 Analiza planificării de Educație socială, clasa aV-a

În realizarea planificării la disciplina Educație socială, clasa aV-a, s-a urmărit

îndeplinirea a șapte criterii ce vizează structura, temele, competențele specifice și resursele
de timp.
La clasa a V-a, în cadrul acestei discipline sunt studiate gândirea critică și drepturile
copilului. Abordarea gândirii critice și drepturile copilului sunt realizate în mod
integrat, pornind de la competențele specifice definite în cadrul programei.
1. Structura formală a planificării calendaristice este respectată. Cuprinde cinci
unități de învățare , fiecare având între 2 și 8 teme, finalizându-se cu o oră de
recapitulare și una de evaluare.
U1- Formularea de întrebări;
U2- Argumentarea unui punct de vedere personal;
U3- Drepturi și responsabilități ale copilului;
U4- Respectarea, apărarea și promovarea drepturilor copilului;
U5- Proiectul educațional.
2. Temele/ titlurile sunt în acord cu disciplina și interesele copilului.
La U1- ”Formularea de întrebări”, titlurile sunt atractive pentru copii, suscită
interesul acestora, conținuturile venind cu un set de răspunsuri pentru curiozitățile
lor. De exemplu, „ Capacitatea de a ne mira; valoarea întrebărilor”, „Formularea
întrebărilor, modalități alternative de a formula întrebări”.
Copiii, la începutul ciclului gimnazial, au achiziții de bază pentru a putea
asimila noi informații din domeniul social, susceptibile de a forma noi competențe
specifice.
Unitatea 2 cuprinde temele „Fapte și opinii”, „Susținerea opiniei proprii”,
„Formularea răspunsurilor, modalități alternative de a formula răspunsuri”,
Schimbul de opinii”, „Compararea opiniilor”, „De ce avem nevoie de argumente”,
„Acceptarea argumentelor unei persoane” și „Persuasiunea”.
Unitatea 3- „ Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului”, „Drepturi ale
copilului, responsabilități asociate acestora”, „Modalități de exercitare a drepturilor
și asumarea responsabilităților”.
Unitatea 4 – „ Respectarea și apărarea drepturilor copilului”, „Instituții
guvernamentale cu rol în respectarea, apărarea și promovarea drepturilor copiilor”,
„Instituții interguvernamentale și nonguvernamentale cu rol în respectarea, apărarea
și promovarea drepturilor copiilor”.
Unitatea 5- „Proiectul educațional”.
3. Competențele specifice sunt menționate de mai multe ori pe parcursul anului
școlar, asigurându-se cadrul formării lor.
Competențele generale și specifice
A)Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața pesonală și a
diferitelor grupuri și comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice
domeniului social
 1.1. Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la
propriile drepturi și responsabilități;
1.2. Formularea unor opinii, explicații, argumente simple pentru promovarea
propriilor drepturi și responsabilități;
1.3. Raportarea critică la opiniile, explicațiile și argumentele formulate de alte
persoane în contextul unor dezbateri privind asigurarea și promovarea
drepturilor copilului.
B) Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru investigarea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunități, prin asumarea unor valori și
norme sociale și civice
2.1. Formularea unor probleme care vizează drepturile copilului, ca punct de
plecare în rezolvarea lor;
2.2. Identificarea, prin lucrul în echipă, a unor măsuri de intervenție posibile
pentru cazuri semnalate de încălcare a drepturilor copilului sau de promovare a
acestora;
2.3. Realizarea, în echipă, a unui proiect de promovare a drepturilor copiilor
pentru investigarea/ soluționarea unor probleme specifice.
C) Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de
inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic și economic activ
3.1. Exercitarea drepturilor și a responsabilităților în luarea unor decizii
personale și de grup, în condițiile respectării drepturilor celuilalt;
3.2. Participarea la decizii de grup privind implicarea în promovarea și apărarea
propriilor drepturi.
4. Fiecare unitate de învățare are un număr echilibrat de competențe specifice,
după cum urmează:
U1- 1; U2- 2; U3- 2; U4- 2; U5- 2.
5. Există corelare între competențele specifice vizate și conținuturile de învățare
alocate, după cum urmează:
U1- 1.1 ; U2- 1.2., 1.3. ; U3- 2.1., 2.2. ; U4- 2.1., 2.2. ; U5- 2.3. , 3.2.
6. Resursele de timp corespund numărului total de ore/ disciplină/ an școlar
U1- 2ore+ 1oră recapitulare+1oră evaluare
U2- 8ore+ 1oră recapitulare+1oră evaluare
U3- 5ore+ 1oră recapitulare+1oră evaluare
U4- 3ore+ 1oră recapitulare+1oră evaluare
U5- 5 ore+ 1oră recapitulare+1oră evaluare
Totalul orelor este de 32 de ore.
7. Resursele de timp sunt echilibrat repartizate pe unități de învățare. Fiecărei teme
i se acordă o oră ,urmând ca la finalul unității de învățare să se realizeze
consolidarea conținutului și, mai apoi, evaluarea acestuia. Elevii vor asimila pe
parcursul temelor informația, vor problematiza fiecare caz studiat ,în vederea
dezvoltării gândirii critice și a vocabularului conceptual
 Proiecul unității de învățare la disciplina Educație socială, clasa aV –a
„FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR”
1. Proiectul unității de învățare „Formularea întrebărilor” respectă structura formală ce
cuprinde conținuturi (detalieri), competențe specifice, activități de învățare, resurse și
evaluare.
2. Este primul proiect din planificarea anuală și respectă termenele stabilite în aceasta.
3. Pentru conținuturile de învățare „Capacitatea de a ne mira; valoarea întrebărilor- de ce
nu luăm totul ca fiind cunoscut” și „Formularea întrebărilor; cui putem adresa întrebări și
modalități alternative de a formula întrebări” se pun în corespondență competențele
specifice 1.1., 2.1., 2.2., 3.1.
4. Proiectul este structurat corespunzător, astfel încât fiecare competență specifică este
corelată cu o activitate de învățare, după cum urmează:
1.1. – Participarea la discuții de grup ce oferă elevilor ocazia de a formula întrebări
referitoare la preocupările lor actuale sau probleme concrete, privind drepturile copilului
(de exemplu, pornind de la întrebările „Ce?”, „Cine?”, „ Unde?”, „Când?”, De ce?”) .
1.1. – Jocul de rol care stimulează interesul pentru formularea de întrebări: de ex. ,
elevi- jurnaliști se întâlnesc cu susținători ai drepturilor copilului.
2.2. – Formularea de întrebări pornind de la o situație de încălcare a drepturilor
copilului.
3.1.- Identificarea, prin activități în perechi, a problemelor cu care se confruntă unii
copii și discutarea la nivel de clasă a ceea ce apare comun în analizele elevilor.
1.1. – Realizarea unor jocuri de rol în care elevii formulează soluții alternative la
problemele specifice problematicii drepturilor copilului.
2.2. - Identificarea unor situații de încălcare a unor drepturi ale colegilor de clasă prin
exercitarea drepturilor personale sau neasumarea responsabilităților asociate.
3.1. – Formularea de întrebări pe baza unor criterii date sau stabilite de către elevi.
5. Toate activitățile de învățare propuse mai sus reflectă interesele și nevoile de învățare
ale elevilor, învățând din acestea cum pot formula o întrebare, cui pot adresa o întrebare,
ce întrebări sunt pertinente pentru anumite persoane și contexte,cum ar fi profesorul,
directorul, bibliotecara, secretara.
6. Pentru aceste activități sunt alocate resurse ce facilitează învățarea : metode-
conversația, conversația euristică, observația, exercițiul, jocul de rol, descrierea, studiul
de caz, brainstorming, metoda ciorchinelui; forme de organizare- activitare frontală, în
grup, în perechi, individual; materiale didactice- fișe de lucru, ilustrații, compendiul,
Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului.
7. Sunt menționate metode de evaluare diversificate, centrate pe evaluarea de
competențe; observarea sistematică a comportamentului comunicativ în cadrul perechilor/
grupelor, aprecierea, notarea temelor din clasă.
Tipurile de evaluare folosite pe parcursul unității de învățare sunt evaluarea formativă
și evaluarea sumativă.
8. Proiectul uității de învățare se finalizează prin evaluare sumativă, prin test individual.
 Evaluare scrisă la Educaţie socială
1. Redactează o scrisoare către conducerea şcolii prin care să soliciţi ca, în timpul
pauzelor, să se pună muzică în difuzoare. Foloseşte cât mai multe argumente pro.
10p
2. Formulează două întrebări deschise şi două întrebări închise. 10p
3. Precizează care din enunţurile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false: 10p
a. Toţi copiii au dreptul să pună întrebări.
b. Întrebările închise încep cu Cine?; Ce?, De ce?, Cum?
c. Întrebările sunt importante pentru că îţi permit să afli lucruri noi.
d. Adulţii în care putem avea încredere şi cărora le putem adresa întrebări sunt părinţii şi
necunoscuţii.
e. E preferabil să folosim întrebări închise, şi nu deschise.
4. Precizează care din următoarele afirmaţii sunt fapte şi care sunt opinii:12p
a. Un studiu recent indică faptul că aprox. 18% dintre elevii români părăsesc de timpuriu şcoala.
b. Elevii din mediul urban sunt mai buni decât cei din mediul rural.
c. Copiii au dreptul la identitate.
d. Elevii ar trebui să poarte uniforme.
5. Continuă formulările:10p
a. În opinia mea...................................................................................
b. Din punctul meu de vedere................................................................................................
c. Eu consider că....................................................................................
d. Unii consideră că.................................................dar
eu................................................................................................................................
6. Formulează întrebări referitoare la dreptul copilului de a- I fi ascultate opiniile: 10p
Cine…………………………
Când………………
 Unde……………………………..
Cum………………………………
De ce…………………………………
7.Construieşte un dialog cu maximum patru replici , în care doi elevi au opinii diferite cu
privire la acelaşi fapt. 8p
Se acordă 30 de puncte din oficiu.