Sunteți pe pagina 1din 7

STUDIU II: ALEGEREA

NECONDITIONATA

I. INTRODUCERE

Faptele apostolilor (20:26-27) De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor.
Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.

Expresii sinonimice:

Alegerea suverană, predestinarea sfinților.

II. EXPUNEREA UNUI TEXT DESPRE ALEGEREA NECONDIȚIONATĂ ȘI


RĂSPUNDEREA OBIECȚIILOR PE SCURT

● Efeseni 1:3-6
● 2 Tes 2:13-14
● Romani 11:25-36
● Fapte 13:44-48

III. ÎN BAZA CĂROR LUCRURI DUMNEZEU PREDESTINEAZĂ (AVEM 2


SISTEME DIFERITE ȘI OPUSE)
Întrebare de cercetare: motivul pentru care tu ești în Împărăție și prietenii tăi apropiați/rudele
tale nu, care este?

● preștiinței
○ răspunsul viitor al credinciosului (cine va zice "da" Evangheliei e ales, cine va
zice "nu" Evangheliei nu e predestinat)
● alegerii suverane
○ Înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a ales cine va fi salvat fără să țină cont
de condiții ca bază (fundament) al salvării lor.
○ alegerea este: liberă de orice condiții + un har

IV. SCOPUL PENTRU CARE DUMNEZEU PREDESTINEAZĂ

● pentru a-și arăta complexitatea caracterului și slavei Lui ("să-și arate mânia și bogăția
slavei, îndurare")
● ca să-și arate slava
○ suprema valoare în univers este gloria lui Dumnezeu (Efeseni 1:6)
● pentru a-și descoperi mărimea puterii
● nimeni să nu se laude înaintea Lui (1 Cor. 1:29, Efeseni 2:9)

V. DREPTATEA LUI DUMNEZEU ÎN PREDESTINARE

Jonathan Edwards: Dacă iubești pe toată lumea de pe această planetă, dacă iubești întregul
univers cât poți de mult, dar nu-L iubești pe Dumnezeu ești infinit de nătâng.
Dumnezeu dacă ne face subiectul chemării, legilor, răsplătirilor, pedepselor, promisiunilor,
sfaturilor, amenințărilor, El nu aduce prin aceasta ridicarea mândriei omenești arătându-i că
poate satisface cerințele Lui. Nu, ci tocmai aceste cerințe ne fac să vedem cât de incapabili și
neajutorați suntem, și ne îndrumă spre El.

Romani 9:3-15

● v6 explicarea faptului că oamenii nu sunt suverani și Cuvantul nu este fără putere *Ioan
10:26
● v11-13 fundamentul pentru care Cuvântul încă are putere și Pavel nu e în disperare
● v14 obiecția unui necredincios sau unui arminianist
● v15 răspunsul la obiecția despre dreptatea lui Dumnezeu
○ Dumnezeu este total liber și singura ființă fără restricții (El nu se limitează în a
nu păcătui, ci El nu poate fiindcă asta este natura Lui Tit 1:2)
○ Gloria și esența Lui înseamnă a fi total eliberat de orice constrângeri
○ Dreptate înseamnă o neabătută dedicare ca întotdeauna, El, să-și
promoveze/amplifice/arate GLORIA.
○ Acționarea ca Dumnezeu liber de orice obligație, este esențială naturii divine.
○ În concluzie, Dumnezeu când acționează cu totală libertate asupra creaturilor
lui, o face cu deplină legitimitate în concordanță cu gloria și esența lui divină.
● Cei ce cred ca Dumnezeu este nedrept, cred ca este un standard al dreptății în afara Lui
Dumnezeu sau superior Lui care Îl constrânge să dea o șansa tuturor.
● Dubla predestinare și predestinarea absolută (Efeseni 1, Romani 9)
● Dumnezeu nu este dator față de creația Lui (Romani 11)
● Dreptatea ni se solicită mai degrabă să o adorăm decât să o cercetăm (Romani 11)

Pentru detalii citește Învățătura religiei creștine de Calvin pagina 116, volumul 2.

VI. ARGUMENTE SUPLIMENTARE


Argument nr.1:
● Romani 11:1-8
○ Cum s-a ținut rămășița, datorită la ce? -> prin har (v5)
○ Cum este harul acesta? Exclusiv. Ori e faptă ori este prin har, altfel harul n-ar
mai fi har (v6)
○ Ce s-a întâmplat cu unii și alții? Unii au căpătat ce căutau, alții au fost împietriți
(v7)

Argument nr.2:

● Romani 8:28-30
○ Viziune arminiană: preștiință (cunoaștere) -> predestinare -> chemare ->
glorificare
○ Viziune calvinistă: preștiință (iubire) -> predestinare -> chemare -> glorificare
1. Eroare de logică: cunoaște pe toți oamenii
2. O chemare eficace celor ce știa că vor crede
3. Preștiință și de ce știe Domnul viitorul -> Isaia 46:10

Argument nr.3:

● pasajul din 2 Cronici 30:1-12


● Pasaje V.T.: pasajul cu Onan, proverbe, Iosif, Psalmi etc.

Argumentul multitudinii pasajelor: Ioan 6:37-38, Ioan 10:24-27, Ioan 10:16-18, Ioan 11:50, Ioan
17:6-9, Ioan 13:1, Efeseni 1:1-11, Romani 9:14-23, Fapte 13:48, Fapte 18:9-10, Proverbe 16:4,
Romani 6:17, 2 Tim. 2:10, Amos 3:2.

Argumentul predestinării la fiecare autor al N.T.

Argumentul faptelor Duhului:

● credința și pocăință trebuie sa ne fie date de sus (2 Timotei 2:25, Fapte 11:18, Fapte
5:31, Filipeni 1:29, 2 Tesaloniceni 2:13, Efeseni 2:8, Romani 12:3, 2 Petru 1:1, 1
Corinteni 1:30)
VII. TEXTE DIFICILE

1. 1 Timotei 2:1-4
a. Arminiani: deși Dumnezeu dorește, nu toți răspund chemării Lui
b. Calviniști: deși Dumnezeu dorește, nu toți răspund chemării Lui
i. Arminiani: motivul pentru care ei nu răspund este că Dumnezeu are alte
scopuri -> nu (poate/vrea) să încalce voința lor liberă
ii. Calviniști: motivul pentru care ei nu răspund, este pentru că Dumnezeu
are alte scopuri -> dorința de a alege complet liber (o voie secretă) ->
Diferența între voia lui Dumnezeu suverană, și cea revelată.
1. Ioan 7:19 vs Fapte 4:26-28
2. 1 Petru 3:17 vs Amos 5:24, Luca 11:42
2. Ezechiel 33:11
3. 1 Ioan 2:2,
4. Plângerile lui Ieremia 3:33
5. Romani 5:17-18
6. Deuteronom: alege viața

Controversa:

1. Perspectiva arminiană despre alegerea necondiționată:


○ alegerea este comunitară nu personală - adică Dumnezeu alege un grup de
oameni nu indivizi (Efeseni 1:1,4 -> "sfinții din Efes sunt aleși; noi am fost
aleși")
○ noi am fost aleși, dar trebuie să acceptăm să intrăm în trup (Efeseni 5:25 -> "s-a
dat pentru Biserica")
○ "individualii nu sunt în biserică deoarece sunt aleși, ci ei sunt aleși deoarece
sunt în biserică"
2. Perspectiva calvinista despre alegerea necondiționată:
○ alegerea este personală (Efeseni 1:11 -> "face toate după sfatul voiei Sale")
○ nu există termenul și dimensiunea acceptării (Efeseni 2:5 -> "morți în greșeli
apoi aduși la viață")
○ alegerea este individuală și cu scop precis (1 Corinteni 1:26-30 "ca nimeni să nu
se laude", v31 "din El sunteți în Hristos" <- atenție la ordinea lucrurilor; Romani
11:1-8, Efeseni 2:10)
3. Perspectiva pelagiană:
○ omul este liber să creadă, să fie mântuit, să facă fapte bune, fără ajutorul sau
intervenția lui Dumnezeu.
○ Semi-pelagiană: omul poate doar sa vrea sa facă anumite lucruri fără
Dumnezeu, astfel el își merită harurile.

Regula importantă de hermeneutică

● trebuie să ne ținem de înțelesul simplu și natural al cuvintelor, călăuziți de regulile


gramaticale și de felul de exprimare lăsat de Dumnezeu între oameni. Afirmăm tare că,
de explicații suplimentare este nevoie doar atunci când este absurd să urmăm înțelesul
limpede (2 Petru 1:20). Altfel nu am putea fi sigur de nimic. Trebuie să demonstrăm de
fiecare dată motivul pentru care venim cu explicații suplimentare, iar dacă nu putem
dovedi necesitatea lor, nu câștigăm nimic (Martin Luther).

BIBLIOGRAFIE ȘI CĂRȚI PE ACEST SUBIECT:

1. Predici R.C. Sproul - reformed theology


2. Predici John Piper - seria TULIP
3. Teologie Sistematica - Wayne Grudem (pag. 701 - Alegerea)

S-ar putea să vă placă și