In Încăperile în care se degajă vapori sau gaze combustibile, Rezervoairele şi bazinele de ©pă peiriru imcendi.

u `vor
insitalaţia de ventila`ţie sie va pum m f,unicţiu.ne ou oirGa lio min
Îârîi:imitnea=î|E:;#.aE#aŢiiaşâesîevfiiFţeiemţăn:eciHuca;±5temfiinoşŢEă
din motive tehmlK)'gi`ce, se va menţine în fiumţiune ou comdîţia să
f ie supr`aveglie ată.
Utflizar+e\a În comun a instalaţiilor pentru ~exhaustar`ea pra-
f,ului de materiale cm:iibustibilie sau a vaporilor inflama!blli c.u cele
pentru evaicuarea prafumi de la uffla`jeh3 de Şlef.uit, polizat ebc,
mre produc scîriei, este interzisă.
timpul .umplme cu apă, permanent întreţinute, i,ar aqcesul
asigurat. '
apăşFeretiF€Îedâei=.nnăd,u:it:Ţ=ÎrifieiEâLmn:i:,gă3::irjăŢ=iEş[â::
Pe perioada Sriguoasă, stingătoarele de incendiu se vor a]n-
plasa (în măsura posibilităţilor) în cele mai iapropia,te încăperi În-
călziite (la cel mult 25-30 m).
La. toate mijloaK)ele de semnalizare şi legătură, trebuie să
existe În permane]nţă acces liibei..

oaresLeavîeŢriicau]u|îeţaţîîzkzăg3bsvte=iţ:a`ţâşiişbit±aŢapuofnfpan:giî:Ţ'|u%:i= ***
r.ile cu foc deschis (sudură, lipire ietc.), se vor efedtua numai după
---;i::niâ-::,ştfâFărîigrei:oiŢdgeridăudni3iiîmiaŢae#iev-eaep-evttnrtţkb,#§efui::---- ---oŢrcâŢiEÎEŢ=±u:*geăie-ăaip:t-il#α:±#ŢigîEâtrigiţl:î#;getai:::.ăgaăELej
revizui şi curăţa periodic.
fn®:3::iăcâ;#.Ţţăel:.ă;e#i:3LăejEre=ehiLeuăsdteh%ârl:ăaŢiriezpeenntâŢ3
raturaAsmp:îa#:u€îd:ra8#c°#nîgTa[iuaîţisaEegvaez=:fiăţi:L:deef,a:s#met| bţi cetăţenii, în veder.ea. evitării pr.oducerii fenomemului nedoriit
de n.i.menj, care este €7tcetţdiuz.
pînă la evarcuarea acestora În ex,beriom]l Îincăperibr.
În secţiile deosebit de peri€uloase, inst@hţiile de ventilaţie

ă?ril:iceErd:ăăşFtâec:ek=plîz";Te-acii±s#p#zît=iîofâripla=3;r:orîa:caz
În caz .de înfimdame .cu materi`alie combustibile nu s: vor
±olosi răngi şi unelte de Îier, penitru destumdare şi repuniere În
fqmţiune.
Pientru înlăturar€a s.upraîncălziirii lagărelor, rel.eelor, motcham-
1or electiice, instalaţLa de. ventiltaţie n.u §e vor suprasolicita, irar
aicestea se vor revizui, curăţi şi unge cu regular.ibate.

ţ'onărgadevoesnetîi:ăoâ:Efoţf:iîânăâ-sa:coădăasu:ş%ueăffi=?:ăţ:n;rofă:::
frecări între potor şi carcasă.
PenJtr`u buna exploatare a instaliaţiilor de venltila.ţie: este
necesar să ste Înrtocmească instrucţiuni de fumţiona.re, care trebuie
să cupi`îndă : măsuri de prervenire .a incendii.1cff speci,fice, ter-
inenele pentm curăţirea oamalelor die aer, filtrelor, obtuffatoarelor
şi oi.dinea de @cţionare, în oaiz de iz!bucnire a unui incendiu.
Î. Mijloace şi instalaţii de stingere. Mijlioacele de stingere şi
cele din dotarea formaţîil.or civfle de pompieri trebuie bin`e îmtre-
ţinute şi gata de funcţiomi`e ; ele nu vor fi Îolosite în 'alte scopuri.
Hidr.anţii interiori vior fi În bună stare `(cu furiunmi, ţevi de refu-
lare, gamituri, asamblate)..

40
 CAP!TOLt7L rv
GAZE INDUSTRmLE CU PERICOL DE nNCENDIU
1. HH)ROGEN
Hidrogenul pi.ezinrtă un a'ccen.tust periool de incendiu şi ex-
plc}zie. Limitele de explozie ale amestecmlui hidroger+aer sînt
i#at`ăŢgilinfăitne:mqgrgehiEfo:eâ-â:r7!;/op:3;orh,!edrodgeen|7îl6îoŞ;;
-.d-etoneă-zŢă`cijLdştjifnrală€ăvîh--Îh--c-6Îi`iâcŢaiţijîi5ăL-de-a-rmin+der€:-
•în cazul de*}onaţiei, unda de §oc este ficffir.te puJbemică, presiunea
âjuŢgţn|q.i;iăa|âŢ:Dasa:ă iâpâ:aţâ,c aîohtgeş* Î: cffu=a:ikFmlş=;
se poate reflecta, presiunea q`escînd în acest caz pînă k 40 de ori.
Arderea hid`r.ogenuiui ^in oxigen `provoacă o Teacţie în ianţ, câm
se piqagă cu viteză mare prin radiicalii liberi care se fomează.
#ţăaddâtgoEî#şe:gşi#x#:,dper:z::Ţapeur:#ăioE#Fâ,epăg:
ineri, etc'
La t.emperaitui.a, obişnuită, periru aprindema ames:becului hi-
::#aenî-iae|rint=t%î:âffi=răbâăr=săbded,een2e7Isj3,ooc/Ţemăioiăji,eî=aŢâ:
(iespetQtiv raportul 7L€drogen/oa:5ge7L este de 2/1) aprinderea poate
fi iniţiată de scîntei eleotrioe cu enei.gii foarbe reduse (io,02io' mj).
Sub a€ţiuniea căldurii, amfstecurile hi'dmgenuer se aprind la tem-
pera:turi variiind îrijre 400L+5isi,0°C, fumţiie de presiune. Ija pre-
siunea abmosferică a.prinderea se produce la 575°C.
Surse de api`imdere ale amesteicurilor hidrogenuer inai p.ot Îi
uirie de şoc provoca:te de eplozii sau orice obi€ct putemic în-
călzii€, q3a de exemplu topirea uniui oonductc>r eleotric. Chiair şi unelie
impuri.tăţi sonde (ioum este rugina), eristente În jeturi putemioe
de hidrogen comprimait, pot fi. smse de uffpi`indere.
Avînd cel mai mic volum moleoular dîntre toate gazele, hi-
drogen.ul se oa"tierizează printr® mtame viteză de dif.uziune, ceea
oe fiace §ă poată ,trece cu uşurimţă ldî;ar prin porii mici @i metale-
`lor. Ajsigurffia unei etanşe#ăţi perfecte în instahţiile oaie lu-
crează cu mdLtiQgen este absolut necesai.ă.
42
Hidi`ogenul esite cel mai uşor dinitre gaze (de ciroa 14,5 ori
mai tişor decît aei`ul). Datorftă ugi`eutăţii specffice. micî şi ,gradu!ti
mare de difuziune, pcriioolul. fomării amesteoiirilor. explozive hi-
drogema`er este Înmicitva mîicşomt, înhicît în atmosferă deschisă
el se risipeşte uşpi.. În /îmăpetri Î"ohise se acumulează însă suib
•plafon.
Din punct de vedere chimic, hiidrogeml avînd o mai.e a±irii-
tate faţă de carbon, se poate €ombîna cni aoest element existent
în cc)mpoziţia a.nurriibor oţeluri, mioşorînidu-1e astfel rezistenţa
meoamca.
a. Fabricarea hidi.ogenului. Hidro,genul se obţirie În cantităţ'i
mari prin eleiotroliza soluţiilor apoase de clorură de sodiu, .oa pr.o-
d.us seoundar la fabrioa`rea clorului şi h,idroxidului de soidiu. In-
-g-p"Ţă-ti=ŢigŢdgţ-ia+k-ăăă;#î:=mf-âŢEîîÎŢr#ş;ÎE:::::i=-u-uîtLaEާ+
tdeezăŢiş:o`ş:;±:ţîixi:i,cdies:aropbo,?nenŢii:€i#â|i::ăaspaeTgaa:{q|enSiE:
guTp]:a.ÎŢne[âţgog.orF:Ţîm=EeanuEî,dsreoffg]~ăp%ri:oea±ttî:meâeac;zoîăş:
avea loc accidental, datorită ©cţiunii €orozive a acizilor, şi poate
duc5 la exţdozii.
În insta,laţiile de obţinieTHÎ a hi'di`ogemlui prin ardei.ea incom.-
#g!ăn/aoffŢgeet3nŢi]U±i8ugmnedaTţîfne:ebnjLndeăa:§=t=eăsrîeştaa:i:îŢ°vi+Ţe[;]{i
gaze]or În condustă la intrarea În conjver.t,or trebuiie să ±ie mai niare
decît vit;eza de propagare a Îlă/cării. Ia scădemă i`aportului meta`7}/
oa;Îgen, În gazele rezumste a\parie oxigen liber, ceea ce poate duce
la Îormamea umi amestec debonant. A.pariţia contcentiaţiilor peri-
culoase de` oxigen în gaze est6 însoţită şi d€ creşterea conţinutului
de bioxid de €aibon şi poabe ±i preîriîmpimjtă cti ,ajutorul unui
dispozitiv simplu. 0 mică parie din gaze se aEd în f{iţa unui
fotoelement. La creştenea continun;dri de bioxid de oarbon peste
•iimita admjsă, flacăria se stinge şi intră în funcţiune sistemtil de
semna]izare.
ŞţEl,orz:?e:#fîtăe.ăâ=eăgpon::ăffŢeei:Î;ăă:co:a:o:x:iăa:rae=€d::ev::a::
•pentru determinarea conţinutului de oxi.gen în hidmgen .şi de
hidmgen.în oxig.en. Depăşiiiea co"cenrbraţiiei de O,2P/o volum se sem-
nali2mază acustic.
Înainte de efeatuarea repiaraţiilor .şi în cazuri de a:\mrie, elec-
trolizorul tiebuie deconectat tdin neţea izolat de condicte.1e tehno-
43
 1o,gioe şi suflat cu azot pînă la îndepă.nbarea completă a hidroge-
nului. Niu se va lo.1osi biioxid de oambon drept gaz imrt, întnucît
ÎIîdiiŢgeâc:#;3:#z:ăT,,goofŢţd:găuo;nbaăE2uF|pggiă:::.:iodT.:iâzaf.:i:iîem%
Laţia fiind sub tensiune.
înveigreob.ţâne:-iedaifâdrfegsE#uufi.fidndrimTiuă|ngbsa:iaŢâeseu#îdiâ:Ţ:â
din aer Şi se auto`aprinide. De aceea openaţift cu hiidniră de lLtiu
se fac rmmiai sub atmosferă de aizot.
b. Depozitarea şi transportul hidi.ogenului. În cantităţi mari,
hidragenul se dqpc)zitează în gazometre, umede sau usoaibe.
Fomiarea de am®tHgcuri e*plorive în gazomistr€1e umede
poate avea lo`c În cazul oc}niectării gazometrului La reţeaua de con-
~duK]te-fără-oEuflane-`pmaliabilă-tcJUTgaz-ineft.-În timpul--iemii,-tem
pe"ibma aipei în bazinul gazomgtmilui .trebuie menţiimtă l,a mini-
muin 5°,C, ÎntrukEH, În caz d.e Îngheţ a iaces(teia, ,poste avea loc dis-
trugerffl ga2x)metrt]1ui.
La gazometrde usoati cu piston, pericolul constă în formamea
de amegt#cuni explozive în spaţiul îmdhis de deasupr\a pistonulud,
unde În timpul explorstării poarbe pătiundie hidro,gen. Pătrunderea
â,îă:;şea:uL±:=Ţî:esapag#ăr#ffao%[şres:3stfirg#îîaghdeeăgepŢâgîeţ#:=
zervordri.
Hfirogenul se tnanspor.tă comprjmJat la 150 at în recipi,ente
g3|uoiieljec:pffl#âseevi.;aorq#:=a.Îni§gfedrî:gri#eîrnaczg|zeirisi.|g::
sau sursie de căl'dură. EHploziile pot fi favorizate de impiirificarea
hidrogeniunnii cu oxigen, de eorozimea rgcipientbelior sau dre neres-
peabar`e\a reguulor de d®pozitt)are.
c. Folosii.ea hidrogenului. În locurile în care se lucrează cu
hidmgen se interziice ±obsirea îmbrăcămintei ce se electrizează cm
uşurinţă crmn ar fi cămăşi şi ciorapi din fire sintetiioe, panbo±i c.u
tailpă de oauciuc, mănuşi de cauiciuc stc. In cazul recipientilor cu
hidrcM:;en aşe2,alte pe cărutioare cu iioţi de €auduc. este neoesar oa
ân©imte de ±olosii`e acestea să ff e lega,te la pămînt.
Este neoesar a se asigura o .vienfflaţie de 20-30 schîmburi
de aer pe oră cu guri die intraduoeme a aterului ppoaspăt în partea
de jos.
`În. aaz de ince"diu stingăi]oamele cu biorid d6 cai-bon sînrb
foarbe iefiaace pemtru Stingepea imui curent `de tidrogerL .aprins.
4&
Fnffâlns:|esesiŢ:aîEtifl=piăcFeenkrro%:nganzup;±#?ifiîăeâe:;tntă!ui:ji
c`Înd jeţul de ga23e apri.nde alte miatiriale combu®tibile din jur.
În cazu| aprimderi "drogenuilui nchid În camtităţi 'mici în
l@bcmtor, se lasă să afidă liniştit pînă la epuiza\re, înrbmcît utili-
ăfl`:taŢeîjL:aE:dredfeLmstăîmîm;ge=E:stedîtŢrăş:#erL+dr°E:ÎgLfL:=Îş:
oazul aprinderii .unior c"nffităţi mmi se ±ol\osesc Qa mii'loac'e' de stin-
geie azot lichid şi ,aibur. Un alt agient de stingeTe lolosi,ft În aseme-
nea sim.aţii este spuma. .mecanică.
2. OZHGEN
C)xigenul est€ unul din 6ele mai aictive elemente crimiice ;
el
Toma_.eriem+de..,uşor_şi-energic-eombina-
ţii di`imirce ou toate oelel,al`te elemmix3. Aoesbe reacţii-ffle au 16C
în prezenţa oxigenului se numesic reiacţii de oxidare.
To@te prooesele de arder\e ca.re se pro'duc în aer decui`g mult
miai ener:gic în oxiigen pur. Astflel dacă într-un vas cu oxigen se
•intioduce un chiibi.it imre iaJide ±ăi.ă fl,acără, ,amderea cmti!nuă cu
flacără v3e. 0 bucăţică de suff ce. amde În aer cu flaicără pa]idă,
În ozi-igen pur aFde \m io flacără viioletă, putei.nică.
Gazele combustibile fomează cu oxigen`ul amest€curi explo-
zive. Limdtele inferioare de exiplozie în amestec cu oxigenul sînrb
mai coborfte decît În cazth amestbemrih m aer. Grăsimile şi ule-
iurile se poit autoapi.inde dajcă vin În conbEmt ou origeml com-
pri!mat.
Combustibilii soli2;i cu structuTă porcmsă (cărbune, turbă etc.)
Îmbibaţi cu oxigen lidid pHoduc e2plozii fioarie prii*errioe cînd se
apritid În spaţii închise. J
Cu ajuftorTul oxigemlui. se pot obţim temperarburilie ridioate
necesiare topirii plari2inei, cuarţuliui €tc., prin arider`ea diferitelom
gaze qidrogen, a/oeri)ilenă, gaz de iluminart) în oxigen pui.. De
exempliu, .prin ar.derea La'cetilen'ei În ioriigen se .obţin :temperatur-i de
€ir:Ga 3500°C, .caire se folcHsc la tăierea Şi sudama metadelor.
a. Obţinei.ea oxigenului. Oxiigeriul se poate obţine prin me-
tode dimice, eleiotioliză a iapei şi stapamare ffin aer.
MebGdele chimioe se bazează pe pmprista!tăa pe caa:e o au
unele substanţe chimice (clicman; de potasiu, oxid de bariu etc.) de
a degaja oxiigen prin încădzire. Ele se folcnsesc numai în laborător.
45
Electroliza @p'ei se foloseşte atuncL cînd sa)pu-1` prinripal este obţi-
nepea hidrogen`ului pur, i,ar oxi,genjul rezultă ca produs secuEdai..
Caa maii răspîndită metodă pentm obţinerea iiriustrîală a oxi-
gemlui este separapea din aer prin fracţionare la 'temperatu.i scă-
zute. Ia cbţinerea oxiigenulri pe această cale, cel mai mare pericDl
de explozie Îl constituie ac.umularea acstilenei şi păbi`undereia uleiu-
lui înîâpaaremrudmfiăsăĂ:î:cas=. găsesc Întdtdeauna ca,ntităti mici d,e
©ceit;ilenă. Conţinutiil de acetilenă Înţb-un metr`u cub de aer `7ariază
de obicei în limitele 0,902-0,1 cm3. Dacă în apropiere de locul de
aspiraţie a aerului în compresor se găseşte ,o fabi.ică de aceti}enă
ou bazine de şhm de Gambid, cantitatte`a de acetilenă poate creşte
la 0,5 şi chiam 1 cm3/m3 aem. AQes\t conţinut de acett.ilenă esbe i.oaFbe
periiculos pentni fumcţionarea insbalaţiilor de oxigen.
---+ -~Amtilfma iri-EdteŢgaze-coŢhbust±bi-1e-se 'pot±orma-chiar -îni-dm-
presorul de aer din Qauza deis(compunerii uleiului, dacă acesta nu
este de oalitste corespunzăto!a.re sau daică tempei.atum la sfîrşitul
compi`esiei este prea ridicată (i.ăcire insuficienti, scăpări în supa-
pele de refriare etc.)..
AK}etilena se soHdifică la -83,6°C. Fiind antrena*ă împi.eună
=bo%iE;j*#iEâ:aătiflg:a:i#ticeŢ`zeilŢgite=gl:ă:ţ:aa;â::t.f:î=:
:iknaăoz"n|îăă sâi±zo:văiîn3 od=ggeE;Ţnig îia î3;Ţm:aţie| d&:tiig:â ]îi:
eim+es se găiseşte În oxtigend lichid sub fomă de suspensii. .:\cu-
mulai`ea aeetile"ei sie produce ajproape în+-oi3deai.ma în cDmdeîisai
în::%fui:ri:P::::r:€;:m:ÎP;:gd:#§:::exŢ:iî:eie=fîjei:id:euŢieEn=Liii:di#i
tica exploaftăi.ii instalaţiibr de oxigen s-au constEutat cazuri de exi
tpLozie darborită torcma,i ticmmulării de acetilenă solidă. Qauzele ex-
3LoăieăaŢ:rişăn,tf=#âplşiin|â##tae;®şiîeE:gsToPEneedgşiŢîigzic:nsâeE=:
torul.ui, .prezenţei În oxigenul Uohid a oxizj;1op de azot, a pei-oxi-
=Ptşiic#i*1%zo=ăîniiig,idj:ooz±ntFuciuuagrgsâŢ€fămoă:iăae:şcîrj:
temic.
Pemjlm preiv\eniiie\a pătrunderii acetilenei În oxigenul 1ichid,
aeml Kchid se fi]rirffiză printi-un stiait de siliioagel. AdsoDberul este
foi.mab dintrlun oorp cilimdric de a]amă umplut ou gramle de sîli-
cagel de 2-3 mm. El se cuplează lia conduct.a de aer lichid îm.tm~
găţit în oxigen din vaporiz@torul ccdoanei iri±erioare oare alimm-
46
tează coloana superioaa`ă. După un anumi.t timp silic.@gelul se satu-
;gtu:,:â%erii::1năăşşii,#*.ărlezî:nl=a7io±`âEoâŢfiâmâc::tatzioilaîieEi
de aer lichi`d .est€ tr€cut pri.n cel ide ,al doilea iadsorber.
La in'tei``iale reg.ulabe de timp, tiiebuie să se ef©stueze @n,alize
penitru determin)an:.ea conţinutului de aicstil`enă în produEul din con-
densator şi din vaporizatorul colo{aniei.inferioaiE. Conţinutul admi-
sibil de acetilenă esbe sub 0,5 cm3/1 în oxigenul lichid Şi §ub 1 cm3/l
^m m=hidul din vaporiza\tm. D.Eucă 1/a prima amaliză conţinutil în flc€-
tilenă a dapăşit aceste limflte, se scuflge în întieigi'm iimtaliaţia. şi
se i.nlăitură aauza, care provoacă un conţinut ridiioat de a,eetilenă.
-ln timpul unei funtcţionări îndelun®ate se .acimu`1ează canti-
tăţi !rici de uliei. Păjtrundepea lui în c.ondensiatorul ooloanei este
foat`te periioulioasă. Pentiu îmdepăriarea u.1ieiul,ui, instalaţi;a se spală
-cirs51`-"e-nţrcaliicl-oretaiŢlriduretil'enăTetc:Lprebrielfflvut-în-ve-
deS;`a că "a,porii de didicn`©tan ±ormie]ază amiestetouri expmzirvie cu
aerul. De a!ceea suflarea instda,ţiei după spălare se fLaiae n.uimai .cm
a2Dt. Nu se va folosi în rici un oaz oxigenul. Din .pmGti\că se cni-
nosc ca2}ui.i cînd, din eroare su ±.olosi.t pen.tru suflarea instal.aţiei
oxigE._ri comprimait, ceea ce a con.dus lta eHplozLa amestecului de
vm(p`ori d.e dicloretan şi oxigen.
b. Transpoi.tul, depozitai.ea şi {olosirea oxigenului. Oxigenul
se transporiă şi se f oloseşte compi.imait în recipiente tians,poria,bile
la presiTmea. de 15,0 at.
C pFesoai.elie de oxigen au o construcţiie diferită de cea a
compresoarelor. cu aer, într`u`cîit oxigenul oomprimiait are proprie-
tatea de a, prcFi`oca. exploziia uleiulnri cînd rine În cont]a]ot cu ace6ta.
Expl®ziia este cu atît mai puterrică cu cît presirunefl Şi `tempera-
tum s:înt m.ai i`idi€ate, înti'uaît În acest oaz oxidarea se f,aice mai
htens. DirL aoeîastă cauză se inft)erziiioe utili2jaiiea uleiului pentr,u
uiqgerelR ciJindi.ilor. oompi`esorului. În locul s'egmenţflor, la etan-
Şai.ea pjstcmneloi` se ±olosesc manş©t]e de fibră, iar penTmi ungerea-
1or se utilizează aipă distilată, uneori În arnes®eic cu 1`0o/o glicerină.
BineSnţsl€s, apa nu treibuiie să cnnţină rioi o urmă de .ulei.
La imele constmcţii moid,eme de compresQai`e de oxiig.en e.tan-
şarffi `pist:cmne]or se face c.u bronz fosfonos, iar ungerea se Feali-
zează €u o emulsie spe'cLală de săpuii f,a,brica.t ditn ulti de fioarea
soainelui în apă distilstă.
Uleiul rioate fi Însă intFodus În comprescff din .neatintie, la,
asmnblarea lui şi în timpul repaiiaţii.lor, cîmd munieitorin iia cu
mîirile muq.d.are de ulei piiesele compresoiului. Au fost ciaziJri d?
47
eprilozii ale uleiuliui, În special în cilindrii etajelor 3 Si 4 d,atorită
tocmai acestei oauze. Pe aceea. Înainte de momtare În compi.esor,
piesele `oare vtin În conrbac:t ou origenu[ trebuie degresate prh spă-
lare " solvmţi.
Bumiile de origen se vopsesc în alb)astru şi poartă inscripţia
[§ÎŢi;Î#;Îiaîi°i§bgîu°;;;sÎÎUÎŢŢijgîîjegj::iî:Î:i;*iîas:ţijg/Îee:iî°iîi]Î
surristi:rŢ #:i]± gŢăoţ,:isît: Eutp:#eungeGî: 8?5 S,ât,înit::Chudec:a sago::
postă oontrola ntafhmia gazului oan.e a fostt în butefie. Butelfile îm-
pojt@te fără pmesiune sînt trimise la iaTbelierul de repamaţii, pentni a
fi suflate _ou_a"t şi spăliate `cuapă__
Buteffle de origen niu se vor păstr`a În aceeaşi încăpere €u
buitelii conţinînd gaze combustibile hidrogen, ac€tilenă, etilenă)
sa.u gaze lijchefifflbe. Ele se aşează în poziţie veritiicială în compaa:ti-
menbe de cfte 20-25 butelii.
imnîancoFmp#L"h=E.#U#UieL#Ţ:fiseeieaşs=co%eg§U#r:iînîî
de cx)rt pemtru a fi pmotejiati de riazel.e sohre, înbruGît prin încăl-
zire presiunea gazului Poalte creşt.e peste nmiba lla care rezistă
buteliile.
Mirile, îmbrăcăirintea şi sculde mmcitorilor care folo§"
oxigeml nu tmehuiie să adibă urme de ulei. De asemenea trebuie .să
se umnărească cu girijă ca uleiiul să nu pătrumdă În venitile şi gar-
ritiri.
3. METAN
M€banul este un gaz combustiibirl oaa.:e se aprimde c`u multă
uşurinţă de la o soînteie sani de lia fioc desdhis. Flacăma produEă
î;#ŢCEa#ignticg5#âîmîEredeîna#a,gîr,lşnŢEL:i'aînmc#îeunlouTe=l
d.ecriŢCB"12Poeo#aîntef©Ţ?|ţâăte,dediniâir:aapieŢâ:EŢruideîncă|adeurră:si:
pmoieesd de amdere tempiei'aftm este mai scăzută.
• `În oazul în oai.e arderea inebanuluî este complstă, g&ele die
amdiere oonţin biox±d de camon şi vi@pori de @pă. Ija amdere iin-
48
completă se obţine şi oxid de carbon. P,rezenţa oxidului de carbon
poate. constitui un peiricol de aprindeFe cu explorie În cazul cînd,
gŢmŢidţiugb=#eaâ?rî:a;Sriise;xfiodEÎ:ăoaŢb.nameessiecunexgpal2zîă#
toxic.
• În spaţii închise meitanul formează oLi aemil amestecuri ex-
plozive În limitek 5-|50/o. Viteza medie de eHplorie a gazului
mdan este de cima, 2 30io. m/s.
Pericomil de expbzie este întrucîtva m.Lcşor,at, întrucît m.e-
tan`ul fiind mri uşon decît aemul (densibate fiaţă de aer 0,55) este an-
tremat pe coş datorită timjuliJi. De asemenea, vmrtilqţia încăperilor
În caJ.e su acumulaJt metanul se face uşor prin deschiderea uşilor
şi lerestrdor.
nosc,uPÎ:aff;eaczed=eŢ#ărî,UÎ[`:emăă:î',ggeg#Ţst;anşeuţ:t:;mŢrLE=i==
t;o©i`e. R55âstăiipef5ţie--s-eirum-eşte-o-d-ori'zaa`e-irseTf,ace-.lTa-'staţ±i-15~
de di§tmjibuţie a metanului. Cel mri fol!osit în acest scop est.e etil-
memoapbaniJ1.
Cantitatea de subsbanţă adăugată trebuie ,astiel dozată, Încît
g`azu.l să postă fi simFt îmainte de a forma cu aerul un amesitec
.Îg,Piiăv5 dî°=i#::a#an °idh°miE;g i% ggzqnfie:?S?nd a:6s,teg c=
diţii, gazul poaite fi identifiaat chiar la comentmţii de 10/o volum
în aer.
Din pumot de ved'ere chimic, mebant.il este o hidrooarbură
satumftă, putin re"tivă în condiţii normale. Din această ca,uză, me-
tan.ul este fobsit adeseori drept gaz inert, în lipsa azotul.ui, În di-
ferite r€iaicţii c-himiee în aare nu es;te adrrisă prezenţa aemlui
(polimerizare, alchil©re etc.). Utiuzareia miebanulri în aoes.te scopuri
poate corLstirhri imeori pericole de explozie. 1n oaz de iniţiere a unei
i.m{ji oxidante, cu degajameia unei 'eanti.tăţi mari de căjldură, po'ate
ave`a loc aprinderea cm explozie a amestecului metan-oxigen. Din
pmcftă se ounoaşite un caz cînd o r`eiacţie de dchilar`e c.u aluminiu
pmf, căpătiînd un camster exploziv, a dus la a`prinderea cu explozie
a metjanului folosit dr.ept gaz ineri.
a. Utilizarea metanului. Metanul şiia găsit Încă de la. înc\eput
:m]atir@g]ăo##sEFbflîfesgHăcpţ;bEîtLP±.şănaî]%Lş:uînudtŢ[Îzră±în:ood;Îenpdt
eombŢustjibil, o foapte bună vdorifioare se obţin.e prin chimizarea
metamdui. El serv€şte oa materie primă pe"ru obţinerea unor
prodiuse chimjice ca : acetilenă, amoniac, mebanol, Îormaldehidă,
neg" de fum.
49
 Ija utilizarea metahului În scopuri icasnice §e voi. respecta
fitiabpaşgîîg]eiep]#eE€°r#ăîeEŢLcee.Seişa±d:oşhsFŢjnffdffâecăaomsee*tid:î:g:
aumi legiate de J:olosirea lri aa coribus*i,biil.
„Instrucţiunilepemtruiconsumatoriidegazmetant
Spre deosebjre de combtBtibiliii lichizi aare necesiffi pentm mdusîEeo#at:uzLgîî#=#fip#:kT#riT3#=*e#ăLzeă:îîîe=
ardere pulverizare m aer siau ou abur, mietaml se @prinde cu uşu-
ritlţă chiar de la o soîntiie, ceea ce duc.e În anitmite Împrejiurări h
exLDlozij.
Bentru u*ilizma metanului În soopuri oasniioe esite ne'c®ară
o prstme de 18'0-270 rm Heo, ,oe®a ee 6e ffii,guă au o mţe® de
joasă pFesiune. Aceastia aue însă de2}ajvantijul că pmoiduce v@ri.aţii ii;jâî;ÎÎŢşn::â:iîjn;Îiîr=ăîîcîiîaî:;Î;i;U;
mari de presiune la comumatori, În fumcţie de conEumul de gaz
gia3ăŢrie#E:Î.iaA=eswt:c#1roâ:;1eozîi:
:ăhSmsţ;â,ggaşîpr]fîjînŢbGăg&saâî:c]#Îăf±m"=râamp:ş*uÎ#; sei poate Îorma în caz`fl în cime ven-
tilele de pe conducta qe^ gîze_SîTt
__g~az_u|i.es_e_n_e_ars,înspaţiul-fooapu\l,uiŢ-~-~------~--- incomplet--Î
Sistemul de distri)buţie adopbat astăzi este oel cu reţea de
p"iunie medie (2L6 at) sau redusă (0ţ5-2 ®t), .cu peduoersa 'pren iîuaţîauLe#Ţ#ă:rŢfidecraguig=EIEerîi
siu.nii h jieoam consumftor pînă la pnesiunea de uffiza.re (EO(O mm
H20). În ac.est fe`1, oonsiumul aasnic nu est.e grw,at de coimumatori
i:terşr:a%riîăr::::tâ:uglti.ef;esd:e:;:.af::
ktp±,:mhţkeŢnvgefţu:î.df±g;jaŢffimf##:Tgguwuîriâu*n:g# în afara clădirii. Micile scăpări de
1a'bai`e de ca§ă cons;tă în Eaptul că acesrbffi trebuiie supuavieghsste gaz nu intzră iastîel în cuptor. Aceeaşi
şl re`.izuite din .t-imp în tjmp. conductă serveşte şi pentm ,pu.rjiarea
Conduatele Îngropate pentru djstri,buţia msbantriui În o]]aşe conductei de gaz.

=:tiî:'eatiîgă=raeţen"ătid:|,o:espciâpti#icEegnâ=ţflîsp=e|,5*-j||Oăt%g
(Iig. 1). h juml r.ă.suflătoi.ilior se aşază o ic.antitate mai miare de Îâ:Î:np::e:;îşş:eâo:dîli:;F::În:cailîşeăs:tl:1 Fig. 1. Răsu±lătoare de gaze :
pietriş, pentiu a cTea o zonă de .mdcă nezistenţă, În caffe să se @dune de asemenea periduloasă. Pi`in re-
gazele dFenate. Conduotele se tror pmtejla oonitiia ocmziurii şi a ducffirea alimentării cu combustibfl, i±=*:Sîa;ăeuîd=6id±ii::4];g::tg:Î8aă`;§:
cure.`ţilor vagatbonzi. Bnanşamente.le c}are adimenteiază aomsuimabrii îflainte de a se răci complet spaţiul
Eooarului, ,acesta poat? să se aprindă
s#aŢşîînv:=o aowLdtiîe ,îcE rmăs°&ggsţ:Lfiu%,a::Pinst de Î"dm ia,
•Înainte de punfflea În fJunoţiune, €onJduatele se suflă. cu gaz
penh" Îndeipăi`ţarea @erului, cu aare gazu.l ar fonma amesţecuri ex-
pbzive. AceiasSa §e aonsUată ou a.jutoru.1 u"or bahane În care se ia.u
pmbe. Se dă f.cH3 oontimtului babmului şi, dacă a]iderea se. fiace
Î1;iîî;Î?giesîjeiîîîj#:şr:eo;Î;:Î:sîrE.i,|Îjd:gfăiaâ;lâ;=ri:c::Îît:ălş:ăt:reeăŢŢŞcelîiî
ză automiat În momentul întrei`uperii alimentării arzătorului.
fără poicritiri, Însie]amnă că a ftst e"aouajt ®eri dan oonjdiuctă. ".e-
buie avti În veid.eiie că la viri;ffle mri ale gBzuH,,ac± antre-
nează buH?ă# de piatiă , qh con/dut}te, rămasie din nqglijienţă la
elemeE#gguporn:##gi*epEoigţiâ#d:â#z:â#ufool33Fddeîo€â:
m"taj, Qai`e pot rmo.duoe şHoînbei şi piiovoaJc`ă apri"derea gaz5um la
Îcnosâgtge:tiâgeerp=,tf[ÎcîgtiîŢăăffeg=Ţm#cd;gnînrig]E;,[:îanrt®reL®:Ţ:
ţedw de e"cuare. peri.cx]1e oe djuc la expbzii.
51
50
 4. ACETILENĂ
affu|îââ#tn@îkaseo,gă,şzif*Îgţbaâo,Ţgri:d-ig=irgstiomu®şârmqsetg
Din pumot de vsderie chimic, aKBtilen.a es;te o hiidroioaHbură
:ăîigi:tsădemmt:î#k]vgî=ăbo:arF?hsiedmdă:ŢEpem±gu:°nr®Îa:ae#=
ţiiednesiăsseeeo#bciănepfentipfm®mpctuîlnbcrî.@ioggădeiâ:ţ.boAŢ®firir±e#Î
gjţ:|e:e|=Ţ:îcg#=%ăceţlfşîă#Fâ;,0%gzvg:|reâ®=a=tL-
Confoim legii gazelor (1) presiiinea dezvoltată prin descom-
punerea acetilenei pure (neamestecate cu aer sau oxigen) este În
medie
TnaA:^ de .12 10
JJ^ ori ^_±
mai mar;
..__! decît
____ presiunea
_ i ^aniţială
,.... _ a gazului
--Î)1--=--f5, iooo-+273-T __|enită_adioetilenei,_În`_care-ea_mai_ma]?e_.parieu-căldurii-de-reacţie-
-12Po;
ro . 273
Po, Pi ± presiurile iniţidă şi finală, În at :
3oăgî:=per:ŢgtiiânieŢţ=uă s: f#ăLi: oŢ;o,nt_ pem
amotsapea pmoesului de descompunere este neoesană o ian,umită
:FiF@Tgiş;oăŢâiopa:gteafit:=Ţgănîinggaaz|::)?fâe-ânş%i?ne#âani:ă
•(#hă`trd-eogi;#uăăinE::enrtă;s,î:a-agtcflEgnăc,.:apurddesâ:e:gFîâmctE[
La. comprimarea acetfleniei pmiecdul de explozie ffeşite oa ur-
inare a apropiierii moleaulelm de gBz Întie ele.
Acetilena se lichefiază la presiuri rehtiv scă2"te (.de exemplu
la 63 at şi 10°C). Prin răcire lia temperatmi coborite liidiefierea; are
lm lja presiuni mad miri.. În sbare lichefi®tă ea este foarte sehsirilă
la ş/ocuri şti foarie explozivă.
Pe lîngă o pi`esi.um mărită şd o temperabmă riidicffită, de§om-
punerea acxgtilimei este lia`vorizată de pmzenţa catau2mborilor. I)rept
găFŢŢgiaEgâîcŢiD3ri=ţmŢnstfflii:,sEi:Ţăo#Ldedâgni#tnra±
â=egâŢ:,iÎ:gzauţu=eŢ:v=ŢFmşrrgl±1id::=Ţcse#tăâăei.cesepmd-'de
mffifeiŢcă:b:cmstţî=stnŢBr:fim:Dîfl#pE*niŢigeuq=#iesfî::ea3±
amesteduri .eJaplozive În lirite foqnbe laHgi (2,5Hioo/o). Cele qhai
pericul;cHase sîmt amestectriile came conţiin întie 7 şi 13o/® vol. ăceti-
5e
lenă. Aceste amestecuri e:Fploidează prin încălzrie la tempemburi
de peste 500i°C şi mai ales prin ieomprimare la pz`esiuni de peste
3 at. In prezenţa oa!talizatorilor amimtiţi, tempenaifflma de explozie
poat€ scădea pînă lia 28{OL3.Oi0°C.
Prezenţa umi;dităţii este m fatctor. imporiamt în pr€venirea
iniţiei'ii desoompunerii acetilenei. Asigmî.nd sa,bumarea au vapori
de apă, se micşorează evenbualitat)ea unei e]plozii. De asemenea,
pemtru preverir`ea desoompunerii aoetileniei a ftst găsită efioace
diLuarea cu a;zot, Iri(dmgen şi hidro.Qariburi.
lenţaTn=ţ:gE?udneel:p=ese.âenîlaeniâiiti:îîtedifesckigă.Îăeţă=:inesig3fl:ioşţ
forma geometrică a vasului Îp 3 trepte de violenţă (fără o demar-
caţi® netă Înti.e ele) şi anume :
1) Răbt4f7z€tea este aanacteriziată prim]tr-o de§compuneri r,ehtiv
esbe preluajti de peffeţii .vaisriui, proeesul decuqgînd ,politmp,
(1)
apr\orape de izdberm. Cheşteri.1e de pi.esiune sîn.t ±oarie riici, de or-
diniiil 2- oi`i pr`esdunea iniţiLală. .
•2) Ea:pZozia este oamajdterizati printrJo des,.aomprunere atit de
mpidă, încât căldura ` nu poiste fi tiansmisă, prooesul deicumgînJd
pi.aatic a'diiabatic. Pre§itunea creşite .bmis)c de 10-1.5 ori fiaţă de pm-
simea iriţială.
3) Deto7iaţb este c"rajoberizată prin propaga.re© u.mdei de şoc.
A"tastă formă de desoomprumere. po®i€ apărea numai în recipiente
în care cel puţin una din dimensiimi este suJ:icient de mare, iar
celemlite nu sînt niici ele s.ub o anumiiti limirbă (conduct:e, react;oare
cu un anumft .rapori drimet"/tu7ţg6me efc.). Fenomtenul cmstă În
fapbul că aJc€tilenia, desioc)mpusă într-o anumftă p@rbe a instaLaţiei,
comprimă ptiernic a"tilena nedes,compusă, Îmainite de a se des-
compun€ şi a"easta. DaAcă umda de şoe lovjeşte un obstajcol (rio.binst
Înohis, fl.anişe oamlJe etx:.) eba se refletiă îmtocm'ri ca în cazul „1ovi-
turfi de ber`bec``. Pmeritmea în oaznil detomaţiei nu este îii ri€i un
rapori cu presiu.nea ini.ţiţală Şi poarbe atinge vdori de mii de ahos-
fere. Viteza de detonaţie a acetilenei este cuprinsă între 1000 şi
3 000- m/s.
ti|ene?râge:xstpTicăoo#dif#o:i=nŢ:ptsâpăabfaî|răiîo=ăe:epiopzăa#i
desiLriompunier©a. ei esite pi.e€edată d© polimeriz]are. IJa tempei.âti]ri
peste .400i°C, moleaulele de aic}etilenă se combină în moleiQule ma`i
€omplexe \@en2]en, stiren etc.). Căldum dqgajLaită la pc)limerizame
duce la creşterea temperaturii acetilenei şi crea.ză .condiţii favora-
bil€ eHploz,iei.
53
/

=Le±or:;=i#:ră:ăâ|rieeineaei,#Ţj|:jŢÎ:-i*:nnâa#gŢ:Îoddâeea:-io#i:
presiuri pînă la 10` at.
Ou soluţii apoase .ale sămilor.d.e argi"t şi cupiţu ac;rtilem
reacţionffleă, forini^nd pi.©cipitate ale ace>tiliurilor respeotive, caJte
po§edă proprietăţi explozive. În a.mesffiea cu clomiil acetikn,a r€@ic-
ţicmează la lumina zilei.
Aj®tilem ăd3e utiliz@tă ourem la sud,una autx]igenă a meţa-
lelor.. În ultimii ani a luait o maffe dezvolbafle uit,ilizai.ea, at;etilenei
În djf€rite sintbeze chimicp.
a. Fabricarea acetilenei. Pentnu scx)puri de siudură, acetilena
se obţine din reaK=ţia car}biurii de dalciu (oambid) cu aipă. Pericolele
_da+explozie~ce-însoţesc-aeeastăiaibriaţieie-dator-eFiH~spTEFiârpTă=L
. trurierii ae"lui în geneFaitm `şi comduote şi oreşiberii presiunii şi
temperuturii peste limî;tele admise.
Carbidul sie păstiează în depozLte fffite d`e umezeală. Peiim
deschideisa butoadelor de oambiid se iinterzice folosirefl sculeloi. came
pmduc szcîn;td. In acest scop se vor folosi ins.tmmente din meqde
neftroflse.
0 c@uză de explozie poate constitui prez.enţa în car3bid a fero-
siliriultri, întmrit l,a l`ovinea buicăţilor de feriosiliiciu de pereţii va,
stelor. sau Între ele se pot piiovoca soîntti. De ane®a, ferosiliciu] se
elimină din carbid cu aiutorul unor separatoare electi`tomagetice
spadale. Triebuie aMu* În vedffe că ferosiliiciiuil cu un oonţimt de
peste 3ioo/o siliiciu nu am pTioprieităţi magmeŢffice. Penhu evitarea
seînteilor se recomandă ca supm[aţa intterioară a bu"cărdoi` pentru
carbid să ±ie căptuşită oii ailuminiu sjau cauci":.
•Î"ainte de pormrie, generta;torul de ;cBtilenă se spală cu a`zot
pentru îndepămtjarea. ae,ruluj diin sistem. Penbu a pmte# g@nem-
tomil,.Împotiva undei de expdozie da.torită înixiamcc"fi flăc.ării în
cazul unei explozfi pe comdudtă, se pmevăd gupape hi'dreulice. Ca
lichiid de Î"?hijdere se jolo6eşte de obiicri apă. N.u este admisă des-
chiderea .gu.rii de vjzibare a genemtorului pentru control sau efee-
tuartea unei rgparatii Înainrbe. de a spăla gmemtom]`l c.u azot.
dn ma,jorftate`a ţărilor pgesiun`ea mţaxi.mă de generare admisă
este de 1,5 ®t (pi.esîuni mai mari sÎ,n`t În gemeral inteirise prin
lege), aoeasta repTez`enbînd lrinita. la aare îmoepe descompunerea
aoetilmei. Penmi a împied@ca ti`eştemea pneţsiunii peste liriti aid-
misă, gmmstoml se prevede cu d.ispozitiv de Şigimanţă (uml sau
54
•găeiga:;:ul:â-Îge:nă::Ţgpi:i%:d:enâuiEie;:eang=1Îâăa:asiEi::hme?ÎîkŢie:
În -aitttiosferă.
Pentru pmte4ia genm.atorului de pr8§iuni excesive se mon-
•±=p:[|gE::a:nigş-iEeF±e.âRiupşc:j;5uraşmm%Ţia3:Erâo:F#::lşsă=i:uL-#;Î
toame presi.mii limită de lucru.
%:rng:8ţep:eîe@ţâ%#ţ:no:gft?:-:;a:E#asî:eiŢi±ffl7ggj:i:1Îţă:ăttiî:3;::
la de.păşirea temipemturii de regim.
b. Com rimaTea acetilenei. CompresopreŢe deLintie aoetilenă trebuie
_g=3jiăd?t.ŢmFmt*;1Ţ:ă;TŢîe_rţ+ţŢŢ3Ţă:r_!!|:mrr:ă:ÎEieIÎ:E:;ă-iiăii!Îi:Ee:::i|iî
-trepter-Ra
r_-_- -_ _ `
fie foarte apropi@t de doi. Se utiHzeJază compmsoare cu mai iii;iii.i,c
ŢÎIÎ"Î:ed#aîăgg:g:âîâmîinit;i.;eaşer:ăloţuedîuîiieeăşcîoFŢâîî:ÎgîdFăuâ;:
În ulti" vrerrm, se ufflizea.ză tot mai freovient pentm "i-
g:rSŢHL#i:3eimŢÎE}€esH°pŢoeatggrifit#e
•
" in'el de apă, - au
Pe partea de aspinaţie a oompi`esordui trebuie să eris#`per-
ma'iiienit o supratpi`estme pmtm a evita pătiunderea aerului din
extffior. Un manometiu " cD"baict cpreşte autonri compresohul,
cîitd .presi.unea scflide suib '10 mm 1120.
€. Încăi'carea în but6lii. Transportul ,şi depozitii`ea acetilenei
gaz»ase în butem goale m pmesiune,a peste 1,5 a.t nu esti admisă.
:Lnplâ€=ţeomnoiiFăe,p?=#edgeâtbiupcgieriŢ6âgfgp=r:tui:iaâ=sttîlânoedi,Îâ
Qomprimarea ajostilenei în butelie, gazul se repariizGază În porii
rnăî.iâen=..get=Ţ?bE%:eianîce:g=,âi@tioee:-t=rri:ufnampffln::duâE
gaz.
Pentru a mări capacitatea utilă a buteliilor se foloseşte
propriritea a!cGtiknei de a se dizol:vei într-o serie de solvenţi. I)e
ob@oei.-se utLlizează oa s`ol\nemt aceto"i, în care la un vol.um se di-
2®1vă cima 2,Oi volume de aioetilenă Ua temperatma de 2i0°C. Piie-
zenţa acetonei reduce pericnlul d'e exipliozie- a acetil,enei. Acetilenia
55
 oare §e îmibuteliază trebuie să fiie uscată în .prealam, Îptmtit
unffitatSa rinşorează oapacit@tea de dizolvare a acetonei şi În
acest fel se reduae cajpaci.t{abe`a utflă a buteliei.
5. AMONIAC
Amoniaioul, În cx)ndiţii obi§nuite de temperatură şi pŢesiune,
este qn gaz mi uşm decît aemil (densitaŢEeaL faţă de aer 0,586). EI
se transporiă şi se depozitează sub pre§iune în 6tare lichidă. Pre-
zeni2a lui .pchati fi uşor constataită dstorită mirqguilui putemiic pă-
trunzătoB..
În stare gazcHasă m amtde În aer la temperaburi obişnuite. De
aiceea el este oonsiderat ades\Bori oa, inofensiv din punct de vederie
âl®p=*,luăE:id:i==ffl#Fg|uegtmiâ.cî=sîâag:eoui3aiîgţ,ag|fffomrt:
--m-ează-.cm-aemLmes'tscuJi-exrioziwLîntrE-iimfte|-e-|-6Fi+7jo%-â=âusE:=n=#a=toa|EciLaţsi=adpeei.J.m#ă:e::L=Ţ|=da=îF
volum, amestecuri ce se aprind cu explozie la temperaturi peste
780loc.
iE= •.În oxigen amoriaail se ai)rinde la tempematmi obişnrite cu
âgŢa=retfte#indîioamzodt5Fg2,otţNeo:,:uŢ.bxh±nŢş:flŢeop#eernmi:
şi c.are la rindul său fomnează, cu vaporii a numeroiase substanţe
organice, amestecmri fnamte expbzive.
mentiîehî'=iFpo#ŢgnŢîbaGiun::'oşŢfmi#g€Îa°;risnegg;C]°flTrgŢaetîme±e:
riamiri` peste 80iopc sa.u daborită umei descămcări eleotrioe.
Amori,aicu.l gazo§ distrugie glandele laicrimale şi atacă orga-
g,eolg g7is3Ţinatorii. Comeentraiţîa maximă admisă .În am es,te .de
Se utilizează c.a agent frigorific, la fabricarea îngrăşămintelor
şi într® serie de §inteze chimiice.
a. Obţinerea amoniacului. Amesjtecul de gaze pentru sinteza
amoni@cului se obtine prin ocmversia merbanulnri ou vapori de apă,
înjtr-un cupbor tubumr, la tem:peratura de sioi0°C Şi pff esiunea de
20 at. Gazx31ie .bogate în hidrogen shtt supuse unei ardei.i parţiale
cu aem la tempenatura de 10ioio`°C în soba de amdere, oŢ\ţinînduTse
un amestec ocmţi.nîmd tid părţi hiidrogen şi o pmte azot care seT-
veşte penm simteză.
Periioolele de in)cBndii şi explozii la siniteza amonriouliui sî,nt
ăeegaă:ntdeezăprf%zînââz;Tno:ga=mtjnmfŢ=#A:tg]g=Ţr=Ţ,u±aîttuîîcgz::
lucrează la presiuni înalte (pînă la 450. at în secţia de sinteză)
56
măreşte consi,denaibi`l periocdul scăpăriLor de ga2e. Gazele fiind în-
călrite lta temperatmi superioanre tempedaturii de autoaprindere se
pot aprinde în contaot cu @erul.
• Un pericol imporianrt de ezplozie îl prezintă soba de ardere,
unde o cmeştere exagemtă a tempemtturii poate conduce la dis.t`ru-
gerea Înzidirii şi slăbipeia rezistenţei mamtalei. Pemhi a eviba peri-
ootul, manbauia sobei se acoperă cu un stnait de vopsea care-şi
S:F:r.gbsă.h#i=g:::âl;au|#rFiîşăieapLgpîe:aEiti.gne;uegnicŢ.m%n.P.sst:|,aoî:
de ră;cire cu apă a exberiomriui mari)aded.
I.nstalaţi'a de ref.ormare a gazu.lui mstan este pr`otejată cmnba
eve!itualelor avarii ce s-ar produce la o întrerupere a alimentăi.ii
m'ebanuliui, aiburului sau aem`lui la o cădere de curent, prinftr-un
sistem de sigturanţă. I,a intiarea î.n funcţiuine a aeestuia, pompele
titnp se .aprind arzătoarele auxilia,re pentru a meinţine pruduicţita
de abur, cai-e se introduce în cimcuitul principal şi în fascioulele
g:riţvinaiecegtreâocdălziŢâ:-ş|grsudiinaîimŢgăîz';a#sFiea:edoemouripŢg:i|âr,C::
şhrga gazelor În spaţiul focaruiliui şi aprinderea lui cu explozie.
• In secţia de sinteză se v© i.u`mări p.ermanient ooruc€ntmţia oxi-
genului în amestecul de gaze. I-a un conţirmt de O,20/o oxigen în
amestec se vor lua măsuri pen"i a găsi cmuzele apariţiei lui. Dacă
oonţinubul oreşte pînă. la lo/o s'e va, opri fabricaţia. Nu se `na pomi
instalaţia decî.t după îndepăriarea caiuzelior care au condus k apa-
riţiâ oxigen.ului în gaze şi sufla,reia cu azot a r:eaoborTULu.i de sin-
teză Şi a ccmd.uictelor.
b. Depozitarea şi transportul amoniacului. În timpul depozită-
i`ii şi transportului amoniacului lichid În vase închise, o parte din
ainoiiiac trece În fază gazoasă, creînd o piiesiune în vas corespun-
zătoare temperaturii mediului exterior. Astfel. la temperatura de
20°C p.resiunea este de 7,7 at, iar cînd temperatura este de 40°C pie-
.siuriea atinge 14,9 at.
De aceea buteliile de amoniac se vor păstra departe de sursele
de căldură. Distanţa pînă la radiatoare sau alte aparate de încăl-
zii.e trebuie să fie de minimum 1 m, iar faţă de un foc deschis de
minimum 5 m. Cisternele de amoniac se proteiează pen.tru a nu Îi
expuse acţiunii dii.ecte a razelor solare,
În cazul efectuării unei suduri la vasele în care se găseşte
amoiiiac se va goli mai întîi vasul, apoi se va sufla cu abur şi azot
57

pînă .1a Îndepăitarea completă a mirosului specific. de. amoniac'. La
tempeTaLur,a ±lă.cării oxiaioetilenice §au ia-arc`ului elâcitric, €xp]ozi.a
amestecului de amoniac şi aer poate fi deosebit de putei.nică. Din
pi`actică se cunosc cazuri cînd rs-au produs explozii. în timpu] §u-
durii unui vas ce conţinea amoniac, deoai.ece nu .s-a su±lat În prea-
labil vasul. ,
' 6. CLOR
Clorul se prezintă sub forma unui gaz de culoare galbenă-
verzuie, `mai greu 'decît aerul (densiiatea de aer 2,49)..,Este n!e-
€ombustiibil, însă majoritste`a produselor combustibile feacţionează
cu clorul tot aşa ca şi cu c)xigenul. Gazele Şi vaporii inflamabili foi.-
-faagş::şgş;z#i#a*o±EŞFHe:iî:ÎL#af:.=#utstîb#g:stiieic::a:âggŢ,:-
cu lridrogenul pentru a forma ac`idul clorhidric are loc cu e.Ţp}ozie
la Încălzire a amestecului de gaze sau la o Liluminare putemică (cu
lumipă solară directă, magneziu incande§cent etc.). După o aprin-
dere piealabilă, amestecul continuă să ardă liniştit. În mod asemă-
iiător are loc ai.derea metanului în clor. Cu acetilena .clorul for-
mează amestecuri care explodează numai sub acţiunea luminii.
Este un gaz otrăvitor. Atacă căile respiratorii, iar la conceiitra-
ţii mari provoacă moai`tea. Concentraţia maximă admisă penti`u -na-
lele industriale este de 0,01 mg C12/1 aei`.
Clorul se Întrebuinţează la obţinei`ea hipocloriţilor, a c]c)ruri-
lor, la sterilizarea apei, la fabi.icareă insecticidelor, materia]elor
plastice şi în general ca agent de c.1orurare. Se obţine prin electro-
liza soluţiilor apoase de clorură de sodiu, odată cu hidrogenul şi
hidroridul de sodiu. Pei.icolele şi măsurile de prevenire la Îabri-
caţia clorului au fost descrise la obţinerea hidrogenului.
Se depozitează şi se transportă În stare lichefiată la pi`esiunea
de 6 at În tuburi de oţel. Recipientele cu cloi. trebuie ferite dE de-
;erţâ:ă:iuf;:irceo.mşdeaîE:.ozsi:e;=:Î:FiaŢâts::c::|bâtemaţ6eet:|oe=:,uătib.ii:aî;
hidrogen, hidrocarbui.i; eteri, terebentină sau metale fin di`.'izate.
Re?ipientele cu clor se depozitează în exterior sub un acopei`iş §au
În clădiri bîne ventilate.
La stingerea incendiilor în prezeiiţă de clor se vor folosi apa-
rate izolante. În caz de asfixiere, accidentatul se va scoate din at-
mosfei`a vieiată şi i se va da să inhaleze vapori de alcool etilic.
Este interzis să i se Îacă respiraţie artificială.
58
7. GAZE PETROLIERE I,ICHEFIATE
Sub această denumire se înţeleg, în general, amestecurile de
il:uî;::Îi:,Eîiî;ie:rî[Î:Îtăa:tibv:Îi:âp;rîi:icîtl:t;Ţ;::d:2.an:tîr;p:iie:s!ti;i::iireoEtîo;Î::
hidrocai.bui.i În diferite proporţii. .Ele mai pot conţine cantităţi
mici de etan şi etil€`nă.
3ugîlzbş!af;lăes::âtr:1hgeiăe:l;g.â:e:;:Î:%:.::le'i:9:1ă:dîă::snşs:câ:făa;f::inooaflî
fice, solvenţi pentru uleiuri şi în diferite sinteze chimice.
în compcrziţia lor inti`ă butanul şi izomerul lui în proporţie de 90D/w
restul fiind propan. Ca agent fi.igorific şi solvent la rafinai.ea ule-
iuriioi. se Îoloseşte propanul. Propilena,` butilenele şi butadiena
I _1 ± _ 1 __'_se
^e
utilizează. În dff erite sinteze chiriice pentru fabricarea glicerinei
sintetice, alcoolului izopropilic, maselor plastice, cauciucului sinte-
tic et;c.
Gazele lichefiate sînt uşor inflamabile. Temperatura de auto-
aprindere variază între 430 şi 455°C. Cu aerul lormează amestecuri
eplozive. Limita inîerioară de explozie variază înti`e 1,5 şi 2,00/o
volum, iar cea superioară Înti.e 0,5 şi 9,50/o volum. Greutatea speci-
Îică mare a acestor gaze (de 1,5 - 2 ori mai grele decît aerul) mă-
reşte considei`abil pericolul de incendiu, intrucît se acumulează în
PăfţiJe inferigam @le Încăperilor. Îndepărtarea lor prin simpla des-
chidei.e a Îeiestrelor nu este posibilă. Este necesar să se creeze
Cui.enţi putei`nici de îer, prin deschiderea concomitentă a uşilor şi
fei.estrelor. În cazul unei ventilaţii artificale, gurile de aspiraţie
trebuie amplasate imediat lîngă pardoseală.
%cdă::.:;:;::eŢ::s:erepîţt:e;:::lafz.sîm;Eat.ămm::râezâdEe±o,:oc:o,îîLn::tcuălpeăâ::Hcaăusâ
turăşŢrş:=;Îu:emainvtâ5ocrîl::ecxaigl%&fle:3r.c:ircehl::i:tede:Fttrleatgea=g?g::
hchide. Greşterea presiunii cu temperatura nu se datoreşte Îenome-
:1Elă-iv:şo}:ii.la5a=ea::rffimtiăcăcacuazăl,alagaoz?lLccălzsi::ilrneţătiţ:ţ:.:ig:Erueisilj:
nea gazului lichefiat creşte considerabil. Astfel, de exemplu, în ca.-
59

zul propanului lichid la aeşterea temperaturii de la 0°C |a 40ec,
presiunea creşte de la 5 at la 12 at.
Îe:l::âîîâ:.iî:ţă|;Î:vâ;iâfeîe;:o;Îdaîet:fa:zt:Î::ÎÎ:r:;;t:Î;;vgîeîzl::3Îl:atrfâ3go:ill:A:ÎÎ:
• a. Îmbutelierea gazelor lichefiate.. Controlul buteliilor se face
;€i:::.ei::riîi:Î:-cg;ge3:::;:;v:i::eie:;e|::c%ru:;:kîg;năă|Îeg:eî2Î;Ee:ig:eoâr;:îîuef:oe:ÎÎ::
supraîncărcarea buteliilor.
ăî;nrda:f:iî:;n;ââ:::Îîcegîâ:ib::iîîildececăigŢ;tţ:::ej,iîuie;4:îc:ÎeieEi:eibi#u:l:vîjr:|Î:cr;g|rr!e:
1ui, apoi cu ventilul deschis şi piuliţ.a de sigumnţă montată, spre a
c6ntrola etanşeitatea acesteia.
;::ărj|:C:otî::Îenf,:i;|bngueet:e:Ee:f:;|ieîBSP:rt3bf;Î:gî:e|Î:tggg:dpîî:et]ătănn.:
tarea capacelor de protecţie sînt transportate pe rampă şi aşezate În
poziţie verticală În cel mult 3 rînduri suprapuse. Pentru transportul
buteliilor În interiorul staţiei de încărcare se folosesc cărucioare
avînd bandaje de cauciuc ]a roţi, În scopul evitării fomării scîn-
teilor. Se va evita depozitarea buteliilor Încărcate În aer liber, f ără
a lua măsurile de pi.otecţie Împotriva radiaţiilor solare (acoperire
cu prelate).
Hala de îmbuteliere se construieşte din materiale necombustî-
biie şi se prevâde cu mai muite uşi metaiice dispuse diametrai opus.
Instalaţia electrică trebuie să fie de tip antiexploziv, iar circuitele
principale şi Întrerupătoarele se montează în exterior.. Se va preve-
dea ventilaţie artificială cu gui.i de absorbţie În pardoseală. Pentru
a nu produge scîntei, pardoseala se acoperă cu un strat de bitum,
iar pardoselile rampelor de Înc`ărcare şi ale magaziilor de butelji se
execută din calupuri. de lemn. Tot din aceast.ă cauză, pentru strîrige-
=ÎăamŢ::,fi:Î:%rmsee dîgt5S:nu;n:Îca.;.ă Unelte Care nu Produc scîntei (cLhei
`Pe teritoriui staţiilor de Îmbuteliere şi depozitare se interzice
cu desăvîrşire folosirea focului deschis; Reparaţiile ce comportă su-
duri se fac numai după oprirea procesului de producţie şi evacuai.ea
completă a gazelor. .
60
H.`:Flii,j9r,ii::``
o con:â;::udset:g::e: infcoer:#lîo:' sîst:=aîndşhigbcuute;iâ::i`|see âroei'iâaî,3?`, î r
În exterior. t
b. Distribuţie şi ritilizar,e. Transportul buteliilor de `1a staţia
de îmbutelîere la centrele de distribuţie sau direct la consumatoi`i `
se face cu autocamioane, prevăzute m stelaj special. Pentru a
preînffimpin.a exploziile şi incendiile, buteliile se aşază numai În
poziţie verticală, evitîndu-se lovirea lor.
Autocamioanele pentru transportul.buteliilor vor avea toba d;
SgîanptaeEâ:tîî:tpir5eua|ginm:âţ.ărtşiupi:e;i3:|E|ecu-sitaetî?e:et|reugrâăi:,erâî
şi cele pline - vor avea montate piuliţele de siguranţă şi capacele
de protecţie..
La distribuţia bute]iilor la consumatori se va verffica etanşei-
•tatea.. cu -a-jutQrul emulsiei -de-Lsăpun. -Nu--se .va Întrebuinţa-Îmficesr--
scop chibritul aprins. Buteliile ce prezintă defecţiuni vor fi resti-
tuite centrului de distribuţie cu capacele de siguranţă şi `proteeţie
montate. În cazul în care, din cauza ventilului defect, gazul nu
poate Îi oprit nici după montarea piuliţei de siguranţă, se va Îace
golirea buteliei într-un loc viran, departe de orice sursă de foe.
La utilizarea gazelor lichefiate, ca urmare a scăderii presiunii,
În interiorul buteliei se produce o vaporizare, astiel încît, prin fur-
tunul care duce la aparatul de utilizare, gazul lichefiat trece în
stare gazoasă. Pentru a cTea o presiune cai.e să nu depăşească Pe
cea admisibilă, buteliile sînt prevăzute după ventilul de Închidere,
cu un regulator de presiune de tip casnic, care reduce presiunea
la 200 - 250 mm H20.
Cauzele c?re pot da naştere la incendii şi explozii sînt legate-
Îîa;:eîsâeceţr:e::l:e::go:b=eŢ;f:rg|Îa:teo`nîsă:,Ţîţ:Îi;a|:p:r:îecaEŢţ:şllşle:r:ă;:p:Î|Pr:oeapcl::!
deschisă, aprînderea arzătoaTelor după ce în prealabil au ieşit gaze,
folosirea buteliilor ±ără regulator, sînt tot atîtea cauze care pot
provoca incendii şi explozii. .
.stes:e::r:.::::teeni;:âzeinn::ngai::[uşiî:xEăoc:georr;.câlerT|naăait=PŞ:tâ::
constatat aceasta, se .interzice folosirea focului pînă la completa
aerisire a încăperii. .
În timpul iernii, presiunea În butelie scade uneoii sub limita
de vaporizare, astfel Încît gazul nu mai are presiune. Este interzis
a ±olosi pentru Încălzirea butelieî flacără deschisă, întrucît aceasta '`i.?:
6E

poate duce la creşterea excesivă a presiunii şi la explozia buteliei.
Încălzirea buteliei se face prin păsti.area ei un anumit timp Într-o
cameră Încălzită.
Nu se vor folosi butelii de gaze lichefiate în subsoluri, deoare-
Cmeăîî%[`:auz ddeecî:CaŢf;Iî de gaze, aerisirea nu este posibiiă, gazui fiind
Buteliile se vor aşeza la o distanţă de 1 m de sursele de căl-
dură şi nu direct pe ciment, ci pe un strat izolator. Furtunul de
cauciuc nu trebuie să aibă Îndoiri bruşte sau dilatări la capete.
Fimtunurile se ±ixează pe ştuţurile respective cu coliere.
Reparaţiile ihstalaţiei de gaze licheJ:iate se vor face numai de
către instalatori.autGrizaţi. `
CAPITOLUI. V
pREVENmEA INCENDHLOR LA EXPLQATĂRI
PEEROLIERE
1. SONDE ÎN EZLTLOATARE `
Exti.acţia petrplului din zăcămînt se poate face prin urriătof"6lc-
metode = ® 6rubţie 'ncLtiLTaLă (tiberă) ; ® eru,pţie artifîciaLă ; @ eTploa-
ta;Ţe pTin, pompai ; ® ea3ploatare pTtm, combustie.
_Orican:e`metodăs=ar_folosi,_p_e._tin}p2!±±j_x_tr_acţieLpp_a.t.e_SLăjLpg
pericolul de incemdiu. De ac€ea -ti.ebuie lucTat cu multă gL-ijă, re5-
3=c;Îâă::sâiînnceî:iŢiîgmimsepe?:Lţcereug:ohrle@sşfeenleăg?bî:tctîte;năsurilede
a. Exploatare pi.in erupţie naturală. Pe timpul exploatării pi`in`
empţie natumlă în momentul în care se schimlJă duzele de supra-
faţă, este posibil ca ndsipul antrenat de cuentul fluidelor să se de-
pună pe ţevi, formînd dopuri cam due la spargei.ea conductelor, dis-
trugierGa, garniturilor, situaţie ce măi.eşte pericolul de incendiu. I.a o
âstiel dE avarie trebuie să se intervriă imediat.
La sondBle care iantieneiază cantităţi mari de nisip este reco-
mandabil să se pi.evadă.capete de erupţie cu două bi:aţe, penţr`.i a
Ţ3uurâHSzce=emguî:3aa:tuozr:1golrăbîlăel:ăcâlperi:,âaînscohiăe:uŢosl:eatdînpur:lfne:a:nseăi
avarii. De asemenea, este recomandabil ca ţevile de extracţie să se.
F:3lva::ăsăoTn,dr:zîenîăfnşin:;:1:m(ă€iaiuged)aeîîtuulsă#apşeeşşeeosia#`;`l:-Etâ
limită. .
La sondele în erupţie natuiulă pot apare situaţii cînd din
cau=a imor defeoţi,uni la instalaţie, debitul de petrol poate să!
c.rească. Reglarea acestui debit se Îace prin manevrarea ver~`.tilu}ui
central al capului de erupţie sau a celoi. a(utomate (dacă există).
Legătura amăturii de erupţie cu diferite instalLlţii trebu±e să
se facă, pe c.ît pbsibil, prin conducte drepte..
Pe timpul lucrărilor de inter`venţie, se voi. folosi numai scu.le
din metale neferoase, .iar mecanismul de manevră, irutalat în tiJriă,
va fi manevrat astlel încît să nu lovească corpurile m.etalice din
apropiere, aceste reguli sînt impuse penti`u a se `e\.'ita aprinderea
63=
 gazelor şi scugerilor de petrol. Tiot ,pentru înlăiturarea acestui `peri-
col, este intei`zi§ .accesul autovehiculelor în zom sondei.
Repanarea armăturilor de sub oapul de erupţie se Ja ±ace
ii.umai după ce sonda se „omoară" prin pompare cu apă sau noi.oi
de foraj.
Dacă operaţia. de extnagere de ţiţei sau de introducer.e a ţevi-
]oi.2 Se Întrerupe pe un timp mai îndelungat, atunai giŢu sondei
se inclride.
Pmtru Înlăturamea pericolului de incendiu, În cflzul deg?jă-
riLoi` puternice de gaze, se mai impun şi alte măsuri ca de exemplu
prevederea unor şarniere din lemn sau pîlnii de ghidaj, pemtru con-
ducei.ea lină .a lingurei.
b. Exploatare prin erupţie artificială. În exploatarea. uniui
zăcămînt d'e petrol, presiunea normală a stratului pc)ate să. scadă
•ii~şăa-].ungă--1a-valori--atî,t--deiedtiseŢimît--cir-ou-raţi-aim`i-dtîffi`-Îîr
strat să nu mai fie posibilă, iar exploatareâ sondeior să nu mai fie
ââ::glgiîlăăd:u,?,ăei,eăE?:âtaî:eîajupnrâFngă;înîăn|as#-7roăoîîâincamn#ţăţî
tatea zăcămîntului.
Din iaceastă icauză, s-a trecut la Îiolosirea unei .mebode d6
exploataiie în vederea extragerii aproape În întregime a pertolului.
Metoda constă în injH=ct\area, cu ajutorul unor statii de com-
pi.esoare sau de pompe, prin sonde spedial .amenajate pe peri-
metiiul stiatiiLu.i, de aier sau apă tratată, trimisă la o presiune de
20-60 at, cai`e împinge ţiţeiul ddn i.oci către sondele de producţie.
În acest scop se foloseşte şi injec.ţia de apă cajldă, a.buri supra-
Încălzit, gaze fier,binţi €are micşorează viscozita.tea petr,01ului. Pro-
blema principală care se punie la acest .gen .de exploiabai.e, se referă
la^ înlăturarea posibilităţilor de form.ar`e a amestec'urilor explozive.
În acest scop, icabinele de distribuţie vor ±i putemic ventikte, ur-
mărindiu-se în per`manenţă ietanşeitatea instaLaţiilor .de oaptare Şi
transport, starea garniturilor de .la ventile, car.e se pot ooi`oda În
ui.ma acţiunii gazelor.
Pentru a împiedica pătrunderea gazelor din sondă în cabină,
atunci cînd se lac lucrări de reparaţii, pe conductele respecffive se
moiitează supape de reţjnere. Îngheţarea apei Şi a €ondensului din
gaze, poate fi prevenită prin montarea unor separatoare în punctele
joase ale conductelor.
În zona erup#ei artificiale, la toate reparaţiile se vor folosi
!iumari scule din mebale neferoase ; În oazul că se va folosi daltă
din fier, aceasta se va uiige cu.vaselină.
6{
âlepvraăt?F,i:c:lpi:tîaijilăi.Ptrâ:1P#ŢbpâJ::ăe5iemETe=uŢbăhio,:nq:îăJ=ŞÎFat;y;i(
Se vor .utiHza chei de articulaţii, În func.ţie de dimepsiii]ii`1e` '',
ţeviilor, fără a se Întrebuinţa prelungitori ,improtizaţi.
La gura sondei, elevatorul se va coborî încet pemrEm]. a se` în- *
lătu[.a formarea scînteilor prin izbiTe.
Înainte de ,extragerea prăiirilor de pompare. şi a ţevilor. de
exti.acţie, este necesar să fiMÎ demontate armăturile de h giira sondei
şi asigurată buma funcţionare a utilajelor de la suprafaţă. Demon-
tai.ea nu va începe înainte de a exista sigurmta că sopda .nu va
maJi. erupe.
Ti.actomil-ti`oliu folo§ft pentru diferite operaţii, va avea in-
stalaţiile în per±ectă stare de funcţiomare (alimeTitare cu carbuanţi,
aprindere, instalaţie electrică etc.), făi.ă a putea §ă se producă
-FcÎHE5iŢ-sTăir-'EâTzlâiTnŢenFdeTIşfiîiăEfETfilTzăria-Siffi:aŢD-fiŢ
aceleaşi considerente, troHile şi alte dispozitive în mişcare, vor fi
bine c`entrate, unse, fără posibilităţi de a forma scînri:eh prin fi.e-
care ; la €ele eai.e posedă ±rîne, acest.ea vor Îi bine reglate.
La extragerea şi deşimibarea ţevilor de extracţie se vor uti-
liza m.anşoane de pmt©cţiie, iar la departiinarea §`ondelor se va
urmări ca dispozitivul de etiamşare să nu fie uzat, pentii a nu ieşi
gazele.
Îiicălzirea amestecului ce se introduce în sondă, se va-' face
îiidirect, prin fo|osîi`ea abumlui, aerulti.
Funcţioniarea motoar;elor electrice şi a celor cu ardere in{emă
va.fi asigurată În bune condiţiuni, iai. ouplareia pompeloi` şi a dife-
riteloi` agregate se va.face cu multă grijă pentru a nu se pmd.uce
.scintei.
.Robinetele, indi±erent mde sînt montate, trebuie să fie per~
manent în stare de funGţionare şi să se maripuleze cu uşur`inţă.
0 atenţie deosebită trebuiie acorda`tă dnstalaţiilor electrice, fo-
losdte la .îl.uirinat pe timp de iioapte şi c"e trebuie să fie În per-
±ectă stai.e de funcţionare.
ricTările cu foc deschis sînt interzise În jurul sondelor şi,
în caz de absol.ută nevoie, se pot ±c)1osi nmai cu |uarea celor mai
stricte .iriăsui.i de pre`venire şi stingere a incendiiloi..
d. Exploatare pi.in combu§tie subterană. Prin folosirea acestei
metode se poate asigur,a €xtnagei.ea @pFoape în înitregime a petno-
1.ului eonţinut În stra'turile petmlifere. Căl\d.ura. necesară Îliuidificării
pettrolului se obţi.ne Srin arderea pe loc a unei părţi reduse. de
5 - c. 1119
65
 petrcfl (5-150/o), oonţinută h zăc.ăm". iDeplasarea apei şi a ţiţeiu-
lui ±1uidizat are loc d.atotrită împingerii ®cestora de către gazele
fieFbiEţl:ffpzFi:.Fas3oEeF%âdjeufidejăe|bii sondei d,e iniecţie, se obţine,
de obicei, cu ajutorul încălzitoarelor ele\ctrice de 50-60 kw.
Dirijarea continuă şi controlul de§făşui.ării procesului de
ccmbustie. subtei`ană se realizează prin sonde de observaţie, pre-
v`ăzuite cu temompluri, prin exec.utarea continruă de analize a ±]ui-
delor pi.oduse .prin sondele de exploatare sau periodic, prin §ondele
de obsewaţie.
Atît la sondele de fihjecţie cît şi la cele de pmDducţie, din €auza
temperaturilor ±oarte ridicate şi a proceselor de coroziune, se pot
ivi defestări de ooloane, ale capulri de erupţie etc., cai.e pot dnc:e
la fcmam de cmatere În apropiei.ea sondelor şi chiar la scăpaTea`
-T-omdelor'-în-ei`upţiErliberaTitvîîiaiăljr-mTâI.e~affiărn-fh~riâîEaTieTHd--
lulud fierbinte În contact cu aerul.
În spatele frontului de ;rdere, temperatura în strat ră"Îne
g:gTlsgâd:lpâaetăin:gcn#Ţ3:â-Fot:-=3inianre:c#:ntâŢc:l:i.Fnă.3#ii-.spăş
sondă, uneori este neces@r să se facă o circulaţie de aei. i.ece în
strat.
`Dată fiind mzistenţa redusă a echipamentului folosit În son-
dele de producţie, se dmpune i.evizuirea lui. periodică, înlocuirea
Pieselor şi a bumlanelor Înaint€ de u27ura completă, pentru a e-tita
producerea de accidente tehnice Şi incendii. De asemenea] trebuie
rev1"i=tgaţ:ieentiieervee;nt:;e;:oşnîtgtae|:tus€;er±:;:;°o:dfTtde=asei"nea
+emificate pentru a fi În permanenţă în stai.e de fmcţionare. Un
accent deosebit se va acorda asigurării funcţ[onării nomale a su-
papelor de contrapresiune de pe conductele de refulare a gaz€]oi`,
asigurării etanşeităţii conducteloi., manipulării ventilelor etc.
Metoda trebuie aplicată cu multă rigurozitate, pentru a nu-
pi.ovoca o erupţie liberă, care este foarte `greu de oprit.
2. PARCURI DE SEPARATOARE
Petrolul extras din adîncul pămîntului, conţine În masa luî
gaze die sondă, apă, nisipuri şi alte impurităţi.
Separarea gazelor, apei, nisipuril6r şi a altor impurităţi djiţ
petrol se face ou ajutoi.ul sepai`atoarelor, care se montează niat
multe la un loc, alcătuind aşa zisele pa)rct4r€ cîe separcifoare. În
66
Principiu, pai.cui`ile de separatoai.e se amplasează în api.opierea
căilor de acces din schelele petroliei.e. Capacii:atea lor de depozitare
depăşeşte 2 000 m3.
Separatoarele cc>nstau din rezervoare ailindrice, 'aşezate ver-
tical, pi.evăzute cu conducte de intmre a petrolului scos din sondă
şi c.oiiducte pentru separarea petrolulud, gazelor, a apei cu sare şi
a aisipurilor.
Un separator m.ri este prevăzut cu indicator de rivel, supapă
de sigu.anţă, manometru, regulator de nivel cu funcţionare auto-
mată: gură de vizitare etc.
Se deosebesc mai multe tipuri de sepai.atoare : ® de ât2altă
pres2ime ,. © `medi,e tii.âstune ,. ® joasă prestune. Cel ăe î:paltâ Pţe-
siur`_e funcţionează la peste 35 at şi se foloseşte la separare.a` gazelor
de la §ondele care produc prin erupţie la presiuni i.idicate ; gazele
iEŢiiiriFe-iE la dimentarea FEÎIŢUTŢgăfl-Î-
tai.ea dă]..ectă a altor sonde etc.
. Separatoai.ele de presiune medie (15-35 at) sei.vesc 1; s`er`a-
i.area în ti.epte a petrolului de gaze, dup.ă ce trece m'ai Întîi Prin
sepgi`atoare de Înaltă presiune. .
Separatoarele de joasă presiune mlizeaz`ă presiuni pînă la
15 at şi sepai.ă gazele de peti.olul extras din sonde care funcţioneaz`i
1.a pL`esimi reduse.
Separatoarele, indfferent de tiptil lor, funcţionează automat.
sDuapcaăpal'l.âă|:;1neaatăcrde€tesigpt:rsăţăŢalpoârnea.aîtnăsiz,e|ântsrîătîndiiFaş!iuEâ
căti.e un coş liber, în cazul Î.n care nu sînt montate staţii de dez-
`benzii`.are, flie că se tririt la aceste staţii. Coşurile pentru eva-
€uarea gaz€1or trebuie să 'rib'ă înălţimea de airca 15 m şi să fie am-
plasate la irinimum 20 rp de construcţiile din jur.
Pe tei.enul parcului de separatoare se găsesc ui`mătoai'ele con-
strucţii şi instalaţii : sepciratoa7'e!e ct. c}c!u€at%ro de ueîit®.Ze şi c07}-
ducte ; ® rezervoareke etction ,. ® cascL apo;ra±elor pen,±Tu măsiwa:±
gazeLe debitate îm, soiLde ; ® casa pompeloT care servesc Za vehÂcq-
laTea petTOLukui în î"±ei.ioruk parc:uLri şi triml±eTea Lub că±re cen±reLe
de colectai.e pe sclLetă ; ® bateria ăe cazame ,. ® lnstcLlafiile ăe a,Pă
po.ŢLtrLL stin.s iiLcendii ,. instala;ţtite de stingeTe cu .sptu;mă: ; © deccm,-
±or'u,l de scui`sori ; ® clădlrea, (baTaccL) pentru peTsonctl.
În incinta parcului de rezeivoare incendiile pot izbtici]i din
"mătoai'ele cauze : © scî7z,fei 77'iecc47?z.ce, prod%se €m t4rmo i2;biri€ t47?Or
piese metcLlice, a lcmţurilor tin dispozîti;vul de L:uat probe di,n, r_e2:er-
q)oare : ® sc-.nteî ăe Za, eşapam.e"teLe motcicn.eloT term,ice foLost±e în
67
 sch,ele ,. ® foc deschis folosit ăkm negLiieirţă î_n dî,ţeTtte scgpuTi {ăez-
gb%ţ#.#:,6fî#tsec,So"r;e#eenkket#_crâcg#gwSee:::dpe%T:E3:€:Î3tLwSg:®#vTÎoţ;e
ic; insttLriiLle el,ect;rice ; ® desdărcări ezecti.ice a±mosferice ; e@ ex-
pfl,otil ale dtiert±el,or Tecţpien±e.
Ckuzele de incendiu, mai sus enumemte, pc)t fi complet ^Înlă-
turate şi prin aceasta şi pericolul de incendiu.
Securitatea Împoti.iva incendiilor într-un parc de separatoare
se ,poate asig,ura, în primri rind, printr-o judicioasă amplasare a
;iceasgnsîtnm:;Eoorfg.rg.ntset,ruiţ:ileefşai,ăinătea`:|ţ;`:i:.T=âşgsetlăse.%,ectiŢ-
brie respectate normele sperifice, referitor la ampliasare.
hstalaţifle de iluminat şi forţă, montate în hterior, voi` fi de
tip antiexploziv, iar cele dh exterior - protejate împoti`iva 2ovitu-
rilor mecarice. Instalaţiile de iLurninat din extei`ior se voi- amp]a§a
+----EJr-6S-f)-ri-z-ăto-riaţă-deri'antalele`rezervoarelor-şi-a-aitoiLconstrTleţii
dîn PEc.ăizirea anumitor încăperi din incinta parcului de sepm-a-
toai.e se va face cu abur de ioasă presiune. Penti`,u a se evita Zoma-
rea amesti3curilor explozive de vapori sau gaze cu aerul, casa pîom-
pelor va fi bine vmtilată.
•Supapele de irespiraţie, mcmt.ate la i.ezervoare, vor avea orri-
gi±.ecoflleăticăariş,iEnŢaog:#:est#eaftde;dfzbegădâre?esedegaie@Eă
. Orificiile prin care se iau pmbe trebuie prevăzute cm bucşe de
bronz, pentru a nu provoca saîntei atunci cînd sînt lovîte eu o pîesă
metalică. Lanţurile dispozitivelor de luat probe, ca şi uneltek folo-
site la executarea iunoi. reparaţii în pa.rcurile de i.ezervoare, se con-
ftcţionează ffin materiale neferoase, alămite sau din bronz.
Pentru protectia rezervoarelor Împotriwa descărcărilor electrice
gŢâş:g:Ţneeg,isaesă.=Ţilaogrăe|lâcjâo=::şccedn3ş=:iLâen|:ÎficleadEămcFstă
pompelor, casa ®paratelor pentru măsurat gaze etc.
Rezervoaiele vor fi prevăzute cu diguri de protecţie şi insta-
laţii automate de controlat nivelul petrolului.
g:f;â|:dlâe:==Ţon:iâ:rîrfe;zs:ct:;ăj:e::1Îă:itg|Îodd:ţdş;pfoăâ:ae:ee:nsî:t-e:;ăal:on:Ţ
Verificai.ea Şi Întreţinerea instalaţiei de iluminat şi forţă, spi`e
îosîriîr.pfirblE#ŢgE::,îkeprliâ:tidât:i.â:fien:tunş:ţignâEo,rinst::3:ceă:aîgă
deschis, constituie cerinţe de prim ordin într-un parc `de separatoare.
68`
rioficşu±anpteieadede=aTgaj:godîL=şEgnaatr°eff:#rrmăîă,V]°arpvreersîîfiă%apî:
cai.e au fost reglate.
În caz de nevoie, dezgheţarea conductelor şi ventilelor §e va
face numai cm iabur sau apă caldă.
În raport de volum, ţinînd seam de normele în 'vigoarerre-:
zeiivoarele se vor prevedea cu instalaţii fixe, semi±ixe sau mobi]e de'J
stingffe cu spumă.
De o deosebită dmpbrtanţă este. asigurarea alimentării .cu a,pă
pentru stins incendiu, mai ales că parcurile de separatoare sînt
amplasate, de obicei, departe de loca]ităţi.
blemăo5agE#âr;aenşiua.:igtuurrTt::eggoefaţttfTâ:ti;ibiceoc%svti;t.uieopro=
3. STAŢII DE DEZBENZINARE
c-tit3#eg:ăâc:aetesrâ:dE:tiAoc'eŢtţgd±zăâăgmăîs::,cseofxtăg|%iat=aîl;i
ggmLinot:|osrî.ntG32eigiâtşoiedŢîiEEFdffl:,iaetpgtiga";:,P:g:ţŢnăş:
Îagn±teff;::ageŢţî:pă:af:mipmăŢ:1.#g,§imgi:nfălgs#â::glb;u;o:ţo:
sărace În gaze. Gazonna dîn petrol se sgpiamă cu ajutorul staţiilor de
dezbenzinare.
cucărsbeE;aemarceâvşaags*3Îîeguîâ#riăeăstou#[,ş;ep:,::et*%aaddssoo[.rbbţ:îe:
cai'e este o periecţionare a primei metode.
PericoLul de incendi,u şi măsurile de prevenire stnt aceleaşi ]a
toate metodae folosite la dezbenzinare.
În staţiile de dezbenzimre, 1ucrindu-se cu gaze de sondă la
:ei:nE±DîŢgti?teflgTg:ă#.:;ee=m;ÎŢdî:ŢE:âa?Ţgius:ct;giţ|Ec;::d.e:egi=r:
mării unor amestecuri explozlve. Scăpările de gaze din ccmduete şi
de la ventile se datoresc şi fisrurării acestona.
Amestedirile de gaze-aer pot fi purtate de curenţii de aeF c.ăti`e
arzătoarele batx3riei de cazane, sau alte surse de foc descms.
În i]rma spargerii sticlelor de nivel de la rezervoarele de ga-
zonnă Şi în lips® dispozitivelor de îndidere a,utomată a ori±icîilor,
gazolim se sourge, vaporii ei putînd „fura" focul de la bateria de
cazane sau de la o altă sursă de foc din apropiere.
69
 Scăpări de gaze se mai pot produee şî datorită neluncţionării
noL.male a supapelor de siguTtanţă, exploziei rezervoarelor în urma Verificarea etanşeităţii Îlanşeloi., ventilelor, capacelor de la
r-idicării presiurii interioare peste limita lor de rezistenţă.
gurile de vizitare etc., trebuie să se facă cu multă atenţie.
Cauzele frecvente de incendiu sînt : ® sct47`tc€rct4tteze Zc! iî}s#a- În cazul creşterii pres.iunii gazelor dezbenzinate peste pre§i.u-
Zc[ţtiLe elec±rice ; . scî"±eîle meccrice produse Za izbimea unelteloir nea normală, se interzice evacuarea lor în aer liber sau în încăperi.
d±m fier pe timp'ul TeptwaStilor sci;u a mamevrări vemtilel,or ; ® focul Ele vor fi dirijate nurnai eăti.e coşul de gaze im'de se vor aprinde
desclris fciLosi;± Za ăezgheţarecL cond;uRtekir şi, l,a l;u;crărîle ăe sudMră. imediat.
Penti`u asigui`area sec"rităţiî acestor staţii .împotriva incen- În caz.ul producerii .unei avarîi, se Încmd toate arzătoai.ele de
diilor, de la Înc*pu.t se impune ca ele să fie amplasate, în cadrul
schelelor, sepanat de alte instalaţiii şi la disţanţele pievăzute . de :ataâ:zTâtşişiseî:ntfElşe;::1ÎgiaŢ,tâiEăţi:eaf&c6avtîtîîg;:i;g:tEţ
normele sperifice în vigoare. oamenii din zonă se vor evacua.
Adsoi`bitoarele şi celelalte Utilaje se montează În aeri, micşo-
i`în.du-se astiel pericolul în cazul formării amestecurilor explDrive.
Con_aţicJiek de alimenitare a staţigLQEjaze ca şi cele de ieşir_e.
vor fi prevăzute oq ventile de secţionare, pentru oprirea alimentării
în caz de acddente tehnice sau Încendii.
• Gazele ce ui.mează a fi evacuate de la absorbitoare. Şi i.e.zer-

ă:s%::ţăvŢe gecEi;a:: f]:ţăiec:îşjcŢeuttafltiacj9. Îhalt de 15 m, mcmbat ia

Coşul se va prevedea cu un dispozitiv de apŢindere a gazelor.
Rezervoai.ele de gazolină, monta.te la disbanţă de absorbitoare,
it.rebuie +prevăzute cu §upape ,de sigumnţă, stiicle de nivel, dispozitive
de inchidei.e automată a orificiilor, în oazul spargerii dispozitivelor
de comtrol ale nivelului.
La pai`tea superioară a rezervoai.elor se vor monl]a dispc>zitive
de sti`opire cu apă pe timpul vei.ii,. pentru a reduce evapoi.area ga-
zolinei.
Este recomandabil ca rezervoamle să fie prevăzute cu. insta-
1atii fixe cu bEc)xid d.e carbon Şi cu abur, acţionate de la distanţă.
Staţiile de dezţbenzriai.e car.e @u .adsorbitoare. monfbaite În În-
căperi, se vor pi}eyvedea cu conducte periorate, prin ca]`e se via refula
abui. la debitul şi presiunea necesare. Pe conductele de canalizaTe se
`/-or monta închideri hidrau]ice.
În Încăperile cu adsorbitoare, condensatoare, răditc)are, sîpara-
toai.e, se interzice Îolosti`ea focului deschis, precum şi a sculelor din.
fier.
Penti`u evibarea pi`oduoerii incendiilor datorită srurselor elec-
trice, instalaţiile electrice de iluminat şi forţă vor fi de tip sigur
co}iti'a .exploziilor.

70,