LEGE nr.

334 din 31 mai 2002

legea bibliotecilor
EMITENT  PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 18 iunie 2002

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispoziţii generale

Articolul 1

În înţelesul prezentei legi, se considera:

a) biblioteca - instituţia, compartimentul sau structura specializată al carei scop
principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţii
de cărţi, publicaţii, alte documente specifice şi baze de date pentru a facilita
utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere; în cadrul
societăţii informationale biblioteca are rol de importanţa strategica;
b) biblioteca naţionala - biblioteca investită cu achiziţionarea şi conservarea unui
număr de exemplare din toate documentele importante editate în ţara, care
funcţionează ca depozit legal;
c) biblioteca universitară - biblioteca aflată prioritar în serviciul studenţilor, al
cadrelor didactice şi al cercetatorilor din universităţi şi alte instituţii de învăţământ
superior şi de cercetare care, în limitele prevăzute de regulamentul de organizare,
poate funcţiona şi ca biblioteca publică;
d) biblioteca specializată - biblioteca destinată în principal unei categorii de
beneficiari sau colectionarii, cu prioritate, a unor tipuri de documente ori pentru a
răspunde necesităţilor specifice organismului tutelar;
e) biblioteca publică - biblioteca de tip enciclopedic pusă în slujba unei comunităţi
locale sau judeţene;
f) biblioteca şcolară - biblioteca organizată în cadrul unei instituţii de învăţământ
preuniversitar, care se afla cu precădere în serviciul elevilor şi al cadrelor didactice
din instituţia respectiva şi care, în limitele prevăzute de lege şi de regulamentul de
organizare, poate funcţiona şi ca biblioteca publică.

Articolul 2

(1) După forma de constituire şi administrare a patrimoniului bibliotecile sunt de

drept public sau de drept privat.
(2) Bibliotecile de drept public se înfiinţează şi se organizează în subordinea
autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, a altor autorităţi publice ori
instituţii şi funcţionează potrivit regulamentelor proprii aprobate de autorităţile sau
instituţiile tutelare.
(3) Bibliotecile de drept privat se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în
subordinea persoanelor juridice private sau a persoanelor fizice.

Articolul 3

După forma de organizare bibliotecile pot fi cu personalitate juridică sau fără

personalitate juridică.

Articolul 4

După gradul de acces la colecţii şi servicii bibliotecile pot fi cu acces nelimitat sau
cu acces limitat.

Articolul 5

După structura colectiilor bibliotecile pot fi enciclopedice sau specializate.

Articolul 6

(1) În bibliotecile de drept public accesul la colectiile şi bazele de date proprii este
gratuit.
(2) Bibliotecile de drept public pot oferi unele servicii pe bază de tarife stabilite, în
condiţiile legii, prin regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice şi al instituţiei tutelare.

Articolul 7

Bibliotecile de drept public pot fi desfiinţate în cazul încetării activităţii

autorităţilor sau instituţiilor care le-au înfiinţat sau finanţat, numai în condiţiile
preluării patrimoniului lor de către o alta biblioteca de drept public, cu respectarea
legislaţiei în vigoare.

Articolul 8

(1) Bibliotecile de drept public sunt finanţate de la bugetul de stat sau de la

bugetele locale, iar fondurile de finanţare se nominalizeaza distinct în bugetele
proprii sau ale instituţiilor tutelare.
(2) Bibliotecile pot fi finanţate şi de alte persoane juridice de drept public sau
privat, precum şi de persoane fizice, prin donaţii, sponsorizări sau alte surse legale
de venituri.
(3) Bibliotecile de drept privat pot fi susţinute financiar, pe bază de programe sau
proiecte, şi de la bugetul de stat sau de la bugetele autorităţilor locale, dacă se
angajează să aibă o activitate specifică bibliotecilor de drept public.

Capitolul 2 Sistemul naţional de biblioteci

Articolul 9

(1) Sistemul naţional de biblioteci este parte integrantă a sistemului informaţional

naţional şi se constituie din totalitatea bibliotecilor de drept public şi din
bibliotecile de drept privat, care au activităţi specifice celor de drept public, având
ca scop realizarea coordonata a împrumutului bibliotecar naţional şi internaţional,
gestionarea sistemica a informatiei, realizarea Catalogului naţional partajat şi a
Bibliotecii naţionale virtuale.
(2) Catalogul naţional partajat şi Biblioteca naţionala virtuala sunt coordonate de
către Biblioteca Naţionala a României.
(3) La nivel teritorial se pot realiza consortii sau alte forme de cooperare pentru
achiziţia de documente specifice.

Articolul 10

Sistemul naţional de biblioteci, în raport cu funcţiile şi atribuţiile acestora, este

structurat astfel:
a) Biblioteca Naţionala a României;
b) Biblioteca Academiei Române;
c) biblioteci universitare;
d) biblioteci specializate;
e) biblioteci publice;
f) biblioteci şcolare.

Secţiunea A Biblioteca Naţionala a României

Articolul 11
Biblioteca Naţionala a României este biblioteca de drept public cu personalitate
juridică, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Articolul 12

(1) Biblioteca Naţionala a României îndeplineşte următoarele funcţii specifice:

a) conserva, cercetează, dezvolta şi pune în valoare patrimoniul de documente
deţinute în colectiile sale;
b) organizează Depozitul legal, potrivit legii;
c) depisteaza, colectioneaza, organizează, conserva şi pune în valoare Fondul
Documenta Romaniae, constituit din tiparituri şi alte categorii de documente
apărute în străinătate, referitoare la România şi poporul român, publicaţii ale
autorilor români apărute în străinătate în orice limba, publicaţii în limba română ale
autorilor străini apărute în străinătate;
d) organizează şi gestionează Rezerva naţionala de publicaţii;
e) în calitate de centru naţional de schimb realizează evidenta centralizata şi
statistica schimburilor internaţionale de publicaţii;
f) în calitate de centru naţional metodologic elaborează şi coordonează
metodologia împrumutului interbibliotecar intern şi internaţional, avizată de
Comisia naţionala a bibliotecilor;
g) în calitate de centru naţional de patologie şi restaurare a publicaţiilor
coordonează activitatea din aceste domenii;
h) elaborează şi emite, cu avizul Comisiei naţionale a bibliotecilor, instrucţiuni şi
norme metodologice pentru biblioteci;
i) realizează şi coordonează activitatea de informare şi documentare din sistemul
naţional de biblioteci;
j) îndeplineşte şi alte atribuţii specifice, potrivit regulamentului de organizare şi
funcţionare.
(2) Biblioteca Naţionala a României funcţionează pe baza regulamentului propriu
de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.

Articolul 13

În subordinea Bibliotecii Naţionale a României funcţionează Oficiul Naţional

Bibliografic şi de Informatizare a Bibliotecilor, cu următoarele atribuţii:
a) realizează controlul bibliografic naţional ca parte a controlului bibliografic
universal;
b) elaborează Bibliografia naţionala curenta pentru toate categoriile de documente;
c) elaborează, gestionează şi actualizează Catalogul colectiv naţional al
publicaţiilor româneşti şi străine, prin participarea contractuală a bibliotecilor din
România;
d) atribuie numărul internaţional standard pentru cărţi (ISBN), pentru publicaţii
seriale (ISSN), pentru alte categorii de documente şi realizează catalogarea înaintea
publicării (CIP);
e) elaborează programe şi metodologii privind informatizarea bibliotecilor din
România, avizate de Comisia naţionala a bibliotecilor.

Articolul 14

Oficiul Naţional Bibliografic şi de Informatizare a Bibliotecilor se finanţează de la

bugetul de stat şi din resurse extrabugetare prevăzute în bugetul Bibliotecii
Naţionale a României.

Secţiunea B Biblioteca Academiei Române

Articolul 15

Biblioteca Academiei Române este biblioteca de drept public cu personalitate

juridică şi statut de biblioteca naţionala, care funcţionează în subordinea
Academiei Române.

Articolul 16

Biblioteca Academiei Române îndeplineşte următoarele funcţii:

a) colectioneaza, organizează şi pune în valoare colecţii naţionale specifice;
b) elaborează şi editează Bibliografia naţionala retrospectiva pentru toate
categoriile de documente;
c) realizează schimbul internaţional de publicaţii cu publicaţiile Academiei
Române;
d) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea celorlalte biblioteci din
reţeaua Academiei Române;
e) beneficiază de prevederile legii privind Depozitul legal;
f) achiziţionează cu prioritate, din ţara şi din străinătate, documente specifice de
importanţa deosebită pentru identitatea culturală şi naţionala;
g) alte atribuţii specifice potrivit Statutului Academiei Române şi regulamentului
propriu de organizare şi funcţionare.

Secţiunea C Biblioteci universitare

Articolul 17

Bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au
ca utilizatori principali studenţii, cadrele didactice şi cercetatorii din instituţiile de
învăţământ superior.

Articolul 18

Din categoria bibliotecilor universitare fac parte:

a) bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de
importanţa naţionala, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educaţiei
şi Cercetării, finanţate de către acesta;
b) bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior de stat sau privat, care sunt
subordonate senatelor acestor instituţii şi finanţate din bugetul acestora.

Articolul 19

Bibliotecile universitare sunt parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ şi

participa la procesul de instruire, formare şi educaţie, precum şi la activitatea de
cercetare din instituţiile de învăţământ superior.

Secţiunea D Biblioteci specializate

Articolul 20

Instituţiile academice şi de cercetare, autorităţile administraţiei publice centrale şi

locale, instituţiile publice, unităţile militare, agenţii economici şi celelalte persoane
juridice de drept public sau privat pot înfiinţa şi pot organiza biblioteci
specializate.

Articolul 21

Bibliotecile specializate sunt biblioteci de drept public sau privat şi sunt finanţate
de către autorităţile, instituţiile sau celelalte persoane juridice care le tuteleaza.

Secţiunea E Biblioteci publice

Articolul 22

(1) Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public sau privat, destinate tuturor
membrilor unei comunităţi locale ori zonale.
(2) Bibliotecile publice asigura egalitatea accesului la informaţii şi la documentele
necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor,
fără deosebire de statut social sau economic, vârsta, sex, apartenenţa politică,
religie ori naţionalitate.

Articolul 23

Din categoria bibliotecilor publice fac parte:

a) Biblioteca Metropolitana Bucureşti;
b) bibliotecile judeţene;
c) bibliotecile municipale şi orăşeneşti;
d) bibliotecile comunale.

Articolul 24

Biblioteca Metropolitana Bucureşti, succesoare a Bibliotecii Municipale "Mihail

Sadoveanu" din Bucureşti, este biblioteca de drept public cu personalitate juridică
şi funcţionează în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Articolul 25

Biblioteca Metropolitana Bucureşti are rol de biblioteca metodologică pentru

bibliotecile publice din Capitala, exercita atribuţii de biblioteca judeteana pentru
judeţul Ilfov şi îndeplineşte următoarele funcţii:
a) organizează activităţi de lectura, informare, documentare şi educaţie permanenta
pe teritoriul Capitalei, prin filiale şi biblioteci mobile;
b) coordonează şi îndrumă metodologic, prin servicii de specialitate centralizate,
bibliotecile din oraşele şi comunele judeţului Ilfov;
c) elaborează bibliografia curenta a municipiului Bucureşti, alcătuieşte baze de
date şi asigura servicii de informare comunitara.

Articolul 26

Activitatea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti este finanţată din bugetul

municipiului Bucureşti.
Articolul 27

(1) Bibliotecile judeţene sunt biblioteci de drept public cu personalitate juridică.

(2) Bibliotecile judeţene se organizează şi funcţionează în toate municipiile
reşedinţa de judeţ, în subordinea consiliilor judeţene.

Articolul 28

Bibliotecile judeţene au următoarele atribuţii principale:

a) colectioneaza toate categoriile de documente strict necesare organizării
activităţii de informare şi lectura la nivelul comunităţii locale;
b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi
desfăşoară activitatea;
c) elaborează bibliografia locală curenta, alcătuiesc baza de date şi asigura servicii
de informare comunitara;
d) îndeplinesc şi funcţia de biblioteci municipale pentru municipiile reşedinţa de
judeţ.

Articolul 29

Activitatea bibliotecilor judeţene se finanţează din bugetul judeţului respectiv.

Articolul 30

(1) Bibliotecile municipale şi orăşeneşti sunt biblioteci de drept public cu sau fără
personalitate juridică.
(2) Bibliotecile municipale şi orăşeneşti se organizează în subordinea consiliilor
municipale şi orăşeneşti, cu excepţia municipiilor reşedinţa de judeţ.

Articolul 31

Bibliotecile municipale şi orăşeneşti organizează activitatea de lectura şi oferă

servicii de documentare şi informare comunitara.

Articolul 32

Activitatea bibliotecilor municipale şi orăşeneşti se finanţează din bugetul

municipiilor şi oraşelor pe raza cărora funcţionează.
Articolul 33

Bibliotecile comunale se organizează şi funcţionează în toate centrele de comuna,

în subordinea consiliilor locale, şi sunt finanţate din bugetele acestora.

Articolul 34

În şcolile primare săteşti se pot organiza biblioteci cu dubla funcţie, şcolară şi

publică.

Articolul 35

Persoanele fizice sau juridice române ori străine pot înfiinţa şi finanta biblioteci
publice de drept privat pe teritoriul României, pe baza metodologiei elaborate de
Comisia naţionala a bibliotecilor.

Secţiunea F Biblioteci şcolare

Articolul 36

Din reţeaua bibliotecilor şcolare fac parte:

a) Biblioteca Pedagogica Naţionala "I.C. Petrescu" din Bucureşti, biblioteca de
drept public, de importanţa naţionala, cu personalitate juridică, subordonata
Ministerului Educaţiei şi Cercetării; acesta participa la programul de specializare a
personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi
postliceal şi asigura îndrumarea metodologică pentru bibliotecile caselor corpului
didactic şi pentru bibliotecile şcolare;
b) bibliotecile caselor corpului didactic, biblioteci de drept public fără personalitate
juridică, care îndeplinesc funcţii de informare şi documentare pentru personalul
didactic din învăţământul preuniversitar şi sunt subordonate inspectoratelor şcolare
judeţene şi al municipiului Bucureşti;
c) bibliotecile şcolare, biblioteci de drept public sau de drept privat, care
funcţionează în unităţile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal,
postliceal şi profesional, precum şi în cadrul altor structuri şcolare.

Articolul 37

Bibliotecile şcolare sunt parte integrantă a procesului de instruire, formare şi

educare.
Articolul 38

Finanţarea bibliotecilor şcolare se face din bugetul anual al instituţiilor de

învăţământ de stat sau privat în cadrul cărora funcţionează.

Capitolul 3 Patrimoniul bibliotecilor

Articolul 39

(1) Colectiile bibliotecilor pot fi formate din următoarele categorii de documente:

a) cărţi;
b) publicaţii seriale;
c) manuscrise;
d) microformate;
e) documente cartografice;
f) documente de muzica tipărite;
g) documente audiovizuale;
h) documente grafice;
i) documente electronice;
j) documente fotografice sau multiplicate prin prelucrari fizico-chimice;
k) documente arhivistice;
l) alte categorii de documente, indiferent de suportul material.
(2) Colectiile pot cuprinde şi alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoriceste
constituite sau provenite din donaţii.

Articolul 40

(1) Documentele aflate în colectiile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale

comune, nu sunt mijloace fixe şi sunt evidentiate în documente de inventar; fac
excepţie bunurile culturale de patrimoniu constituite în colecţii speciale sau în
depozit legal, fiind considerate mijloace fixe şi evidentiate, gestionate şi
inventariate în conformitate cu prevederile legale.
(2) Eliminarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale
comune, uzate fizic sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie,
prin hotărârea conducerii bibliotecii.
(3) Evidenta documentelor se face în sistem tradiţional şi informatizat, astfel:
a) evidenta globală, prin registrul de mişcare a fondurilor (R.M.F.);
b) evidenta individuală, prin registrul de inventar (R.I.), cu numerotare de la 1 la
infinit;
c) evidenta periodicelor, trimestrial sau anual, prin constituirea lor în unităţi de
inventar;
d) evidenta analitica, pe fise însoţite de imagini foto pentru bunurile culturale
constituite în gestiuni şi care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil.
(4) Evidenta globală şi individuală realizată în sistem informatizat cuprinde
descrierea completa, conform I.S.B.D.
(5) Bibliotecarii nu sunt obligaţi sa constituie garanţii gestionare, dar ei răspund
material pentru lipsurile din inventar care depăşesc procentul de pierdere naturala
stabilit, potrivit legii.
(6) Documentele, bunuri culturale comune găsite lipsa din inventar, se recuperează
fizic, prin înlocuirea cu documente identice, sau valoric, prin achitarea unei sume
echivalente cu de 5 ori preţul mediu de achiziţie al bibliotecii din anul precedent.
(7) Bunurile culturale de patrimoniu lipsa la inventar se recuperează fizic; în cazul
în care acest lucru nu este posibil, se recuperează valoric la preţul pieţei plus o
penalizare de minimum 10% din cost, pe baza hotărârii Comisiei naţionale a
bibliotecilor.
(8) Documentele specifice bibliotecilor se inventariaza periodic astfel:
a) fondul care cuprinde până la 10.000 de documente - o dată la 4 ani;
b) fondul cuprins între 10.001-50.000 de documente - o dată la 6 ani;
c) fondul cuprins între 50.001-100.000 de documente - o dată la 8 ani;
d) fondul cuprins între 100.001-1.000.000 de documente - o dată la 10 ani;
e) peste 1.000.000 de documente - o dată la 15 ani.
(9) În caz de predare/preluare a gestiunii fondului de documente, precum şi în caz
de forta majoră se procedează la verificarea integrală a inventarului.
(10) În cazuri de forta majoră, incendii, calamitati naturale etc. conducerea
bibliotecii dispune scoaterea din evidenta a documentelor distruse.
(11) Bibliotecile publice sunt obligate să îşi dezvolte periodic colectiile de
documente, prin achiziţionarea de titluri din producţia editoriala curenta.
(12) Creşterea anuală a colectiilor din bibliotecile finanţate din fonduri publice
trebuie să fie de minimum 25 de documente specifice la 1.000 de locuitori.
(13) Colecţia din biblioteca publică trebuie să asigure cel puţin un document
specific pe cap de locuitor.

Articolul 41

(1) Colectiile bibliotecilor se constituie şi se dezvolta prin achizitionare, transfer,

schimb interbibliotecar, naţional şi internaţional, donaţii, legate, sponsorizări sau,
după caz, Depozit legal.
(2) Dotările se asigura prin finanţarea de către autorităţile tutelare, precum şi prin
transferuri, donaţii şi sponsorizări; donaţiile şi sponsorizarile din străinătate sunt
scutite de taxe vamale şi de T.V.A.

Articolul 42

(1) Colectiile bibliotecilor se păstrează în depozite şi/sau în sali cu acces liber

special amenajate, asigurându-se condiţii de conservare şi securitate adecvate.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice tutelare controlează şi asigura condiţii optime
de păstrare a colectiilor şi de acces la acestea.

Articolul 43

(1) Pentru sprijinirea procesului de dezvoltare a colectiilor de biblioteca şi a dotării

bibliotecilor cu echipamente tehnice, mobilier, tipizate de biblioteca şi
consumabile, începând cu anul 2003 se înfiinţează Oficiul Naţional de Servicii
pentru Biblioteci.
(2) Oficiul Naţional de Servicii pentru Biblioteci este instituţie de drept public, cu
personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, finanţată în
primii doi ani de funcţionare prin subvenţii de la bugetul de stat şi din venituri
extrabugetare, după care se va finanta exclusiv din resurse extrabugetare.
(3) Modalitatea de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Servicii pentru
Biblioteci este stabilită prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 60 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Capitolul 4 Personalul bibliotecilor

Articolul 44

(1) Personalul bibliotecilor se compune din:

a) personal de specialitate;
b) personal administrativ;
c) personal de întreţinere.
(2) În categoria personalului de specialitate din biblioteci se includ: bibliotecarii,
bibliografii, cercetatorii, redactorii, documentaristii, conservatorii, restauratorii,
inginerii de sistem, informaticienii, operatorii, analistii, custozii, manuitorii,
depozitarii şi alte funcţii de profil.
(3) Personalul de specialitate din reţeaua de biblioteci a Ministerului Educaţiei şi
Cercetării are statut de personal didactic auxiliar.
(4) Organigrama bibliotecii se aproba de către autoritatea sau instituţia tutelara.
Articolul 45

(1) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri

publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de
conducerea bibliotecii, potrivit legii; din comisiile de concurs vor face parte şi
reprezentanţi ai bibliotecilor, cu rol de coordonare metodologică.
(2) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri
publice, fără personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de
autoritatea tutelara; din comisiile de concurs va face parte şi reprezentantul
bibliotecii, cu rol de coordonare metodologică.
(3) Nomenclatorul de funcţii şi criteriile de normare a resurselor umane în
bibliotecile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.
(4) Pentru bibliotecile din învăţământ şi bibliotecile specializate, nomenclatorul de
funcţii şi criteriile de normare vor fi elaborate corelat cu prevederile anexei, în
termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
prezentei legi, şi vor fi aprobate prin ordin al ministrului de resort.

Articolul 46

Angajarea personalului administrativ şi de întreţinere stabilit prin organigrama

bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale.

Articolul 47

Atribuţiile şi competentele personalului din biblioteci se stabilesc prin fişa

postului, conform structurii organizatorice, programelor de activitate şi sarcinilor
de serviciu elaborate de către directorul general sau de director, respectiv de către
bibliotecarul responsabil, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare a
bibliotecii.

Articolul 48

Promovarea, sancţionarea, eliberarea din funcţie şi destituirea personalului din

biblioteci se realizează în conformitate cu prevederile legale; în cazul bibliotecilor
fără personalitate juridică se va solicita şi avizul bibliotecii, cu rol de coordonare
metodologică.

Articolul 49
Pregătirea personalului de specialitate din biblioteci se asigura de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea asociaţiilor profesionale de profil, prin:
cursuri opţionale, la nivel liceal, învăţământ postliceal, învăţământ superior de
lungă şi scurta durata, inclusiv învăţământ la distanta, cursuri postuniversitare,
programe de masterat şi doctorat, precum şi prin alte forme de pregătire
profesională.

Articolul 50

(1) Conducerea bibliotecii de drept public şi ordonatorul principal de credite sunt

obligaţi să asigure formarea profesională continua a personalului de specialitate,
alocand în acest scop minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal prevăzute
prin buget.
(2) Programele de formare profesională continua cuprind: management şi
marketing de biblioteca, sociologia lecturii, informare ştiinţifică de specialitate,
pregătire metodica, documentare în domeniul legislaţiei generale şi al legislaţiei
specifice, activităţi practice şi de educaţie permanenta.
(3) Asociaţiile profesionale de profil pot organiza cursuri de formare profesională
continua a bibliotecarilor, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi al
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Articolul 51

(1) Personalul din bibliotecile publice, care are în responsabilitate colecţii cu acces
liber şi/sau destinate împrumutului la domiciliu, beneficiază, conform prezentei
legi, de un coeficient de 0,3% scădere din totalul fondului inventariat, reprezentând
pierdere naturala datorată unor cauze care nu puteau fi inlaturate ori în alte
asemenea cazuri în care pagubele au fost provocate din riscul minimal normal al
serviciului.
(2) Bibliotecile pot asigura utilizatorilor, la cererea acestora, accesul la serviciile
lor pe parcursul întregii săptămâni, cu plata personalului, conform legii.
(3) Personalul din biblioteci, care lucrează în depozite de carte, colecţii de
patrimoniu cultural, laboratoare de restaurare şi conservare a cărţii şi care asigura
servicii de împrumut la domiciliu sau în spitale, azile de bătrâni, orfelinate,
beneficiază, pentru condiţii periculoase sau vătămătoare ori care solicită o
incordare psihică foarte ridicată, de un spor de până la 15% din salariul de baza al
angajatului.
(4) Personalul din biblioteci beneficiază de distincţii şi premii în condiţiile legii, la
recomandarea conducerii bibliotecilor.
Capitolul 5 Conducerea bibliotecilor

Articolul 52

Conducerea bibliotecilor este asigurata după cum urmează:

a) în cazul bibliotecilor cu personalitate juridică, de către un director general sau
director, care poate avea unul sau mai mulţi adjuncţi;
b) în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică şi/sau al filialelor, de un director
sau de un bibliotecar responsabil, cu funcţia de şef de serviciu sau şef de birou,
având dreptul la indemnizaţia de conducere corespunzătoare, potrivit prevederilor
legale.

Articolul 53

Conducerea serviciilor, laboratoarelor şi a birourilor din biblioteci este asigurata de

un şef de serviciu, şef de laborator, respectiv de un şef de birou, având dreptul la
indemnizaţie de conducere, potrivit prevederilor legale.

Articolul 54

(1) În cadrul bibliotecilor de drept public cu personalitate juridică funcţionează

consilii de administraţie, cu rol consultativ.
(2) Consiliul de administraţie este condus de directorul general sau de director, în
calitate de preşedinte, şi este format din maximum 11 membri, astfel: director
general sau director, directori adjuncţi, contabil-şef şi reprezentanţi ai principalelor
compartimente ale bibliotecii, desemnaţi prin decizie a directorului general,
respectiv a directorului, precum şi un reprezentant al autorităţii tutelare, desemnat
de aceasta.
(3) Consiliul de administraţie al bibliotecii funcţionează în baza regulamentului de
organizare şi funcţionare a bibliotecii.

Articolul 55

(1) În cadrul bibliotecilor de drept public, cu sau fără personalitate juridică, poate
funcţiona un consiliu ştiinţific cu rol consultativ în dezvoltarea colectiilor, în
domeniul cercetării ştiinţifice şi al activităţilor culturale.
(2) Consiliul ştiinţific este format din maximum 9 membri, cuprinzând bibliotecari,
specialişti în domeniul informatizarii bibliotecilor, al activităţii culturale şi
ştiinţifice, numiţi prin decizie a directorului general sau a directorului, iar în cazul
bibliotecilor fără personalitate juridică, prin decizie a autorităţii tutelare, la
propunerea bibliotecarului responsabil.

Articolul 56

Numirea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a directorilor generali,

directorilor, directorilor adjuncţi şi a bibliotecarilor responsabili din bibliotecile
finanţate din fonduri publice se realizează, în condiţiile legii, de către autoritatea
tutelara, cu avizul serviciului descentralizat din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Articolul 57

(1) Numirea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a directorilor

generali, directorilor şi a directorilor adjuncţi din bibliotecile centrale universitare
se realizează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în condiţiile legii.
(2) Directorii generali ai bibliotecilor centrale universitare trebuie să fie cadre
didactice universitare, având cel puţin gradul de conferenţiar universitar.
(3) Numirea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a directorilor
generali, directorilor, directorilor adjuncţi şi bibliotecarilor responsabili din
celelalte biblioteci de învăţământ se realizează de către autoritatea tutelara, în
condiţiile legii.

Articolul 58

Directorul general sau directorul, respectiv bibliotecarul responsabil, răspunde de

organizarea şi funcţionarea bibliotecii sau filialei pe baza organigramei, statului de
funcţii şi regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, elaborate în
condiţiile legii şi avizate de către autorităţile tutelare şi de bibliotecile cu rol de
coordonare metodologică, în cazul bibliotecilor de drept public.

Capitolul 6 Comisia Naţionala a Bibliotecilor

Articolul 59

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează

Comisia naţionala a bibliotecilor, denumita în continuare Comisie, organism
ştiinţific şi de decizie în domeniu, sub autoritatea Ministerului Educaţiei şi
Cercetării şi a Ministerului Culturii şi Cultelor.
Articolul 60

(1) Comisia este formată din specialişti recunoscuţi în domeniul bibliotecilor,

propuşi de către:
a) Ministerul Culturii şi Cultelor - 5 membri;
b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării - 6 membri;
c) Academia Română - 2 membri;
d) asociaţiile profesionale de profil - 4 membri;
e) preşedintele Comisiei - are dreptul sa angajeze un număr de 2-4 membri pe
durata determinata, în funcţie de obiectivele Comisiei.
(2) Reprezentanţii ministerelor prevăzute la lit. a) şi b) în Comisie se stabilesc după
cum urmează:
a) Ministerul Culturii şi Cultelor: Biblioteca Naţionala, Biblioteca Metropolitana
Bucureşti, Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" din Cluj-Napoca, Biblioteca
Judeteana "Gh. Asachi" din Iaşi, reprezentantul compartimentului de specialitate
din minister;
b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Biblioteca Centrala Universitară din
Bucureşti, Biblioteca Centrala Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca,
Biblioteca Centrala Universitară "Mihai Eminescu" din Iaşi, Biblioteca Centrala
Universitară "Eugen Todoran" din Timişoara, Biblioteca Pedagogica Naţionala "I.
C. Petrescu" din Bucureşti, reprezentantul compartimentului de specialitate din
minister.
(3) Membrii Comisiei au mandat pe o perioadă de 4 ani şi sunt confirmati prin
ordin comun al celor doi miniştri, în baza propunerilor formulate de instituţiile şi
asociaţiile menţionate la alin. (1).
(4) Preşedintele şi secretarul Comisiei sunt aleşi dintre membrii acesteia, cu votul
majorităţii simple.
(5) Comisia îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament propriu de
organizare şi funcţionare aprobat prin ordin comun al celor doi miniştri.
(6) Comisia poate alege, ca membri asociaţi, specialişti din ţara sau din străinătate,
personalităţi ştiinţifice de prestigiu în domeniu, propuşi de preşedinte şi validati cu
votul majorităţii simple.
(7) Comisia îşi poate constitui secţiuni formate din specialişti consacrati pe
domenii, conduse de un preşedinte ales din rândul membrilor acestora.
(8) Deciziile Comisiei se iau cu majoritatea simpla a voturilor şi sunt promulgate
prin ordin comun al celor doi miniştri, în termen de maximum 30 de zile.
(9) Secretariatul Comisiei este asigurat de un personal desemnat de şefii
compartimentelor de specialitate din cele doua ministere, în raport cu volumul
activităţii bibliotecilor din subordine şi coordonat nemijlocit de secretarul comisiei;
sediul oficial al Comisiei este asigurat de către Ministerul Culturii şi Cultelor.
Articolul 61

(1) Mijloacele de finanţare necesare funcţionarii Comisiei sunt asigurate din

bugetele proprii de către instituţiile şi asociaţiile reprezentate, potrivit numărului de
membri desemnaţi.
(2) Indemnizaţia preşedintelui Comisiei reprezintă 20%, a secretarului, 15% şi a
unui membru, 10% din salariul secretarului de stat şi se acordă o singură dată pe
luna, indiferent de numărul şedinţelor organizate.

Articolul 62

Comisia are următoarele atribuţii:

a) fundamentează şi elaborează strategia, programele şi proiectele sistemului
naţional de biblioteci;
b) elaborează strategia şi programul de realizare pentru Catalogul naţional partajat
şi Biblioteca naţionala virtuala;
c) avizează programele de cercetare în domeniul biblioteconomiei, istoriei cărţii şi
ştiinţei informării;
d) avizează metodologiile, normele, normativele şi reglementările din domeniul
protejării bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci, care se aproba prin ordin
comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului culturii şi cultelor;
e) elaborează standarde privitoare la suprafaţa minima a bibliotecilor finanţate din
fonduri publice, care nu poate fi sub 0,05 mp pentru un locuitor, în localităţile cu o
populaţie de până la 10.000 de locuitori, şi sub 0,015 mp pentru un locuitor, în
localităţile cu o populaţie de peste 10.000 de locuitori;
f) elaborează norme privitoare la funcţionarea bibliotecilor publice din oraşe şi
municipii, instituţii care trebuie să organizeze filiale specializate pentru copii,
tineret şi adulti, cu fond enciclopedic, şi sa înfiinţeze o filiala la minimum 25.000
de locuitori;
g) hotărăşte clasarea, neclasarea şi declasarea bunurilor culturale de patrimoniu din
biblioteci, în condiţiile legii;
h) stabileşte criteriile de atestare a specialiştilor şi experţilor din domeniul
protejării, evaluării şi restaurarii bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci;
i) avizează norme de evaluare a bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci;
j) avizează studiile de fundamentare pentru instituirea şi delimitarea zonelor de
protecţie a bibliotecilor;
k) stabileşte priorităţile lucrărilor de restaurare a bunurilor culturale de patrimoniu
din biblioteci;
l) elaborează metodologia sistemului de statistica a bibliotecilor;
m) stabileşte criteriile specifice de selecţie a personalului şi de ocupare a funcţiilor
de conducere şi de specialitate din biblioteci;
n) avizează norme de organizare şi funcţionare a bibliotecilor;
o) avizează metodologia de evaluare profesională, de formare continua şi de
certificare a personalului de specialitate din biblioteci;
p) propune programe şi cursuri de specialitate în domeniul biblioteconomiei şi
ştiinţei informării, istoriei cărţii, conservării şi restaurarii documentelor de
biblioteca, precum şi în domeniul patrimoniului cultural mobil;
r) avizează instrucţiuni şi norme metodologice privind evidenta, prelucrarea,
comunicarea şi utilizarea documentelor şi bunurilor culturale din colectiile
bibliotecilor;
s) elaborează metodologia de organizare a inspecţiei în biblioteci;
t) elaborează regulamentul de acordare a unor decoraţii, ordine, medalii, titluri şi
premii, potrivit legii, pentru personalul de specialitate din biblioteci;
u) elaborează raportul anual privind starea sistemului naţional de biblioteci, pe
baza rapoartelor statistice primite de la unităţile de profil din teritoriu;
v) urmăreşte aplicarea deciziilor sale de către toate instituţiile de drept public din
domeniu.

Capitolul 7 Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor

Articolul 63

Accesul utilizatorilor la colectiile şi serviciile oricărei biblioteci de drept public sau

privat se face în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a
acesteia, elaborat în corelatie cu prevederile legale referitoare la protecţia
patrimoniului cultural naţional, la drepturile de autor şi drepturile conexe.

Articolul 64

Pentru a facilita accesul utilizatorilor la colectiile şi la serviciile oferite bibliotecile

întocmesc cataloage, efectuează cercetări documentare, elaborează bibliografii,
sinteze, lucrări de informare documentara şi alte instrumente specifice, constituie şi
gestionează baze de date, organizează secţii şi filiale, servicii de împrumut şi
consultare pe loc a documentelor de biblioteca, precum şi alte servicii.

Articolul 65

În cadrul bibliotecilor publice sumele rezervate pentru achiziţii de cărţi şi publicaţii

seriale în limba minorităţilor se stabilesc astfel încât sa corespundă proportiei pe
care o reprezintă minoritatea în cadrul comunităţii.

Articolul 66

Bibliotecile de drept public pot organiza servicii speciale pentru persoanele cu

handicap vizual, precum şi servicii la domiciliu pentru persoanele cu handicap
locomotor.

Articolul 67

(1) Nerestituirea la termen a documentelor de biblioteca împrumutate de către

utilizatori se sancţionează cu plata unei sume aplicată gradual, până la 50% din
valoarea medie de achiziţie a documentelor de biblioteca din anul precedent.
(2) Deteriorarea, distrugerea sau pierderea documentelor de biblioteca de către
utilizatori se sancţionează prin recuperarea fizica a unor documente identice sau
prin achitarea unei sume echivalente cu de 5 ori preţul mediu de achiziţie a
documentelor de biblioteca din anul precedent.
(3) Sancţiunile menţionate la alin. (1) şi (2) se stabilesc şi se fac publice la
începutul anului de către conducerea bibliotecii.
(4) Fondurile constituite din aplicarea acestor sancţiuni nu se impozitează şi se
evidenţiază ca surse extrabugetare, fiind folosite pentru dezvoltarea colectiilor.

Capitolul 8 Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 68

Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă şi profesională în

raport cu autoritatea tutelara, constând în:
a) dreptul de a se conduce în afară oricăror ingerinţe politice, ideologice sau
religioase;
b) elaborarea programelor şi proiectelor culturale proprii în concordanta cu
strategiile naţionale şi internaţionale;
c) stabilirea şi utilizarea surselor suplimentare de venituri în vederea dezvoltării
serviciilor de biblioteca, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
d) încheierea protocoalelor de colaborare cu alte biblioteci sau instituţii culturale
din ţara şi străinătate, conform obiectivelor şi strategiei generale stabilite de
autorităţile tutelare;
e) participarea la reuniunile internaţionale de specialitate sau la consortiile
bibliotecare şi la asociaţiile internaţionale la care sunt membre, achitand cotizaţiile
şi taxele aferente.

Articolul 69

(1) Pentru sprijinirea materială a unor activităţi şi proiecte de dezvoltare a

bibliotecilor, de participare a specialiştilor din biblioteci la programe culturale şi de
formare continua a personalului de specialitate, bibliotecile cu personalitate
juridică se pot asocia între ele sau cu alte instituţii culturale şi pot crea fundaţii,
asociaţii sau consortii.
(2) Condiţiile şi cotele de participare la finanţarea programelor realizate prin
asociere se stabilesc şi se aproba de către autoritatea tutelara.

Articolul 70

(1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a finanta activitatea

bibliotecilor de drept public potrivit standardelor de funcţionare stabilite prin
prezenta lege.
(2) Ministerul Culturii şi Cultelor prevede în bugetul propriu fonduri destinate
exclusiv pentru achiziţia de documente specifice bibliotecilor publice.
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării prevede în bugetul propriu fonduri destinate
exclusiv pentru achiziţia de documente specifice bibliotecilor din subordine.
(4) Susţinerea financiară şi logistica a bibliotecilor se poate realiza şi din alte
venituri provenite de la utilizatori, din tarife stabilite anual de conducerea fiecărei
biblioteci pentru servicii speciale şi din contravaloarea taxelor poştale pentru
împrumutul bibliotecar intern şi internaţional.
(5) Fondul constituit se utilizează pentru construirea, amenajarea şi dezvoltarea
spaţiilor de biblioteca, inclusiv pentru informatizarea şi dotarea cu documente şi
echipamente specifice.
(6) Disponibilul financiar provenit din aceste surse la sfârşitul anului se reportează
în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
(7) Documentaţia tehnica şi materialele pentru construcţii destinate bibliotecilor
din sistemul naţional, precum şi achiziţiile de tehnologie a informatiei, fond de
documente specifice, dotări pentru serviciul lecturii publice sunt scutite de taxe
vamale şi li se aplică T.V.A. de 0%.
(8) Investitorii privati care sponsorizeaza bibliotecile de drept public pentru
construcţia de localuri, dotări, achiziţia de tehnologie a informatiei şi de documente
specifice, finanţarea programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburi
de specialişti, burse de specializare, participarea la congrese internaţionale sunt
scutiţi de impozite cu o sumă echivalenta cu valoarea lucrării sau acţiunii
respective plus 2% din profit.
(9) Tarifele de expediere a tuturor documentelor de biblioteca destinate schimbului
şi împrumutului intern şi internaţional beneficiază de o reducere de 50%.

Articolul 71

(1) Anual conducerile bibliotecilor întocmesc rapoarte de evaluare a activităţii,

care se prezintă consiliului de administraţie şi consiliului ştiinţific, precum şi
autorităţii tutelare.
(2) Situaţiile statistice anuale se transmit de către biblioteci Institutului Naţional de
Statistica, Comisiei naţionale a bibliotecilor şi ministerelor de resort, potrivit
prevederilor legale.

Articolul 72

(1) Schimbarea destinaţiei imobilelor în care funcţionează biblioteci se poate face

numai în cazul asigurării unor sedii care respecta standardele optime de
funcţionare, conform prezentei legi,
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) autorităţile locale au obligaţia să asigure
continuitatea neîntreruptă a activităţii bibliotecii.

Articolul 73

(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Comisia

naţionala a bibliotecilor elaborează regulamentul-cadru de funcţionare a
bibliotecilor din sistemul naţional şi avizează regulamentele întocmite pe baza
acestuia, în vederea aprobării lor de către autorităţile tutelare.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare în acest
domeniu se abroga.

Articolul 74

Anexa face parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 mai 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 7 mai 2002, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Anexa
BIBLIOTECI PUBLICE
A. BIBLIOTECA COMUNALĂ
    
 Categoria de personal Criterii de normare
 - Bibliotecar*) - un post/unitate până la 7.000 de locuitori

-----------------Notă *) Postul de bibliotecar reprezintă funcţia de responsabil de

biblioteca şi se asimilează cu funcţia de şef de birou.
B. BIBLIOTECA ORASENEASCA SAU MUNICIPALA SITUATA ÎN
LOCALITATEA NERESEDINTA DE JUDEŢ
    
  Categoria de personal Criterii de normare
  - Bibliotecar, responsabil de bibliotecă*) - un post până la 7.000 de locuitori

----------Notă *) Responsabilul de biblioteca este asimilat cu funcţia de şef de

birou. Posturile de conducere pentru bibliotecile cu un număr mai mare de 3
angajaţi se acordă prin organigrama aprobată potrivit prevederilor legale.
C. BIBLIOTECA METROPOLITANA BUCUREŞTI SAU BIBLIOTECA
JUDETEANA
    
  Categoria de personal Criterii de normare
  - Director general*) - un post/unitate
  - Director de specialitate*) - un post/unitate
  - Director economic*) - un post/unitate
  - Director*) - un post/unitate
  - Director adjunct de specialitate*) - un post/unitate
  - Director adjunct economic*) - un post/unitate
- bibliotecar şi alte categorii ale personalului de - un post la 7.000 de
 
specialitate locuitori

-------------Notă *) Postul de director general şi posturile de director de specialitate

şi director economic se acordă în biblioteca judeteana cu un personal de minimum
150 de angajaţi.Notă *) Postul de director şi posturile de director adjunct de
specialitate şi director adjunct economic se acordă în biblioteca judeteana cu un
personal de minimum 75 de angajaţi.Notă *) Postul de director şi de director
adjunct economic se acordă în biblioteca judeteana cu un personal mai mic de 75
de angajaţi.
Posturile de conducere se cuprind în numărul personalului de specialitate rezultat
din aplicarea criteriilor de normare.
Personalul administrativ reprezintă 10% din numărul total al personalului aprobat.
Personalul de întreţinere şi de deservire se repartizează astfel:
- personalul de paza şi de pompieri se stabileşte potrivit prevederilor legale;
- îngrijitor - un post la 500 mp;
- numărul muncitorilor calificaţi şi necalificati se acordă în funcţie de necesarul
fiecărei unităţi, potrivit prevederilor legale.
Indicatorul utilizatorilor de informaţii din biblioteca publică reprezintă 5% şi
maximum 10% din numărul de locuitori ai comunităţii, în condiţiile respectării
standardelor din prezenta lege.
--------
ORDIN nr. 2.069 din 1 octombrie 1998
pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor
publice
EMITENT  MINISTERUL CULTURII
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 13 noiembrie 1998

Ministrul culturii,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 134/1998 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Culturii,
emite următorul ordin:

Articolul UNIC

Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice,

prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Ministrul culturii,
Ion Caramitru

REGULAMENT
de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice

Capitolul 1 Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezentul regulament stabileşte normele de organizare şi funcţionare a bibliotecilor

publice aflate sub autoritatea administrativă a consiliilor locale şi judeţene şi sub
autoritatea de specialitate a Ministerului Culturii.

Articolul 2

(1) În sensul prezentului regulament, instituţiile de profil, organizate la nivelul

unităţilor administrativ-teritoriale - judeţe, municipii, oraşe şi comune -, care
îndeplinesc funcţii culturale şi educaţional-ştiinţifice, asigurând accesul liber şi
fără nici o discriminare al membrilor comunităţii la informaţie, sunt denumite, în
continuare, biblioteci publice.
(2) Bibliotecile publice constituie, organizează şi dezvolta colecţii enciclopedice
reprezentative de cărţi, periodice şi alte documente grafice şi audiovizuale, precum
şi alte materiale purtătoare de informaţii.

Articolul 3

Bibliotecile publice funcţionează ca instituţii bugetare, deservite de cel puţin un

bibliotecar cu norma întreaga, dacă deţin minimum 5.000 de unităţi de biblioteca -
cărţi, periodice, documente grafice şi audiovizuale, precum şi alte materiale
purtătoare de informaţii.

Articolul 4

(1) Pentru organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice consiliile locale şi

judeţene asigura baza materială şi resursele financiare necesare, potrivit
responsabilităţilor ce le revin prin lege.
(2) Coordonarea metodologică a bibliotecilor publice locale se asigura de către
Ministerul Culturii, Biblioteca Naţionala a României şi inspectoratele pentru
cultura de la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, împreună cu
conducerile bibliotecilor judeţene.

Articolul 5

(1) Bibliotecile publice judeţene funcţionează în municipiile-reşedinţa de judeţ,

indeplinind şi funcţii de biblioteci publice pentru localităţile respective.
(2) Biblioteca publică a municipiului Bucureşti este asimilată bibliotecii judeţene şi
funcţionează sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti,
indeplinind şi funcţii specifice acestui tip de instituţie pentru judeţul Ilfov.

Capitolul 2 Colectiile bibliotecii

Articolul 6

(1) Colectiile bibliotecilor publice, organizate şi dezvoltate permanent prin

achiziţii, donaţii, schimb şi alte surse, împreună cu colectiile constituite istoric sunt
formate din: cărţi, periodice, manuscrise, documente istorice, corespondenta, piese
numismatice şi alte documente grafice şi audiovizuale purtătoare de informaţii,
româneşti şi străine, fascicole din cărţi sau periodice, calendare, almanahuri,
partituri, reproduceri de arta (albume, stampe, gravuri, portrete, tablouri, ilustrate),
atlase, harti, foi volante, anunţuri, afişe, proclamatii, standarde, descrieri de
invenţii, norme tehnice, produse soft-ware, înregistrări multimedia (discuri,
microfilme, diafilme, diapozitive, casete audio şi video, CD şi CD-ROM),
publicaţii şi materiale speciale pentru nevăzători şi pentru alte categorii de
persoane defavorizate, reproduceri tipărite sau multiplicate în serie, prin:
fotografiere, xilografiere, fotocopiere sau alte procedee.
(2) Bibliotecile publice pot deţine unele documente din categoria celor care fac
parte din fondul arhivistic naţional, dacă acestea provin din colectiile traditionale
ale bibliotecii respective, din donaţii sau dacă sunt achiziţionate ca fiind absolut
necesare în activitatea bibliotecilor, cu aprobarea Arhivelor Naţionale, în condiţiile
legii.
(3) De asemenea, bibliotecile publice pot deţine, cu respectarea legislaţiei
specifice, şi bunuri care sunt clasate sau pot fi clasate în patrimoniul cultural
naţional mobil.

Articolul 7

În funcţie de valoarea culturală şi de diversitatea lor, colectiile se structureaza

astfel:
a) colectiile de baza sunt conservate şi destinate utilizării numai în spaţii special
amenajate la sediul bibliotecii şi se constituie din:
- cel puţin un exemplar din cărţile, periodicele şi celelalte documente grafice şi
audiovizuale, din producţia editoriala curenta şi retrospectiva, românească şi
străină;
- exemplarele care fac parte din depozitul legal;
- colectiile de bunuri clasate sau care pot fi clasate în patrimoniul cultural naţional,
formate din manuscrise, documente, cărţi vechi, rare sau preţioase, stampe, desene,
gravuri, fotografii documentare, piese numismatice etc.;
b) colectiile uzuale sunt destinate studiului în biblioteca şi împrumutului la
domiciliul utilizatorilor şi sunt constituite din cărţi şi din alte documente grafice şi
audiovizuale din producţia editoriala curenta românească şi străină, în raport cu
cerinţele colectivităţii deservite, cu specificul şi cu resursele fiecărui tip de
biblioteca.

Articolul 8

În funcţie de dimensiunile lor şi de spaţiul existent, colectiile se pot organiza astfel:

- colectiile de baza: pe depozite speciale, după criterii privind formatul sau
tematica;
- colectiile uzuale: pe secţii şi filiale, fixe şi mobile, în spaţii cu acces liber la raft,
după criteriul sistematic-alfabetic şi pe grupe tematice, cu respectarea
particularitatilor de vârsta ale utilizatorilor.
Articolul 9

(1) Bibliotecile publice judeţene au obligaţia sa constituie colecţii de baza

enciclopedice reprezentative, necesare lecturii, informării şi cercetării, sa
colectioneze şi sa conserve lucrările de interes local şi de referinţa de tipul celor
stipulate în Legea nr. 111/1995 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea
Depozitului legal de tiparituri şi alte documente grafice şi audiovizuale.
(2) Normele de consultare a colectiilor se stabilesc de către conducerile
bibliotecilor, în conformitate cu normativele în vigoare.

Articolul 10

(1) Bibliotecile municipale, orăşeneşti şi comunale pot constitui colecţii de baza, în

principal din lucrări de interes local, de referinţa, dintre cele care sunt clasate sau
pot fi clasate în patrimoniul cultural naţional, materiale audiovizuale, colecţii de
periodice reprezentative pentru istoria locală etc.
(2) Activitatea de achiziţie a acestor biblioteci este axata, în principal, pe
constituirea colectiilor uzuale, potrivit art. 7 lit. b) din prezentul regulament.

Capitolul 3 Atribuţii şi activităţi specifice

Articolul 11

(1) În calitatea lor de instituţii culturale, bibliotecile publice îndeplinesc

următoarele atribuţii:
- colectioneaza, dezvolta, organizează, conserva şi pun la dispoziţie utilizatorilor
colecţii enciclopedice reprezentative de cărţi, periodice, documente grafice şi
audiovizuale, precum şi alte materiale purtătoare de informaţii, în funcţie de
dimensiunile şi structura socioprofesionala a populaţiei din localitatea (judeţul) în
care funcţionează, de cerinţele reale şi potenţiale ale acesteia;
- întocmesc cataloage şi alte instrumente de valorificare şi comunicare a colectiilor
în sistem tradiţional şi informatizat, asigura servicii de informare bibliografica şi
documentare de interes local şi, după caz, de interes naţional şi internaţional;
- oferă utilizatorilor atât servicii pentru lectura, studiu, informare şi documentare la
sediu, filiale şi secţii, cat şi de împrumut la domiciliu; serviciile realizate în
biblioteca, inclusiv împrumutul la domiciliu sunt gratuite;
- efectuează, în scopul valorificării colectiilor, bibliografii, studii şi cercetări în
bibliologie, sociologia lecturii şi ştiinţa informării, actionand pentru aplicarea în
plan teoretic şi practic a cercetărilor proprii sau ale altor instituţii de profil;
- iniţiază, organizează sau participa la realizarea unor programe de informatizare,
de cercetare şi cu caracter bibliografic, de valorificare a traditiilor culturale, de
animatie culturală, de promovare a creatiei ştiinţifice, tehnice şi cultural-artistice.
(2) Pentru unele activităţi, cum ar fi împrumutul interbibliotecar de la instituţii din
ţara şi din străinătate, activităţi bibliografice şi documentare complexe, executate la
cererea unor persoane fizice sau juridice, copiere şi multiplicare de documente etc.
pot fi încasate plati în suma echivalenta cu cheltuielile efectuate, sume ce vor fi
folosite conform legii.

Articolul 12

(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi competentelor prevăzute la art. 11, bibliotecile

publice realizează acţiuni specifice prin care:
- completează curent şi retrospectiv colectiile, prin achiziţii, abonamente, schimb,
transfer, donaţii şi alte surse;
- asigura evidenta biblioteconomica primara şi individuală a colectiilor şi a
circulaţiei acestora în relaţia biblioteca-utilizator-biblioteca;
- prelucreaza biblioteconomic colectiile, conform normelor tehnice de specialitate;
- organizează un sistem de cataloage, pe fise sau în regim automatizat, compus, în
principal, din: cataloage generale de serviciu, cataloage alfabetice şi sistematice
pentru public, cataloage pe secţii sau pe tipuri de colecţii, precum şi cataloage
colective locale, naţionale sau internaţionale, realizate în colaborare cu alte
instituţii de profil; bibliotecile comunale organizează cel puţin un catalog general
alfabetic şi unul sistematic;
- organizează, conserva şi prelucreaza colectiile de patrimoniu; protecţia,
valorificarea şi condiţiile de conservare a acestora se asigura în conformitate cu
normele stabilite de Ministerul Culturii şi cu legislaţia în domeniu;
- elimina periodic din colectiile uzuale, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare, publicaţiile care nu au circulaţie către utilizatori sau care prezintă un grad
avansat de uzura fizica;
- colectiile de periodice curente, constituite anual, se păstrează cel puţin 3 ani în
gestiunea bibliotecilor municipale şi orăşeneşti şi cel puţin 2 ani în gestiunea
bibliotecilor comunale, după care pot fi predate unităţilor abilitate să le preia şi să
le valorifice;
- imprumuta utilizatorilor, pentru studiu şi lectura la domiciliu, documente din
fondul uzual, pe o perioadă de 14 zile, care poate fi prelungită, cu acordul
bibliotecarilor, până la cel mult 30 de zile;
- asigura condiţii pentru studiu şi informare în sali de lectura, potrivit cerinţelor
utilizatorilor şi specificului documentelor din colectiile de baza;
- asigura, potrivit solicitărilor primite, împrumutul interbibliotecar, în conformitate
cu prevederile legale în vigoare;
- efectuează, în condiţiile legii, operaţiunile de recuperare fizica şi a contravalorii
publicaţiilor degradate ori nerestituite de către cititori;
- organizează activităţi de marketing şi publicitate, specifice activităţii bibliotecilor
publice;
- efectuează operaţiuni de conservare, igiena şi patologie a cărţii şi a celorlalte
documente.
(2) De asemenea, bibliotecile publice iniţiază şi dezvolta programe speciale, prin
care oferă informaţii de interes public pentru şi despre comunitatea locală şi
europeană, organizează activităţi specifice de formare şi informare a utilizatorilor,
de animatie culturală şi de comunicare a colectiilor.

Capitolul 4 Personalul, conducerea, organizarea şi structura organizatorică a

bibliotecilor publice

Articolul 13

(1) Personalul bibliotecilor publice este structurat în: personal de conducere, de

specialitate, auxiliar şi de întreţinere, conform anexei nr. 1 la prezentul regulament.
(2) Criteriile de normare a personalului din bibliotecile publice sunt prevăzute în
anexa nr. 2.
(3) Ocuparea posturilor din bibliotecile publice se face prin concurs, organizat
astfel: de către biblioteca respectiva, dacă are personalitate juridică, şi de către
consiliul local care îi asigura finanţarea, în colaborare cu biblioteca judeteana,
pentru bibliotecile publice fără personalitate juridică.

Articolul 14

(1) Conducerea bibliotecilor publice cu personalitate juridică se asigura de către

directorul general sau de către director, iar cea a bibliotecilor publice fără
personalitate juridică revine bibliotecarului responsabil.
(2) Directorul general sau directorul este ordonator de credite şi reprezintă
instituţia în relaţiile cu persoane juridice sau fizice.

Articolul 15

(1) Angajarea directorului general sau a directorului, la nivelul bibliotecilor

judeţene şi al celei a municipiului Bucureşti, se face, potrivit legii, prin concurs,
organizat de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti.
(2) Din comisia de examinare vor face parte, în mod obligatoriu, reprezentanţii
desemnaţi de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, şi de Ministerul Culturii, prin inspectoratele pentru cultura ale judeţelor
şi al municipiului Bucureşti.
(3) Numirea şi eliberarea din funcţie a directorului general sau a directorului se fac
de către consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, cu avizul inspectoratelor pentru cultura ale judeţelor şi al municipiului
Bucureşti.

Articolul 16

Angajarea şi desfacerea contractului de muncă se fac, în cazul bibliotecarilor

responsabili de biblioteci municipale, orăşeneşti şi comunale, de către consiliul
local, cu avizul de specialitate al conducerii bibliotecii judeţene şi cu respectarea
legislaţiei în vigoare.

Articolul 17

În cadrul bibliotecilor publice cu personalitate juridică funcţionează consilii de

administraţie ca organe de conducere.

Articolul 18

(1) Consiliul de administraţie al bibliotecii este condus de către directorul general

sau de către director, în calitate de preşedinte de şedinţa, şi este format din 3-7
membri, astfel: directorul general sau directorul, directorii adjuncţi, contabilul-şef
şi un reprezentant al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.
(2) Atribuţiile consiliului de administraţie se exercită în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
(3) Consiliul de administraţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este
nevoie, la propunerea directorului general sau a directorului.
(4) Consiliul de administraţie adopta hotărâri, în prezenta a cel puţin două treimi
din numărul membrilor săi, cu votul majorităţii simple.

Articolul 19

(1) În cadrul bibliotecilor publice cu sau fără personalitate juridică pot funcţiona
consilii ştiinţifice, ca organe de specialitate cu rol consultativ în domeniul
activităţilor culturale, de cercetare ştiinţifică şi de organizare sau structurare a
serviciilor bibliotecii.
(2) Consiliul ştiinţific poate fi format din 3-15 membri cuprinzând bibliotecari,
specialişti în domeniul istoriei cărţii şi al biblioteconomiei, al activităţii culturale şi
ştiinţifice, numiţi prin decizie a directorului general sau a directorului, iar în cazul
bibliotecilor fără personalitate juridică, prin decizie a consiliului local, la
propunerea bibliotecarului responsabil.

Articolul 20

(1) Structura organizatorică şi organizarea funcţională a bibliotecilor publice cu

personalitate juridică se stabilesc, potrivit cerinţelor rezultate din contractul de
management, de către directorul general sau de către director, prin organigrama şi
regulamente de organizare şi funcţionare, care pot fi actualizate anual şi se aproba
de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(2) Pentru bibliotecile publice care nu au personalitate juridică organigrama şi
statul de funcţii se întocmesc de către bibliotecarul responsabil, cu consultarea
consiliului ştiinţific, şi se aproba de către consiliul local.

Articolul 21

(1) Planurile de venituri şi cheltuieli ale bibliotecilor cu personalitate juridică se

aproba de către consiliul de administraţie, după care se supun spre aprobare
consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti. După
aprobare, directorul general sau directorul răspunde de executarea lor.
(2) În cazul bibliotecilor publice fără personalitate juridică, bibliotecarul
responsabil propune planul de venituri şi cheltuieli şi îl supune spre aprobare
consiliului local.
(3) Angajarea cheltuielilor, încheierea contractelor şi celelalte operaţiuni financiar-
contabile privind execuţia bugetară se efectuează de către directorul general sau de
către director şi contabilul-şef, iar în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică,
de către consiliul local sub a cărui autoritate funcţionează biblioteca.

Articolul 22

(1) Activitatea bibliotecilor publice se desfăşoară pe bază de programe anuale şi

proiecte culturale pe termen mediu şi lung.
(2) Proiectele programelor anuale de activitate sunt elaborate şi aprobate de către
consiliile de administraţie, cu consultarea consiliilor ştiinţifice, şi sunt supuse spre
aprobare consiliului local, până cel mai târziu în luna decembrie a anului în curs
pentru anul următor. Directorul general sau directorul asigura organizarea
activităţii pe baza acestor programe anuale şi răspunde de executarea lor.
(3) În cazul bibliotecilor publice fără personalitate juridică, bibliotecarul
responsabil propune spre aprobare consiliului local, cu avizul consiliului ştiinţific,
proiectele programelor anuale de activitate, până cel mai târziu în luna decembrie a
anului în curs pentru anul următor, iar după aprobare răspunde de executarea lor.

Articolul 23

Atribuţiile şi competentele personalului din bibliotecile publice se stabilesc astfel:

- de către directorul general sau de către director, la propunerea sefilor de servicii
şi de birouri, în conformitate cu cerinţele rezultate din prevederile contractului de
management, ale programelor de activitate anuale şi ale proiectelor pe termen
mediu şi lung, în cazul bibliotecilor publice cu personalitate juridică;
- de către consiliul local, la propunerea bibliotecarilor responsabili de biblioteci
municipale, orăşeneşti şi comunale, în cazul bibliotecilor publice fără personalitate
juridică.

Articolul 24

(1) La angajarea personalului bibliotecilor publice se va urmări, cu prioritate,

încadrarea, în condiţiile legii, a bibliotecarilor cu studii superioare de specialitate
de nivel universitar sau de scurta durata, cu studii postliceale şi liceale de
specialitate.
(2) Pot fi încadraţi ca bibliotecari şi absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ
superior sau ai unor licee de alta specialitate, cu condiţia perfecţionării şi atestării
lor prin cursuri sau prin alte forme de învăţământ profesional, potrivit
reglementărilor în vigoare.

Capitolul 5 Dispoziţii finale

Articolul 25

(1) Conducerile bibliotecilor publice întocmesc, anual, rapoarte de evaluare a

activităţii conform normelor Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (I.S.O.)
nr. 11.620/1997, care sunt prezentate consiliilor de administraţie şi ştiinţifice,
consiliilor locale, precum şi direcţiilor de specialitate din Ministerul Culturii.
(2) Bibliotecile publice fără personalitate juridică trimit câte un exemplar din
programe, proiecte, precum şi rapoarte statistice anuale bibliotecilor judeţene şi
consiliilor locale, în termen de 15 zile de la încheierea anului, iar bibliotecile
judeţene înaintează direcţiilor judeţene de statistica, la termenul stabilit, rapoarte
statistice anuale (rapoarte statistice anuale, conform normelor Organizaţiei
Internaţionale de Standardizare nr. 2.789/1994).

Articolul 26

(1) Programul de funcţionare pentru public a bibliotecilor se stabileşte astfel:

- cel puţin 50 de ore săptămânal, pentru secţiile în care se lucrează în doua
schimburi, pe parcursul a 5-6 zile, din care o sambata sau o duminica, dacă se
justifica;
- cel puţin 30 de ore săptămânal, pentru secţiile în care se lucrează într-un singur
schimb, pe parcursul a 5 zile; în funcţie de tradiţiile locale şi de solicitări, secţiile
respective pot funcţiona şi sambata sau duminica;
- cel puţin 30 de ore săptămânal, pentru bibliotecile care funcţionează cu un singur
salariat, pe parcursul a 5 zile, din care o sambata sau o duminica, dacă se justifica.
(2) În unele cazuri, programul poate fi astfel stabilit încât sa satisfacă cerinţele de
lectura ale cititorilor, mai ales în staţiunile balneoclimaterice, de odihnă şi
tratament şi în punctele de agrement, pe perioada vacantelor şcolare sau în
sesiunile de examene.

Articolul 27

Bibliotecile publice efectuează periodic inventarierea completa a colectiilor, astfel:

- o dată la 2 ani - cele care deţin până la 10.000 de unităţi de biblioteca;
- o dată la 3 ani - cele care deţin de la 10.001-50.000 de unităţi de biblioteca;
- o dată la 5 ani - cele care deţin de la 50.001-250.000 de unităţi de biblioteca;
- o dată la 7 ani - cele care deţin de la 250.001-600.000 de unităţi de biblioteca;
- o dată la 10 ani - cele care deţin peste 600.001 de unităţi de biblioteca.

Articolul 28

(1) Recuperarea pagubelor produse de către cititori prin deteriorarea ori pierderea
cărţilor, a publicaţiilor şi a celorlalte documente grafice sau audiovizuale se face în
baza prevederilor contractuale convenite la înscriere, la valoarea reactualizata, în
funcţie de cursul pieţei, luându-se în calcul valoarea materială, culturală şi de
colectie a bunului deteriorat ori pierdut.
(2) Casarea cărţilor, a publicaţiilor sau a altor documente din colecţii, din motive
de uzura fizica sau morala, se face diferenţiat de către fiecare responsabil de
gestiune, cu avizul conducerii bibliotecii judeţene, respectiv al consiliului local, în
baza unor observaţii directe asupra circulaţiei publicaţiilor.

Articolul 29

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Articolul 30

La data intrării în vigoare a prezentului regulament orice dispoziţie contrară se

abroga.

Anexa 1

-------
la regulament
-------------
NOMENCLATORUL
funcţiilor de conducere şi al personalului de specialitate şi de execuţie din
bibliotecile publice
1. Funcţii de conducere:
- director general;
- director general adjunct;
- director;
- director adjunct;
- director economic;
- contabil-şef;
- şef serviciu;
- şef birou, şef oficiu, şef atelier.
2. Funcţii de execuţie de specialitate:
- bibliotecar, bibliograf;
- referent;
- traducător;
- manuitor carte;
- conservator, restaurator;
- redactor;
- cercetator;
- analist;
- programator;
- inginer de sistem;
- informatician;
- analist ajutor;
- operator;
- controlor date;
- sociolog.
3. Funcţii de execuţie din activitatea de contabilitate, financiară, aprovizionare,
investiţii, întreţinere-reparaţii, secretariat-administrativ*):
- inginer;
- economist;
- referent;
- subinginer;
- tehnician-economist;
- tehnician;
- arhitect;
- conductor-arhitect;
- contabil;
- consilier juridic;
- administrator;
- casier;
- magaziner;
- stenodactilograf;
- secretar, secretar-dactilograf;
- funcţionar, arhivar;
- portar, paznic, pompier, îngrijitor;
- manipulant bunuri, curier;
- muncitor.
----------Notă *) În situaţii justificate se pot folosi şi funcţii specifice altor domenii
de activitate, cu aprobarea consiliului local.

Anexa 2

-------
la regulament
-------------
CRITERII
de normare a resurselor umane în bibliotecile publice
         
1 1 post/unitate; 2 posturi/unitate în comune cu peste
  Biblioteca comunală -
. 7.000 de locuitori sau cu mai multe sate aparţinătoare.
 2 Biblioteca orăşenească
    
. sau municipală
   - director - 1 post director/bibliotecă
1 post/unitate pentru localităţile sub 5.000 de
   - bibliotecar -
locuitori;
     - 1 post la 5.000-7.000 de locuitori;
     - 1 post la 15.000 de volume consultate;
1 post/unitate pentru bibliotecile care deţin 500 de
     -
cărţi de patrimoniu;
   - conservator - 1 post/unitate;
   - informatician - 1 post/unitate operator-informatician.
3
  Biblioteca judeţeană   
.
director general,
   - - 1-3 posturi;
director*)
   - bibliotecar, bibliograf - 1 post la 7.000 de locuitori;
     - 1 post la 15.000 de volume consultate de cititori;
1 post la 50.000 de volume la bibliotecile cu peste
     -
100.000 de volume;
1 post/unitate pentru activitatea de marketing şi
     -
programe culturale;
1 post/unitate la 50.000 de locuitori pentru activitatea
     -
de informaţii comunitare locale şi europene;
1 post/unitate pentru asistenţă de specialitate pentru
   - bibliotecar metodist -
judeţele cu până la 50 de comune;
2 posturi/unitate pentru judeţele cu peste 50 de
     -
comune;
1 post/unitate în cazul bibliotecilor deţinătoare de
   - cercetător -
colecţii de carte veche, rară, de patrimoniu etc.;
   - sociolog - 1 post/unitate;
analist, programator,
   - - 1 post la 50.000 de volume existente;
informatician
   - inginer de sistem - 1 post/unitate pentru asistenţă de specialitate;
conservator,
   - - 2 posturi/unitate.
restaurator
4 Alte biblioteci - criteriile de normare a resurselor umane pentru Biblioteca
 
. Naţională.
------------
    *) Director:
    - 1-2 posturi de directori la bibliotecile cu 31-60 de salariaţi;
    - 1-3 posturi de directori la bibliotecile cu peste 60 de salariaţi;
    - 1 post de director la bibliotecile care deservesc peste 60 de unităţi
administrative (municipii, oraşe, comune) pentru coordonarea activităţilor de
formare profesională, de planificare şi urmărire a activităţilor specifice etc.
--------------
ORDIN Nr. 2062 din 9 iunie 2000
pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidenta, gestionarea si
inventarierea documentelor specifice
bibliotecilor publice
ACT EMIS DE: MINISTERUL CULTURII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 387 din 18 august 2000
Ministrul culturii,
in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 134/1998 privind organizarea si
functionarea Ministerului
Culturii, cu modificarile ulterioare, si ale Legii contabilitatii nr. 82/1991,
republicata,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele metodologice privind evidenta, gestionarea si inventarierea
documentelor specifice
bibliotecilor publice, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul
ordin.
Art. 2
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul culturii,
Ion Caramitru
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
privind evidenta, gestionarea si inventarierea documentelor specifice bibliotecilor
publice
CAP. 1
Principii generale
Art. 1
(1) Ca parte integranta a sistemului informational national, bibliotecile publice
produc, inmagazineaza,
organizeaza, pun in valoare si difuzeaza informatii de interes public, local, national
si international. De asemenea,
bibliotecile publice detin colectii de documente formate in timp si dezvoltate
permanent prin achizitii, schimb
interbibliotecar, donatii, transfer si, dupa caz, depozit legal national sau local.
(2) Prin biblioteca se intelege si serviciile ori structurile specializate detinatoare de
colectii de documente
specifice (carti, periodice si materiale purtatoare de informatii) care insumeaza
peste 3.000 de unitati de evidenta
si care functioneaza in unele institutii sub denumirea generica de biblioteci.
Art. 2
Colectiile bibliotecilor sunt formate din urmatoarele categorii de documente:
1) documente specifice:
a) tiparituri (carti, periodice si extrase din carti sau din periodice, almanahuri,
calendare, partituri, atlase, harti,
foi volante, afise, anunturi, programe, proclamatii, descrieri de inventii, norme
tehnice, cataloage de produse sau
de reclama, reproduceri de arta in serie, albume, stampe, gravuri, portrete, tablouri,
ilustrate, produse filatelice
etc.);
b) inregistrari multimedia: discuri, casete, microfise, microfilme, filme,
diapozitive, compact discuri si altele
asemenea;
c) documente multiplicate in serie prin proceduri fizico-chimice diferite
(litografiere, xerografiere, fotografiere
etc.);
d) manuscrise;
e) alte documente (de exemplu: filme, acte de stare civila si de evidenta a
populatiei, cu valoare documentara,
care fac parte din colectiile speciale sau din studii locale);
f) documente electronice, informatice, software;
g) materiale purtatoare de informatii pentru nevazatori si alte categorii de persoane
defavorizate;
2. documente nespecifice bibliotecilor, altele decat cele prevazute la pct. 1.
Art. 3
Nu fac parte din colectiile de documente ale bibliotecilor:
a) documentele publicate in serie, care au un alt regim de pastrare: filme de orice
fel, in afara celor necesare
in activitatea de biblioteca; acte de stare civila si de evidenta a populatiei, bancnote
si alte documente cu valoare:
bilete de banca, marci postale, documente de plata si speciale, altele decat cele
mentionate la art. 2 pct. 1 lit. e);
b) documente fara valoare informationala in sine: formulare tipizate, registre,
chitantiere, boniere si alte
documente care se constituie in suport pentru inscrisuri.
Art. 4
Documentele cuprinse la art. 2 fac parte din categoriile tezaur sau fond al
patrimoniului cultural national mobil
ori sunt bunuri culturale comune, dupa caz.
Art. 5
(1) Documentele care sunt bunuri culturale comune nu sunt considerate mijloace
fixe, cu exceptia celor care se
constituie in colectii speciale si in depozit legal local.
 (2) Cotele de uzura fizica sau morala se aplica numai in cazul unor documente de
biblioteca, din categoria
bunurilor culturale comune, in functie de frecventa de circulatie, valoarea
informationala si durata de utilizare
stabilita prin prezentele norme metodologice.
Art. 6
Celelalte bunuri din dotarea bibliotecilor fac parte din categoria mijloacelor fixe
sau a obiectelor de inventar,
dupa caz, si sunt evidentiate, gestionate si inventariate in conformitate cu
prevederile legale.
CAP. 2
Evidenta, gestionarea si inventarierea documentelor specifice bibliotecilor publice
Art. 7
Bibliotecile evidentiaza, gestioneaza si inventariaza documentele specifice pe care
le detin, in sistem manual
sau automatizat, in conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
Art. 8
(1) Evidenta manuala a documentelor de biblioteca (carti, publicatii periodice si
alte documente grafice si
audiovizuale) se tine pe formulare tipizate, astfel:
a) evidenta globala - pe registre de miscare a fondurilor (R.M.F.) - structurata pe
trei parti (1 - intrari; 2 - iesiri;
3 - recapitulare);
b) evidenta individuala - pe registre de inventar (R.I.) - cu numerotare de la 1 la
infinit;
c) evidenta preliminara pentru periodice - pe fise tipizate, pana la constituirea lor
in unitati de evidenta;
d) evidenta analitica - pe fise analitice de evidenta insotite de imagini foto - pentru
bunurile culturale care fac
parte din patrimoniul cultural national mobil.
(2) Fiecarui document de biblioteca, inscris in registrul de evidenta individuala, ii
revine un numar de
identificare unic. Acelasi numar este inscris si pe documentul in cauza, direct sau
prin aplicarea unor etichete,
inclusiv cod de bare, in functie de natura suportului pe care este imprimata
informatia. Documentele se
marcheaza cu stampila bibliotecii in gestiunea careia se afla.
(3) Fiecare document de biblioteca, purtator al unui numar de identificare,
constituie o unitate de evidenta sau
un volum.
(4) Constituirea unitatii de evidenta, in cazul publicatiilor periodice, seturilor de
diapozitive, documentelor foto
si al altor materiale se face potrivit prezentelor norme metodologice.
(5) In actele de evidenta nu sunt admise stersaturi sau modificari decat in cazuri
justificate, prin proceseverbale de constatare ale caror numere se inscriu la rubrica
"Observatii".
(6) Evidenta globala si individuala realizata in sistem automatizat va cuprinde
toate elementele de identificare a
unitatilor de evidenta, respectiv a loturilor din care acestea fac parte, cu respectarea
continutului de informatii
prevazut de R.M.F. si R.I. Aceasta evidenta poate fi la nevoie transpusa pe discheta
si/sau liste pe hartie.
(7) Modificarile intervenite in evidenta individuala realizata in sistem automatizat
(scoateri si intrari din si in
evidenta) se notifica dupa acelasi procedeu ca si in cazul evidentei manuale, iar
documentele de motivare
(procese-verbale) se pastreaza in dosar separat.
Art. 9
(1) Documentele specifice care apartin bibliotecilor se constituie in gestiuni.
(2) Gestiunea bibliotecilor, in sensul prezentelor norme metodologice, reprezinta
totalitatea colectiilor de
documente detinute de aceste institutii in spatii adecvate si ordonate metodologic.
(3) Bibliotecarii nu sunt obligati sa constituie garantii banesti, dar raspund
material, potrivit legii, pentru
eventualele pagube produse in gestiune din culpa lor.
Art. 10
(1) Intrarea in gestiune a documentelor se poate produce in urmatoarele situatii:
prin achizitii, schimb
interbibliotecar, donatii, constituirea depozitului legal national sau local, transfer,
sub forma de rezultat al unor
cercetari si activitati proprii etc.
(2) Intrarea in gestiune a colectiilor de documente impune efectuarea urmatoarelor
operatiuni:
a) daca documentele intra cu acte insotitoare de provenienta (facturi, procese-
verbale de donatie, acte de
transfer etc.), se confrunta datele inscrise in acte cu existentul, se verifica/se
stabileste pretul pentru fiecare bun,
precum si aditionarea corecta a actului; orice nepotrivire intre actele insotitoare si
situatia existenta a bunurilor se
specifica intr-un proces-verbal.
b) daca documentele intra fara acte insotitoare, se intocmesc acte de intrare,
stabilindu-se numarul lor,
pretul/exemplar si totalul, starea fizica, potrivit hotararii comisiei de evaluare care
functioneaza in cadrul
bibliotecii;
c) daca documentele provin din cercetari si activitati proprii ale bibliotecilor
(cercetari bibliografice si
documentare, culegeri tematice, editari etc.), se intocmesc acte de intrare ca si in
cazul prevazut la lit. b).
(3) Operatiunile efectuate pe perioada de la primirea din partea furnizorului pana
la predarea in grija
bibliotecarilor din sectorul de relatii cu publicul, operatiunile de
verificare/confruntare a actelor insotitoare cu
existentul, intocmirea actelor de intrare, inscrierea in registrele de evidenta primara
si individuala, precum si alte
operatiuni de prelucrare biblioteconomica revin bibliotecarilor desemnati sa le
efectueze.
(4) Dupa prelucrarea biblioteconomica (clasificare, cotare, catalogare,
inventariere) documentele sunt predate,
sub semnatura, pe baza actelor de dispecerizare, bibliotecarilor care le gestioneaza,
in scopul depozitarii,
conservarii si introducerii acestora in circuitul lecturii publice.
Art. 11
(1) Scoaterea temporara din gestiune, fapt ce nu atrage scoaterea din evidenta a
documentelor specifice
bibliotecilor, poate avea loc in urmatoarele situatii:
a) transfer temporar intre institutii din tara pentru organizarea unor expozitii sau a
altor activitati specifice,
efectuat pe baza actului de transfer intre biblioteca detinatoare si institutia
primitoare. Bunurile care fac parte din
patrimoniul cultural national se transfera temporar numai cu aprobarea oficiului
judetean pentru patrimoniul
cultural national, compartiment functional in cadrul muzeelor judetene sau
nationale, dupa caz;
b) transfer temporar in strainatate, in vederea organizarii unor manifestari
specifice. Intre biblioteci romanesti
si institutii culturale din strainatate se efectueaza astfel de transferuri temporare, pe
baza unui document
asiguratoriu emis de primitor, prin care acesta se obliga la plata despagubirilor
corespunzatoare, in cazul pierderii,
degradarii sau distrugerii bunurilor respective. In cazul transferului care are ca
obiect bunurile ce fac parte din
patrimoniul cultural national, acesta se efectueaza numai cu aprobarea Ministerului
Culturii;
c) imprumutul catre utilizatori al unor carti, periodice si alte documente spre
consultare in salile de lectura sau
la domiciliul acestora, pe perioade limitate (pana la 30 de zile), efectuat pe baza
documentelor de evidenta a
cititorilor, conform Regulamentului de organizare si functionare a bibliotecilor
publice;
d) imprumutul interbibliotecar la nivel national si international, care se efectueaza
pe baza de documente
specifice. Publicatiile periodice si cele care fac parte din patrimoniul cultural
national nu fac parte din acest tip de
imprumut.
(2) Scoaterea definitiva din gestiune a unor documente determina scoaterea din
evidenta globala si individuala
si se produce in urmatoarele situatii:
a) transfer definitiv, sub forma de donatie, de la o biblioteca la alta institutie din
tara, conform legislatiei in
vigoare; transferul definitiv in acest caz se produce astfel: pentru bunurile culturale
comune, daca mai ramane cel
putin un exemplar in colectie sau daca nu este necesar institutiei donatoare, dar
este absolut necesar institutiei
primitoare, si numai cu acordul forurilor superioare care au in subordine unitatea
donatoare; pentru bunurile
culturale care fac parte din patrimoniul cultural national, cu aprobarea Ministerului
Culturii. In mod exceptional,
pentru intregirea unui titlu in mai multe volume, a unei serii, colectii sau in alte
cazuri asemanatoare, ordonatorul
principal de credite poate aproba, cu acordul ambelor parti, transferul definitiv al
unui bun cultural de acest tip,
care se afla intr-un singur exemplar in colectiile institutiei donatoare;
b) transferul definitiv de la o biblioteca romaneasca, sub forma de donatie, pe baza
de acord intervenit intre
parti, la o institutie similara din strainatate; acest transfer se produce astfel: pentru
bunurile culturale comune,
daca in colectiile bibliotecii donatoare mai ramane cel putin un exemplar dupa
efectuarea donatiei, cu acordul
institutiei sub autoritatea careia functioneaza biblioteca donatoare; pentru bunurile
culturale care fac parte din
patrimoniul cultural national, daca in colectiile bibliotecii donatoare mai ramane
cel putin un exemplar dupa
efectuarea donatiei, cu aprobarea Ministerului Culturii;
c) restituirea unor bunuri culturale catre alte persoane juridice sau fizice din tara,
ca urmare a unor hotarari
judecatoresti ramase definitive;
d) in cazul distrugerii din cauza fortei majore (incendii, inundatii, cutremure si alte
calamitati);
e) in cazul distrugerii sau disparitiei unor bunuri culturale din neglijenta ori din
culpa, gasite lipsa la
inventariere sau nerestituite de utilizatorii care le-au imprumutat;
f) bunurile sunt uzate fizic sau moral.
Art. 12
(1) Scoaterea din evidenta, respectiv din gestiune, a documentelor aflate in
situatiile prevazute la art. 11 alin.
(2) lit. c) poate fi efectuata numai pe baza hotararilor ramase definitive, emise de
organele care au constatat/au
judecat cauza, conform legislatiei in vigoare.
(2) Scoaterea din gestiune, respectiv din evidenta, a documentelor aflate in
situatiile prevazute la art. 11 alin.
(2) lit. e) se face astfel:
a) in cazul distrugerii din neglijenta de catre bibliotecar, alti salariati ai bibliotecii,
utilizatori, participanti la
activitati culturale etc., pe baza unui proces-verbal de constatare a faptei si a
documentelor de recuperare a
pagubei;
b) in cazul distrugerii din culpa de catre gestionari, alti salariati ai bibliotecii sau
alte persoane (utilizatori,
participanti la activitati culturale etc.), pe baza documentelor emise de organele
care, la sesizarea bibliotecii
pagubite, au constatat/au judecat paguba produsa;
c) in cazul disparitiei prin efractie a unor documente, pe baza actelor emise de
organele abilitate care au
constatat/au judecat paguba produsa;
d) in situatia documentelor gasite lipsa la inventar, pe baza procesului-verbal de
constatare si a actelor de
recuperare a pagubei, emise de comisia de inventariere;
e) in cazul lucrarilor nerestituite de cititori, pe baza actelor de recuperare valorica
si a fisei-contract sau a
documentelor care atesta insolvabilitatea restantierilor in cauza.
 (3) Documentele de constatare a pagubei produse, in situatiile prevazute la alin.
(2) lit. a) - e), ramase
definitive, au calitatea de titlu de creanta, respectiv de titlu executoriu.
(4) Scoaterea din gestiune si din evidenta a documentelor de biblioteca aflate in
situatiile prevazute la art. 11
alin. (2) lit. f) se face pe baza actelor intocmite de comisia care a propus scoaterea
din functiune a lucrarilor uzate
fizic sau moral.
(5) Documentele care fac parte din patrimoniul cultural comun, uzate fizic si
moral, pot fi scoase din gestiune,
respectiv din evidenta, inainte de expirarea perioadei de utilizare numai daca nu
mai pot fi recuperate prin
mijloace specifice (legatorie) sau daca aceste operatiuni depasesc valoric pretul de
inventar, in cazul celor uzate
fizic, ori nu pot fi valorificate prin schimb interbibliotecar, in cazul celor depasite
moral. In aceste cazuri aprobarea
pentru scoaterea din functiune se da de catre conducerea bibliotecii, daca nu au
durata normala de utilizare
indeplinita.
Art. 13
(1) Recuperarea pagubelor produse colectiilor de documente ale bibliotecilor se
face astfel:
a) inlocuirea documentului distrus/nerestituit/gasit lipsa la inventar, cu exceptia
celor care fac parte din
colectiile speciale, cu unul identic (acelasi titlu, aceeasi editie, in stare fizica buna).
In acest caz noul exemplar
primeste numarul de identificare al documentului inlocuit;
b) inlocuirea documentului distrus/nerestituit/gasit lipsa la inventar cu unul similar
(acelasi titlu, editie noua, in
stare fizica buna). In acest caz noul document primeste un nou numar de
identificare, iar actul de intrare a
acestuia va urma regimul stabilit conform art. 8;
c) prin recuperarea valorica, luandu-se in calcul valoarea de utilitate si pretul
pietei la data constatarii pagubei.
Nivelul valoric de recuperare poate fi redus pana la 90% in cazul in care valoarea
de utilitate a documentului este
scazuta (exista mai multe exemplare in biblioteca, are o circulatie redusa, prezinta
un grad avansat de uzura, nu
este de profilul bibliotecii) sau poate fi majorat cu pana la 100%, daca valoarea de
utilitate este deosebita
(raritate, frecventa de circulatie etc.);
d) recuperarea pagubelor produse prin furt si constatate la inventarierea colectiilor
uzuale din sectiile cu acces
liber la raft se face prin reducerea valorii de inlocuire, actualizata cu un coeficient
de risc cuprins intre 20% si
50% din valoarea pagubei, in functie de marimea fondului, de frecventa medie a
utilizatorilor si de conditiile
specifice ale spatiului de organizare si prezentare a colectiilor;
(2) La calcularea cuantumului de recuperare a pagubei, precum si la casarea
publicatiilor uzate fizic se vor lua
in considerare atat durata minima de utilizare a publicatiilor-carte (3 ani la
colectiile uzuale pentru copii si 5 ani la
colectiile uzuale pentru adulti), cat si gradul de deteriorare inregistrat de fiecare
publicatie, in functie de circulatia
ei si de calitatea suportului material. In acest sens se vor aplica coeficienti de
diminuare a valorii pagubei cu 10%
- 50%, conform unui algoritm de 10% pe an.
(3) Cheltuielile efectuate de biblioteca pentru recuperarea pagubei produse
(cheltuieli postale, taxe de timbru,
formulare tipizate etc.) se suporta de cel care a produs paguba.
(4) Sumele incasate, reprezentand contravaloarea documentelor nerecuperate fizic,
revin bibliotecii si se
folosesc pentru completarea fondului de unitati de biblioteca, daca au fost
recuperate in anul in care au fost
constatate pagubele, iar cheltuielile au fost efectuate in acelasi an.
Art. 14
Conducerile bibliotecilor pot dispune, in cazuri de forta majora (incendii,
calamitati naturale), scoaterea din
evidenta, respectiv din gestiune, a unor documente ce nu pot fi recuperate, conform
legislatiei in vigoare;
propunerile de scoatere din evidenta, in asemenea situatii, se aproba de ordonatorul
de credite competent,
potrivit legii.
Art. 15
(1) Pentru documentele specifice bibliotecilor durata de utilizare se stabileste in
functie de valoarea, circulatia
si gradul de uzura ale acestora, dupa cum urmeaza:
a) documente care fac parte din patrimoniul cultural national si din depozitul legal
local - nelimitata;
b) documente care constituie colectiile de baza ale bibliotecilor si care nu se
imprumuta la domiciliul
beneficiarilor - 15 ani (in functie de durata valorii informative a documentelor);
c) documentele care constituie colectiile uzuale ale bibliotecilor si care se
imprumuta la domiciliul utilizatorilor,
cu exceptia documentelor care fac parte din colectiile pentru copii - 5 ani;
d) documentele care fac parte din colectiile pentru copii - 3 ani;
e) publicatii periodice de informare generala, in cazul bibliotecilor care nu
constituie colectii de baza, in afara
celor achizitionate pe profilul bibliotecilor si a actelor normative - 3 ani.
(2) Durata de utilizare pentru bunurile specificate mai sus se stabileste de la data
intrarii acestora in biblioteca.
Art. 16
Rezolvarea curenta a problemelor de evidenta, gestionare si inventariere a
documentelor la nivelul fiecarei
biblioteci este de competenta comisiei de evaluare a gestiunii si a
compartimentelor specializate ale institutiei. In
cazul bibliotecilor fara personalitate juridica aceste operatiuni revin conducerii
bibliotecii si compartimentului
financiar-contabil al institutiei sau autoritatii publice in subordinea careia se afla
biblioteca.
Art. 17
(1) Documentele specifice bibliotecilor se inventariaza la urmatoarele intervale:
a) o data la 2 ani - gestiunile bibliotecilor care detin pana la 10.000 de unitati de
biblioteca (U.B.);
b) o data la 3 ani - gestiunile bibliotecilor care detin intre 10.001 - 50.000 de U.B.;
c) o data la 5 ani - gestiunile bibliotecilor care detin intre 50.001 - 250.000 de
U.B.;
d) o data la 7 ani - gestiunile bibliotecilor care detin intre 250.001 - 600.000 de
U.B.;
e) o data la 10 ani - gestiunile bibliotecilor care detin intre 600.001 - 1.000.000 de
U.B.;
f) la bibliotecile care detin peste 1.000.000 de unitati de biblioteca termenele de
inventariere se stabilesc de
consiliile de administratie, cu acordul institutiilor in subordonarea carora se afla,
dar nu mai mult de 15 ani.
(2) In afara de perioadele prevazute la alin. (1), inventarierea se efectueaza si cu
ocazia predarii/primirii
gestiunii, in cazuri de forta majora sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti
ramase definitive.
(3) Documentele de biblioteca, daca nu fac obiectul unei activitati bibliotecare, dar
nu au nici caracter
comercial, aflate in patrimoniul unor institutii publice, agenti economici si al altor
persoane juridice, se
inventariaza la intervalele specificate pentru biblioteci, conform prezentelor norme
metodologice.
LEGEA nr. 16 din 2 aprilie 1996 (*republicată*)privind Arhivelor Naționale
EMITENT  PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 22 aprilie 2014Notă *)
Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare, dându-
se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 16/1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
71 din 9 aprilie 1996 și ulterior a fost modificată și completată prin:– Legea nr.
358/2002 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 3 iulie
2002;– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2006 pentru modificarea și
completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 486 din 5 iunie 2006, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 474/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.016 din 21
decembrie 2006;– Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și
instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri
și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar
Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9
noiembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 138/2013
pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 7 mai 2013.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

Constituie izvoare istorice și alcătuiesc Fondul Arhivistic Național al României

documentele create de-a lungul timpului de către organele de stat, organizațiile
publice sau private economice, sociale, culturale, militare și religioase, de către
persoane fizice autorizate, profesioniști care își desfășoară activitatea în baza unei
legi speciale și persoane fizice. Acestor documente statul le asigură protecție
specială, în condițiile prezentei legi.

Articolul 2

Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, în
sensul prezentei legi, se înțelege: acte oficiale și particulare, diplomatice și
consulare, memorii, manuscrise, proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți,
pelicule cinematografice și alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum și
înregistrări foto, video, audio și informatice, cu valoare istorică, realizate în țară
sau de către creatori români în străinătate.

Articolul 3
(1) Administrarea, supravegherea și protecția specială a Fondului Arhivistic
Național al României se realizează de către Arhivele Naționale, care se înființează
prin hotărâre a Guvernului**) la nivel de direcție, în subordinea Ministerului
Afacerilor Interne.(2) Arhivele Naționale își exercită atribuțiile prin
compartimentele sale specializate și prin serviciile județene ale Arhivelor
Naționale**).
-----Notă **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.376/2009 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Arhivelor Naționale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 805 din 25 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare.
(3) Protecția specială a Fondului Arhivistic Național al României se realizează în
condiții de pace, potrivit prevederilor prezentei legi, iar în caz de război sau de
calamități naturale, de către creatori și deținători, cu sprijinul organelor desemnate
cu atribuții speciale în asemenea situații și cu asistența de specialitate a Arhivelor
Naționale.

Articolul 4

Persoanele fizice și persoanele juridice, creatoare și deținătoare de documente care

fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, denumite în continuare
creatori și deținători de documente, răspund de evidența, inventarierea,
selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor
prezentei legi.

Capitolul II Atribuțiile Arhivelor Naționale în administrarea și protecția specială a

Fondului Arhivistic Național al României

Articolul 5

Arhivele Naționale acordă asistență de specialitate și asigură desfășurarea unitară a

operațiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor și deținătorilor de documente,
îndeplinind următoarele atribuții:
a) elaborează, în conformitate cu prevederile prezentei legi, norme și metodologii
de lucru pentru organizarea și desfășurarea întregii activități arhivistice, inclusiv
pentru clasificarea și includerea în Fondul Arhivistic Național al României a
documentelor prevăzute la art. 2, care se dau publicității, după caz;
b) controlează aplicarea prevederilor legislației în vigoare pe linia muncii de arhivă
și stabilește măsurile ce se impun potrivit legii;
c) preia de la creatorii și deținătorii de arhivă documentele care fac parte din
Fondul Arhivistic Național al României, în condițiile și la termenele prevăzute în
prezenta lege;
d) asigură evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea
documentelor pe care le deține;
e) asigură documentele pe bază de microfilme și alte forme de reproducere
adecvate;
f) constituie și dezvoltă banca de date a Arhivelor Naționale și rețeaua
automatizată de informare și documentare arhivistică, stabilește măsuri pentru
corelarea tehnică și metodologică și pentru colaborarea serviciilor de informare și
documentare arhivistică și a compartimentelor similare din cadrul Sistemului
național de informare și documentare;
g) elaborează și editează "Revista Arhivelor" și alte publicații de specialitate,
destinate informării și sprijinirii cercetării științifice, precum și punerii în valoare a
documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României;
h) asigură, prin Facultatea de Arhivistică și Școala Națională de Perfecționare
Arhivistică, pregătirea și specializarea personalului necesar desfășurării
activităților arhivistice;
i) la cerere sau din oficiu atestă dacă un document face sau nu face parte din
Fondul Arhivistic Național al României;
j) autorizează scoaterea temporară peste graniță a documentelor care fac parte din
Fondul Arhivistic Național al României, în scopul expunerii sau documentării cu
ocazia unor manifestări științifice sau culturale internaționale;
k) întreține și dezvoltă relații cu organele și instituțiile similare din străinătate, în
vederea informării reciproce în domeniul arhivistic și al schimbului de documente
și de reproduceri de pe acestea; asigură aplicarea convențiilor și acordurilor
internaționale privind domeniul arhivistic și participă la congrese, conferințe,
reuniuni și consfătuiri arhivistice internaționale;
l) asigură aplicarea prevederilor legislației în vigoare în realizarea protecției
documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, respectiv
în apărarea secretului de stat, paza și conservarea acestor documente, atât în timp
de pace, cât și la mobilizare sau război.

Articolul 6

În cadrul Arhivelor Naționale funcționează un consiliu științific, format din

specialiști ai Arhivelor Naționale, cercetători, cadre didactice universitare și
specialiști din ministerele interesate, care analizează, dezbate și face propuneri în
probleme privind normele și metodologiile specifice de lucru, publicațiile de
specialitate, precum și dezvoltarea întregii activități arhivistice. Modul de
organizare și funcționare, precum și componența consiliului științific se stabilesc
prin regulament de organizare și funcționare, aprobat de directorul Arhivelor
Naționale.

Capitolul III Obligațiile creatorilor și deținătorilor de documente

Secţiunea I Evidența documentelor

Articolul 7

Creatorii și deținătorii de documente sunt obligați să înregistreze și să țină evidența

tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum și a celor
ieșite, potrivit legii.

Articolul 8
(1) Anual, documentele se grupează în unități arhivistice, potrivit problematicii și
termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă, care se
întocmește de către fiecare creator pentru documentele proprii.(2) Nomenclatoarele
întocmite de creatori la nivel central se aprobă de către Arhivele Naționale, iar cele
ale celorlalți creatori, de către serviciile județene ale Arhivelor Naționale,
potrivit anexei nr. 1.

Articolul 9
(1) Documentele se depun la depozitul arhivei creatorilor de documente în al
doilea an de la constituire, pe bază de inventar și proces-verbal de predare-primire,
întocmite potrivit anexelor nr. 2 și 3.(2) Evidența tuturor intrărilor și ieșirilor de
unități arhivistice din depozit se ține pe baza unui registru, potrivit anexei nr. 4.
(3) Scoaterea documentelor din evidența arhivei se face numai cu aprobarea
conducerii creatorilor sau deținătorilor de documente și cu avizul Arhivelor
Naționale sau al serviciilor județene ale Arhivelor Naționale, după caz, în funcție
de creatorii la nivel central sau local, în urma selecționării, transferului în alt
depozit de arhivă sau ca urmare a distrugerii provocate de calamități naturale ori de
un eveniment exterior imprevizibil și de neînlăturat.

Secţiunea a II-a Selecționarea documentelor

Articolul 10
(1) În cadrul Arhivelor Naționale funcționează comisia centrală de selecționare a
documentelor, care coordonează activitatea de selecționare a documentelor
întocmite și deținute de creatorii la nivel central, iar în cadrul serviciilor județene
ale Arhivelor Naționale funcționează câte o comisie de selecționare a
documentelor, care coordonează activitatea de selecționare a documentelor
întocmite și deținute de ceilalți creatori.(2) Modul de organizare și atribuțiile
comisiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin norme privind activitatea
arhivistică, aprobate de directorul Arhivelor Naționale.

Articolul 11
(1) În cadrul fiecărei unități creatoare și deținătoare de documente funcționează
câte o comisie de selecționare, numită prin decizia sau ordinul conducătorului
unității respective, fiind compusă din: un președinte, un secretar și un număr impar
de membri numiți din rândul specialiștilor proprii. Această comisie se întrunește
anual sau ori de câte ori este necesar, pentru a analiza fiecare unitate arhivistică în
parte, stabilindu-i valoarea practică sau istorică; hotărârea luată se consemnează
într-un proces-verbal, întocmit potrivit anexei nr. 5.(2) Procesul-verbal de
selecționare, însoțit de inventarele documentelor propuse spre eliminare ca fiind
lipsite de valoare, precum și de inventarele documentelor ce se păstrează
permanent, se înaintează spre aprobare Comisiei centrale de selecționare, în cazul
creatorilor și deținătorilor de documente la nivel central, sau comisiilor din cadrul
serviciilor județene ale Arhivelor Naționale, în cazul celorlalți creatori și deținători
de documente.(3) Documentele se scot din evidențele arhivelor și se pot elimina
numai în baza proceselor-verbale ale comisiilor prevăzute la alin. (2).(4) În cazul
administratorului unic, acesta poartă răspunderea pentru selecționarea
documentelor ce urmează a fi arhivate.

Secţiunea a III-a Păstrarea documentelor

Articolul 12
(1) Creatorii și deținătorii de documente sunt obligați să păstreze documentele
create sau deținute în condiții corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii,
degradării, sustragerii ori comercializării în alte condiții decât cele prevăzute de
lege.(2) Persoanele juridice creatoare și deținătoare de documente sunt obligate să
le păstreze în spații special amenajate pentru arhivă. Noile construcții ale
creatorilor și deținătorilor de arhivă vor fi avizate de către Arhivele Naționale sau
serviciile județene ale Arhivelor Naționale, după caz, numai dacă au spații
prevăzute pentru păstrarea documentelor.(3) Arhivele Naționale și serviciile
județene ale Arhivelor Naționale pot prelungi termenul de păstrare a documentelor
la deținători până la asigurarea spațiilor necesare preluării lor.(4) Depozitele de
arhivă vor fi dotate, în funcție de formatul și de suportul documentelor, cu mijloace
adecvate de păstrare și de protejare a acestora, precum și cu mijloace, instalații și
sisteme de prevenire și stingere a incendiilor.(5) Autoritatea pentru Administrarea
Activelor Statului poate prelua toate sau o parte din documentele aflate în arhiva
societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, la care deține cel puțin 50% plus o acțiune din capitalul
social.

Secţiunea a IV-a Depunerea documentelor la Arhivele Naționale

Articolul 13
(1) Persoanele juridice creatoare și deținătoare de documente depun spre păstrare
permanentă la Arhivele Naționale și la serviciile județene ale Arhivelor Naționale,
după cum urmează:
a) documentele fotografice, precum și peliculele cinematografice, după 20 de ani
de la crearea lor;
b) documentele scrise, cu excepția actelor de stare civilă și a documentelor tehnice,
după 30 de ani de la crearea lor;
c) documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor;
d) actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor;
e) matricele sigilare confecționate din metal, având înscrise toate însemnele legale
și denumirea completă a unității, după scoaterea lor din uz.(2) Documentele create
și deținute de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului pot fi duse spre
păstrare permanentă la Arhivele Naționale din momentul în care, prin ordin al
președintelui Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, se constată că nu
mai sunt necesare pentru desfășurarea activității curente.

Articolul 14
(1) Creatorii și deținătorii de arhivă pot deține documente care fac parte din Fondul
Arhivistic Național al României și după expirarea termenului de depunere, dacă
sunt necesare în desfășurarea activității lor, pe baza aprobării directorului
Arhivelor Naționale, în cazul creatorilor și deținătorilor la nivel central, și a șefilor
serviciilor județene ale Arhivelor Naționale, pentru ceilalți creatori și deținători, în
condițiile respectării prevederilor prezentei legi.(2) Ministerul Apărării Naționale,
Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informații, Serviciul de
Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, alte organe cu atribuții în
domeniul siguranței naționale, precum și Academia Română își păstrează
documentele proprii în condițiile prezentei legi și după expirarea termenelor
prevăzute la art. 13.
Articolul 15
(1) Organizațiile particulare și persoanele fizice care dețin documente din Fondul
Arhivistic Național al României le pot depune la Arhivele Naționale sub formă de
custodie sau donație, scutite de taxe și impozite.(2) Deținătorul care dorește să
vândă documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României este
obligat să comunice aceasta Arhivelor Naționale sau, după caz, serviciilor județene
ale Arhivelor Naționale, care au prioritate la cumpărarea oricăror documente care
fac parte din Fondul Arhivistic Național al României și care trebuie să se pronunțe
în termen de 60 de zile de la data înregistrării comunicării.

Articolul 16

Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și

extrase privind drepturile individuale ale cetățenilor, vor fi păstrate de către
creatorii și deținătorii de documente.

Articolul 17

Creatorii și deținătorii de documente, prevăzuți la art. 14 și 15, sunt obligați să

depună la Arhivele Naționale sau la serviciile județene ale Arhivelor Naționale,
după caz, câte un exemplar al inventarelor documentelor permanente pe care le
dețin, la expirarea termenelor de depunere a acestora.

Articolul 18
(1) În cazul declarării falimentului, în condițiile legii, a unui creator de documente,
fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare
istorică, în sensul prevederilor art. 2, se preiau de Arhivele Naționale sau de
serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, iar
documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și
extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale
cetățenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în
prestarea de servicii arhivistice.(2) În cazul încetării, în condițiile legii, a activității
unei persoane fizice autorizate sau a activității unui profesionist care își desfășoară
activitatea în baza unei legi speciale, care sunt creatori de documente, sau în cazul
în care aceștia solicită, în mod expres, preluarea arhivei deja create, documentele
care alcătuiesc arhiva se pot prelua de către persoana fizică asociată, de către
profesionistul asociat sau de către organizația profesională din care aceștia fac
parte, la solicitarea expresă a acestora.(3) Documentele cu valoare practică, în baza
cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor
referitoare la stagiile de cotizare în sistemul unitar de pensii publice, aflate la
casele teritoriale de pensii, se predau cu prioritate, pe bază de contract, operatorilor
economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice, la cererea acestora.(4) În
cazul persoanelor juridice pentru care s-a declarat falimentul, finanțarea
transferului arhivei către un operator economic autorizat să presteze servicii
arhivistice se va face, cu prioritate, de către lichidator, din fondul de lichidare, în
condițiile art. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu
modificările și completările ulterioare, sau, după caz, din averea debitorului.(5) În
vederea realizării activităților prevăzute la alin. (1)-(4) se instituie obligația
notificării Arhivelor Naționale sau, după caz, a serviciilor județene/Serviciului
Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după cum urmează:
a) de către lichidatori: cu privire la deschiderea procedurii insolvenței unui creator
sau deținător de documente și, în termen de 15 zile de la încheierea contractelor
prevăzute la alin. (1), cu privire la datele de identificare ale operatorilor economici
autorizați în prestarea de servicii arhivistice cărora le-au fost predate spre păstrare
și administrare documentele creatorilor dizolvați;
b) de către operatorii economici prevăzuți la lit. a), cu respectarea termenului de 15
zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1) cu privire la documentele
preluate în baza contractelor prevăzute la alin. (1);
c) de către persoane fizice sau juridice, inclusiv casele teritoriale de pensii, ce au în
păstrare sau custodie arhivele creatorilor de documente desființați cu privire la
predarea arhivei și, în termen de 15 zile de la încheierea contractelor prevăzute
la alin. (1), cu privire la datele de identificare ale operatorilor economici autorizați
în prestarea de servicii arhivistice cărora le-au fost predate spre păstrare și
administrare documentele creatorilor dizolvați.(6) În scopul informării publice se
instituie obligația de a publica informații relevante privind situația documentelor
preluate de la creatorii dizolvați, astfel:
a) pentru operatorii economici prevăzuți la alin. (1), prin orice mijloace accesibile
publicului;
b) pentru Arhivele Naționale, ca urmare a notificării prevăzute la alin. (5), prin
pagina proprie de internet.

Articolul 19
(1) Operatorii economici pot presta servicii de păstrare, conservare, restaurare,
legătorie, prelucrare arhivistică și utilizare a documentelor cu valoare practică pe
care le dețin, denumite în continuare servicii arhivistice, numai după obținerea
autorizației de funcționare din partea Arhivelor Naționale sau a serviciilor
județene/Serviciului Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz.
(2) Autorizația de funcționare se eliberează, contra cost, conform prevederilor
legale, pentru unul sau mai multe servicii arhivistice, dacă sunt îndeplinite
cumulativ condițiile referitoare la:
a) competența profesională - operatorul economic dispune de personal angajat cu
contract de muncă, având pregătirea profesională necesară prestării serviciilor
arhivistice;
b) baza materială - operatorul economic dispune de resurse materiale suficiente,
precum: echipamente, spații, dotări pentru personal în vederea începerii și
desfășurării activităților prevăzute la alin. (1);
c) existența unor reglementări interne de practică arhivistică, în conformitate cu
prevederile legii.(3) Autorizația de funcționare se eliberează pentru o perioadă de 3
ani și poate fi reînnoită pentru aceeași perioadă.(4) Autorizația de funcționare se
reînnoiește obligatoriu, înainte de împlinirea perioadei prevăzute la alin. (3), în
cazul schimbării sediului principal, fuziunii sau divizării operatorului economic
autorizat să presteze servicii arhivistice.(5) Pentru reînnoirea autorizației de
funcționare, operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice depune la
Arhivele Naționale sau la serviciile județene/Serviciul Municipiului București
ale/al Arhivelor Naționale, după caz, documentația actualizată care face dovada
îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (2).

Articolul 20
(1) Autorizația de funcționare se suspendă de Arhivele Naționale sau de serviciile
județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz,
pentru o perioadă care nu va putea depăși 3 luni, în următoarele situații:
a) când se constată că operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice
nu mai îndeplinește condițiile care au stat la baza eliberării acesteia, conform art.
19 alin. (2);
b) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice desfășoară
alte servicii arhivistice decât cele pentru care s-a eliberat autorizația de funcționare;
c) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice a fost
sancționat contravențional de cel puțin 3 ori într-un an, pentru fapte prevăzute de
prezenta lege.(2) Suspendarea autorizației de funcționare intră în vigoare în termen
de 5 zile de la data notificării de către Arhivele Naționale sau serviciile
județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz.
(3) Suspendarea autorizației de funcționare constă în interzicerea dreptului
operatorului economic care prestează servicii arhivistice de a încheia contracte
privind prestarea de servicii arhivistice. Pe perioada suspendării și până la data
stabilită în notificarea prevăzută la alin. (2), operatorul economic autorizat să
presteze servicii arhivistice are obligația de a dispune măsurile necesare pentru
înlăturarea sau încetarea situațiilor care au stat la baza suspendării.(4) Contractele
prevăzute la alin. (3), încheiate pe perioada suspendării, sunt lovite de nulitate
absolută.
Articolul 21
(1) Autorizația de funcționare se retrage de către Arhivele Naționale sau de către
serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale,
după caz, în următoarele situații:
a) la cererea operatorului economic autorizat să presteze servicii arhivistice;
b) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice a furnizat
documente conținând informații eronate cu ocazia solicitării eliberării/reînnoirii
autorizației de funcționare;
c) când, la împlinirea perioadei de suspendare a autorizației de funcționare dispuse
potrivit art. 20 alin. (1) lit. a), operatorul economic nu îndeplinește condițiile care
au stat la baza eliberării acesteia;
d) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice nu respectă
interdicția stabilită la art. 20 alin. (3) sau nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin
până la data stabilită în notificarea comunicată de Arhivele Naționale sau de
serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale,
după caz;
e) în cazul suspendării autorizației de funcționare, de două ori într-un interval de
un an;
f) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice nu a
desfășurat servicii arhivistice timp de 2 ani de la data eliberării autorizației de
funcționare.(2) Autorizația de funcționare se retrage:
a) de la data solicitată de operatorul economic autorizat să presteze servicii
arhivistice;
b) în termen de 30 de zile de la data notificării de către Arhivele Naționale sau de
către serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor
Naționale, după caz, în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f).

Articolul 22
(1) Contractele având ca obiect prestarea de servicii arhivistice trebuie să conțină
clauze exprese referitoare la transferul documentelor preluate de operatorul
economic autorizat să presteze servicii arhivistice, în cazul încetării activității
acestuia, către un alt operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice.
(2) Contractele încheiate cu nerespectarea obligației prevăzute la alin. (1) sunt
lovite de nulitate absolută.

Articolul 23

Procedura de notificare și conținutul notificării prevăzute la art. 18 alin. (5), datele

care se introduc în registrul prevăzut la art. 25 alin. (1) și condițiile privind
gestionarea acestuia, precum și procedurile de eliberare, reînnoire, suspendare sau
retragere a autorizației se stabilesc prin norme metodologice, aprobate prin ordin al
ministrului afacerilor interne*), care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
-----Notă *) A se vedea Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 137/2013 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea unor dispoziții ale Legii
Arhivelor Naționale nr. 16/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 619 din 4 octombrie 2013.

Articolul 24
(1) Creatorii și/sau deținătorii de documente, persoane juridice, care își schimbă
regimul de proprietate sau își modifică obiectul de activitate, precum și noii
deținători care preiau patrimoniul au obligația să dispună măsuri pentru păstrarea,
conservarea și evidența arhivei, în condițiile prevăzute de lege.(2) Creatorii și/sau
deținătorii de documente prevăzuți la alin. (1), precum și operatorii economici
autorizați în prestarea de servicii arhivistice sunt obligați să ia măsuri împotriva
distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării fără drept a documentelor din
arhivă.(3) Depozitarea documentelor prevăzute la alin. (2) se face în spații și în
condiții corespunzătoare, avizate de Arhivele Naționale sau de serviciile
județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz.
(4) Carnetele de muncă se predau titularilor de drept ori succesorilor legali ai
acestora, după caz.

Articolul 25
(1) Arhivele Naționale asigură evidența generală a operatorilor economici
autorizați să presteze servicii arhivistice, prin Registrul operatorilor economici
prestatori de servicii arhivistice.(2) Registrul prevăzut la alin. (1) are caracter de
document public. Accesul persoanelor la aceste informații se realizează cu
respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind
liberul acces la informațiile de interes public.

Articolul 26
(1) Prin excepție de la prevederile prezentei legi, birourile notariale, camerele
notarilor publici și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, după caz,
sunt singurele entități care dețin, administrează, conservă și protejează arhivele
notariale. Aceste entități își exercită atribuțiile prevăzute de prezentul alineat, fără
îndeplinirea vreunei condiții prealabile de autorizare.(2) Birourile notariale,
camerele notarilor publici și Uniunea Națională a Notarilor Publici, după caz, pot
deține, administra, conserva și proteja și alte arhive decât cele notariale, cu
îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de prezenta lege.
Articolul 27

Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României o dată
intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naționale și/sau ale serviciilor
județene ale Arhivelor Naționale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora,
cu excepția celor predate în custodie.

Capitolul IV Folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național
al României

Articolul 28
(1) Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi
folosite pentru: cercetare științifică, rezolvarea unor lucrări administrative,
informări, acțiuni educative, elaborarea de publicații și eliberarea de copii, extrase
și certificate.(2) Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al
României pot fi consultate, la cerere, de către cetățeni români și străini, după 30 de
ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen,
cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unității creatoare sau
deținătoare.(3) Documentele de valoare deosebită nu se expun public, în original,
ci sub formă de reproduceri.

Articolul 29
(1) Creatorii ori deținătorii de documente sau, după caz, succesorii în drepturi ai
acestora sunt obligați să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și a
persoanelor juridice, certificate, adeverințe, copii și extrase de pe documentele pe
care le creează ori le dețin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul
prevăzut la art. 13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.
(2) Serviciile prestate de către Arhivele Naționale pentru rezolvarea solicitărilor
persoanelor fizice și ale persoanelor juridice se efectuează, contra cost, în condițiile
prevăzute de lege.(3) Serviciile arhivistice prestate în condițiile alin. (1) de către
operatorii economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice se efectuează
contra cost, pe baza unor tarife ale căror limite maxime sunt stabilite de Uniunea
Națională a Practicienilor în Insolvență din România, cu avizul Arhivelor
Naționale.

Articolul 30
(1) Documentele a căror cercetare poate afecta interesele naționale, drepturile și
libertățile cetățenilor, prin datele și informațiile pe care le conțin, sau cele a căror
integritate fizică este în pericol nu se dau în cercetare.(2) Fac parte din această
categorie documentele care:
a) privesc siguranța, integritatea teritorială și independența statului român, potrivit
prevederilor constituționale și ale legislației în vigoare;
b) pot leza drepturile și libertățile individuale ale cetățeanului;
c) sunt într-o stare necorespunzătoare de conservare, situație stabilită de comisia de
specialitate și consemnată într-un proces-verbal;
d) nu sunt prelucrate arhivistic.(3) Stabilirea documentelor respective se face de
către deținătorul legal al acestora, potrivit anexei nr. 6.

Capitolul V Personalul arhivelor

Articolul 31
(1) Creatorii și deținătorii de documente, prevăzuți la art. 2, persoane juridice, au
obligația de a înființa compartimente de arhivă sau de a desemna persoane
responsabile cu probleme de arhivă, în funcție de valoarea și cantitatea acestora.
(2) Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhivă, structura și
competența acestor compartimente de arhivă vor fi stabilite de către conducerea
unității creatoare și deținătoare de documente, cu avizul Arhivelor Naționale sau,
după caz, al serviciilor județene ale Arhivelor Naționale.

Articolul 32

Formarea, atestarea și perfecționarea personalului de specialitate din Arhivele

Naționale, cât și din celelalte unități creatoare și deținătoare de documente de
arhivă se realizează prin Facultatea de Arhivistică și prin Școala Națională de
Perfecționare Arhivistică.

Articolul 33

Personalul de specialitate din cadrul Arhivelor Naționale va fi dimensionat în

funcție de calitatea și specificul materialului documentar aflat în administrare și
face parte din categoria funcționarilor publici.

Capitolul VI Răspunderi și sancțiuni

Articolul 34

Nerespectarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea

contravențională, civilă sau penală.
Articolul 35
(1) Scoaterea peste graniță fără drept, a documentelor care fac parte din Fondul
Arhivistic Național al României, constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă.(2) Înstrăinarea, fără drept, a
documentelor prevăzute la alin. (1) către persoane fizice sau juridice străine
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.(3) Tentativa se
pedepsește.

Articolul 36

Constituie contravenții la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt

săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate
infracțiuni:
a) neinventarierea documentelor sau neîntocmirea de către creatorii acestora,
persoane juridice, a nomenclatoarelor arhivistice pentru documentele proprii,
potrivit art. 8 alin. (2);
b) nepredarea de către compartimentele unității creatoare, la arhiva proprie, a
documentelor cu termen de păstrare permanent, pe bază de inventar și proces-
verbal de predare-primire, conform prevederilor art. 9;
c) neselecționarea documentelor create și deținute de către persoane juridice, la
termenele prevăzute în nomenclatorul propriu, de către comisia de selecționare a
documentelor, în condițiile prevăzute la art. 11;
d) neasigurarea condițiilor corespunzătoare de păstrare și protejare a documentelor
create și deținute de către creatorii și deținătorii de arhivă, persoane juridice sau
persoane fizice, potrivit art. 12;
e) nepredarea, la Arhivele Naționale și, după caz, la serviciile județene ale
Arhivelor Naționale, a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național
al României de către creatorii și deținătorii de documente de arhivă, la expirarea
termenelor prevăzute la art. 13;
f) oferta de vânzare sau vânzarea documentelor care fac parte din Fondul
Arhivistic Național al României de către persoane fizice sau persoane juridice, fără
respectarea priorității Arhivelor Naționale de a le cumpăra, potrivit
prevederilor art. 15 alin. (2);
g) nedepunerea la Arhivele Naționale sau la serviciile județene ale Arhivelor
Naționale, după caz, de către creatorii și deținătorii de documente de arhivă, a
inventarelor pe care le dețin la expirarea termenelor de depunere, în condițiile
prevăzute la art. 17;
h) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 18 alin. (4) și alin. (5) lit. a), art. 19
alin. (1) și (4), art. 24 și art. 29 alin. (1), precum și practicarea de servicii
arhivistice cu depășirea limitelor maxime stabilite potrivit art. 29 alin. (3);
i) nerespectarea de către toți creatorii și deținătorii de documente a condițiilor de
păstrare, conservare, punere în valoare, publicitate, precum și a celor de acces la
documente, în condițiile legii.

Articolul 37
(1) Contravențiile prevăzute la art. 36 se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la
25.000 lei.(2) Amenda se aplică și persoanei juridice.(3) În cazul contravențiilor
prevăzute la art. 36 lit. f), Arhivele Naționale pot solicita instanței judecătorești
anularea actului de vânzare, chiar și după expirarea termenului de prescripție a
răspunderii contravenționale, în condițiile legii civile.

Articolul 38

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 36 și aplicarea sancțiunilor se fac de

către împuterniciții Arhivelor Naționale și, după caz, ai serviciilor județene ale
Arhivelor Naționale.

Articolul 39

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere, în

termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost
săvârșită contravenția.

Articolul 40

Contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările
ulterioare.

Capitolul VII Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 41

Creatorii și/sau deținătorii de documente sunt obligați să comunice în scris, în

termen de 30 de zile, Arhivelor Naționale sau, după caz, serviciilor județene ale
Arhivelor Naționale, documentele care le atestă înființarea, reorganizarea sau
desființarea, în condițiile legii, precum și măsurile dispuse în vederea arhivării
documentelor create sau deținute de aceștia.
Articolul 42

Denumirile Direcția Generală a Arhivelor Statului și Arhivele Statului, folosite în

actele normative în vigoare, se înlocuiesc cu denumirea Arhivele Naționale.

Articolul 43

Dispozițiile din prezenta lege referitoare la serviciile județene ale Arhivelor

Naționale se aplică, în mod corespunzător, și Serviciului Municipiului București al
Arhivelor Naționale.

Articolul 44

Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 45

Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Național al Republicii Socialiste

România, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare
prevederilor prezentei legi se abrogă.

Anexa nr. 1

Aprob.                                            Se confirmă.
------                                            ------------
Președintele Consiliului                       Directorul Arhivelor Naționale
de administrație,                               (Șeful Serviciului Județean ...
(director)                                        al Arhivelor Naționale)
........................                            ........................
NOMENCLATORUL ARHIVISTIC NAȚIONAL
aprobat prin Ordinul (Decizia) nr. .... din ..........
Direcția Serviciile Denumirea Termenul Observații
dosarului de păstrare
(conținutul pe
scurt al
problemelor la
care se referă)
Direcția A. Serviciul 1. ............ Permanent
secretariat și secretariat 2. ............ 10 ani
administrativă 3. ............ 5 ani

B. Serviciul 1. ............ Permanent

administrativ 2. ............ 10 ani
3. ............ 5 ani

Anexa nr. 2

.......................                                     INVENTARUL PE ANUL ......

(denumirea creatorului)                              pentru documentele care se păstrează
.......................                                     permanent sau temporar
(denumirea compartimentului)

Conținutul pe scurt al
Nr. Indicativul dosarului Datele Numărul
dosarului, registrului Observații
crt. după nomenclator extreme filelor
etc.

           

Prezentul inventar format din .................... file conține .................. dosare, registre,
condici, cartoteci etc.
Numerele ............................................. au fost lăsate la .................................,
nefiind încheiate.
La preluare au lipsit dosarele de la nr. .............................. .
Astăzi, ............................, s-au preluat .............. dosare.
Am predat,                                       Am primit,
.............                                       ...............
                                 
Format A4

Anexa nr. 3

    Instituția ............................................................
               (regie autonomă, societate reglementată de Legea nr. 31/1990,
               republicată, cu modificările și completările ulterioare)

                                 PROCES-VERBAL
                       de predare-primire a documentelor

    Astăzi, ............................................, subsemnații,

 .................................................................., delegați
 ai compartimentului .......................................................,
 și ............................, arhivarul instituției ....................,
 am procedat primul la predarea și al doilea la preluarea documentelor create
 în perioada ............................................ de către serviciul
 menționat, în cantitate de .................. dosare.
    Predarea-primirea s-a făcut pe baza inventarelor anexate, cuprinzând
 ........................ pagini dactilografiate, conform dispozițiilor legale.

    Am predat, Am primit,

    ................... ..................

Anexa nr. 4

REGISTRU DE EVIDENȚĂ
a intrărilor-ieșirilor unităților arhivistice
Nr. Preluări Denumirea Datele extreme Numărul de dosare Ieșiri
crt. Data compartimentului ale documentelor din
După Primite arhivă
inventar efectiv
1 2 3 4 5 6 7
Anexa nr. 5

    ........................
    (denumirea creatorului)
    ........................
    ........................
           (sediul)

                         PROCES-VERBAL Nr. ............

    Comisia de selecționare, numită prin Ordinul nr. ....... din .............,

 selecționând în ședințele din ...................... documentele din anii*)
 ..................., avizează ca dosarele din inventarele anexate să fie
 înlăturate ca nefolositoare, expirându-le termenele de păstrare prevăzute în
 nomenclatorul unității.

         Președinte, Semnătura
    ..................... ..................... .....................
    (numele și prenumele) (numele și prenumele) (numele și prenumele)

         Semnătura Semnătura
    ..................... .....................
    ..................... ..................... Semnătura
                             ..................... .....................
          Membri, ..................... .....................

-----
   *) Anii extremi.
                                                                   Format A5

Anexa nr. 6

LISTA
termenelor după care pot fi date în cercetare documentele
privind interesele naționale, drepturile și libertățile cetățenilor– documentele
medicale, după 100 de ani de la crearea lor;– registrele de stare civilă, după 100 de
ani de la crearea lor;– dosarele personale, după 75 de ani de la crearea
lor;– documentele privind viața privată a unei persoane, după 40 de ani de la
moartea acesteia;– documentele referitoare la siguranța și integritatea națională,
după 100 de ani de la crearea lor;– documentele privind afacerile criminale, după
90 de ani de la crearea lor;– documentele privind politica externă, după 50 de ani
de la crearea lor;– documente ale societăților cu capital privat reglementate de
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după 50
de ani de la crearea lor;– documentele fiscale, după 50 de ani de la
creare;– documentele notariale și judiciare, după 90 de ani de la crearea lor.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV din Legea nr. 138/2013, care nu au fost
încorporate în forma republicată a Legii nr. 16/1996 și care se aplică în continuare
ca dispoziții proprii ale Legii nr. 138/2013:

Articolul I
(1) Operatorii economici care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, prestează
servicii arhivistice au obligația ca în termen de un an de la data intrării în vigoare a
prezentei legi*) să solicite eliberarea autorizației de funcționare, în condițiile Legii
nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin
prezenta lege.(2) Operatorii economici prestatori de servicii arhivistice care, la data
împlinirii termenului prevăzut la alin. (1), nu îndeplinesc condițiile stabilite de
Legea nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele
aduse prin prezenta lege, își încetează activitatea în domeniul serviciilor
arhivistice.(3) Sancțiunea prevăzută la art. 184 alin. (2)**) din Legea nr. 16/1996,
cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta
lege, operează și în cazul contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a
prezentei legi*), dacă la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (1) nu respectă
prevederile Legii nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și
cu cele aduse prin prezenta lege.
Art. III. - Arhivele create de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr.
16/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin
prezenta lege, și preluate în custodie de către persoane juridice, pe baza acordului
Arhivelor Naționale, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân în
custodia acelor persoane juridice.
Art. IV. - (1) În cazul creatorilor de documente desființați la data intrării în vigoare
a prezentei legi*) și a căror arhivă există, documentele cu valoare istorică în sensul
prevederilor art. 2 din Legea nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare,
precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se preiau de către Arhivele Naționale
sau de către serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor
Naționale, după caz, iar documentele cu valoare practică, în baza cărora se
eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de
cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, se predau, pe bază de contract,
operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice.(2) În cazul
creatorilor de documente desființați la data intrării în vigoare a prezentei legi*), ale
căror documente se află în păstrare sau în custodie la persoane fizice sau juridice,
inclusiv la casele teritoriale de pensii, finanțarea transferului arhivei către un
operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice se va face din bugetul
operatorului autorizat de servicii arhivistice.(3) Pentru situația prevăzută la alin.
(1), prevederile art. 18 alin. (5) și (6) din Legea nr. 16/1996, cu modificările și
completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică în
mod corespunzător.
-----Notă *) Legea nr. 138/2013 a intrat în vigoare la data de 10 mai 2013.Notă **)
Devenit art. 22 alin. (2) în forma republicată a Legii nr. 16/1996, prin
renumerotare.
-----