Universitatea București

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Metode interactive de predare

Ecaterina Trifoi

București 2018
I. METODA CUBULUI este folosită în cazul în care se doreşte explorarea
unui subiect/ a unei situaţii din mai multe perspective – oferă posibilitatea de a
dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare.

A. PREZENTAREA METODEI

ETAPE:
 Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează cuvintele: DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ
( altele, în funcţie de resurse, nu neapărat pe toate feţele cubului).
 Se anunţă tema / subiectul pus în discuţie.
 Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una
dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului.
 Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.
 Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe pe foi
albe A3.

AVANTAJE:
 Determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă
a acestora în rezolvarea sarcinilor.
 Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare.
 Formează deprinderi de muncă intelectuală.
 Stimulează gândirea logică a elevilor.
 Creşte responsabilitatea elevului faţă de propria învăţare, dar şi faţă
de grup
 Sporeşte eficienţa învăţării – elevii învaţă unii de la alţii
 Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare.

DEZAVANTAJE:
 Rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp
 Se creează un zgomot oarecare
 Facilitează erori în învăţare
 Nu există un control precis asupra cantităţii / calităţii cunoştinţelor
dobândite de fiecare elev.
 B. APLICAREA METODEI LA CLASĂ

Învățământ gimnazial
Clasa a V a
Disciplina: Educație socială
Aria curriculară: Om și societate
Tema: Drepturile copilului și responsabilități asociate acestora

DESCRIE COMPARĂ

Descrie dreptul la viață, la supraviețuire Compară un copil din zilele noastre cu un

și dezvoltare copil de acum 50 de ani din punct de
vedere al drepturilor deținute

ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ

Găsește două însușiri pentru fiecare dintre Potrivit hărții care indică situația
cuvintele: respectării drepturilor copiilor în întreaga
lume, analizează care este situația din
 Copil: România comparativ cu a altor state.
 Drept:
 Viață:

ARGUMENTEAZĂ APLICĂ

Au nevoie copiii de drepturi? De ce? Formulează două întrebări legate de

respectarea principiilor Convenției cu
privire la drepturile copilului.

Conform etapelor descrise mai sus îmi voi organiza lecția astfel:
- anunț tema pe care o vom discuta și metoda propusă.
- împart elevii clasei în grupe de 6 elevi.
-fiecare grupă va rezolva câte o cerință din tema anunțată la începutul orei.
-la sfârșit, un elev reprezentativ al fiecărui grup (ales în mod aleator) va prezenta
cele scrise colegilor din celelalte grupuri.
-rezultatele pot fi prezentate pe tablă sub formă de tabel.
II. METODA R.A.I.

A. PREZENTAREA METODEI
Metoda R.A.I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a
comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine
de la iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă – Interoghează şi se desfăşoară astfel: la
sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, elevii încep un joc de aruncare a unei
mingi mici şi uşoare de la unul la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o
întrebare din lecţia predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la
întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident,
interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu
cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus
întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai
pune o întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte
răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat
întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun
răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul
activităţii, când se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic,
în scopul descoperirii, de către profesorul ce asistă la joc, a eventualelor lacune în
cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor.
Elevii sunt încântaţi de această metodă – joc de constatare reciprocă a
rezultatelor obţinute, modalitate care se constituie în acelaşi timp şi ca o strategie de
învăţare ce îmbină cooperarea cu competiţia. Este o metodă de a realiza un feedback
rapid, într-un mod plăcut, energizant şi mai puţin stresant decât metodele clasice de
evaluare. Se desfăşoară în scopuri constatativ – ameliorative şi nu în vederea
sancţionării prin notă sau calificativ.
B. APLICAREA METODEI LA CLASĂ

Învățământ gimnazial
clasa a VI-a
Disciplina: Educație socială
Aria curriculară: Om și societate
Tema: Identitatea culturală

Conform etapelor descrise mai sus, înainte de a începe să predau o nouă lecție,
voi proceda astfel:
- voi împărți elevii clasei în două grupuri.
- pe rând, elevii fiecărui grup se vor așeza în cerc și vor începe jocul cu mingea.
-cel care aruncă mingea îi va adresa o întrebare legată de lecția predată anterior
(lecție de recapitulare) celui căruia îi aruncă mingea.
- dacă elevul căruia i s-a aruncat mingea nu știe răspunsul, va fi eliminat din joc;
dacă știe răspunsul, va arunca și el mai departe mingea altui elev, adresându-i evident
o altă întrebare din ceea ce s-a predat;
- jocul continuă până când vor rămâne doar elevii cel mai bine pregătiți.

Sugestii de întrebări legate de lecția “Identitatea culturală”

1. Ce cuprinde moștenirea culturală?

2. Ce este patrimoniul cultural?
3. Cum se clasifică patrimoniul cultural?
4. În grija cui este patrimoniul cultural?
5. În ce an a fost creată oficial lista Patrimoniului cultural imaterial al umanității
UNESCO?
6. Precizează câteva cauze pentru care patrimoniul cultural românesc este în pericol.
7. Menționează câteva dintre operele literare incluse în lista Patrimoniului cultural
imaterial al umanității UNESCO.
8. Ce înseamnă meșteșugul?
9. Definește identitatea culturală.
10. Menționează două obiceiuri din fiecare categorie în care aceastea se împart.
 BIBLIOGRAFIE

1. Crenguţa - Lăcrămioara Oprea (2008) – “ Strategii didactice interactive”, ed.

a III-a, EDP, Bucureşti

2. Ioan Cerghit (2005)- “ Metode de învăţământ”, EDP, Bucureşti.

3. Ion- Ovidiu Pânişoară ( 2006) – “ Comunicarea eficientă”, ediţia a III-a,

Editura Polirom, Iaşi

4. Rodica Leonte, Mihai Stanciu ( 2004) – “Strategii activ-participative de

predare-învăţare în ciclul primar”, Editura Casei Corpului Didactic, Bacău

5. Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga- “Metode

interactive de grup”. Ghid metodic pentru învăţământul preşcolar, Editura Arves,

Craiova

6. Venera Mihaela Cojocariu ( 2004) – “ Teoria şi metodologia instruirii”, EDP,

Bucureşti