SCHIȚA LECȚIEI

Abateri de la segregarea mendeliană: codominanța

Codominanţa fenomenul de interacţiune între două gene alele care
determină apariţia unui fenotip nou .

este întâlnită în cazul determinării grupelor de sânge umane

În populaţia umană 3 gene l = recesivă

LA= dominantă

LB= dominantă

DOMINANȚĂ

l
CODOMINANȚĂ
Fenotip Genotip
(Grupa de sânge)
OI II
AII LALA, LAI
BIII LBLB, LBI
ABIV LALB

Lectură

Din cele mai vechi timpuri, oamenii şi-au dat seama că, deşi copiii seamănă cu părinţii lor, adică
le moştenesc unele trăsături, există diferenţe care-i deosebesc şi care fac din fiecare fiinţă umană, un
unicat. Explicaţiile au venit o dată cu descoperirea legilor eredităţii de către Gregor Mendel, în secolul
XIX.
Mult timp, ereditatea a fost percepută ca o forţă misterioasă şi capricioasă, fără legi clare, care
dispersa la întamplare asemănări şi deosebiri. Expresii ca: "aşchia nu sare departe de trunchi", "ce naşte
din pisică, şoareci mănâncă" sau "sângele, apă nu se face", îşi au originea în observarea atentă a
modului în care se transmit caracterele parentale descendenţilor.
La începutul secolului XX, Karl Landsteiner a descoperit o metodă de clasificare a sângelui uman,
cu consecinţe de anvergură asupra practicii medicale, în special în chirurgie. Austriacul Karl
Landsteiner este considerat descoperitorul sistemului AB0. Totuși, cehul Jan Janský a descris și el,
același sistem în 1907, se pare, printr-o activitate independentă de cea a lui Landsteiner. Grupa AB (IV)
a fost descrisă tot în 1907, de către Decastrello și Sturli.
Ereditatea grupelor de sânge din sistemul ABO este determinată de trei gene alele: LA, LB, l.
Cele trei alele normale LA, LB şi l se află în raporturi de dominanţă (LA dominantă faţă de l, după cum şi
LB este dominantă faţă de l) şi raporturi de codominanţă ( LA şi LB). Codominanţa este interacţiunea
dintre două gene alele (LA si LB ) care împreună , determină apariţia unui fenotip nou, grupa de sânge
ABIV.
Karl Landsteiner s-a născut la 14 iunie 1868, la Viena, capitala Imperiului Austro-Ungar.
În anul 1930, primeşte Premiul Nobel pentru descoperirea grupelor de sânge.
Importanța grupelor sanguine rezidă în indicarea compatibilității sau incompatibilității dintre
donator și primitor în cazul transfuziilor.
Ultima bancnotă austriacă cu valoarea nominală de 1.000 de șilingi (1997), desenată de Robert
Kalina, înainte de intrarea monedei euro în circuitul economic, îl reprezintă pe Karl Landsteiner, lucrând
în laboratorul său.

Aplicație

https://sites.google.com/view/profudebio/biologie-vegetal%C4%83-%C8%99i-animal%C4%83/
probleme-rezolvate-grupe-de-sange