate a macaralelor de
cheu reprezintă o investiţie considerabilă care se justifică printr-o productivitate ridicată. Construcţia
acestor macarale a evoluat continuu, eforturile fiind îndreptate în sensul măririi flexibilităţii şi
randamentului lor. Macaralele de cheu se pot clasifica în două categorii: macarale fixe şi macarale
mobile.
Macaralele fixe au o răspândire limitată în timp ce macaralele mobile au o largă răspândire,
fiind întâlnite în majoritatea porturilor lumii. Mobilitatea macaralelor de cheu este şi ea limitată în
sensul că ele se pot deplasa numai de-a lungul frontului de acostare.

Fig 2.1 Macara de cheu

Origine – China
Destinatie- Romania

Distanță 8233 mile marine

Viteza navei 10 noduri

Timp 34 zile 07 ore

Bibliografie

1. Manipularea și stivuirea în siguranță a mărfurilor și amararea acestora, Noel Mircea

2. www.arr.ro
3. www.googlemaps.ro
4. https://sea-distances.org/