Despre Indumnezeire, prin primirea

Duhului Sfant – Avva Ghelasie Gh.

„Îndumnezeirea în sensul strict Creştin şi în sensul Iconic Liturghisitor EUHARISTIC nu este

transformarea în ceva de DUH Dincolo de orice Formă şi Chip de Creaţie, ci tocmai această
Conlocuire din DUMNEZEIREA ÎNTRUPĂRII FIULUI. Noi luăm FAŢA FIULUI Celui
ÎNTRUPAT în Îndumnezeire.

Noi nu ne Îndumnezeim direct prin SFÂNTUL DUH, ci SFÂNTUL DUH ne înlesneşte să

căpătăm FAŢA FIULUI Celui ÎNTRUPAT, CUVÂNTULUI Celui ÎNTRUPAT, Celui
EUHARISTIC, şi în această ÎNTRUPARE vine Conlucrător şi Conlocuitor şi Coprezent şi
SFÂNTUL DUH Direct şi personal, după cum s-a Arătat la Botez.

În LITURGHISIREA EUHARISTICĂ Preotul Invocă pe SFÂNTUL DUH ca să vină să ne

adune şi pe noi, Mlădiţele, în Butucul Viţei Supracosmice, care este ÎNTRUPAREA
CUVÂNTULUI.

Noi nu ne transformăm în DUH, ci primim DUHUL PREASFÂNT care ne Arată nouă

CHIPUL FIULUI Lui DUMNEZEU, CHIPUL ÎNTRUPĂRII FIULUI Lui DUMNEZEU.

DUHUL SFÂNT este numai în Arătarea FIULUI Cel ÎNTRUPAT

DUMNEZEIESC.DUHUL nu dizolvă ÎNTRUPAREA FIULUI Lui DUMNEZEU, TRUPUL
ÎNVIAT EUHARISTIC nu este TRUP Transformat în DUH. De aici şi părerea că noi ne
Împărtăşim din DUH. Împărtăşirea ar fi Împărtăşire de DUH. Nu este aşa. Noi ne
ÎMPĂRTĂŞIM real şi faptic prin LUCRAREA cea DUMNEZEIASCĂ a
PREASFÂNTULUI DUH, ne ÎMPĂRTĂŞIM din TRUPUL de ÎNTRUPARE al FIULUI
Lui DUMNEZEU, nu din transformarea FIULUI lui DUMNEZEU în DUH. Noi ne
ÎMPĂRTĂŞIM de Coborârea FIULUI lui DUMNEZEU în Creaţie, şi Coborârea nu o face
Transformarea în DUH, ci o face tocmai ÎNTRUPAREA. Prin ÎNTRUPARE noi primim accesul,
legătura şi ÎNTÂLNIREA cu DUMNEZEIREA.

Repetăm, noi nu ne Îndumnezeim prin Transformarea absorbirii într-o Stare de DUH, ci noi ne
Îndumnezeim tocmai prin CHIPUL de TAINĂ al FIULUI Lui DUMNEZEU care se
ÎNTRUPEAZĂ. 
Noi nu ne întâlnim cu DUMNEZEIREA intrând în DUMNEZEIRE, ci ne ÎNTÂLNIM CU
DUMNEZEIREA între DUMNEZEIRE şi CHIPUL de Creaţie. Noi nu putem intra în
DUMNEZEIRE direct, în FIINŢIALITATEA DUMNEZEIRII, şi nici DUMNEZEIREA nu intră
în Fiinţialitatea noastră, pentru că ne-ar Desfiinţa, ci se face ÎNTÂLNIREA de TAINĂ între noi,
şi acest între este EUHARISTICUL, este ÎMPĂRTĂŞIREA, este ÎNTÂLNIREA. Aici este
TAINA cea mare, a LITURGHISIRII EUHARISTICE, în care este ca Origine şi CHIPUL de
BISERICĂ al Comuniunii, al Adunării Credincioşilor. De aceea CHIPUL de BISERICĂ este
Însăşi TAINA BISERICII în Sine.

Noi vorbim în CHIP de BISERICĂ în Sine, în TRUP de EUHARISTIE în Sine ca Origine.

DUHUL PREASFÂNT Coboară doar peste CHIPUL EUHARISTIC şi-n Arătarea şi
accesibilitatea CHIPULUI de ÎNTRUPARE EUHARISTIC. DUHUL SFÂNT, ca şi la Botez,
Coboară peste FIUL.

(…) Pronia sau Purtarea de grijă a lui DUMNEZEU este în sensul că DUMNEZEU se

PECETLUIEŞTE şi rămâne un ACTIV Indestructibil al Creaţiei Sale. Cum s-ar zice, CHIPUL
rămâne neatins. De aceea Fiinţialitatea de Creaţie nu poate fi distrusă, ea se regenerează
permanent tocmai în ACTIVUL PECETEI DUMNEZEIEŞTI, ACTIV care rămâne în
VEŞNICIE.

TAINA de ACTIV DUMNEZEIESC Veşnic este Însăşi TAINA VIEŢII noastre de Creaţie,
dar ÎNTÂLNIREA dintre Creaţie şi DUMNEZEIRE este între CHIPUL DUMNEZEIESC
DINCOLO de toate CHIPURILE şi CHIPUL de Creaţie, ca Răspunsuri. ÎNTÂLNIREA dintre
DUMNEZEIRE şi Creaţie este ÎNTÂLNIREA de Răspuns.

Noi ÎNTÂLNIM DUMNEZEIREA dacă Răspundem lui DUMNEZEU, iar DUMNEZEU

Răspunde Răspunsului nostru. Noi vom Vedea pe DUMNEZEU dacă EL Vine şi se Arată ca
ÎNTRUPARE. Îl Vedem pe DUMNEZEU doar dacă ne arătăm înaintea Lui. Rugăciunea
EUHARISTICĂ Creştină este prin acest CHIP al ÎNTRUPĂRII, cel Dintre DUMNEZEIRE şi
Fiinţialitatea de Creaţie.

Cine nu se Împărtăşeşte de TRUPUL EUHARISTIC nu poate avea niciodată

ÎNTÂLNIREA cu DUMNEZEIREA. De aceea Creştinul Ortodox, Creştinul în general, fără
ÎMPĂRTĂŞIRE EUHARISTICĂ nu are Viaţă propriu-zisă Creştină.

Noi ne facem, prin Participarea la TAINA EUHARISTICĂ, Una cu TRUPUL lui

HRISTOS, dar fără să ne transformăm propriu-zis în TRUPUL lui HRISTOS, ci intrăm în
circulaţia DUMNEZEIASCĂ a TRUPULUI, a TAINEI ÎNTRUPĂRII lui HRISTOS, care ne dă
apoi accesul şi la ÎMPĂRTĂŞIRE, care este Dialogul cel Dintre.
Noi trebuie Direct şi Personal să Vorbim cu DUMNEZEIREA. Această Vorbire este
ÎMPĂRTĂŞIREA, Dialogul este ÎMPĂRTĂŞIREA. De aceea Împlinirea de TAINĂ a
Rugăciunii Creştine este acest Dialog de ÎMPĂRTĂŞIRE, aici e Împlinirea. Cine nu se
Împărtăşeşte, n-a ajuns la Vorbirea de TAINĂ Duhovnicească Creştină, ci doar la o Prezenţă.

Noi, în BISERICĂ, în Adunare, în Participarea la TAINA EUHARISTICĂ, avem acces doar la

o PREZENŢĂ de TAINĂ DIVINĂ, STĂM în PREZENŢA Lucrării de TAINĂ
DUMNEZEIEŞTI. Dar ÎNTÂLNIREA şi VEDEREA sunt ÎMPĂRTĂŞIREA. De aceea şi
pustnicii şi Sfinţii nu puteau trece în VEŞNICIE fără această TAINĂ a ÎMPĂRTĂŞIRII. Maria
Egipteanca, deşi ajunsese la o TAINĂ Duhovnicească Înaltă, n-a trecut în VEŞNICIE până n-a
fost ÎMPĂRTĂŞITĂ de Preotul Zosima. Se vorbeşte în Vieţile Sfinţilor că Pustnicii, chiar dacă
trăiesc, şi trăiau, foarte izolaţi, în Viaţa aceea dincolo de Adunarea obişnuită a BISERICII,
veneau în mod nevăzut şi se ÎMPĂRTĂŞEAU din EUHARISTIE.

În Viaţa Creştină Ortodoxă în special, nu se poate da Împărtăşanie fără Spovedanie, fără legătura
cu ACTIVUL CHIPULUI FIULUI, al ÎNTRUPĂRII DUMNEZEIEŞTI. Spovedania ne dă
nouă accesibilitatea. De aceea într-un tradiţional se vorbeşte de această Practică Ritualică, în
care toţi Credincioşii se Spovedesc în mod deosebit, dacă nu în fiecare zi, barim o dată pe lună,
aşa cum este încă tradiţionalul. Adevăratul Creştin să facă această

Spovedanie din 40 în 40 de Zile, şi aşa se menţine în HARUL Lucrător de accesibilitate

EUHARISTICĂ.

Se vorbeşte chiar de o Împărtăşire periodică, din 40 în 40 de zile a Credinciosului mai

râvnitor, dar Împărtăşirea zilnică sau Săptămânală sau mai deasă nu este în Practica direct
Ortodoxă Creştină, pentru că această Împărtăşire este o Treaptă a VEŞNICIEI. Deschiderea şi
Creşterea noastră Duhovnicească încă n-a ajuns la Fructul VEŞNICEI.

De aceea pentru noi cel mai important Act al LITURGHISIRII EUHARISTICE este Spovedania
şi Participarea la RITUALUL SACERDOTAL-SACRAMENTAL al Săvârşirii EUHARISTIEI.

Noi luăm după Participare Anafura şi Aghiasma-Apa Sfinţită ca fărâmiturile de la CINA cea de
TAINĂ, la care se Împărtăşesc doar Sfinţii cei Vrednici, cei care au făcut Pregătirea.

Această Smerenie în care tu îţi recunoşti nepregătirea este de mare importanţă în Viaţa
Duhovnicească Creştină. A te duce spre Împărtăşire fără această Smerenie, fără această
Închinare, fără această Oprire la HOTARUL de TAINĂ, fără această Stare a ta, nu este cu
adevărat Chip Creştin Ortodox. De aceea nu degrab să te Împărtăşeşti, dar degrab să te
Spovedeşti, degrab să te Opreşti la HOTARUL de TAINĂ, din care să primeşti doar aceste
Raze-fărâmituri de SFÂNTĂ ÎMPĂRTĂŞANIE care sunt Anafura şi Sfânta Aghiasmă, ca unele
Binecuvântate, atinse de SFÂNTA EUHARISTIE-ÎMPĂRTĂŞANIE, ca acea Femeie care s-a
atins de MÂNTUITORUL.

Noi trebuie să ne recunoaştem că nu suntem vrednici mai mult, ci doar această Smerenie apoi ne
dă şi accesibilitatea cea mare a ÎMPĂRTĂŞIRII.”

BIBLIOGRAFIE: Chipul omului / ieromonah Ghelasie Gheorghe. - Bucureşti : Platytera,

2013

Anca Revnic