Romantismul Românesc

A elaborat:Ceban Ana
Profesor:Voicu Felicia
20.12.2022
 Cuprins
Definiție...........................................................1
Contextul socio-istoric..........................................2
Genurile și speciile romantismului............................3
Particularități....................................................4
Caracterisicile romantismului.................................5
Reprezentanți....................................................6
 Definiție
 Romantismul este curentul literar care a
atins apogeul în literatura română în cea de-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Primele manifestări au apărut în zona care va
fi mai târziu Germania și în Anglia. Citește
care sunt trăsăturile romantismului. Spre
deosebire de alte curente literare,
romantismul s-a manifestat în diferite forme
și a marcat în special literatura și muzica.
Mai târziu, când curentul a ajuns în școli, au
început să apară critici împotriva idealizării
realității, iar din această cauză a apărut
mișcarea care va da naștere realismului.
 Romantismul românesc prezintă caractere proprii,
specifice condițiilor sociale și politice din țara noastră.
Mai întâi trebuie remarcat faptul că la noi, romantismul,
cu toate că predomină, coexistă alături de clasicism și
realism. La scriitori ca Alexandrescu, Negruzzi, Alecsandri,
găsim, alături de atmosfera romantică dominantă și
elemente clasice sau realiste. În al doilea rând,
romantismul, în țara noastră, este stimulatorul luptei
pentru eliberare și al deșteptării conștiinței naționale.
Literatura romantică din perioada pașoptistă nu se
pierde în zugrăvirea zbuciumului și a căutărilor intime, ea
este o literatură angajată, pusă in slujba idealului
național. Romantismul românesc apare ca o mișcare
unitară, cu un program bine definit, care ridică literatura
noastră de la încercările minore ale Văcăreștilor, la geniul
universal al lui Eminescu.
Genuri și specii caracteristice romantismului
 Principalele caracteristici ale romantismului romănesc
pașoptist răman patriotismul și lupta pentru realizarea
idealului național, o conștiință militară cetățenească, o
inimoasă daruire și slujire a poporului.

 Specificitatea romantismului românesc se exprimă în

specii literare ca doina și balada de inspirație populară,
meditația și elegia, drama, legenda istorică și poemul în
versuri sau în proză și se concretizează în opere de
aparte ținută estetică și înalt mesaj patriotic. Operele
reprezentative pentru romantismul românesc sunt: „Poezii
populare ale românilor”, „Coana Chirița la Iași”(Vasile
Alecsandri), Cântarea României (Alecu Russo).
 Particularități
 Piesa „Răzvan si Vidra” este o dramă romantincă care urmărește destinul lui
Răzvan, evoluând de la condiția sa de țigan liber la aceea de domnitor al
Moldovei.
 La nivelul personajelor întalnim eroi romantici, eroi excepționali în situații
excepționale: Răzvan este dominat de trăsături puternice de caracter. Ca
erou romantic el este structurat contradictoriu: înzestrat cu calități de
excepție, de care este conștient, dar neputiincios în afirmarea lor, pentru că
drama Răzvan și Vidra este, în primul rând, după cum spunea G. Călinescu,
drama individului apăsat de prejudecata publică:
Eu, țigan! Euo, Jupâne! /Decât , vai, decât amar, / Mai dulce-i spânzurătoarea /
Nu mai aștept în zădar !” Comportamentul și faptele sale arată însușirile alese:
știutor de carte: „Dintre mii de țigănime, știut-am să-nvăț scrisoare /
sârbească și românească,încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteț
gramatic”, cinstea: „Mama,bună măiculiță, din mormânt ar tresări / De-ar ști că
în pieptu-mi se mișcă păcatul de-a tâlhări”, generozitatea, cutezanța în lupta
pentru dreptate și curajul răspunderii: „El nu-i vinovat sărmanul; cântecul fcut-
am eu; / L-am scris, l-am lipit și pace!”
Suflet generos, Răzvan se comporta după legile morale nescrise ale haiducilor.
Când e prins Zbierea, din cauza căruia fusese făcut „rob pentr-un galben”,
Răzvan îl iartă: „Răzbunarea cea mai crudă este când dușmanul tău / E silit a
recunoaște că ești bun si dănsu-i rău!”
 Caracteristicile romatismului
 Prezența eului liric în textele literare;
 Libertate în creație și absența oricăror reguli ori constrângeri;
 Îmbogățirea limbajului poetic;
 Întoarcerea spre trecut și adorația trecutului, în special al Evului Mediu și
goticii;
 Exprimarea specificului național în literatură;
 Descoperirea folclorului național;
 Opere care au loc în peisaje, culturi, țări exotice;
 Aspirația spre absolut;
 Tendința de a prezenta istoria într-o lumină ideologizată;
 Apar culegerile de basme și folclor național;
 Teme romantice precum: viața, iubirea, libertatea, exotismul sau moartea.
 Reprezentanți:
 Mihai Eminescu – Opere: „Luceafărul”, „Scrisoarea I”, „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Floare
Albastră”, „Făt-frumos din lacrimă”, „Epigonii”, „Glossă”, „Sărmanul Dionis”, „Dorință”, „Geniu
pustiu”, „Lacul”, „Memento Mori”, „Odă în metru antic”, etc.
 Vasile Alecsandri;
 Grigore Alexandrescu;
 Costache Negruzzi;
 Mihail Kogălniceanu;
 Dimitrie Bolintineanu;
 George Coșbuc;
 Octavian Goga;
 Alexandru Macedonski;
 Barbu Ștefănescu Delavrancea;
 Ion Heliade Rădulescu;
 Alecu Russo;
 Gheorghe Asachi.