LUCRU INDIVIDUAL

PRODUCEREA PERMANGANATULUI DE POTASIU

Chișinău, 2022

CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................................3
I. OBȚINEREA PERMANGANATULUI DE POTASIU...................................................4
II. METODA I...........................................................................................................................4
III. METODA II......................................................................................................................5
IV. ALTE METODE..............................................................................................................6
V. UTILIZĂRI A PERMANGANATULUI DE POTASIU..................................................7
VI. SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ..........................................................................................8
VII. APLICAȚII DE CALCUL..............................................................................................9
VIII. CONCLUZIE.................................................................................................................10
IX. BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................11
 INTRODUCERE

Permanganatul de potasiu este un compus anorganic, sarea acidului permanganic cu potasiul,

cu formula KMnO4, fiind un agent oxidant extrem de puternic, adeseori folosit în laborator. În
soluție ionii de permanganat dau o colorație intensă roz-violet, iar în stare solidă permanganatul are
aspect de cristale violet-negricioase

Cunoscut și sub numele de cristale Condy sau minerale cameleon, permanganatul de potasiu este
un produs foarte apreciat în diferite domenii și are multe aplicații posibile, mai ales că este un agent
oxidant foarte puternic. Poate fi găsit pe piață atât sub formă lichidă, cât și solidă și se dizolvă ușor
în apă, alcool sau acetonă (printre altele). Este un produs care nu este inflamabil în sine, dar este
extrem de coroziv, pe lângă care poate genera reacții incendiare violente și chiar explozive dacă este
amestecat cu anumite substanțe.

Permanganatul de potasiu a fost obținut pentru prima dată în 1659 de Johann Rudolph Glauber .
El a descris în tratatul său Dess Teutschlands Wohlfahrt fuziunea unui amestec de piroluzit
( minereu de dioxid de mangan , MnO 2 ) și carbonat de potasiu ; materialul violet obținut, odată
dizolvat în apă, a dat o soluție care a schimbat culoarea în timp de la albastru la roșu la verde. Alți
oameni de știință au observat variații similare de culoare, iar compusul a fost numit cameleon
mineral , fără a putea clarifica motivul acestui comportament. Abia în 1830-1832 Eilhard
Mitscherlich a determinat formulele de manganat și permanganat de potasiu. În anii 1850, chimistul
londonez Henry Bollmann Condy a vândut soluții de permanganat pentru uz dezinfectant,
brevetându-le sub denumirea de fluid Condy . Din 1862, permanganatul de potasiu a fost
comercializat pe scară largă, devenind rapid un important produs industrial.

Permanganatul de potasiu are o utilizare largă, cum ar fi ca un dezinfectant. Este o substanță

deosebită utilizată în medicină, biologie, chimie și industrie.

În laborator se utilizează în analize chimice cantitative (permanganometrie), în obținerea

diferitelor substanțe organice (acid benzoic, etenă). (httTT)

2
 I. OBȚINEREA PERMANGANATULUI DE POTASIU

Pentru obținerea permanganatului de potasiu avem nevoie de materia primă dioxid de mangan,
care este răspândit natural sub forma mineralului numit piroluzit.

Permanganatul de potasiu este obținut prin două metode

1. permanganatul de potasiu este obținut la nivel industrial plecându-se de la dioxid de mangan
2. metodă electrochimică pentru conversia manganatului în permanganat.

II. METODA I

Din punct de vedere istoric, prima modalitate de a obține permanganat de potasiu este sinteza
manganatului de potasiu (VI) din piroluzit și alcali prin reacția cu oxigenul în timpul calcinării în
aer
2MnO2 + O2 + 4KOH = 2K2MnO4 + 2H2O

În a doua etapă topitura obținută a fost levigat cu apă, iar în lichidul rezultat, manganatul de
potasiu a fost transformat în permanganat. Etapa de conversie a manganatului în permanganat poate
include:
1. fierberea soluției - formarea de permanganat de potasiu are loc ca urmare a
disproporționării manganatului (VI) conform ecuației de reacție :
3K2MnO4 + 2H2O = 2KMnO4 + MnO2 + 4KOH;
2. atunci când soluția de CO2 este tratată, procesul de disproporționare este accelerat,
reacția se desfășoară conform ecuației:
3K2MnO4 + 2CO2 = 2KMnO4 + MnO2 + 2K2CO3.

Datorită formării de MnO2, procesul este neprofitabil și este necesară regenerarea KOH din potasa
rezultată în funcție de reacție:

K2CO3 + Сa(OH)2 = 2KOH + СaCO3↓;

3. oxidarea manganatului cu clor conform reacţiei:

2K2MnO4 + Cl2 = 2KMnO4 + 2KCl

3
 este, de asemenea, neprofitabilă din cauza pierderii de potasiu sub formă de KCl, regenerarea
KOH din care prin electroliză este costisitoare. Prin urmare, se dezvoltă o metodă electrochimică
pentru conversia manganatului în permanganat.

III. METODA II

În prezent, tehnologia de producere a permanganatului de potasiu printr-o metodă combinată (în

două etape) este în general acceptată.
În prima etapă, piroluzitul este amestecat cu KOH și supus fuziunii în cazane de calcinare,
reacția se desfășoară conform ecuației
2MnO2 + O2 + 4KOH = 2K2MnO4 + 2H2O

Măcinat în moara cu bile, piroluzitul de calitate superioară și soluția de KOH 50% sunt aliate la
473 ... 543 K. La temperaturi mai ridicate (748 ... 1233 K), manganat (VI) se descompune în
manganat (V) de potasiu cu eliberare de oxigen conform ecuației:
3K2MnO4 = 2K3MnO4 + MnO2 + O2,
și parțial prin reacție
2K2MnO4 = 2K2MnO3+ O2
Dioxidul obţinut prin reacţia de mai sus pierde o parte din oxigen şi se află de fapt în topitură sub
formă de oxid de compoziţie MnO1,8-1,75;
Manganatul se obtine in cuptoare cu vase rotative si alte aparate continue sau in cazane plate din
fonta cu agitatoare tip racleta.
Pasta umedă de MnO2 după a doua etapă și piroluzitul sunt încărcate în cuptor, uscate, apoi se
adaugă KOH (soluție 50%) în porții mici; raportul de masă:
m MnO2 :m KOH = 1:1,45;
raport molar:
νMnO2 :νKOH = 1:2,25.
În unele cazuri, piroluzitul cu alcalii este amestecat în mixere, iar apoi amestecul este încărcat în
cazane de calcinare. Operația de topire continuă cca 24 h cu agitare continuă. Randamentul de
manganat nu depășește 60%.
Compoziția topiturii: 30–35% K2MnO4, 25% KOH, o mulțime de MnO 2, în plus, există
carbonat de potasiu și alte impurități. Impuritățile precum Al 2O3 și SiO2 formează compuși solubili

4
cu punct de topire scăzut cu KOH. compuși, ceea ce duce la creșterea adezivității topiturii. Uneori
se efectuează topirea în cazane închise, în care aerul este suflat în două etape, cu preliminar
măcinarea topiturii în mori cu bile, în timp ce consumul de KOH este de 210%, MnO 2 - 150% din
teoretic.
Topitura este levigată și soluția rezultată este supusă electroliză. În același timp, ionul MnO-4
este oxidat pe anod:
MnO2-4 – e- = MnO-4
iar alcalii și hidrogenul se formează la catod:
2H2O + 2e- = H2 + 2OH-
Iar reacția sumară va fi:
2K2MnO4 + 2H2O = 2KMnO4 + 2KOH + H2

IV. ALTE METODE

Lucrările de îmbunătățire a producției de permanganat de potasiu au fost efectuate în direcția

îmbunătățirii proceselor individuale și a aparatelor utilizate în industrie.
Diverse dezvoltări au fost îndreptate spre îmbunătățirea pasului în sinteza manganatului de
potasiu (VI).
Conform uneia dintre metodele, un amestec de piroluzită măcinată și 85% KOH la 523 K, de
unde amestecul intră în granulator, încălzit la 623 K, apoi în postcombustie, unde amestecul este
menținut la 413…523 K nu mai mult de patru ore. Obțineți manganat de calitate superioară.
O altă modalitate de a obține manganat: MnO2 este amestecat cu topit 75–85% alcalin și
amestecul rezultat este granulat pe rulouri. Topitura se usucă la 433 ... 453 K, apoi oxidat cu aer.
Topitura rezultată conține 60–65% K2MnO4, 12–13% MnO2, 8–9% din suma KOH și K2CO3,
consumul de materii prime și combustibilul este redus.
O altă opțiune pentru obținerea manganatului: furnizarea unei suspensii de MnO2 în 80% KOH
pe suprafața exterioară a rolelor care se rotesc în direcții opuse, încălzite din interior de gazele de
ardere T = 623 ... 653 K, timp 1 min.
Productivitate 50 kg/(m2 h).

5
 Cu o suprafata de lucru S = 5 m2, capacitatea de producție va fi de 1000 t/an de K2MnO4.
(http://vestnik.tstu.ru/rus/t_18/pdf/18_2_010.pdf)

V. UTILIZĂRI A PERMANGANATULUI DE POTASIU

 Unele dintre principalele sale aplicații

Acest compus este foarte apreciat în diferite domenii și activități, posedând datorită puterii sale
oxidative ridicate o serie de proprietăți care îl fac un produs foarte util. Printre funcțiile și aplicațiile
pentru care este utilizat permanganatul de potasiu, putem evidenția următoarele:
1. Tratamentul apei

Cele mai interesante și comune aplicații ale permanganatului de potasiu sunt purificarea corpurilor
mari de apă, ajutând la eliminarea bacteriilor și favorizarea îmbunătățirii calității apei. Se folosește,
de exemplu, în conductele și canalele de apă și chiar și în purificarea apei.

2. Conservarea și dezinfectarea unor alimente

O altă utilizare a permanganatului de potasiu este legată de sectorul alimentar. Specific, se folosește
pentru a preveni oxidarea fructelor precum bananele și pentru a ajuta la conservarea acestora chiar
și în absența refrigerării. În unele regiuni este de asemenea utilizat într-o formă diluată pentru a
spăla unele alimente, datorită acțiunii sale antiseptice.

3. Utilizarea industrială
Permanganatul de potasiu are, de asemenea, aplicații în cercetare industrială sau chimică, permițând
transformarea materiei prin procese de oxidare în așa fel încât să permită obținerea diferitelor tipuri
de compuși și reactivi.
4. Fotografie

Deși astăzi este o aplicație care nu mai există, în trecut permanganatul de potasiu era folosit
împreună cu alte componente în fotografie, permițând reacției chimice rezultate din amestecarea sa
să folosească primele flash-uri.

Are și proprietăți astringente (adică face ca țesuturile să se micșoreze și să le usuce), motiv

pentru care este uneori utilizat în răni superficiale sau tulburări ale pielii care provoacă supurație.
Uneori poate fi folosit pentru tratarea intoxicațiilor sau intoxicațiilor, fiind utilizat în unele spălături
gastrice cauzate de exemplu de mușcături de șarpe sau fosfor alb.În plus, este utilizat pentru a trata
hiperhidroza sau transpirația excesivă a diferitelor părți ale corpului.

6
 De asemenea, are utilizări veterinare, de obicei pentru tratarea infecțiilor cutanate și / sau fungice
la animale precum peștii. (https://ro.warbletoncouncil.org/permanganato-potasio-565#menu-1)

VI. SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ

KOH

Piroluzit măcinat
Piroluzit
Măcinare calcinare K2MnO4,
MnO2

H2O

KOH, piroluzit
aer

Uscare KOH, K2MnO4,

MnO2, ș.a imp. Topire K2MnO4

Electroliza KMnO4

7
VII. APLICAȚII DE CALCUL

1. Calculați randamentul de KMnO4, știind că dintr-o tonă de piroluzit ce conține 49% Mn, s-a
produs 1,3 tone KMnO4 cu concentrația de 95%.

Se dă:
m pr ( KMnO 4)
%Mn=> piroluzit= 49 η= ∗100 %
mt ( KMnO 4)

mpiroluzit= 1000 kg m(KMnO4)= 1300 kg*0,95 = 1235 kg

msol 95% KMnO4= 1300 kg 1 mol KMnO4 .... 1 mol Mn
η- ? m Mn->piroluzit = 1000 kg*0,49 = 490 kg

490 kg
ν(Mn) – piroluzit= ν(KMnO4)= 55 kg/kmol = 8,9 kmol
m(KMnO4)= 8,9 kmol*158 kg/kmol = 1406,2 kg
1235 kg
η= 1406,2kg ∗100 % = 87,82%

Răspuns: Randamentul de KMnO4 este egal cu 87,82%

2. Calculați volumul de aer în condiții normale necesar arderii a o tonă de zăcământ de

piroluzit ce conține 45 % Mn, dacă volumul de aer se încarcă cu 50% mai mult de cât ce a
consumat practic.

8
 Se dă:
% Mn- piroluzit = 45 2MnO2 + O2 + 4KOH = 2K2MnO4 + 2H2O
mpiroluzit = 1000 kg m- piroluzit = 1000*0,45 = 450 kg
exces aer = 50% 1 kmol MnO2 .... 1 kmol Mn
Vaer - ?

450 kg
ν(Mn) = ν(MnO2) = 55 kg/kmol = 8,18 kmol
2 kmol MnO2 .... 1 kmol O2
8,18 kmol∗1 kmol
ν(O2) consumat = 2 kmol = 4,09 kmol

V(O2) c.n.= ν(O2) * Vm = 4,09 kmol * 22,4 m3/kmol= 91,6 m3

91,6 m3
V(aer)c.n. = = 436,19 m3
0,21

Răspuns: Volumul de aer în condiții normale necesar arderii a o tonă de zăcământ de piroluzit este
egal cu 436,19 m3.

VIII. CONCLUZIE

Permanganatul de potasiu este un agent oxidant puternic are un efect dezinfectant. Este utilizat pe
scară largă în medicină și ca agent oxidant în multe industrii, în laboratoarele chimice. Perspectivele
de utilizare a permanganatului în viitor este o problemă importantă și, în același timp, controversată.
Este de neînlocuit în multe industrii. Utilizarea permanganatului de potasiu este cea mai bună
alegere în medicină, precum și în acele industrii în care sinteza chimică joacă un rol important.

Cea mai populară metodă de obținere a permanganatului de potasiu rămâne a fi metoda II, când
piroluzitul este supus tratării cu hidroxid de potasiu. Prima metodă nu e rentabilă din cauza că se

9
pierde mult potasiu, iar restabilirea hidroxidului de potasiu este foarte costisitoare. În prezent se mai
fac cercetări pentru a căuta o metodă și mai bună de obținere a permanganatului de potasiu.

IX. BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Permanganat_de_potasiu

http://vestnik.tstu.ru/rus/t_18/pdf/18_2_010.pdf

https://ro.warbletoncouncil.org/permanganato-potasio-565#menu-1

Вульфсон Н.С. – «Препаративная химия» М.: ГХИ, 1959 an - 889 pag.

10