, t rr rr e I r 1

PROVERBE SI ZICĂTORI
'
ROMÂNESTI
'
dictionar ilustrat
'

Antologie de
Anatol Vidraşcu
Ilustraţii de
Alex Dimitrov şi
Serge Samsonov

LITERA
Bucureşti
2020
R Jt t 'l ,

PROVERBE SI ZICĂTORI
'
ROMÂNESTI
'
dictionar ilustrat
'

Antologie de
Anatol Vidraşcu
Ilustraţii de
Alex Dimitrov şi
Serge Samsonov

LITERA
Bucureşti
2020
Prezenta ediţie reuneşte aproape 6000 de pivverbe a ale
şi zicători româneşti. Majoritatea au fost ex/rase l graficienilor
din ediţiile indicate în bibliografie, t Alex Dirnitrov
anlologatorul propunându-şi să dea o sinteză a şi Serge
cât mai reprezen , Sarnsonov.
tativă a înţelepciunii noastre populare,
criteriul estetic, alături de cel al frecvenţei a A
utilizării expresii!,or, fiind decisive. m V

Am renunJat deliberat la clasificarea

i
tematică sau după cuvântul principal,
l
tentativă afnoape irealizabilă, dovadr7: şi
u
numeroasele încercări s
de până acum, şi am plasat parimiile în t
ordine alfabetică după cum se şi face într-un r
dicţionar. a
Numărul expresiei frazeologice ilustrate t
este evidenţiat cu aldine.
g
Pentru a facilita înţelegerea Jrazeologismel01;
e
le-am adaptat la normele ortografice în n
vigoare, renunţând la formele mai greoaie e
din textele vechi. În cazul variantel,or, am r
plasat, între jJaranteze, formele sub care o
rnai circulă. s
Unele dintre aceste expresii frazeologice sunt
comune mai multor popoare, dar le-am inclus c
totuşi în culegere pentru simplitl fapt că s-au a
încetăţenit în timp şi în limba română. r
t
Am folosit în loc de prefaţă un text, scris,
e
la solicitarea noastră, de regretatul a
publicist Constantin Tănase, iar drept
postfaţă am ales un.fragment din c
Scrisoarea XII (Păcală şi Tândală) de u
Costache Negruzzi, pentru a demonstra,
dacă mai era nevoie, că proverbele şi i
zicătorile româneşti pot servi drept o sursă m
inepuizabilă, mereu vie pentru crearea unor a
lucrări artistice închegate, cursive, jJline g
de savoare şi de tâlc. i
În sfârşit, pentru a pune în valoare şi a n
oferi cititorului posibilitatea să înţeleagă şi i
să rnemorizeze rnai uşor o expresie sau
 ajuns oul mai cu
minte ca găina.
27. A ajuns un
papugiu, ţipă ca un
surugiu.
28. A alege brânza de zăr.
29. A alege neghina din grâu.
1. adormi buştean (dus, ca mort).
2. 7
3. aduce apă după ce s-a stins focul.
4. aduce la sapă de lemn.
5. aduce şi lapte de cuc.
6. aduna nuiele pentru spinarea sa.
7. aduna surcele unde altul a tăiat lemne.
8. afla târgul şi ţara.
9. ajunge cuţitul la os (gât).
10. ajunge de batjocura lumii.
11. ajunge de clacă. A aj11ng1• ltf r111a11ghir.
12. A ajunge de la moară la râşniţă.
21. .A
13. A ajunge de poveste.
ajunge (veni)
14. ajunge de râsul curcilor (găinilor). la spartul
15. A ajunge din cal măgar. târgului
16. ajunge în mintea (doaga) copiilor. (iarmarocului).
17. ajunge la ananghie (aliman). 22. ajunge
nici cal, nici
18. f ajunge la covrigi calzi.
măgar.
19. ajunge la cuţite.
23. A ajunge otreapă
20. A ajunge la sapă de lemn. de vase.
24. A
ajunge până la
adânci
bătrâneţe.
25. A ajunge
slugă la măgar.
25 . ajuns
lupul de jocul
câinilor.
26. .
 62. avea cap de 85. f,. avea mâna lungă.
cuc (fag, fier, 86. avea mână bună.
gâscă.) 87. A avea mână spartă.
63. avea cap de întors 88. A avea mâncărime la limbă.
furci.
89. avea meserie în sânge.
64. avea capul ca
dovleacul. 90. A avea nagâţ.

65. avea cătătură 91. A avea nas.

A alrrţa d11/1â doi ie/mri. (ochişori) de vulpe. 92. A avea noroc câtă
frunză şi iarbă.
66. avea ceafa lată.
67. avea clei la mână.
68. avea curaj de curcă
A alerga după doi iepuri. 44. A arunca 48. astupa soarele 59. avea bani gârlă.
31. A alerga în sus şi-n jos. la coş. 60. A avea bragă în sânge.
cu degetul.
45. /1 arunca 61. avea burtă de iapă şi picioare de
32. A alerga tot într-un 49. asuda sub limbă.
mănuşa.
suflet. 50. aştepta ca mortul cal.
46. A arunca
33. ales până a cules. colacul.
praf în ochi.
34. A apuca câmpii. 51. A aştepta cu
47. A
35. A apuca cu plăcinte calde pe
asculta
mâna de sabia cineva.
cu o
goală. ureche 52. aştepta să-i cadă mere
36. A apuca luna cu (cu mălăieţe în gură.
mâna şi soarele cu toate 53. A aştepta
picioarele. urechile) să-i pice mură-n
. gură.
37. A apuca sărăcia de
coadă. 8 54. auzit clopotu,l
38. arăta cu dar nu ştie la care
degetul pe cineva. biserică.
39. A arăta spatele cuiva. 55. avea (găsi) ac de
40. 4 arde cu fierul roşu. cojocul cuiva.

41. A arde dracului tămâie. 56. avea apă în gură.

42. A arde locul sub el. 57. avea apă (bumbac)

în urechi.
43. A arunca banii în
vânt (în baltă, pe 58. A avea apucături de
vulpe şi suflet de lup.
fereastră).
beată. 93. avea nouă vieţi.
69. avea de lucru până în gât. 94. A avea o coastă
70. avea dinţi de papură. de drac.
71. avea faţa scrisă în icoane. 95. /1 avea o piatră pe
inimă.
72. avea ferestre şi prin vârful
casei. 96. avea
73. avea fluturi (fumuri) în cap. obraz de
74. avea gâdilici la limbă. scoarţă. 97.

75. avea greieruşi la cap. A avea

obraz
76. avea gura slobodă.
subţire.
77. A avea gură (limbă) de aur.
98. avea ochi de lup.
78. avea inima aproape de gură.
99. . avea ochi răi.
79. avea inimăde câine (piatră).
100. avea orbul
80. avea limbă lungă. găinilor.
81. avea lipici. 101.avea (a vârî) pe
82. avea mătrăgună în creier. cine
83. avea mâini de aur. va în
buzu
84. avea mâna curată.
nar.

A avea jiF
cmeva in
buwnm:
g
 137. băga în sac pe cineva. 150. cădea
A bate câmpii.
bate cu propriile lui arme pe cineva. 138. băga la apă pe muscal pe capul
bate drumurile. cineva. cuiva.
A bate gura de clacă. 139. băga (a pune, a 151. cădea o iarnă grea.
bate la cap pe cineva. vârî) mâna în foc pentru 152. /1 cădea pe gânduri.
A bate obrazul cuiva. cineva.
"'\ 9 bate palma.
153. A călca cu
"'- bate pasul pe loc. 140 . băga nasul în dreptul (stângul).
=-_t:,--::::-=-;;::- ---.;) bate toba în târg şi la moară. pământ de ruşine. 154.A călca în străchini.
bate ţol pe cineva. 14 1. bea la botul 155. călca pe
bate uliţele.
calului. 142 . cădea cineva pe bătătură.
băga de seamă.
/Jati> apa să alfagă unt.
băga funia navei prin urechea acului. ca din pod. 156. A călca pe urmele cuiva.
.-l băga în mormânt pe cineva. 143. cădea (a pica) cerul
102. avea pe draculbăga în în năbădăi (groază, spaimă, sperieţi, răcori) pe cineva.
pe cineva.
pungă.
103. A avea pe vino-
ncoace.
104. avea perdea la ochi.
105. avea peri pe limbă.
106. avea proptele.
107. avea scaun la vorbă.
108. avea slovă frumoasă.
109. avea spete multe.
110. avea sprâncene
posomorâte.
111. avea sticleţi în cap.
112. A avea suflet
A rriuta l111d11t ru lumânarea aprinsri.
negru (pestriţ).

119. A avea zile cu 144. cădea cu tronc la inimă.

113. A avea umbletul carul.
145. . cădea din lac în puţ.
câinelui. 120. bate apa în piuă.
114. A avea un os de ros. 146. A cădea în brânci.
121. A bate apa să
115. avea un vierme la aleagă unt. 147. cădea în cursă.
inimă. 148. A cădea (da) în mintea copiilor.
116. A avea urechi de lup. 149. cădea la pace cu
117. A avea urechi lungi. .I rălra În străcltini. cineva.
118. avea venin la inimă.
 157. A călca şarpele pe
coadă.
158. A căpăta (prinde) aripi.
159. A căra apa cu ciurul.
160. A căra apă la fântână
(râu).
161. A căra lemne în
pădure.
162. A
căuta acul în
carul cu fân.
183. căuta bucluc
(ceartă) cu
lumânarea
aprinsă.

11
 198. da colac şi lumânare. 213. da flămândului
199. da cu barda scobitoare.
în Dumnezeu. 214 . A da iepurele la imaş.
200. . da cu barda-n lună. 215 , da în
gropi ziua
201. da cu bâta-n baltă. în amiaza mare.
202. da cu bobii. 216 . A da lucrul pe faţă.
203. da cu crucea 217. A da în bară.
peste cineva. 218. da mâna cu moartea.
A rere lapte de Io o varii
stempii. ?04, da cu oiştea-n gard. 219. da mână liberă cuiva.
205, da cu piciorul. 220, da nas cuiva.
164. căuta ca iarba de 178. A cheltui 180. coase petic la petic.
leac. 165 . A căuta capăt mult şi fără 181. coborî cu hârzobul din cer.
(sămânţă) de vorbă. nicio 182. . crăpa fierea în cineva.
166. căuta ce n-a pierdut. socoteală.
183. creşte ca din apă.
167. căuta iepuri în 179. clădi pe nisip.
184. creşte pui de năpârcă.
biserică.
185. . croi pe cineva.
168. A căuta nod în
papură şi pete în soare. 186. . cuie iapa, e şi mânzul.
187. cuie vaca să-şi ţie viţelul.
169 . căuta ou cu toartă.
170. căuta pe 188. . culege pere din prun.
cineva de lindini. 189. . cunoaşte ceva din talpă.
171. căuta 190. cunoaşte pe cineva, de urât şi de frumos.
potcoave de cai 191. I da (turna) apă la moara cuiva.
morţi.
192. A da aripi cuiva.
172. căuta ziua de ieri.
193. . A da bir cu fugiţii.
173. A cânta surzilor.
194. A da buzna (năvală). 195. A da cal şi a lua măgar.
174. A cere lapte
196. A da cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă.
de la o vacă stearpă.
175. . A cere lână de la
197. da chit.
broască. 12
176. .!\ cere pe un lucru
cât dracu' pe tată-său.
177. A cere
socoteală (seamă)
cuiva.
206. da cu tifla cuiva. 221 .
A da nasul cu cineva.
207. da de bucluc (belea). 222 .
A da năvală ca porcul.
208, da de cheltuială cuiva. 22 3.
da norocul
209. da de fundul sacului. peste
cineva.
21 0, da de gol. 224 .
da o mână
211. da din coadă. de
ajutor cuiva.
rn. da din coate. 225.
.!\ da ochii cu moartea.

-
-;:::::
--
-
-
,l da rn bâto-n
baftă.
 232. A da pe cineva cu 255. drege
A dr:.frgat nasul. busuiocul. 25 6.
sarul
şi a vă:.ut pe dram[. 233. A da peste mierea
duce câinii la
ursului.
apă.
234 . A da peste noroc.
25 7. duce cu cobza
235 . da piept
(preşul, zăhărelul)pe
cu cineva.
cineva.
236. A da prin băţ.
258. duce de nas pe
237. A da sabia în mâna
....._.. _.._ celuine bun. cineva. 25 9. face
(învăţa) bărbieria pe capul
238 . A da sfoară (sfară) în
altcuiva.
A dat mâna ru. 11orornl. ţară.
260. face bordei cu cineva.
239 . da strec ea în cineva.
22 6. da ochii cu 261. face bine e
240 . dat burduful de.brânză în
totdeauna mai bine
cineva. 227. A da ochii seama câinilor.
decât a face rău.
peste cap. 241. dat cinstea pe ruşine. 242 .
262. face brânză de pupăză.
228 . da oile în paza A dat coasa peste cremene.
263. face broaşet
lupului. 22 9. A da pielea 243 . dat Dumnezeu boale, dar a
lăsat şi leacuri. ·n pântece.
(ortul) popii.
244. A dat mâna cu dracul. 264. face cu ochiul.
230. A da paharul peste
cap. 245. A dat mâna cu norocul. 246 . 265. face cu ou şi oţet
(sare şi piper)pe cineva.
231. A da pe brazdă. A dat urechile la păscut.
266. face chica
247. A depune armele.
măciucă cuiva.
248. A descoase pe cineva. 249
267. face de
. A despica firu·n patru. 250 . mascara (bazar) pe
dezlega sacul cineva.
cu minciuni.
268. face din cal măgar.
251. dezlegat sacul şi a
269. face din
văzut pe dracul.
cămaşă izmene.
252 . f dori câte·n lună şi·n stele.
270. face din iarnă vară.
dormi ca mielul.
271. A face din iepure
dormi iepureşte.
leu. 27 2. face din
14 teie curmeie.
face gaură în cer.
 274. face gâtul făcut-o de oaie.
leică şi pântecele 293. A făgădui câte în lună
balercă. şi în stele.
. face gaură în apă. 294. A fi a cincea
276. A face roată la căruţă.
mămăliga cu 295. fi a nouă spiţă la roată.
ciomege.
277. face ochi ca de bou.
15

A Jare din 1ep1m• Im.

278 . A face ochi

dulci. 279.
face ochi
mari. 280 .
face orz
din grâu.
281. face albie
(troacă) de porci
pe cineva.
282 . face pe dracul în patru.
283. A face picioare.
284 . face piftie pe
cineva. 285 . face
spinarea tobă. 286 .
face spume la
gură.
287. A face umbră cuiva.
288 . face umbră
pământulu. i 289 . A
face zâmbre.
290. făcut cale întoarsă.
291. făcut
puiul aripi. 292 .