Tehnologii electrofizice

de prelucrare
 

Tehnologii neconventionale de prelucrare

prin aschiere electroforeza

Materialele naturale (lemn, roci, fibre) si cele obţinute din procese tehnologice

industriale (fibre sintetice si artificial, cauciuc, mase plastic, metale si aliaje etc.) se 
comercializează după prelucrarea lor prin diferite procedee fizice, chimice,
 electrochimice, biologice etc. în vederea finisă rii, sau a transformă rii in piese si
 subansamble.
Prelucrarea metalelor in vederea obţinerii de piese finite se realizează prin
procedee de deformare plastică  (laminare, forjare, trefilare, extrudare),procedee de
aschiere (strunjire, rabotare, frezare, gă urire, alezare etc.), prin procedee moderne,
neconvenţionale de prelucrare (eroziune chimică ,electroeroziune,prelucrare cu plasmă ,
cu laser).
Unele procedee suntaplicabile si la alte categorii de materiale. Astfel, aschierea se aplică si
la lemn, mase plastic, cauciuc, matriţarea, extrudarea se aplică si
la mase plastice si cauciuc, prelucră rile neconvenţionale se aplică si la
materiale ceramice .

Asadar, prelucră rile neconvenţionale pot fi clasificate in:

1: Prelucră ri cu microaschii

a) Prelucră ri prin electroeroziune
- prin scâ ntei"  
 - prin impulsuri"  
 - prin contact

b) Prelucră ri electrochimice
- spaţiale
-de finisare
 c) Prelucră ri prin abraziune
-chiere cu micropulberi
-cu ultrasunete
-cu jet abraziv

d) Prelucră ri combinate
-anodomecanice
-electroabrazive
-ultra-abrazive
-electrojet

2. Gă urirea cu fascicol de electroni acceleraţ

3. Filetarea cu plasmă

4. Tă ierea:
-cu laser   
-cu fascicol de electroni acceleraţi
-cu plasmă

5. Sudarea:
-cu laser   
-cu fascicol de electroni acceleraţi
 Prelucrarea prin eroziune electrochimică
Prelucrarea electrochimică se bazează pe dizolvarea anodică a unui metal, aflat
 intr-o soluţie conducă toare electrica la trecerea curentului ele
ctric. Semă fabricatul se leagă la polul pozitiv al sursei de curent
continuu, devenind anodul, iar electrodul-sculă se leagă la polul negative, devenind catod.
Între cei doi electrozi se află un strat subţire de electrolit. În timpul procesului de
electroliză de la suprafaţa semifabricatului se desprind particule metalice, realizâ ndu-se
astfel lustruirea acestuia. Procedeul se aplică la prelucrarea materialelor foarte dure, sau cu
proprietă ţi.
Particulele metalice desprinse din piesă în timpul electrolizei se pot combina cu
 electrolitul, acoperind metalul și pasivâ ndu-l.
Pentru depasivare (activarea procesului, este necesară îndepă rtarea continuă a stratului
pasiv prin:
- metode hidrodinamice, de introducere a electrolitului sub presiune în spaţiul 
dintre piesă și electrodul-sculă .
-metode abrazive, de introducere în soluţia de electroliză  a unor particule ceramice
abrazive.
Procedeul se poate aplica și la tă ierea materialelor metalice dure, în care caz
electrodul-sculă este un disc rotitor de cupru, sau de fontă . Electrolitul se introduce sub
formă de jet, în spaţiul dintre electrod și piesă . Piesa sedeplasează controlat, într-o 
mișcare de avans.

Pentru finisarea (în special pentru ascuţirea) unor materiale foarte dure, cum sunt
plă cuţele din carburi de wolfram și titan cu care sunt armate sculele așchietoare se aplică  
 prelucrarea electro-abrazivă . Procedeul se realizează cu un disc rotator, din alamă
diamantată , legat la polul negativ al sursei de curent continuu. Piesa conectată la polul 
pozitiv este adusă în contact cu discul rotitor. Între piesă și disc se introduce electrolit cu
 particule abrasive.
Procesul este influenţat de urmă torii factori:
- intensitatea curentului și durata de electroliză , conform legii lui Faraday
- intensitatea curentului electric
- densitatea de current: intensitatea curentului/ aria de acţiune
- natura metalului sau aliajului prelucrat
- natura electrolitului și debitul acestuia în porţiunea electrod-piesă
- viteza periferică de lucru și presiunea de contact pentru operaţiile detă iere
 (debitare)