3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

(https://www.cez.ro/)

Revista 22 - saptamanal independent de

analiza politica si actualitate culturala
(https://revista22.ro)

(https://www.cez.ro/)

Search

Supliment (70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html)

Dezinformare, trolling și hacktivism în România

Corina Rebegea (autor.php?s=Corina+Rebegea)

2018-02-20 0

Dintre toate instrumentele de in uență pe care Kremlinul le utilizează

împotriva României, dezinformarea este cea mai insidioasă și mai greu de
contracarat. Însă transparentizarea, educarea publicului, precum și
responsabilizarea principalilor lideri de opinie sunt pași necesari pentru a-l
împiedica să devină o forță cu adevărat subversivă în România.
 
Principala cale prin care Moscova încearcă să-și atingă obiectivele și să
in uențeze opinia publică – uneori chiar provocând acțiuni civice sau
comportamente politice – ține de folosirea dezinformării și a propagandei.
Acestea sunt preocupări tot mai mari și la noi, în ciuda percepției generale
că, pe fondul tensiunilor istorice, al relațiilor înghețate și al a nității
culturale foar te mici, România este o țintă secundară.
 
Spre deosebire de statele unde Moscova nu doar că încearcă să slăbească
atașamentul față de valorile democratice, față de UE și NATO, dar și să
creeze o imagine pozitivă asupra Rusiei, în România, Kremlinul se
concentrează pe prima secvență. Încercarea de a stimula îndoiala față de
opțiunile euroatlantice și europene ale României sau de a slăbi sentimentul
prooccidental este mai pro tabilă Kremlinului, deoarece românii nu au nicio
nostalgie cu privire la Rusia (sau fosta URSS) și o percep ca pe o amenințare.

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 1/9
3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

Totodată, utilizarea narațiunilor antioccidentale cuplează mai bine cu

conspiraționiștii și cu naționaliștii care deja populează diferitele colțuri ale
Internetului.
 
În România, la fel ca și în alte țări din Europa Centrală şi de Est, mașina de
dezinformare a Kremlinului este profund opor tunistă. Speculează și
folosește contextul socio-politic, stârnește emoțiile sau credințele existente
la nivelul diverselor grupuri societale, pentru a le aduce mai aproape de
narațiunile sprijinite de Kremlin. Acest lucru implică o investiție relativ
modestă a aparatului de propagandă, care reușește să creeze confuzie,
uneori panică, cultivând teorii ale conspirației și neîncrederea în sistemul de
valori occidentale și al guvernării democratice.
 
Comportamentul oportunist face parte dintr-un ecosistem alambicat al
dezinformării. Pe de o parte, narațiunile aprobate de Kremlin se multiplică
cu ajutorul platformelor mediatice senzaționaliste, marginale și uneori chiar
al celor mainstream. Pe de altă parte, platformele mass-media pro-ruse și
grupurile Facebook acționează ca ampli catori ai vocilor și mesajelor anti-
americane / anti-NATO / anti-UE care nu își au sursa neapărat în
laboratoarele de dezinformare ale Kremlinului. În ambele cazuri, o gamă
largă de platforme mass-media și grupuri de social media dau o mână de
ajutor propagandei rusești. RT și Sputnik – brațele o ciale ale propagandei
ruse – au lansat, în principal prin conspirații, prin spălarea și reinventarea
narațiunilor, subiecte care apar și pe o multitudine de site-uri românești și
pe rețelele de social media. Acestea par să se multiplicat în ultimii ani și
continuă să se răspândească precum ciupercile. În cele mai multe cazuri,
este di cil să determinăm cu exactitate sursa narațiunilor (sau cine se a ă în
spatele platformei media care le propagă), dar trebuie remarcată ase-
mănarea dintre propaganda Kremlinului și unele dintre aceste site-uri.
Această realitate estompează frontierele dintre diferiții actori și obiectivele
lor și, în cele din urmă, oferă acoperirea perfectă pentru propaganda
rusească. Totodată, ea ilustrează  arta de contextualizare a Kremlinului, prin
ajustarea speci că a campaniilor de dezinformare la diferitele țări și tipuri
de public.
 
Ecosistemul dezinformării
 

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 2/9
3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

Trei forțe principale contribuie la răspândirea narațiunilor anti-occidentale

și pro-Kremlin în România: canalele o ciale de propagandă; rețelele social
media; categoria site-urile marginale, conspiraționiste sau naționaliste. Ca
bonus, uneori primesc și o mână de ajutor de la mass-media sau
personalități publice, care intră în categoria „idioților utili“.
 
Canalele o ciale de propagandă sunt o dezvoltare recentă în spațiul
mediatic românesc. După o prezență scurtă și fără succes a RT, Sputnik și-a
făcut debutul, deși indirect, prin intermediul Republicii Moldova. Sputnik
Moldova, prima componentă în limba română a Sputnik News, a fost lansată
în mai 2015. Ulterior, în august 2016 a fost adăugată componenta Moldova-
România dedicată unui public românesc. Sub sloganul „Sputnik spune ceea
ce alții trec sub tăcere“, platforma revendică astfel o parte din piața știrilor
alternative.
 
Platforma de știri (care ignoră numeroasele evoluții interne și
internaționale, precum exercițiile militare de tip Zapad, de exemplu)
urmează o linie anti-americană și utilizează un manual bine stabilit de
tehnici de dezinformare. De asemenea, preia doar evenimentele interne pe
care le poate folosi pentru a ampli ca narațiunile aprobate de Kremlin.
Sputnik lucrează în cea mai mare parte cu comentatori invitați și „experți“,
reciclați din diverse publicații naționaliste sau de (extremă) dreapta, în timp
ce vocile propriilor „jurnaliști“ rămân anonime. Judecând după numărul de
vizitatori și share-urile de pe social media, Sputnik nu pare să ajungă la o
audiență largă. Acesta este un aspect important într-o țară ca România,
unde datele de tra c pentru cele mai multe site-uri obscure și marginale
arată că cea mai mare parte a publicului provine de pe Facebook.
 
Pe de altă parte, Facebook contribuie masiv la propagarea narațiunilor pro-
Kremlin și la dezvoltarea activismului online pro-rusesc. Spre deosebire de
Sputnik News și de alte site-uri de știri pro-Moscova - care folosesc în
principal voci care aparent proiectează autoritate sau „experți“ pentru a
servi drept purtători de cuvânt pentru propaganda Kremlinului în România -,
social media creează aparența credibilității prin autenticitate.
 
Existența paginilor pro-rusești (deși nu își asumă o astfel de identitate la
vedere) ar trebui să genereze un anumit nivel de îngrijorare, mai ales dacă
ne ghidăm după anchetele jurnalistice recente despre existența fabricilor de
trolli sponsorizate de Kremlin. Ele nu par să genereze un impact enorm în

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 3/9
3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

social media – cei care urmăresc și share-uiesc ajungând undeva la câteva

mii de persoane –, dar oferă o bună perspectivă asupra tehnicilor de operare
folosite de trollii pro-Kremlin.
 
În timp ce informațiile despre e ciența propagandei rusești pe rețelele de
social media în România sunt puține, Facebook este recunoscut ca un
instrument e cient de organizare socială și politică, iar trollii ruși au
experimentat deja potențialul său de mobilizare socială în timpul alegerilor
americane din 2016. Și în România, Facebook este un multiplicator major al
activismului civic și este utilizat pe scară largă. Potrivit unor surse, în
România există aproximativ 9,6 milioane de utilizatori de Facebook,
reprezentând 85% dintre toți utilizatorii de Internet și aproximativ 44% din
totalul populației. Ca o ilustrare a puterii știrilor de pe Facebook și a comu-
nității online, unele dintre cele mai recente proteste (și cele mai mari) din
România au fost în principal organizate și difuzate prin Facebook. Social
media au fost, de asemenea, creditate pentru alimentarea protestelor din
timpul Primăverii Arabe, a Revoluției Maidanului din Ucraina și a amplelor
demonstrații de stradă din Rusia din martie 2017. Moscova înțelege acest
potențial și ne putem aștepta la încercări de dezinformare și trolling din
partea grupurilor sprijinite de Kremlin.
 
Dar ecosistemul dezinformării pro-Kremlin crește aproape zilnic și include
grupuri și site-uri marginale religioase, naționaliste sau „anti-sistem“, care
adoptă narațiuni elaborate în laboratoarele Kremlinului sau cel puțin care se
aliniază foarte bine obiectivelor sale. Narațiunile puse în circulație
distorsionează adevărul despre climatul internațional, despre opțiunile
geopolitice ale României sau chiar despre politicile interne (de la aderarea
la NATO și UE la lupta împotriva corupției). Ele pun la îndoială valorile
occidentale la care România pretinde că aderă, răspândesc panica despre
pericole inexistente sau induc ideea că reîntoarcerea la valorile „tradițio-
nale“ este singura salvare pentru țară. Așa-numitele valori tradiționale,
inclusiv cele ortodox-creștine, reprezintă singura punte culturală pe care
Rusia o poate „vinde“ ca legătură între ruși și români.
 
Cele trei componente principale ale ecosistemului de dezinformare sunt
ampli cate în media mainstream de voci credibile sau care se bucură de o
anumită popularitate, extinzând astfel publicul-țintă dincolo de așteptările
mașinăriei rusești de propagandă. Ele devin parte din zgomotul creat de
camerele ecou ale mass-media on-line și în special de rețelele sociale,

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 4/9
3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

oferind propagandei Kremlinului camu ajul perfect. Totodată, se

estompează granițele dintre agenții plătiți ai dezinformării și propagandei
(persoane individuale și platforme media), pe de o parte, idioți utili cu
agende politice care înțeleg cum să manipuleze anumite narațiuni în favoa-
rea lor și producătorii (legitimi) de media care se întâmplă să favorizeze
aceleași puncte de vedere, pe de altă parte.
 
Imaginarul narațiunilor anti-occidentale
 
Ideea că Occidentul nu este un aliat, ci un „inamic disimulat“ pare să e
obiectivul principal al mașinăriei de dezinformare din România. Ţara noastră
este în general prezentată ca un simplu vasal al Occidentului, o „colonie
americană“ folosită ca un simplu câmp de luptă și ca sursă de extragere a
resurselor și a capitalului autohton. Din perspectiva elementelor cons-
titutive ale narațiunilor anti-occidentale remarcăm, așadar, câteva direcţii
principale.
 
În primul rând, NATO și SUA în special sunt portretizate ca ind egoiste și
controlate de elite războinice. În această lectură, prin atitudinea lor
belicoasă, ele expun România con ictului cu Rusia, dar în același timp nu
sunt dispuși să-i apere pe partenerii din Est. Absența solidarității în cadrul
NATO este frecvent invocată de Sputnik News, care subliniază faptul că pu-
blicul occidental nu este dispus să sprijine o intervenție pentru apărarea
unui aliat. Această narațiune are menirea de a ampli ca retorica
fragmentării, de a submina încrederea în garanțiile de securitate oferite de
umbrela NATO și de a semăna îndoiala față de alegerile geopolitice ale
României.
 
În al doilea rând, România, ca stat membru al NATO, este ridiculizată și con-
siderată drept o marionetă în războiul dintre Vest și Rusia. Perspectiva
canalelor de dezinformare pro-Kremlin este aceea că România rămâne un
actor de securitate insigni ant și este atât de vulnerabilă încât aproape că
nu prezintă interes. Un element suplimentar ține de ideea că cheltuielile
destinate apărării sunt atât inutile, cât și contraproductive, ceea ce
generează o și mai mare insecuritate. O componentă constantă a acestei
narațiuni a fost argumentul că, prin găzduirea elementelor scutului
antirachetă, România nu numai că se pune singură în pericol ( ind doar un
câmp tactic pentru NATO), dar devine astfel și o amenințare directă pentru

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 5/9
3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

Rusia, forțând-o să se apere. Nu în ultimul rând, canalele de dezinformare

sunt inundate cu știri despre superioritatea militară a Rusiei pentru a arăta
că orice investiții în apărare României nu vor avea un impact real.
 
Kremlinul știe că românii s-au temut mereu de agresiunea Rusiei. Speculând
această frică și repetând ideea că Occidentul este cel care provoacă Rusia,
mașina de propagandă pro-Kremlin instigă nu un sentiment anti-rusesc, ci,
paradoxal, un sentiment anti-occidental în România. Privind prin lentilele
mașinii de dezinformare, Occidentul poate deveni un inamic mai mare
pentru România dacă aruncă țara într-un con ict deschis cu inamicul său
istoric, Rusia.
 
În al treilea rând, investițiile occidentale și, în special, cele americane sunt
descrise ca ind o formă de spoliere – un discurs foarte aproape de
narațiunea neocolonială. În această interpretare, România își „predă“
resursele și, mai presus de toate, cheltuiește și mulți bani pe un echipament
militar inutil. Mesajul rezonează cu narațiunile adînc înrădăcinate cu care
societatea românească a trebuit să se mai confrunte la începutul anilor ’90,
când au început primele valuri de privatizări, o epocă în care leitmotiv-ul
populist a fost „nu ne vindem țara“.
 
Mobilizarea pasiunilor naționaliste
 
O ilustrare speci că a ecosistemului dezinformării care asigură propagarea
narațiunilor susținute de Kremlin este naționalismul românesc. Totul se
interconectează în mod natural cu narațiunile anti-occidentale și speculează
diferitele emoții din societatea românească - de la frică (de ocupație,
dezmembrare, străini, minorități etc.) la mândrie (care rezultă dintr-un trecut
„glorios“ mitic imposibil de egalat de prezentul cenușiu).
 
În ultimii 15 ani, naționalismul a devenit o tendință mai degrabă marginală
în România. Prin eliminarea din jocul politic a principalei forțe naționaliste
(Partidul România Mare - PRM), tendințele nativiste (centrate pe conceptele
etnice ale Românismului), cele de (extremă) dreaptă (unele mergând până la
mișcarea fascistă din perioada interbelică) și naționaliste (de tipul
iredentismului sau al protecționismului economic) au rămas la marginea
dezbaterii publice. Ele au rămas, de asemenea, în afara scenei politice main-
stream. În ultimii ani, totuși, unele dintre aceste tendințe au revenit și

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 6/9
3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

reactivat în diverse colțuri ale Internetului, pe rețelele sociale, chiar în

mass-media (prin vocile unor lideri de opinie). Astfel de platforme creează
un teren fertil pentru propagarea narațiunilor favorabile Kremlinului.
 
Remarcăm câteva re narative speci ce naționalismului românesc utile pro-
pagandei: reîntoarcea unui trecut glorios – foar te proeminentă din această
perspectivă ind mitologia construită în jurul eroismului dacilor; revenirea
la valorile tradiționale, în special creștin-ortodoxe; nostalgia după
comunism și presupusele sale realizări grandioase, cuplate cu un discurs an-
ti-UE / anti-occidental; teama de a pierde teritoriul național (în principal
Transilvania), combinată cu aspirațiile de a extinde granițele României (cu
Republica Moldova, de exemplu). Un subiect preferat al multor platforme
web anti-occidentale este modelul economic eșuat pe care România l-a
îmbrățișat prin aderarea la tabăra capitalistă și la Uniunea Europeană. Acest
tip de narațiune este destul de frecvent pe un număr de bloguri și pagini
Facebook și se amestecă conjunctural cu narațiunea „România - o colonie a
SUA / a Occidentului“.
 
Deși nu sunt date su ciente privind penetrarea acestor narațiuni, sondajele
regionale indică tendințe îngrijorătoare. Datele recente adunate de Globsec
arată tendințe interesante în rândul cetățenilor din Europa Centrală și de
Est, inclusiv al românilor (unde Vladimir Putin pare să aibă cel mai mare
grad de popularitate din regiune). În România, unde sentimentele pro-occi-
dentale și pro-americane sunt încă foarte ridicate, astfel de îngrijorări sunt
respinse de analiști sau decidenți.
 
Deși la nivel public atitudinea privind UE și NATO continuă să înregistreze
trenduri pozitive, efectele curentelor subterane întreținute de naraţiunile
Kremlinului nu pot ignorate. O mai mare transparență cu privire la cine
nanțează multe dintre platformele care propulsează dezinformarea ar ajuta
opinia publică să devină mai conștientă de încercările de a polua spațiul
informațional. Dintre toate instrumentele de in uență pe care Kremlinul le
utilizează împotriva României, dezinformarea este cea mai insidioasă și mai
greu de contracarat. Însă transparentizarea, educarea publicului, precum și
responsabilizarea principalilor lideri de opinie sunt pași necesari pentru a-l
împiedica să devină o forță cu adevărat subversivă în România.

TAGS : rusia (ara?s=rusia) dezinformare (ara?s=dezinformare)

romania (ara?s=romania) propaganda (ara?s=propaganda)

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 7/9
3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

moscova (ara?s=moscova) kremlinn (ara?s=kremlinn)

europa (ara?s=europa) UE (ara?s=UE) NATO (ara?s=NATO)

sputnik (ara?s=sputnik)

COMENTEAZA (https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-
trolling-i-hacktivism-n-romnia.html.html#comment)

Mai multe din General

Timmermans catre Comisia Oficialii români continuă să nege

Iordache: Lasati impresia ca în fața CE implicarea politicului
faceti legile justitiei pentru voi în justiție

(https://m.revista22.ro/70269770/timmermans-
(https://m.revista22.ro/70269764/oficialii-
catre-comisia-iordache-lasati- romni-continu-s-nege-n-faa-ce-
impresia-ca-faceti-legile-justitiei- implicarea-politicului-n-
pentru-voi.html) Timmermans justiie.html) Oficialii români
D ă ât il d i ă T d i Tă i

Ultimile Opinii

Cum vor ”penalii” s-o revoce pe Oligarhia e pe drumul victoriei

Kovesi cu mina CCR

(https://m.revista22.ro/70269749/cum-
(https://m.revista22.ro/70269716/oligarhia-
vor-penalii-s-o-revoce-pe-kovesi- e-pe-drumul-victoriei.html)
cu-mina-ccr.html) Alexandru Gussi

Analiza 22

Exercițiile de seducție ale Chinei Eşecul numit Lista Kremlinului

în Europa

(https://m.revista22.ro/70269709/exerciiile-
(https://m.revista22.ro/70269320/esecul-
de-seducie-ale-chinei-n- numit-lista-kremlinului.html)
europa.html) Octavian Manea
Alexandru Lazescu

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 8/9
3/1/2018 Dezinformare, trolling și hacktivism în România

Comentarii

Nume

E-Mail

Comentariu

Salveaza Comentariu

Total 0 comments.

https://m.revista22.ro/70269578/dezinformare-trolling-i-hacktivism-n-romnia.html 9/9