UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘTIINȚE POLITICE ȘI

ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL RELAȚII INTERNAȚIONALE

Lucru individual

Tema: Recenzia partea VI ,,Limitările puterii naționale. Dreptul internațional”

din volumul ,,Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace” de
Hans J. Morgenthau

DISCIPLINA DE STUDIU TEORIA RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE

Autor:

Movileanu Mădălina

Zaporojan Mădălina

Coordonator Științific:

Morari Cristina dr. lector

Ilasciuc Andrei lector univ.

Chișinău, 2022
 Cuprins
1. Introducere...........................................................................................................................3

2. Rezumat...............................................................................................................................5

3. Analiza lucrării....................................................................................................................6

4. Concluzie.............................................................................................................................7

5. Bibliografie..........................................................................................................................8

1
 Introducere
S-a observat că realismul clasic „rămâne cea mai importantă abordare pentru înțelegerea
politicii internaționale”. Unul dintre cei mai distinși susținători ai săi, Hans Joachim Morgenthau,
a fost descris drept printre „cei mai importanți gânditori politici ai secolului XX și unul dintre cei
mai mari gânditori realiști din toate timpurile”. Lucrarea sa clasică Politica între națiuni este
sigur că va avea un loc de durată în istoria ideilor. Cu toate acestea, influența sa imensă în
primele decenii după cel de-al Doilea Război Mondial poate fi urmărită în primul rând din faptul
că a fost „un text prin excelență pentru războiul rece”. Capitolul nostru explică de ce în urma
opiniei lui Morgenthau față de dreptul international a început să capete mai mult o prezență
formală.

Partea VI ,,Limitările puterii naționale. Dreptul internațional” are o importanță deosebită în

special pentru noi ca viitori specialiști în domeniu. Dreptul internațional este baza fundamentală
a suveranității și egalității tuturor statelor. Promovează pacea, ordinea și justiția în societatea
internațională. Însă eficacitatea lui a fost deseori criticată de experții politici. Este important ca
comunitatea internațională să aibă reguli și obligații de urmat pentru a preveni haosul în
societate. Dezvoltarea dreptului internațional a condus la înțelegerea diferitelor politici și
sancțiuni pentru state. Dreptul internațional este agreat de comunitatea internațională, dar nu
există un organism de executare, spre deosebire de dreptul intern. Statul s-a bazat pe tratate și
acorduri internaționale pentru prevenirea războiului.1

1
Morgenthau H.G. Politica între naţiuni. Polirom, 2007, p.302

2
 Despre autor și carte

Hans Joachim Morgenthau (n. 17 februarie 1904 – d. 19 iulie 1980) a fost un influent
politolog și jurist american, la origine evreu german, care s-a remarcat drept teoretician al
relațiilor internaționale. Este unul dintre fondatorii realismului în teoria relațiilor internaționale.

Morgenthau a studiat începând din 1923 științele juridice și politice la Universitatea din
Frankfurt am Main, apoi a continuat la München și la Berlin studii de drept și filozofie. În 1929
și-a susținut teza în domeniul dreptului popoarelor. Apoi a lucrat la Frankfurt ca judecător în
Tribunalul de muncă. După anul 1932 el a predat dreptul public la Universitatea din Geneva. În
urma ascensiunii la putere a național-socialiștilor în Germania, Morgenthau nu s-a mai întors în
Germania, ci a emigrat în Statele Unite. El a activat acolo în cadrul mai multor universități de
prestigiu, între care Universitatea din Chicago și New School for Social Research din New York.
Pe lângă activitatea sa academică, a activat împotriva Războiului din Vietnam și în favoarea
emigrației evreilor sovietici în Israel.

,,Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace” este o carte de științe politice
a lui Hans Morgenthau publicată în 1948. Cartea introduce conceptul de realism politic,
prezentând o viziune realistă asupra politicii puterii. Acest concept a jucat un rol major în
politica externă a Statelor Unite, ceea ce a făcut ca aceasta să exercite o putere care acoperă
globul în perioada Războiului Rece. Conceptul a cerut, de asemenea, o reconciliere a politicii
puterii cu etica idealistă a discuțiilor americane anterioare despre politica externă. John
Mearsheimer o descrie ca printre cele mai influente trei lucrări realiste ale relațiilor
internaționale ale secolului al XX-lea. 2 Deși a avut critici, continuă să fie cel mai longeviv text
pentru cursuri de relații internaționale ceea ce îi atestă valoarea sa durabilă. Cineva a spus că, de
o jumătate de secol, studiul relațiilor internaționale nu a fost decât un dialog între Morgenthau,
cei care îi îmbrățișează abordarea și cei care se îndreaptă în altă parte pentru iluminare. După 50
de ani, dialogul dintre Morgenthau și savanții din întreaga lume continuă mai mult sau mai puțin
ca în trecut ceva cu mai multă intensitate chiar și într-o „epocă a terorii”. Noua ediție păstrează
intactă lucrarea originală a lui Morgenthau în timp ce adaugă o introducere de 40 de pagini din
partea editorilor care explorează relevanța acesteia pentru o nouă eră. Ceea ce urmează
introducerii sunt perspectivele a duzini de oameni de stat, savanți și observatori, fiecare oferind
perspective asupra conceptelor și ideilor lui Morgenthau în legătură cu crizele actuale de pe
fiecare continent. Ei actualizează dialogul început în 1948.

2
Mearsheimer, John (2001). The Tragedy of Great Power Politics. W.W. Norton. p. 14.

3
 Rezumat
În a doua parte a din capitolul VI ,,Limitările puterii naționale. Dreptul internațional” se
atinge tema ,,Suveranitatea” aici autorul vorbește despre natura generală a suveranității, unde
concepția modernă asupra suveranității a fost formulată în ultima parte a secolului al XVI-lea cu
noul fenomen al statului teriorial. Următorul paragraf redă ideea despre independență, egalitate
și unanimitate acestea sunt trei principii de drept internațional, sinonime cu conceptul de
suveranitate. Independența semnifică aspectul particular al autorității supreme a națiunii care
constă în excluderea autorității oricării altei națiuni. Conform funcției legislative, toate națiunile
sunt egale, indiferent de mărimea, populația și puterea lor. În timp ce regula unanimității este o
consecință logică a suveranității, acest lucru poate fi spus și despre dreptul de veto.

După ce autorul expemplifică despre suveranitate, se schimbă subiectul despre ce ”nu este
suveranitatea”, aici aflăm despre faptul că suveranitatea nu înseamnă libertatea față de
constrângerea juridică, nu înseamnă libertatea față de reglementarea de către dreptul
international care țin de jurisdicția internă, nu înseamnă egalitatea de drepturi și obligații în
dreptul international, iar suveranitatea nu înseamnă independența reală în chestiuni politice,
militare, economice sau tehnologice.

Descrierea internațională a dreptului, profesorul Morgenthau spune că nu poate exista un

sistem de aplicare a legii mai primitiv și mai slab decât acesta, deoarece asigură aplicarea legii la
vicisitudinile repartizării puterii între cei care încalcă legea și victimele încălcarea. Îi face ușor
pentru cei puternici atât să încalce legea, cât și să o aplice și, în consecință, pune în pericol
drepturile celor slabi. O mare putere poate încălca drepturile națiunilor mici fără teama de
sancțiuni efective din partea acestora din urmă. Își poate permite să acționeze împotriva unei
națiuni mici cu măsuri de executare sub pretextul unei încălcări a drepturilor sale, indiferent dacă
presupusa încălcare a dreptului internațional a avut loc într-adevăr sau dacă gravitatea acesteia
justifică severitatea măsurilor luate.

4
 Analiza lucrării
Pot spune că Hans Joachim Morgenthau oferă cea mai bună explicație a ,, Limitările
puterii naționale. Dreptul internațional,, unde este redat clar și bine analizat problemele
dreptului internațional și aspectele suveranității. Autorul reușește să eplice acești termeni într-un
limbaj acesibil pe înțelesul tuturor categoriilor de cititor. Autorul reușește să abordeze această
temă într-o manieră clară și să aducă la cunoștință cititorul prin exemple concrete ușor înțelese
de exemplu explicarea obligațiilor internaționale care sunt compatibile cu suveranitatea și cele
care nu sunt: ,,Înainte de declararea independenței Indiei în 1947, relațiile dintre statele
indiene și Marea Britanie erau reglementate prin tratate. Deși garantau independența internă a
statelor respective, aceste tratate dădeau Marii Britanii dreptul de a le proteja împotriva
agresiunii, dreptul de a-și administra afacerile externe, precum și controlul general al
administrației lor interne.”3

Autorul lucrarii prezinta în detaliu multe alte aspecte din care nu lipsesc

3
Morgenthau H.G. Politica între naţiuni. Polirom, 2007, p.339

5
Concluzie

6
 Bibliografie
1. Morgenthau H.G. Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace. Polirom,
2007;
2. Mearsheimer, John (2001). The Tragedy of Great Power Politics. W.W. Norton;
3.