Aprobat,

Administrator,
Claudia Chirila

IPSSM - 03
INSTRUCTIUNI PROPRII DE
SECURITATE A MUNCII
PENTRU
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Elaborat,
S.E.P.P.
Data
 Conform Legii 319/ 2006 - Cap. III, Secțiunea IV, Art. 13, litera e): în vederea asigurării
condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor
profesionale, angajatorii trebuie :
e) să elaboreze instrucțiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea și/sau aplicarea
reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale
locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor; ”
Conform H.G. 1425/ 2006 Art. 15, punctul 3, modificată și completată prin HG 955/2010:
„3. elaborarea de instrucțiuni proprii pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate
și sănătate muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale unității/întreprinderii, precum și
ale locurilor de muncă/posturilor de lucru, și difuzarea acestora în întreprindere și/sau unitate numai
după ce au fost aprobate de către angajator; ”

PREVEDERI GENERALE
Conținutul instrucțiunilor

Art. 1. Prezentele instrucțiuni sunt elaborate conformitate cu prevederile Legii securității și

sănătății in muncă nr. 319/2006 și H.G. 1425/2006 Normele metodologice de aplicare a Legii
319/2006, modificată și completată prin HG. 955/2010 ca măsură legislativă de realizare a
securitațll muncii activitatea angajaților.

Art. 2. Conținutul instrucțiunilor proprii particularizează și concretizează măsurile de prevenire

a accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, raport cu condițiile reale ale proceselor de muncă
desfășurate în cadrul societății;

Scopul instrucțiunilor
 Art. 3. Scopul instrucțiunilor proprii este detalierea și particularizarea prevederilor Legii
securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și Normele metodologice de aplicare a Legii
319/2006, modificată și completată prin H.G. 955/2010, standardelor și altor reglementări în
domeniu, la condițiile concrete de executare a activităților, astfel încât să fie stabilite modalitățile
de acțiune pentru prevenirea tuturor riscurilor posibile de accidentare și îmbolnăvire profesională.

Art. 4. Măsurile cuprinse prezentele instrucțiuni au ca scop prevenirea accidentelor de muncă

și a bolilor profesionale la nivelul societății și protecția lucrătorilor la factorii de risc care se pot
manifesta pe timpul desfășurării activităților în cadrul locului de muncă/post de lucru, proprii celor
patru componente ale sistemului de muncă:
executant;
sarcină de muncă;
mijloace de producție;
mediu de muncă.

Art.5. Instrucțiunile proprii se revizuiesc periodic și se modifică ori de câte ori este necesar, ca
urmare a modificărilor de natură legislativă sau tehnologică, cazul introducerii de noi operații,
echipamente, etc. și se completează cu măsurile adecvate.

A. PRIMUL AJUTOR CAZ DE RĂNIRE

Măsurile de prim ajutor se pot grupa astfel:

a) examinarea plăgii;
b) combaterea șocului;
c) oprirea hemoragiei;
d) curățirea, dezinfecția și pansarea plăgii;

a) Examinarea plăgii poate furniza date despre natura agentului vulnerant, forma,
extinderea suprafață și profunzimea plăgii țesuturile și organele afectate, gradul de infectare și
existența corpilor străini.
 b) Combaterea șocului se face prin înlăturarea (diminuarea) durerii, oprirea
hemoragiei, asigurarea respirației și prevenirea stării de panică.
c) Pentru oprirea unei hemoragii (hemostaza) capilare (când sângele mustește din
rană sau se prelinge ușor) se folosește de regulă un pansament compresiv. Când sângele țâșnește
sau curge abundent se procedează la apăsarea (compresiunea) cu mâna pe un plan osos a arterei
zonei rănite, sau se aplică un garou.
d) Pansarea plăgii (rănii).
Curățirea, dezinfecția și pansarea plăgii se execută luând toate măsurile de asepsie și
antisepsie.
Asepsia = totalitatea măsurilor prin care se împiedică pătrunderea microbilor în plagă.
Tehnica aplicării unui pansament corect are următorii timpi:

 curățirea și dezinfecția plăgii;

 aplicarea pansamentului;
 fixarea pansamentului cu leucoplast sau prin înfășare cu feșe de tifon;
 imobilizarea regiunii rănite.

Curățarea și dezinfenția plăgii de resturi de îmbrăcăminte, noroi, pietriș, așchii de lemn,

schije etc. se face folosind pense sterile. Apoi se curăță cu soluții antiseptice (antisepsie = totalitatea
mijloacelor prin care se hdepărtează și se distrug germenii patogeni din rană ) soluție de cloramină
10%, soluție de bromocet 1%, apă oxigenată 3%.

Aplicarea pansamentului. După ce s-a curățat și aseptizat plaga, se aplică comprese sterile.
Peste comprese se aplică un strat de vată de asemenea steril. Stratul va fi mai subțire sau mai gros
după cantitatea de secreții din plagă.

Fixarea pansamentului.
Pansamentul trebuie bine fixat, altfel toate precauțiile luate pentru aseptizarea plăgii devin
zadarnice. Fixarea se poate face cu benzi de leucoplast pentru unele răni mici sau situate în anumite
regiuni ale corpului, dar cel mai bun și mai sigur mijloc de fixare rămâne Înfășarea.
Imobilizarea regiunii rănite.
 După fixarea pansamentului prin bandajare se procedează la imobilizarea regiunii rănite.
Imobilizarea, făcută în condițiile de prim ajutor rămâne o măsură improvizată urmând să fie
perfecționată sau suprimată la eșalonul medical superior la care va fi hdrumat sau transportat rănitul.
Când nu mai sunt feșe, pentru pansarea și bandajarea unei răni se pot folosi bucăți de pânză albă,
sterilizate prin fierbere, provenite din cearceafuri, cămăși etc.. Acestea sunt tăiate în fâșii lungi cu
lățimi diferite, realizând în acest mod fașe de diferite mărimi.

B. PRIMUL AJUTOR CAZ DE HEMORAGII

Măsurile de prim ajutor diferă după felul hemoragiei (externă sau internă), după cantitatea și
viteza cu care curge sângele. Indiferent de felul hemoragiei sunt indicate unele măsuri de prim ajutor
cu caracter general, care trebuie să fie cunoscute de cel care acordă primul ajutor. Rănitul cu o
hemoragie însemnată trebuie așezat întins (culcat) pe o pătură, jos, pe pat, pe masă etc., în așa fel
încât capul să fie așezat mai jos decât restul corpului. Trebuie îndepărtate persoanele din jurul
rănitului, pentru a avea aer și pentru a nu se crea panică. Se va administra oxigen (prin sondă nazală
sau bucală) sau prin aerisirea încăperii. Se vor administra lichide: apă, limonadă, îndulcite și cât se
poate de reci.

C. PRIMUL AJUTOR POLITRAUMATISME

În cazul unui rănit cu o fractură este necesar:

 să se constate dacă este o singură fractură sau mai multe;
 măsurile de prim ajutor trebuiesc acordate cu mare atenție, cu blândețe, fără mișcări
bruște, pentru a nu transforma o fractură incompletă în fractură completă sau o fractură hchisă
fractură deschisă.

În cazul unei fracturi deschise cu hemoragie se procedează ca în fața unei plăgi sau
hemoragii. Se oprește hemoragia și se aplică un pansament steril care să prevină infectarea plăgii, apoi
se procedează la imobilizarea provizorie a focarului de fractură.
 Imobilizarea se face cu ajutorul atelelor confecționate în acest scop sau cu mijloace
improvizate (scândură, crengi, pistolul mitralieră).

Rolul oricărui mijloc de imobilizare provizorie este de a înlocui scheletul (osul) rupt al
regiunii respective pentru a nu permite mișcări ăn focarul de fractură.

D. PRIMUL AJUTOR CAZ DE ARSURI

Măsurile de prim ajutor în arsuri constau în scoaterea rănitului de sub acțiunea cauzei care a
produs arsura. În situația când mantaua, vestonul, pantalonii rănitului ard, cel mai indicat este să fie
acoperit cu o pătură, foaie de cort, iar pe timp de iarnă să fie rostogolit prin zăpadă. La arsurile de
gradul 1 se spală pielea înroșită cu apă rece apoi se șterge cu un tampon de vată muiat în alcool.
În arsurile provocate de substanțele chimice (acizi, baze) sau de armele incendiare (napalm,
fosfor) se impune spălarea imediată și abundentă cu apă rece sau ușor călduță, pentru a dilua și
îndepărta substanța chimică iritantă. Nu se recomandă utilizarea substanțelor neutralizante, deoarece
soluțiile folosite pentru o neutralizare corespunzătoare devin iritante pentru organism, această situație.

E. PRIMUL AJUTOR CAZ DE DEGERĂTURI

Constă în încălzirea treptată a regiunii respective cu reactivarea circulației periferice în primele

faze ( frecționare cu alcool, ingerarea a 50-100 grame rom, coniac sau ceaiuri calde). În situația când
au apărut bășici se aplică un pansament steril uscat.
Atunci când degerătura este haintată trebuie să se intervină cu mare prudență, întrucât degetele
de la mâini, picioare (când țesuturile au devenit dure, casante) sunt fragile și se pot rupe cu ușurință.
Măsurile de prim ajutor luate trebuie să fie continuate și pe timpul transportului și evacuării unui rănit
cu degerături sau înghețat, prin asigurarea menținerii condițiilor de încălzire (acoperire cu pături,
șube, saci, etc.)
F. PRIMUL AJUTOR CAZ DE STOP RESPIRATOR Șl CARDIAC

Măsurile de prim ajutor care se acordă trebuie să țină seama de cauzele care au produs
tulburarea sau oprirea respirației (insuficiență respiratorie acută parțială sau totală). Indiferent de
cauza care a produs insuficiența respiratorie acută atunci când apar semnele lipsei de oxigen la nivelul
țesuturilor sunt necesare măsurile de prim ajutor care vizează:

 înlăturarea eventualelor obstacole de la nivelul căilor respiratorii (corpi străini, secreții,

căderea limbii în fundul gâtului la răniții care și-au pierdut cunoștința și stau întinși pe
spate );
 asigurarea unei bune funcționări a pereților toracici și a diafragmei;
 administrarea de oxigen;
 respirație artificială pentru suplinirea mișcărilor ventilatorii normale;

G. PRIMUL AJUTOR CAZ DE ÎNEC

Măsurile de prim ajutor încep cu scoaterea din apă cât mai urgent, eliberarea căilor respiratorii
și apoi efectuarea respirației artificiale și masajul cardiac extern. La scoaterea din apă a victimei
salvatorul trebuie să fie atent pentru că hecatul are tendința de a-și încleșta reflex mâinile pe tot ce
întâlnește și poate apuca gâtul sau capul salvatorului, trăgându-l și pe acesta la fund. De aceea este
necesar ca salvatorul să se apropie pe la spatele celui care se înneacă, apucându-l de subsuori sau de
păr, trăgându-l apoi spre mal. Dacă înnecatul respiră se va căuta pe cât posibil să fie ținut cu gura la
suprafața apei, chiar pe timpul manevrelor de salvare din apă. Ajuns la mal sau într-o barcă se va
controla dacă are puls, dacă respiră, în caz că nu se va proceda la eliberarea căilor respiratorii de apă,
alge, noroi, nisip și li se va face respirație artificială (gură la gură sau gură la nas) și masaj cardiac
extern.

H. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

În primul rând se impune scoaterea de sub influența curentului electric, prin întreruperea
circuitului. Acest lucru este uneori foarte greu deoarece accidentatul însuși a devenit parte din
circuitul electric (organismul este bun conducător de electricitate), de aceea nu trebuie să i se atingă
părțile descoperite ale corpului (mâini, picioare, păr), ci atingerea să se facă prin intermediul hainelor
și numai dacă acestea sunt uscate. În plus, datorită contracturii musculare care are loc în organismul
electrocutatului, acesta poate strânge puternic cu degetele conductorul electric.
 Când este posibil, cea mai bună metodă este îtreruperea curentului de la rețea sau tăierea
conductorului (firelor) cu un topor cu mâner de lemn sau altă unealtă (clește) bine izolată electric.

Trebuie să se aibă de asemenea în vedere luarea măsurilor de protejare a electrocutatului, când

acesta se află la hălțime (stâlp) într-un echilibru instabil, din cauză că în momentul întreruperii
curentului electric are loc relaxarea mușchilor contractați (nu se mai ține cu mâinile) și poate cădea de
la înălțime.

Salvatorul este bine să aibă hainele uscate, mănuși din cauciuc, să stea pe scândură sau pe
cauciuc uscat, luând toate măsurile necesare izolării curentului electric pentru a nu se electrocuta la
rândul lui, încercând sa acorde măsuri de salvare.

Măsurile de prim ajutor care se vor acorda în continuare, se vor lua funcție de starea celui
electrocutat. Dacă acesta și-a pierdut cunoștința însă și menține respirația proprie și inima continuă să
bată, se va supraveghea eliberarea căilor respiratorii prin susținerea maxilarului inferior, împingerea
capului pe spate și așezarea pe partea laterală pentru a favoriza scurgerea eventualelor secreții
(mucozități) și a preveni căderea (înghițirea) limbii. În situația când acesta nu respiră, inima nu bate, se
recurge imediat și cât mai energic la respirație artificială (de preferat prin insuflație ”gură la gură” sau
”gura la nas"), la masaj cardiac extern, administrare de oxigen.

G. PRIMUL AJUTOR CAZ DE ȘOC CALORIC Șl INSOLAȚIE

Primul ajutor aceste situații constă în:

punerea imediată h repaus, lungit pe cât posibil la umbră, într-un loc răcoros, ventilat,
stropit cu apă rece, compresie rece, cearșafuri umede, reci, care să se schimbe cât mai des,
punga cu gheața la cap, dacă este posibil masaj sub apă într-o baie rece;
administrarea de apă rece (când domină setea), cu sare atunci când domină grețurile,
vărsăturile sau crampele musculare;
respirație artificială când mișcările respiratorii sunt oprite, asociate cu masaj cardiac
extern (când se opresc bătăile inimii);
injecții intravenoase cu ser gluconic concentrat (30-50%, 75-100 ml) care mărește puterea
de contracție a mușchiului cardiac, îmbunătățind în același fel circulația sângelui și
diminuarea edemului cerebral;
 injecții intravenoase cu sulfat de magneziu, soluție de 25% sau clisme repetate de mai
multe ori pe zi cu sulfat de magneziu 30 g h 120 ml de apă.

J. INTOXICAȚII ACUTE. MUȘCĂTURI Șl ÎNȚEPĂTURI VENINOASE

J.1 Intoxicația organismului cu oxid de carbon

Primul ajutor constă în:
 scoaterea persoanei din atmosfera cu oxid de carbon;
 efectuarea respirației artificiale și a masajului cardiac extern atunci când se constată oprirea
respirației și a bătăilor cardiace (absența pulsului);
 administrarea de oxigen 100% (se interzicerea administrarea oxigenului amestec cu dioxid
de carbon) așezarea intoxicatului pe targă sau pe o pătură, până ce este transportat la spital.
J.2. Intoxicații cu ciuperci
Se caracterizează prin măsuri pentru eliminarea toxicului, neutralizarea chimică sau biologică
și de contracarare a efectelor produse.

J.3. Primul ajutor mușcăturile de șerpi veninoși sau înțepături de

scorpioni
Primul ajutor se impune a se acorda chiar la locul producerii accidentului astfel:

 se aplică imediat o legătură strânsă (garou) deasupra locului mușcăturii, pentru a

întârzia difuziunea otrăvii în corp. Legătura nu poate fi menținută mai mult de o oră (riscul apariției
cangrenei prin oprirea circulației sângelui în membrul respectiv);

 se face incizia plăgii (cu lamă de briceag sau cuțit) trecută prin flacără (flambată) și se
desfac marginile plăgii;

 se face absorbția plăgii prin intermediul unei ventuze de cauciuc sau prin sugerea cu
gura (cel care acordă ajutorul nu are răni sau ulcerații la nivelul mucoasei gurii);

 se spală plaga cu apă curată (fiartă) și se dezinfectează cu o soluție antiseptică

(permanganat de potasiu sau hipoclorit de calciu soluție 1% sau alcool, acid boric, apă cu săpun);

 se aplică local comprese reci, gheață sau se introduce membrul respectiv într-o baie cu
apă rece.
 În situația când se dispune de ser antiviperin sau de antiveninos se injectează (după testarea
sensibilității) câte 10 ml în plină reacție edematoasă în jurul zonei edematoase, apoi către
extremitatea proximală a membrului, în final se injectează intravenos, crescând cantitatea de
administrare și în funcție de gravitatea fenomenelor locale și generale și de timpul care a trecut de la
accidentare.
Imediat ce s-a constatat mușcătura șarpelui, bolnavul este culcat liniștit, pentru ca circulația
sângelui să se reducă la minim, reducând astfel absorbția din focarul mușcăturii și difuziunea
toxinelor din venin în organism.

J.4. Măsuri de prim ajutor în caz de înțepătură de scorpion

se aplică garoul deasupra înțepăturii spre rădăcina membrului înțepat
(împiedicarea difuziunii veninului circulația generală)
se face deschiderea plăgii prin incizie în formă de cruce și aspirația lichidului
din plagă cu o ventuză de cauciuc sau cu gura;
se spală plaga cu o soluție de permanganat de potasiu sau hipoclorit de calciu
1% sau apă (fiartă) cu săpun;
injectarea în zona cu edem și în jurul zonei de procaină soluție 1% cu sau fără
adrenalină;
tratamentul de bază rămâne administrarea injecțiilor cu ser antiveninos, când se
dispune de acesta;
transportarea de urgență cele mai bune condiții la spital.
J.5. Măsuri de prim ajutor în înțepături de albine, viespi
 se scot acele lăsate de insecte;
 se aplică alcool, amoniac, tinctură de iod, apă oxigenată sau apă rece, gheață;
 pentru diminuarea și înlăturarea fenomenelor toxice alergice generale, caz de apariție se
administrează calciu gluconic sau clorură de calciu intravenos, oral 1-2 comprimate de Nilfan
Feniramin, Romergan sau sub formă injectabilă.
 I RĂCIȚI ARSURA
> vicdma
> Tumati lichid rece
• Nu puneți peste arsură ămp
pe arsuri de 10 min.
lo#uni, > În acest dmp,
unguente sau ucmănți orice
grăsimi; nu semne de
adngeți arsura di.ficulute în
• NU respiraBe. gata de
nimic lipit pe RCP dacă este
arsuri nevoie

DACĂ arsura 2 ÎNDEPĂRTAȚI ORICE

este la Ŕțăș
nu pansați;
STRÂNGE
turna# > Îndepărtați cu gnjž
orice haine sau
lichide până
bijutedi din zona
vin ajutoare
afectată,
mainte de a începe să
• DAcĂarsura se umfle
este adâncă
sau extinsă,

trataț
victima pt.
șoc

SUNAȚI LA 112
pr. O AMBULANȚĂ
• DACĂ
arsura este
chimică, cel
-ACȚIUNI

RĂCIȚI
2 ACOPERIȚI
ARSURA
fr0EPĂRTAȚ1 Acoperiți
arsura și
zona din jur
cu pansament
PANSAȚI ARSURA stedl, sau un
matenal curat
 TRANSPORTAȚI > Liniștiți vicd.ma

VTCTMA LA TRANSPORTAȚI
SPITAL

•TnŔȚîdii:

• NU
Incercati si stingeți
un
foc, într-o
decâ
t dacă nu vă puneț
în
• MJ clădire
în flăcări •
într-o
cameră plină de
fum
PRECAUTII

s€nge# cu matedale
inflamabile
• NU lăsați vicđma
să fugi
PRECAUTII

'Electrocutase.
NU vă apropiați
mai mult de 20 m
de linile de înaltă
tensiune

Arstiŕi ciliînic;ę

• Nu pierdeți dmp
căutând un antidot
• NU Incercați si
neutralizați
arsurile de acid
sau bază
TRAUMATISM ALGÂTULUI
RECUNOAȘTERE IMOBILIZAȚI Șl

• durere de gât sau

spate
Pot apărea:
• pierderea controlului

membrelor

• pierderea
sensibiliMți.i
tiŃbucări de respira}e
PRECAUTEI

NtJ mișcaș vicămn

dacă

este în pericol sau

devine inconștientă
• DACĂ devine
inconștientă,
pregătiț-vi pt. RCP

ACȚIUNI
F
IXAȚI CAPUL ucrnoł
CAPUL
VICTIMĂ INCONȘTIENTĂ

1
VERIFICAȚI CĂILE
• NU induceți
voma •
DAcĂvictima a

vomitat deja,
puneț•o pe o parte
pentru a permite
scurgerea
• DAcĂvicdma
nu INTOXICAȚII
mai respiră, începeți
RCP; atenție la
ventilața
• DAcĂvicdma
2 PUNEȚI VICTIMA ÎN
este conșăentă, daț-i POZIȚIE DE SIGURANȚĂ
înghițituri mici de
apă și merge# In
spital
-ACTIUNI
vn.TICAȚ1
CĂILE
AE,RENE Șl

PUNEȚI VICTIMA ÎN
POLȚIEDE

SIGURANȚĂ

AMBULANȚA