Violul

Violul este o infracțiune pedepsită de lege, care se referă la un act sexual care are loc împotriva
voinței unuia din parteneri.
Acest fenomen este cunoscut deja din antichitate, prin violarea sclavilor. Violurile au avut loc și în
majoritatea războaielor când, în afară de femei, au fost violați și copii. Violurile au uneori loc în
închisori sau lagăre. Persoana violată este traumatizată psihic, iar traumele pot dura toată viața.
Potrivit art. 218 alin. 1 din Codul penal al României, „raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o
persoană, săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima
voința sau profitând de această stare, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea
exercitării unor drepturi”.
În noul cod penal al României, intrat în vigoare la 01 februarie 2014, infracțiunea de viol face parte din
Titlul I - Infracțiuni contra persoanei, Capitolul VIII - Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale.[2]

În România, definiția infracțiunii de viol a evoluat în timp. Astfel, în codul penal din 1968, care a intrat în
vigoare la data de 01.01.1969, violul a fost definit inițial ca "Raportul sexual cu o persoană de sex
feminin, prin constrîngerea acesteia, sau profitînd de imposibilitatea ei de se apăra ori de a-și exprima
voința",[3] urmând ca definiția să fie schimbată în 2000 ca fiind "Actul sexual, de orice natură, cu o altă
persoană, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și
exprima voința",[4] pentru a fii ulterior modificată prin OUG 89/2001 în "Actul sexual, de orice natură,
cu o persoană de sex diferit sau de același sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de
imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința".[5] În noul cod penal, care a intrat în vigoare
în 2014, violul este definit în alin 1 ca "Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit
prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de
această stare", iar în alin 2. se stipulează că "Cu aceeași pedeapsă se sancționează orice alte acte de
penetrare vaginală sau anală comise în condițiile alin. (1)."[6]

Termenul legal de "constrângere" este unul consacrat în legislația română, el apărând atât în partea
specială a codului penal, în definiția mai multor infracțiuni, dar în și în partea generală a codului,
făcându-se referire la "Constrângerea fizică" (art 24),[7] și "Constrângerea morală" (Art 25).[8] În
general, prin constrângere fizică se înțelege utilizarea violenței/forței fizice iar prin constrângere morală
se înțelege amenințarea.[9] Starea de "imposibilitate de a se apăra"[10] sau de "imposibilitate de a-și
exprima voința"[11] sunt de asemenea relevante pentru comiterea infracțiunii de viol (și pentru alte
infracțiuni), când autorul fie a pus victima în această stare, fie a profitat de această stare preexistentă a
victimei. În cazul în care nu există nici-unul dintre acești factori de coerciție, dar relația sexuală are loc cu
un copil sub 15 ani, fapta constituie doar infracțiunea de act sexual cu un minor (Art 220 în noul cod
penal).[12]
Violul în timpul conflictului armat

Violul are loc de multe ori în timpul conflictelor armate, fiind folosit în mod sistematic ca armă de război.
[13] De exemplu în timpul Războiul Bosniac se estimează că între 20.000 și peste 50.000 de femei au fost
violate.[14] În Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale violența sexuală în masă pe timp de
conflict armat este considerată o crimă împotriva umanității: Articolul 7 (1) stipulează: "În scopurile
prezentului statut, prin crimă împotriva umanității se înțelege una dintre faptele menționate mai jos,
când aceasta este comisă în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei populații
civile și în cunoștință de acest atac:(...) g) violul, sclavajul sexual, prostituția forțată, graviditatea forțată,
sterilizarea forțată sau orice altă formă de violență sexuală de o gravitate comparabilă" [15] De
asemenea este definit și ca crimă de război în articolul 8(2)(xxii).[15] Codul penal roman conține de
asemenea astfel de infracțiuni: Art. 439(1)(f)[16] și Art. 440 (1)(d).[17]

Violul marital

Violul marital (denumit și viol conjugal), ca formă a violenței sexuale exercitată împotriva femeii, a fost și
continuă să fie perceput ca un act aparținând sferei normalității prin prisma tradiției patriarhale ce a
influențat și sfera juridică.[18]

Violul marital este mai dificil de identificat și legiferat din cauza concepțiilor legate de căsătorie conform
cărora este de „datoria“ femeii să întrețină relații sexuale cu soțul ei ori de câte ori acesta dorește,
dorința ei fiind minimalizată.[19]

Deși violul marital a fost incriminat de legislația românească prin Legea 197/2000 este încă nevoie de
timp pentru a accepta că instituția căsătoriei nu este o cetate în interiorul căreia soțul are imunitate.
Legea 197/2000 a incriminat violului între soți, prin abrogarea art.197 alin.5 C.pen. și instituirea
agravantei speciale din alin.2 lit.b1 cu privire la victima care este membru de familie ("Pedeapsa este
închisoare de la 5 la 15 ani, dacă ... b1) victima este membru al familiei") or, conform art..1491 C.pen.,
membru de familie este și soțul făptuitorului.[20] Această prevedere de agravantă referitoare la
membrii de familie nu se mai regăsește în noul Cod penal, art. 218, ci doar referința la rudă în linie
directă, la frate și la soră,[21] violul marital fiind astfel incriminat în forma simplă a infracțiunii de viol
(adică fără a constitui o agravantă).[22]

Violul marital este de asemenea considerat de legislația României o forma de violență în familie - Legea
25/2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea
violenței în familie are următoare definiție: Art. I (4) "Violența în familie se manifestă sub următoarele
forme ... d) violența sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare,
manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal".[23]

Legea Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, din Republica
Moldova, se referă de asemenea la violul marital cu următoarea definiție: "violență sexuală - orice
violență cu caracter sexual sau orice conduită sexuală ilegală în cadrul familiei sau în alte relații
interpersonale, cum ar fi violul conjugal, interzicerea folosirii metodelor de contracepție, hărțuirea
sexuală; orice conduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicării prostituției; orice comportament
sexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prin mîngîieri, sărutări, pozare a copilului
și prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală; alte acțiuni cu efect similar;"[24]

Legile împotriva violului conjugal sunt de multe ori necunoscute de către populație, de exemplu un
sondaj de opinie din Ungaria în 2006, a arătat că deși violul conjugal a fost incriminat in 1997, 62% din
respondenți nu știau de aceasta incriminare.