Locul fosilifer Dealul Repedea:

- este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei

a IV-a IUCN (rezervație naturală tip paleontologic);

- este situată în județului Iași, pe teritoriul administrativ al comunei

Bârnova. (la sud de municipiul Iași, lângă releul de televiziune de pe
Dealul Repedea);

- ca poziție geografică, rezervația se află la limita dintre Podișul

Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei și la întrepătrunderea
silvostepei cu pădurea;

- se întinde pe o suprafață de 5,80 hectare;

- este reprezentativă ca urmare a existenței unui masiv calcaros

alcătuit din cochilii de scoici fosilizate și cimentate, format după
retragerea Mării Sarmatice;

- în prezent, rezervația poate fi denumită rezervație complexă,

deoarece pe lângă valoarea geologică și paleontologică, prezintă
importanță științifică deosebită, generată de flora și fauna zonei. 1
 Marea Sarmatică (Paratethys), cu 50 de milioane de ani în urma,
se întindea din centrul Asiei si pâna în centrul Europei

Schneider, S., Mandic, O., & Harzhauser, M. (2013). Preserved colour pattern in Polititapes tricuspis (EICHWALD,
1829)(Bivalvia: Veneridae) from the Sarmatian holostratotype at Nexing (Lower Austria). Neues Jahrbuch für
Geologie und Paläontologie-Abhandlungen, 268(2), 191-197.

Sursa : Schweizerbart’sche Verlagsbuchhandlung, Stuttgart, Germany

www.schweizerbart.de DOI: 10.1127/0077-7749/2013/0326 2
 Aspectul Mării Sarmatice (Paratethys Sea) in miocenul mijlociu

Kováč, M., Andreyeva-Grigorovich, A., Bajraktarević, Z., Brzobohatý, R., Filipescu, S., Fodor, L., ... & Rögl, F. (2007). Badenian evolution of the
Central Paratethys Sea: paleogeography, climate and eustatic sea-level changes. Geologica Carpathica, 58(6).

Miocenul este o perioadă care începe acum 23,03 milioane de ani și se termină aprox
acum 5,33 milioane de ani. Miocenul este precedat de Oligocen și urmat de Pliocen. Este
prima perioadă a neogenului. 3
Locul fosilifer Dealul Repedea - vedere de ansamblu

Sursa foto: Wikipedia

4
5
6
Primele cercetări geologice au fost efectuate aici de geologul Grigore Cobălcescu.

S-a demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă),
amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice,
care se întindeau pe un larg areal vest-est între Viena de astăzi și Munții Tian-Shan din
Asia Centrală.

Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar și în ea se vărsau fluvii

care aduceau cantități însemnate de apă dulce (Dunărea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea
Sarmatică, inițial parte din Oceanul Tetisian, a devenit salmastră.

Astfel, majoritatea animalelor marine adaptate la viața în apele sărate au dispărut

(fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoză), ele fiind înlocuite cu o faună
adaptată la viața în apele salmastre.

Cochiliile moluștelor de apă sărată care au murit s-au depus pe fundul mării, cimentându-
se și formând Dealul Repedea de astăzi.

Cu timpul, Marea Sarmatică s-a fragmentat, sub influența mișcărilor tectonice, într-o
serie de bazine de mai mică întindere (Marea Neagră, Marea Caspică, Lacul Balaton, Lacul
Aral și altele), care au evoluat separat.

Pe teritoriul de astăzi al României, apa s-a evaporat, iar gresia și calcarul existent au
suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale.

7
8
 Elaeagnus angustifolia

Artemisia sp. Lacerta viridis

Fragaria sp. Veronica teucrium

9
 În prezent, rezervația se confruntă cu diferite pericole printre care
menționăm:
- defrișări masive
- apropierea din ce în ce mai mult a zonelor locuite
- masive alunecări de teren
- extracția rocilor

Din cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu mai există
nici unul.
Localnicii au început să extragă rocă din pereții rezervației, folosindu-le pentru placarea la exterior a

fundațiilor caselor, cu toate că roca este sfărâmicioasă și nu este indicată a fi utilizată în construcții.
10
11
 Mai multe informatii gasiti in urmatoarea

BIBLIOGRAFIE:

Baltag E., Pocora V., 2009 - Reţeaua Natura 2000 în regiunea Moldovei
(România), Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi
Bogdan N. A. , 2004 - Orașul Iași (monografie istorică și socială) (1913; reeditată
la Ed. Tehnopress, Iași, p. 54
Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu Oana, 2006 - Flora şi vegetaţia Moldovei
(România), vol. I, Editura Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi
Ifrim I., Valenciuc N., 2005 - The structure and dynamic of a mixed colony and the
microclimate conditions from Grota Mare (Repedea, Iași), Universitatea Bacău,
Studii şi Cercetări Științifice, Biologie, Serie Nouă, 10, p. 145 - 150.
Ion C., Baltag E., Ursu A., Stoleriu C., Mânzu C., Ignat A. E., 2011 - Păsările și
habitatele din zonele umede ale Moldovei, Editura Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi
Nicoară M., Bomher E., 2010 - Conservarea biodiversității în județul Iași, Editura
Pim Iași
***Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului Județean Iași cu privire la instituirea unor arii
protejate

DE VIZIONAT: https://www.youtube.com/watch?v=ar-MFYmlhv4
12