Sunteți pe pagina 1din 4

Activitate practica Microbiologie

Evidențierea fenomenului de ”foame de azot” pentru plante în


perioada de vegetație
Partea teoretică

Ce este ” foamea de azot” ?

Descompunerea resturilor are loc mai rapid dacă acestea vor fi încorporate în sol,
în acest fel asigurându-se un contact direct cu populaţia microbiană a solului.
Viteza de biodegradare a resturilor este dependentă de raportul dintre azot /carbon.
Dacă resturile vor conţine o parte azot la 25 părţi carbon (rezultat din produsul 1/5 substanţă
organică folosită în sinteză x 1/5 părţi N raportat la întreaga cantitate de azot va fi utilizată în
sinteză microbiană. În cazul când resturile organice folosite vor conţine 1 parte N la mai
puţin de 25 părţi C atunci în sol se acumulează azot mineral, iar dacă vor conţine o parte
azot la mai mult de 25 părţi C, microorganismele celulozolitice vor utiliza azot din
zestrea minerală a solului, generându-se fenomenul "foamea de azot" a culturilor agricole.
Fenomenul poate fi prevenit dacă pentru fiecare tona de paie incorporate se administrează
si 50 kg azot s.a sub forma de îngrăşăminte minerale.

Ce reprezinta raportul C/N al resturilor vegetale?


Importanța practică.

Pentru obţinerea unui compost de calitate, într-un timp scurt, este important raportul dintre
conţinutul în carbon si cel de azot, existent în materialele utilizate pentru compostare să fie într-
un raport echilibrat, favorabil activitatii microorganismelor descompunătoare. Valoarea optimă C/N
se află în limita 25-30 (la o parte N să îi revină 25-30 parţi carbon ca greutate). Un amestec ideal
pentru microorganisme poate fi stabilit si menţinut prin adiţionarea de resturi foarte variate.

Modificarea asociaţiilor de microorganisme într-un mod adecvat intereselor omului se obţine


cel mai uşor prin modifi-carea condiţiilor lor de nutriţie. Cel mai simplu se realizează, în cazul
biocenozelor solului, printr-o fertilizare organică adecvată, prin care se modifică raportul C/N. Aceasta
este metoda cea mai eficace de a controla Rizoctonia solani , greu de controlat altfel (Jaeger şi Nelvis,
1983)

Compostarea este un proces natural prin care se dă posibilitatea elementelor precum C, N, O,


P, K, S etc, aflate sub forma organică de a se integra circuitului din ecosistem. Compostul reprezintă
aplicaţia practică a microbiologiei solului, care rezidă din necesitatea unei bune administrări a resturilor
sau a deşeurilor vegetale, a dejectiilor animale care rezultă într-o gospodărie sau fermă. Compostarea
se datorează acţiunii microorganismelor care utilizează materia organică ca sursă de hrană si energie
producând căldură, CO2, vapori de apă şi compusi prehumici. Procesul de compostare poate decurge în
condiţii aerobe şi anaerobe. Compostarea aerobă decurge cu viteză mare, procesele oxidative fiind
intense datorită activitatii microflorei termofile, se elibereaza o cantitate ridicată de caldură care
determina un efect sterilizant, inactivandu-se microflora patogena sensibilă. Timpul de obţinere a
compostului prin acest procedeu este cuprins între 2-3 luni. Foarte importantă este ultima etapă, cea
de maturare a compostului, în spațiu acoperit, ferit de umiditate, pentru favorizarea proceselor de
polimerizare cu formare comușilor prehumici. Compostarea anaerobă necesită un timp mai îndelungat,
compostul având nevoie de 12-24 de luni pentru a se stabiliza din punct de vedere compoziţional.

Care sunt resturile organice cu valoare a raportului C/N


mai mare de 50?

Frunze 40 – 60, Paie, ovăz 48 – 60, Coajă de copac 100 – 130 Rumeguş 100 – 500, Resturi de la curăţatul
arbuştilor 100 – 150, Hârtie/carton 200 – 500

Care sunt resturile organice cu valoare a raportului C/N


mai mica de 25?

Iarbă tăiată 12 – 15, Deşeuri vegetale 13, Deşeuri de bucătărie 23, planta cartof 25

Partea practică
Rezultate privind creșterea si dezvoltarea plantelor de porumb dupa 30 zile de la rasarire

Varinta Numar frunze Lungime radacina Lungime tulpina

Pl1 Pl2 Pl3 Pl1 Pl2 Pl3 Pl1 Pl2 Pl3

Control-sol (fara adaus) 3 4 3 24 28 21 13 15 14

Cu rumegus 3 3 3 14 13 18 9 9 10
Cu iarba 4 4 4 29 32 26 26 28 22

Semanare 27.04.2022

Cu iarba Fara adaus Cu rumegus


Rasarire 09.05.2022

Cu iarba Cu rumegus Fara adaus

16.05.2022

Cu rumegus Fara adaus Cu iarba


23.05.2022

Cu iarba Cu rumegus Fara adaus

Rezultat 26.05.2022

Fara adaus Cu rumegus Cu iarba

S-ar putea să vă placă și