Atunci când aprindeți o țigară, tutunul arde și creează fum. În fumul de
țigară au fost identificate peste 8.000 de substanțe chimice sau „compuși ai fumului”. Autoritățile de sănătate publică au clasificat aproximativ 100 dintre aceste substanțe ca fiind cauze sau potențiale cauze ale bolilor asociate fumatului precum cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și emfizemul. Acești compuși includ, printre altele, arsenic, benzen, benzopiren, monoxid de carbon, metale grele (de exemplu, plumb, cadmiu), cianură de hidrogen și nitrozamine specifice tutunului.
Fumatul este recunoscut drept una dintre cauzele majore de îmbolnăvire
ce poate fi prevenită. Majoritatea persoanelor sunt conştiente că fumatul este asociat cu bolile de inimă şi respiratorii, precum şi cu mai multe tipuri de cancer. Cu toate acestea, multe persoane nu ştiu că fumatul are consecinţe extrem de severe şi asupra oaselor, muşchilor şi articulaţiilor, şi că fumatul împiedică adesea obţinerea unor rezultate bune în urma intervenţiilor chirurgicale efectuate de către medicul ortoped.
Fumatul are de asemenea un impact negativ asupra intervenţiilor care
afectează muşchii, precum cei de la nivelul umărului. Un studiu a comparat rezultatele a 235 pacienţi trataţi la două instituţii medicale diferite. Rezultatele nefumătorilor au fost sensibil mai bune decât cele are fumătorilor. Nefumătorii s-au confruntat cu o durere mai redusă şi o funcţionalitate mai bună după intervenţie decât fumătorii. Rezultate bune sau excelente au fost înregistrate la 84% dintre nefumători şi doar 35% dintre fumători.
Astfel de dovezi continuă să indice faptul că fumatul este dăunător nu