Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiectul II Romana
Subiectul II Romana
Arta poetică
Conceptul de artă poetică exprimă un ansamblu de trăsături care compun viziunea despre
lume și viață a unui scriitor despre menirea artistului în societate și despre misiunea artei
sale, într-un limbaj care îl particularizează.
Textul citat...(titlul textului), scris de...(numele autorului) este o artă poetică, o creație lirică
în care autorul își exprimă concepția despre artă și despre rolul artistului în societate, întreg
discursul liric focalizându-se pe tema...(condiției artistului într-o societate meschină,
superficială, incapabilă să-l înțeleagă și să îi aprecieze efortul creator/condiției omului de
geniu/iubirii/destinului etc.)
Încă din incipit este dezvăluită concepția autorului despre lume și despre viață. Demersul
poetic are ca punct de plecare tematica propriei opere/menirea artei/rolul artistului redat(ă)
la nivel artistic prin intermediul unei/unui...(figură de stil)...care...(rolul figurii de stil
selectate).
Eul liric, în ipostaza de creator, transfigurează realitatea prin prisma propriei imaginații și a
sensibilității, bogăția expresivă a operei având menirea de a impresiona, de a sensibiliza și de
a educa cititorul, aspecte ilustrate în versurile.../prin intermediul...(figură de stil)...care este
rolul acesteia....
De asemenea, arta, în concepția autorului are rolul de a trezi sentimentul de patriotism, de a
insufla respect față de valorile reale și față de măreția trecutului istoric național, de a
convinge că libertatea și unirea ar trebui să definească orice națiune.
Rolul artistului nu este de a judeca, ci de a educa, de a influența cititorul în vederea evoluției
spirituale și morale. Sunt versuri care dezvăluie caracterul de poem esențial pentru întregul
program estetico-literar al autorului, care transferă cititorului concepția creatorului despre
rolul său și al artei sale în societate...Indiscutabil, poetul și poezia aparțin lumii întregi, care
poate valorifica informațiile transmise în mod expresiv.
Versurile suprind condiția artistului, care își manifestă dorința ca receptarea operei sale să se
realizeze la timpul potrivit, pentru a-și atinge menirea.
Textul are caracter confesiv, prin utilizarea formelor verbale și pronominale de persoana
I....eul liric exprimându-și în mod direct crezul poetic.
Textul citat este o artă poetică (romantică, simbolistă, modernistă, tradiționalistă,
neomodernistă, postmodernistă) în care autorul își exprimă în mod direct, subiectiv,
concepția despre lume și viață, despre rolul artistului și despre menirea artei sale prin
intermediul unui limbaj expresiv, care-l particularizează, insuflându-i cititorului stări
sufletești menite să îl sensibilizeze, să îl educe și să îl determine să se autodefinească în
raport cu lumea, cu creația și cu sine.
Caracterizarea de personaj
X este personajul principal/central/ protagonistul textului fragmentar, deoarece participă
activ la toate momentele acțiunii, iar celelalte personaje gravitează în jurul său.
Acesta este caracterizat direct atât de către autor, cât și de alte personaje, iar faptele,
gesturile, limbajul și relațiile cu celelalte personaje constituie puncte de reper în
caracterizarea indirectă.
Încă din incipitul textului X (se precizează numele personajului) este caracterizat direct de
către narator, modalitate prin care se oferă informații legate de statutul social și originea
sa...
Caracterizat de celelalte personaje...X apare...(se precizează o trăsătură dominantă).
Portretul moral este realizat prin mai multe procedee indirecte. Faptele și felul său de a vorbi
sunt dovada unui model/ sau nu...(alte trăsături care reies). Trăsăturile sale de caracter sunt
completate de atitudinea pe care o adoptă cu celelalte personaje...Caracterizarea prin nume
constituie o altă metodă indirectă...(menționarea autocaracterizării dacă apare).
În concluzie, protagonistul operei literare.../fragmentul operei literare...de...reprezintă
prototipul omului perseverent/ conștient/harnic/ răsfățat/needucat...care știe să se impună
în fața celorlalți, oferindu-le un model (sau nu) de comportament demn de urmat.
Încadrare în genul literar
Textul X de Y/Textul fragmentar X de Y (epic/dramatic) aparţine genului:
-LIRIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod direct, prin intermediul vocii eului liric,
care îşi face simţită prezenţa prin mărcile lexico-gramaticale (pronume/verbe la persoana I/a
II-a- exemple). Totodată, modul predominant de expunere este descrierea, care se îmbină cu
monologul liric, confesiv/adresativ. Nu lipsesc resursele expresive (exemplu de 3-4 figuri de
stil).
-EPIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, prin intermediul vocii
naratorului, principala instanţă a comunicării şi îşi face simţită prezenţa prin indici
morfologici la persoana I, pronume şi verbe, fiind un narator subiectiv/la persoana a III-a,
fiind un narator obiectiv. De asemenea, sunt prezente personajele (care sunt?), implicate,
într-o acţiune (ce se prezintă?). Nu lipsesc indicii de spaţiu şi de timp (ex.)
-DRAMATIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, este o reprezentare
scenică; textul este selectat din actul/ scena (care?). Apare conflictul dramatic
interior/exterior (care?). Numele personajelor, înaintea replicilor, iar modul predominant de
expunere este dialogul dramatic. Nu în ultimul rând, apar indicaţiile scenice (care sunt şi ce
rol au?)