COl\IPLEXUL LACLSTRU GORGOVA - DELTA DUNARII

Problemc de morfogcnezi, cvclutie !;i rcgim hidrir

P. G l!:,TF.SCU, ARIADNA BREIER

Date gcnerale asupra Deltel Dunarlt

Prin parl icu laritatile genetice, morfologicc, hidrologice, biologicc

�i economice, Delta Dunarii se indivldualizeaza ca o regiune gcogratica

binc dol.mitata fota de zonele inconjuratoarc !ii chiar fata de Iunca

Dunarli din amuntc.

L.1Rt in ansamblu, spatiul deltaic, consider-at �i in afara bratelor

principa.e ale Iluviului. pina la Jimita uscatului continental - deci

inciusiv zona Dranovului si cornplexul lacustru Razim-Sinoie - are o

Sl,pl';!fa1,.a t,;t,lJa de 564 000 ha.

Intre bratele principalo care o incadreaza (bratul Chilia, in nord,

�i bra: ul S f i n tu Cheorghe in sud), Della Dun.irii are o suprafata de

251 000 ha.

Sub aspect morfohidrogrnfic, la niveluri mcdii multianuale (231 cm

l.: st::i 1 ia hidrometrica Tulcca �i 15 cm la cea de la Sulina), teritorlul

Dcltci Dunarii ( 2 3 1 000 ha) cstc astfel reprezcntat : 25 500 ha la: urile.

�clica suprafete de apa neacoperite de vegctatie ; 1 7 1 200 ha suprafctclc

rnlastino.ise constituite din terenuri acoperite tcmporar sau permanent

cu apii, precurn �i depresiunilc alungite acoperite cu vegetatie avcatica

si c1pa numite japse ; 20 000 ha grlndurrle Iluvlatile ; 25 000 g ri n d u r i l c

fluvio-maritime (ex. Letea , Caraorman) �i 8 8 00 ha resturile d in v ec hi u l

ci mp prcdoltaic (Chi l i a �i S tip oc) .

Artcrolc fluviale din delta (bratelc si canalele principalc) totali­

zcoza o supralata de circa 8 500 ha.

Fata de acestc cif're e stim a t e c u circ a 15 u ni in urma, realitatea

actuala �ste rn o d i f i c a t ii numai la citeva elernente morfohidrografice ca

urmare a actiunii de i ndi g uir e �i taiere d e canale p e ntru asigurarca

153
unci circulatii rapide si economice. Astfel, in Delta Dunarii au fost

realizate o serie de unitati stuficole-piscicole (prin indiguire si dirijarea

regimului hidric) in suprafata de circa 100 000 ha - Sontea, Pardina,

Litcov, Maliuc (Ostrovul Mic), Mila 23 (Ostrovul Mare), Rusca, Balteni

(fost ul Carasuhat), Dranov etc. In multe din acestea se practica si agri­

cultura cu rezul.tate destul de bune (Sontea, Pardina, Rusca).

Evident ca suprafetele rnentionate mai sus se modifica In raport

cu cresterea nivelului apei, reducindu-se treptat suprafata grindurilor

si crescind cea ocupata de ape.

In urrna unor aprecier! Iacute pe harta, la nivelul maxim absolut

de +506 cm inregistrat la statia hidrornetrica Tulcea in anul 1897, care

nivel c orespunde hidrogradului 10, suprafata de teren care a ramas

neinundata in Delta Dunarii a fost extrem de mica fiind reprezentata

prin portiunile cele mai ridicate de pc cimpurile Chilia si Stipoc, de

pe grindur ile Lctea �i Caraorrnan !;ii portiunile inaltate de om pentru

asczari (Sulina �i in alte localitati rurale),

Astazi, daca s-ar repeta nivelul amintit, suprafata ramasa neinun­

data ar Ii mult rnai mare. ca urrnare a indiguirtlor facute in Delta

Dunarii.

O alta caracteristica generala a acestei unitati deltaice cste si

capacitatea de inmagazinarc a apei. Daca se ia in c onsiderare nivelul

de 150 cm de la aceeasi statie h idrometrica (Tulcea) moment care co­

respunde hidrogradului 3 !?i in care se produce intreruperea legaturii

dintre bratele principale �i interiorul deltei . volurnul de apa acumulat

in accasta din urma cste de 1 550 X I06m3. Intre acest nivel - sa-l

consideram minim - si eel m a x im maximorum mentionat a nterior , in

D elta Dunarii se acurnuleaza inca 5 330 X 106m3, adica in total 6 880 x

6
X 10 m3 apa, Avind in vedere panta redusa a intregului teritoriu del ­

taic ( 0 . 00 6 % 0 ) acest volum de apa se scurge destul de lent spre m a re ,

persistind intre 2 luni (1921) si 10-11 luni (1926 �i 1940).

Apa care patrunde in interiorul deltci prin girle �i canale sau

care se revarsa in imediata apropiere a bratelor principale, lasa o im­

portanta cantitate de aluviuni care, impreuna cu resturile organice

autohtone, constituie materia prima in procesele de colmatare. Dunarea

contine la primul ceatal o cantitate de aluviuni de 2 140 kg/s sau

67,5 mil tone/an (valori m edii pe perioada 1921-1960). Evident ca cea

rnai mare parte din aceste aluvluni ajunge in mare sl se depune pe

platforma contincntala. dar apa patrunsa in interiorul deltei contine,

la rindul ei, o cantitate lnsemnata de aluviuni care sint depuse treptat

in Iunctie de distanta de brate sau canale.

Modul de Iorrnare si caracterlstlcile morfohidrogralice ale deltei.

au fost dezbatute pe larg de catre foarte multi autori : G. Murgoci.

Gr. Antipa, C. Bratescu, Emm. de Martonne, I. G. Vidrascu, G. Valsan,

�1. Pfannenstiel, V. P. Zenkovici, I. Petrescu, A. C. Banu, P. Cotet,

E. Liteanu, St. Airinei, A. Pricajan, H. Grumazescu, P. Gastescu,

N. Panin �i altii.

154
 Din s b u d i i le mai vechi !-fi din oele recente, 1re:e� ca actoala delta

s-u format pc o gura Iimanica a Iluviului, barata initial de cordoane

11Ki:·Ltfo1e !j ! 0n1!ie ,a e,\,i:C,ui:llt 1U1'tei:·iiJc1:· sub iin.i1uent·a prorcselor fliu'\-l�l"ik

si merine. i•rntrr,e,ag·n iaooii-Utn� ,peb1�E;di,ndu-t-:e in Holocen.

Ca urmare a evolutiel in limp !'ii a configuratiei actuals. delta

Dunaril se imparte in doua rnari cornperttmente - delaa filuvianrla (de

la ppima bif'uroatie ,pin.a ha 1 i i l i n ia giriindurrilotr .mairi1time -, �i del!.tia mari­

ti.na (din Iata grindurilor m a ri t i m e Lctea �i Caraorman spre est).

Atit in prirnul cornpartirnent, cit !ji in eel de-al doilea, grindu­

rile aluvionare care lnsotesc bratele principale, impreuna cu cele ma­

ritime !ji cu cimpurile vechi, delimiteaza o suita de d epresiuni p e car e

se axeaza complexe lacustre !ji mlastinoase. A st fel in de lta Iluviatila

s- a u conturat complexele lacustre S r i ea s a , Furtuna, Pardina, Marita­

Merhci, Gorgova, iar i n cea marltima - c omp lex ele lacust re Rosu-Puiu

si Zatoanele (Fig. 1)

Car a cte isticilr e m o rfom et ri ce :,pi m o rfog e n eti c e ale comp le xulu i

lacustru Gorgo v a

P rin complexul lacustru Go g r o v a intelegem to ate lacur ile cu ­

pr.nse in delta f1t.vvi1a1ti:Ui dinure bratul Sulina 1a mord, braeul Sfi'Illtu

Gheorghe al sud �i g,rihrudul Canaormen 1a es . t I

n p2:111teia vestica. (,im ta i

este greu d e p recizat, deoarece spatiul d ntre

i bratele Sfi n tu Gh e orghe

si S u l ina - d in ce in ce mai i n g ust sp re c ea de -a dou a bifurcatie - a

Iost s upu s ma i i nte rn; p roce s e l o r de co l mata r e cu aluviuni, fap t c e a

d e te r :n in a t inaltarea terenului �i disparrtia lacu r ilo r cu e xt ensi u n e �i

adincirne ma r e . I n gust area spatiului, l a car e se mai adauga �i prezenta

grindului Rusca, chiar pe mijloc , fa c ca in aceasta pa rte sa nu mai

poata ll vorba d e un comp l e x la custr u propriu-ais, ci d e o s erie de

lacuri �i terenuri mlastinoase c u adincirne m ic a �i d e cele rnai multe

o r i izolatc, situatie similara cu ce a d in nordul bratului Sulina (S irea s a ).

Cornplexul lacustru Gorgov a , axat p e de pr e s iunea cu acelasi nume

(cir c a 26 000 h a ) si e x tins i ntre li mite l e mentionate mai sus cuprinde

ca l ac u r i mai impor ant l e : Go g r o v a , I ac,

s Uzlina, Isacel, Cuibeda, O bre ­

t n
i u l Mi c , Obretin ci u c, Potcoava, Gorgovat, Cruglic etc .

N u rn a r u l lacurllor d in a cest co m p le x este de cir c a 120 (200/u fata

de numarul total de 616 lacuri d in De lta Dunarii), el e insum i n d o su ­

prafata de circa 6 000 ha (240/0 d in suprafata lacustra totala d e ci cr a

25 500 ha d in D el ta D un arii).
Asa cum s-a mai aratat �i in lucrarile noa s tre anterioare ( 1 9 6 -l .

1966, 1971) lacuri le din delt a n u au depresiuni lac us tre p rop r ii . M ai

e xact ele corespund oc hiurilor d e apa d e p

e o suprafata lntinsa aco­

per ita cu vegetatie acvatica, p laur , mlastini, gtrle, chiar m ici grindurl.

suprafata ca re c o n s it
t ui a i n t i ial o imensa de pr es iune lacustra, compar­

tirnentata u l teri or prin p roce s e l e d e c olma t are si invadare cu vegetatie

si luind a spe tu c l unu i co mp l e x l a c u stru.

155
 ,$,,
I

QJ

6- E
:::,

0
::>

.,,.

....
0

Qi
'

-
a
Cl
......
Ol
....
0.
:::,
.,,
C;l

.a
....
:::,
<.J

,,
.. ·-. ', • !

..•

-� t ! t
l:: � t t ) --.
1£ r
: :: > � �

ru � 8 �\� j
L-�����-j-�
 Asa cum reic.•s2 din lucrarea noastra din 1964, in cazul cornple­

xului lacustru Gorgova, sintem in prezenta unei singure depresiuni la­

custre de la bratul Sfintu Gheorghe pina la bratul Sulina, pe care se gii­

scsc mai rnulte supratete neecopente de vegetatie si care sint denumito

Iacuri. Limitelc acestor lacuri - adica tarmurile lor - n11 siPt. morfolo­

gice ei vc . e ta l e, Iilnd d a te d e st u ul
f fixat pe f u nd xau d e plaur.
5

Numcroaselc p r e lun g iri ale gri nd u ril o r fluviatile princip ale (Su­

lina !ii Sfintu G he o r gh e ) sau cele ale girlelor naturalc a u c om p l i c a t

in plus aceasta vasta chiuvcta lacustra.

C o mpl e x u l lacustru Gorgova cste s tr a b a t u t d e c an a lul Lit c ov, care

rcprezinta cea m a i irnportanta artera hidrografica di n a c c a s ta parto

a r kl t c i .

Tn conditii n a tu r a l e prival ul Litcov prelua apelc din girla Rusca,

care cornunica cu bratul S fintu Gheorghe l a I ganii

l de Jo . s In conti­

nunrc Litcovu l SL' indrcpta spre sud din cauza grindului Caruorrnan

sl, sub denumirea de Perivolovca, se unea din nou cu bratul Sfintu

G h 1 orghe l a km 32 in apropiere de localitatea Dunavatu de Su s. I n

urrna lur-rarilor de corectare a arterclor hidrograficc naturale, i n scopul

n'al;;:arii unci circulatii mai rapide in inter i o r u l de 1 t e i , canalul Litcov

a Iost .mir ru brc1111I S f' i n t u Ghcorghc la km 100. iar in «ontinuare s -a

taiat un n ou ca n a l p r in gr i ndul Caraorrnan, u n ndi lacurile Puiu si Rosu

�i rc.iliz indu-so astfcl o lc g al ur ii pc aproape Introaga distanta dintre

cea de-a doun bi lurcatie si tarrnul mar i i . in inte r ior ul spatiului d ntrc
i

br;!�d�· S111ina si S in t uf Gheor g he . La aceste corectari si taicr! de ca­

na!r. noi s-a mni adaugat in u l t i rn u l tirnp si construirea un r o d iguri

carr: r.u sros de sub regimul hidric n a tur a l o serie de compartimente.

In : : :- , i w .u-cstor lucrari in cornplexul lacustru G orgova, s-au produs

m o d i f i ca r i i m p o r t anto.

Astfcl, s-.a rcalizat indiguirea totala - fara constructii hidroteh­

nice de dirijarea ap e i - a spatiului dintre brasul Sulin a , Sfintu G heor­

gho �i grindul Caraorrnan. In interiorul acestui spatiu sint bine c o n­

t_m,1\E:' n n i t a ti l e stulicole Rusca ( 4 50 0 ha) si Balteni (3 200 ha), care

corespnnd depresiunilor morfohidrografice situate Intro grindul cu ace­

la�i nume si grindurlle bratelor S ulina �i Sfintu G h eorghe �i Carasuhat,

care se situcaza la sud de grindul Ru ca s pina la marele cot al bratului

Siintu G heorghe dintre Mahmudia �i Murighi o l. Maj o ritatea canalelor

m d i de logatura dintre bratele princi p ale ( S fin u t Gheorghe �i Sulina )

�i spat i e i l depresionare interioare au f ost ine h ise ca u rrnare a con­

strn ri i i di g uri or, l rami n in d ncti v a numai nrtera amintita a canalu u l i

Litrnv

R c gimul hidr c i . Avind in vede.re aceste modificari in k,gaturile

h dr i o gra ice, f anal za i regimului hidric a comple x u ui l lacus ru t G o r g o v a

s-a ef e ctuat nu m a i p ntr e u l acul Gorgova �i lacurile s ituate intre bratul

S ul ina la n o rd, canalul Litco v la sud, grindul C araorman la es t �i uni­

latea stufiC"ola Rusca la vest (Fig . 4 ) .

157
158
 In aceasta portiune intra lacul Gorgova cu lacurile mici care il

lnconjoara - Corgovat, Corciovata. Cruglic, Cuzmintii Mari, Cuzmintu

Adinc, Fastic, Potcoava, ceva rnai departe Babintii Mari, Obretinul Mic

�i Obrcnt i n c i u c .

Suprafata totala a regiunii analizate este de 10 730 ha (corespun­

zind cotei de +2,5 m fata de nivelul Marl] Negre-Sulina) din care

luciile de apa ocupa aproape :3 000 ha, plaurul 775 ha, vegetatia acva­

lica (in care predomina stuful) 6 590 ha si 390 ha terenuri ocupate de

asezar! si alte u tilizarr economice .

Analiza regimului hidric s-a facut pe baza observatiilor de nivel

efectuate la mira instalata pc lacul Gorgova, a celor cvaporimctrice

de la pluta ce a Iunctionat pe lac in apropiere de mira �i a celor me­

teorologice inregistrate la statia din satul cu acelasi nume si care se

gaseste la 1 500-2 000 m departare.

Perioada pentru care dispunern de observatii asupra nivelurilor

pe lac si evaporatiei de la suprafata apei cste de 10 ani (1961-1970).

In prirnii ani ai acestei perioade regimul hidric al bratelor si

lacurilor din delta era relativ pntin influcntat de interventia omului

r:-i il putcm considera natural. Incepind din anul 1962 are loc o masiva

actiune de indiguire a luncii inundate a Dunarli (aproape 400 000 ha

din ccle circa 5 8 0 000 ha, excluzind delta), fapt care introduce modi­

Iicari in regimul de variatie a nivelurilor fluviului. Tot in aceasta pe­

rioada de obscrvatii, in anul 1970, pe multe riuri interioare s-au prcdus

ape mari cu caractcr catastrotal care s-au repercutat si asupra nive­

lurilor Dunarii, colectorul lor principal.

In aceste coriditii perioada de observatii amintita o putern con­

sidera dcstul de concludenta intrucit ne permite desprinderea, in cadrul

ei, a unor cauze diferite - naturalc sau antropice - care au rondi­

t i o n a t regimul hidric al complexului lacustru analizat.

Nivelurile Iacirlui Gorgova �i implicit ale celonlalte Iacur i din

Delta Dunar-ii varlaza in strinsa dependenta de nivelurtle bratelor

principale si mai putin in Iunctie de raportul dintre precipitatii si eva­

poratie. Daca aceste lacuri ar fi lipsite de sursa principala de alirnen-

tare - apele din bratele Dunaril - ele ar seca dupa 2-3 ani, avlnd

in vedere cantitatea mica de precipitatii (435,3 mm), fatii de cea a eva­

poratiei de la suprafata apei (975.2 mm).

In aceste conditii analiza nivolurilor lacurllor trebuie fiicuta in

raport cu cea de pe bratcle principale,

Din diagrarna de variatie a nivelurilor la statia hidrometrica Tul­

cea (pe bratul Tulcea inainte de bifurcatla in bratul Sulina si bratul

Sfintu Gheorghe) si statia hidrometrica Gorgova (pe lac) se constata

o similitudine in toate fazel.e de variatie (atit la niveluri ridicate, cit

�i la niveluri sc�zute). Din ccrelatia facuta intre nivelurile

15!)
medii lunarc la cele doua statii hidrometrice nu se constata o variatie

independcnta sub anumite cote (adioa o intrerupere a legaturii intre

bratc �i complexul lacustru). In aceste conditii putem sa consideram

di a existat o legatura permanents intre bratul Sfintu Gheorghe -

prin canalul Litcov - �i complexul lacustru, in toata perioada analizata.

Unele difcrcntieri Intro variatia niveluri lor de pc bratul S ulina

�i cl in lacul Gorgova, in sensul cA in lac atit cresterea cit �i descres­

tcrca este mai moderata, se constata pe diagrama nivelurilor zilnice.

(l<'ig. ti ) .

Amplitudinea de variatie a nivclurilor pe lac in cursul unui an

poate sa depascasca 2 m a�a cum s-a intlrnplat in anii 1962, 1965, si

1970. Avind in vcdere Iuptul ca sintem intr - o reg iune litorala und e

doscarcarca apelor se prod uc e p e rm a nent , o am p1 itu d ine de variatie

amal.i de 2--:3 m este dostul de m a re .

Nivelurilc maxirne se produc in luna mai , perioada de ape mari

Inccpind de regula in s a in aprilie si tinind plna in i u nie . Ni vel u ril e

mini.ue sc inrc�gislreaza in mod Ireevent in noiernbrie, decembrie �i

chi a r I a n u a r i e .

Analizind nivelur ile medii a nu a le se constata ca din cei 10 ani

( 1 9 0 ] - - Hl 7 0 ) de observatie, anul 1 9 6 -l poat« fi considerat ca an cu ape

mid ( 1 0 \ l cm). iar a n u l Hl70 ca an cu ape marl (210 cm).

Bilantul hidric. Fclosnid harta hidrotopografica soara 1 : 25 000 a

Deltei Dunarii care are curbe de nive l din 0,5 in 0,5 m, atit pcntru te­

r e r. u ri l c c merse, cit si pcntr ..1 celc s u bmer s e. precum �i v a ri a t i a nivl'­

lurilor do la mira de pe land Gorgovu, s-au p u tut intocmi curbele de

v;1ri,:\ie a suprafetclor sl volumelor pcntru intreaga regiu n e arnintita.

Plocind de la situatia specifica pc care o au lacurile din Delta Dunarii

- constind in s trinsa legatura dintre bratele principale �i cornploxele

lacustre prin canale, gtrlc, p ri v aluri, cu Iunctie reversibila, ecuatia bi­

lanlul ui hidric a fost stabilita in forma:

(1)

in ca r e X roprezinta precipitarhle cazute pe suprafata complexului

lacustru, Y1- a po rt u l. de apa din bratele p rin c ipale ; Z- evaporatia de

la supralata apoi : Yi-- scurgerea din lacurt catre brate ; 11V- volurnul

de apa acumulat ( · f- ) sau piordut (-) intr-o unitate de timp data.

Deoarocc atit alimentarea (Y 1) cit �i scurgerea (Yi) se produc pe

acclr-asi artere de legatura, Y

1
�i Y
2
nu pot exista sirnultan �i, in aceasta

situatie, ci nd se inregistrcaza o crestere de volum (+�V) inseamna (a

sc p roduce o alimcntare prin canal, iar cind este o descrestere de velum

(-·'V) avern de-a face cu o srurgere din lac sl, in consecinta, executia

(1) sc poate defalca astfel :

lliU
 x+ Y,-Z=+AV (1 a) �i

X-Z-Y-z==-�V (1 b)

Exista si cazurt speciale in care cresterea volumului ( +AV) poate

fi cauzata de precipitatii bogate, iar descresterea (-�V) de o evaporatie

intcnsa, sl in aceste cazuri se analizeaza in prealabil aceste situatii (v.

P. Gastcscu, 1!)66, 1971).

Preciptiatltle (X) Iolosite in calcularea bilantului hidric sint inre­

gistrate la statia mcteorologica Gorgova. Valoarea medie pe perioada

1961-1970, a fost de 435,3 mm. Este semnificativ Iaptul ca, analizin­

du-se sumele anuale ale precipitatiilor. se constata ca anul in care s-au

produs nivelurlle cele mai ridicate pe lac (210 cm in 1970), corespunde

sumei celei mai rnici de precipitatii (325,2 mm). iar in anul cind acestea

din urma au atins valoarea maxima 703,3 mm, in 1966) nivelul lacului

a fost doar de 155 cm.

Aceasta constatare intareste concluzia noastra anterioara ca m

rcgimul hidric al Iacurilor din Delta Dunant rolul principal il are

aportul s i , respectiv, scurgerea sprc bratele D u n a r i i .

Evaporatia (Z) de la suprafata apei s-a calcuiat pe baza masura­

torilor Iacute la pluta evaporimctrlca situata pe lacul Gorgova si care

a Iunctionat in perioada 1961-1969, cu exceptia anotirnpului rece. Pen­

tru cornpletarea valorilor din lunile cind nu s-au electuat obscrvatli

s-au Iacut o corelatio intre deficitul de umiditate de la statia meteoro­

logica �i evaporatie. ln urma completarii sirului de valori pentru peri­

oadele din an cu pod de gheata, reiese ca fata de evaporatia medie de

975.2 mm/an, valoarea cea mai ridicata a Iost in anul 1963, de 1 075,2

mm, iar cea mai mica in anul 1965, de 860,3 mm. Dupii cum so con­

stats, abaterile s i n t de + 100 mm (tabelul nr. 1).

Avind 6.V deterrninat. in functie de nivclul apei, pc curba volu­

rn c l o r , s-au putut calcula Y1 �i Y2 cu a j u t o ru l Iorrnulelor 1 a si 1 b.

Pentru a avea o imagine mai fidela a modului cum se prezinta

bilantul hidric in anii caracteristtct, pe lingli valorile lunare multlanu­

ale s-au calculat si cele din anul 1964 (cu ape rnici) �i din 1970 (cu ape

mar i ) . (Fig. 7 si 8).

Din tabelele anexate cu valorrle clementelor bilantului hidric, sc

constata ca pentru perioada medie multianuala, precipitatiila reprezinta

ponderea cea mai mica (18•/o) dupa care urmeaza evaporatia (440/0) �i

sch imbul de ape intre lac �i brate (550/a si, respectiv, 560/o). ln anul

cu ape scazute (196 4 ) , un rol important il are evaporatia care ajunge

la 60,20/0 fatA de scurgerea din lac (22,6%) (Tabel nr. 2, 3, 4).

Analiza valorii cornponentelor bilantului hidric in dlfer'iti ani

caracteristici prezinta Importanta tn cunoasterea gradulul de prlrnenire

a a p ei, grad care este dat de raportul dintre volurnul de apii scurs (Y'l)

�i volumul de ap! total al oomplexulul lacustru (W), corespunzator ni­

velului mediu din perioada respectiva.

161
 0

.,

. '

..,
O'
[

0,

s
(/) <
c
I

o
0,

i;;'
s
o
r:

++-
ll)

::;

g
J----+----+--
�
tr. . I I

-
5' i

i:" r ..

c
�- �

0
�

�
x
f
.,.

v
Q
)<

p
.,

(
..:'

c )(
� -
c
..,
ll)
 ... - ... ---
c
--­ ... ---

<:...... -­

---

..
 .�':

- - t t l � 0 /1 3 / d i ll O <=! V -

:-..: N
.....
""
:a � i i ! i ..
"' � 2 C$
:.
;;i �

"
"<

::,
�
<l
-:::,. ?
+
t i:
't

;;:
� l
.... e

�
..
re.
D
>
<
...;
" I

"'

� � � , · ·

LJ
: · '. : :

!a

"
"<
>;'

....,. �
·;;;:
!!

�
<,
�
..
�
.,.,
m
°' "'
"
<.,

� "'
"'
"'
DI]
S(
s fsl � �
"'
).;

"'
"'
..
..
�
�
I
"'
' -,
c · �
' ---
"' 'i:;
><
..... "'
-, r!
!:..:
�

I
'-
"'
"-

"'

� � I �
-�
�

� CD

Fig. 8. Lacul Gorgova. Variatla lunara a componentilor bllantulul hidric in ani

caracteristici (A). Ciclograma bilantului hidric (B).

 Astfel, pentru perioada 1961-1970 coeficientul de prirnenire a

fost Y2 1 2 4 , 7 3 mil.ml)
de 1,25 (K= -,V = U8.4S-;;;ii� ;�
3-
iar pentru anii caracteristici,

de 0 , 8 5 in 1970 �i de 0,37 in 1964.

Scmnif'icatia acestor coelicienti oste Ioarte Interesanta pentru la­

curile din Delta Dunarri. Dupa cum sc rernarca, valoarea coeficientului

de prirnenire a apei este mai mare pentru perioada medie rnultianuala

fata de> cea pentru anul 1970 (an cu ape rnari), cind normal ar fi tre­

buit ca acesta sa fie mult mai ridicat. Aceasta Inseamna ca in anul

1970 vclumul de apa scurs din lac a fost mai mic decit volumul total

al. apei corespunzator nivelului mediu annal. Daca so compara volumul

de apa scurs prin canale fata de eel intrat se constata ca acest:a din

urrna este de peste doua ori rnai mare. Explicatia consta in faptul ca

apele patrunse in cornplexul lacustru n-au mai putut sa revina in bra­

tele principale din cauza ca nivelul, pe acestea din urrna, s-a mentinut

constant ridicat. In aceste conditii nu s-a mai produs o vehiculare a

apei prin lacuri, ci doar o acurnulare,

Pentru 1964 (an cu ape mici), valoarca coeficicntului de prirncnire

este de 0.37, ceea ce inseamna ca s-a scurs un volum de apa care re­

prezinta o treime din volumul total al lacului,

Da!di raportul dintre can ti tatea de apa scursa �i volumul lacului

intr-o unitate de tirnp ne da o imagine asupra gradului de primenire,

deci de eliminare din bazinul Iacustru a diferitelor substante venite sau

produse in situ, cunoasterea cantitatii de apa intrata din bratele Dunarli,

a timpului cit ramine (aceasta in lacuri cit !ii a modului prin care se

pierde (prin scurgere sau evaporatie), este importanta in aprecierca

cantitatilor de aluviuni aduse si depuse,

De asemenea, analizarea raportului dintre apele intrate si cele

iesite, dinspre �i catre bratele Dunarli. ne da posibilitatea sa apreciem

daca in lacuri pot exista tipuri hidrochimice deosebite sau mineralizatii

ale apei, rnai mari.

Desi analizele hidrochimice si masuratorile de aluviuni in sus­

pensie de care dispunem nu sint din comp]exul lacustru Gorgova, to­

tusi le putem folosi in scopul unei aprecieri gonerale in acest sens.

Deterrninarile de aluviuni in suspensie au fost facute in perioada

12-13 mai 1972, cind apele de pe bratele Dunarir erau in crestere, deci

moment de patrundere in interiorul deltei catre lacuri. Din compararea

valor ilor turbiditatii pe bratul Sulina in aceeasi zi (13 mai 1972) se

constata ca chiar pc acesta unda apelor mari era in deplasare -

523 mg/1 la Maliuc, 419 mg/1 la Crisan 11i 192 mg/I la Sulina, Pe bratul

Tulcea (mila 36) la 11 mai 1972, deci cu doua zile inaintea undei de

ape mari si in amunte de bratul Sulina, turbiditatea era de 178 mg/l.

Acelasi lucru, adica turbiditatea redusa (177 mg/l) s-a remarcat �i pe

bratul Sfintu Gheorghe, la Dunavat, in ziua de 11 mai 1972.

165
 In interiorul deltei, daca anallzam rezultatele prelevarilor din 13

mai 1972, constatarn o reducere treptata a turbiditatil dinspre bratele

principalc catre lacuri. Astfcl, in timp ce turbiditatea pe bratul Sulina,

la Crisan, era de 419 mg/I, pc canalul Lopatna era de 73 mg/1, iar in

Iacul Matita doar de 13 mg/1. 0 alta sectiune este aceea din apropiere

de Maliuc. Aici apele patrund prin bratul micului M din spatele loca­

Iitatii spre lacul Furtuna, prin canalul Sontea si rnai departe. In timp

ce pe bratul Sulina, la Ma l i u c , turbiditatca era de 523 mg/1. pe canal.

in spatclc asezarn, era de 489 mg/. la patrunderea in lacul Furtuna de

128 mg/1. in centrul lacului Furtuna de 9 mg/I, iar pe canalul de lega­

tura dintre acest lac si canalul Sontca, de 7 mg/1.

Cu un an inaintc (15 rnai 1971) efectuindu-se un sondaj similar

s-a constatat ca in raport cu turbiditatea de pe bratul Sulina, la Maliuc,

de 373 mg/1, pe canalul Furtuna accasta era de 162 mg/1 sl in lacul Fur­

tuna de 1 0 mg/1. deci valori destul de apropiate de ccle din anul urmator.

Prelevarea unor probe de apa sl efcctuarea de analize chimice in

pcrioada 15-17 mai 1971, deci in acecasi Iaza de regim hidric, permite

constatarca ca gradul de mineralizarc al apei din lacuri (432 mg/1 in

Iacul Rosu, 430 mg/1 in lacul Puiu), este ceva mai ridicat fata de ca­

nale !'ii bratele Dunarll (Bratul Sulina la Sulina 367 mg/1 si canalul

Sontea 337 mg/1). In privinta tipului hidrochimic nu se constata nici o

diferenfiere, in toate cazurile acesta este bicarbonat-calcic.

Din analiza sumara a hidrochimismului si a turbiditatii, si avind in

vedere faza de regim hidric pentru care s-a efectuat aceasta analiza

(apele din brate nu patrunsesera inca in interiorul deltei) se pot con­

stata diferentiertle proprii pcrioadelor in care cele doua mari domenii

- bratelo principale cu ape curgatoare �i complexele lacustre cu ape

re l a t. i v sl.agriantc - evolucaza independent u n u l de altul.

In tirnpul apelor mari de primavara �i in primele luni ale verii

(iunie si iulie) intre bratele Dunari i�i complexele Iacustre nu se mai

rernarca diferentieri cantitative in privinta g ra d u l u i de mineralizare.

Dlferentierrlc continua sa sc mentina insii in ceea cc priveste alu­

vinnile in suspcnsie care descrcsc, atit cantitativ cit �i granulometric,

dinspre bratele principale catre interiorul deltei. Mare parte din ele se

depun in zoncle de debusare in lacuri a canalelor si girlelor, formind

conuri de dejectie sau mici delte submerse (P. Gastescu �i Cornelia

Stancescu, 1964).

Conurlte de dejectie submerse, sint foartc bine conturate la pri­

valurile scurte care fac legatura intre bratele principale si lacuri, can­

ti tatile marl de aluviuni din aceste artere depunindu-se la contactul

brusc cu lacurile. Un exemplu foarte evident este eel al conului de de­

jectie pe care-I forrneaza privalul Gorgova ce Ieaga bratul Sulina cu

Jacul cu acelasi nume.

Evolutia depresiunilor Iacustre in conditii naturale se face in di­

rectia extinderii vegetatiei acvaticc,

166
 Un salt substantial in lupta dintre apa �i uscat si in evolutia de­

presiunilor lacustre il constitule aparitia diferitelor specii de macrofite

care au posibilitatea de a se fixa pe fundul lacurilor sl la adincimi ale

apei pina la 2 m.

In perimetrul lacurilor - a�a cum au fost considerate ele in cazul

deltei --- �1 in eel al stufului. colrnatarea se face atlt cu resturile vege­

tale, cit si cu cele minerale (aluviuni),

Dupa cum s�a aratat mai sus, cantitatea de aluviuni ajunsa in lac, in

suspensic, este destul de mica. Din analiza Iacuta la o coloana de se­

dimente lacustre, luata din lacul Gorgova in aprilie 1974, se constata

ca materialul provenit din aluviuni estc foarte redus sl apartine frac­

tiunilor fine si foarte fine (pulberi si argile in proportie de pina la

950/o), iar eel organic (din resturi vegetale �i animale) este preponde­

rent. Rezulta deci ca in procesul de colmatare a lacurilor un rol impor­

tant ll au asociatiile faunisticc si floristice, care-I populeaza. Paralcl,

prin aluvionarea produsa in urrna revarsar li peste rnaluri, are loc o

latire a grmdurilor fluvlatile, o avansare a acestora catre zonele interi­

oare si, prin aceasta, o reduccre trcptata a depresiunilor lacustre, Acest

proces a1 e loc numai in timpul apelor mari, sub actiunea directa a rlu­

lui. In perimetrul Iacurilor se produce colrnaterea organica proprie

apelor stagnantc, permanenta, dar cu o rata anuala rnult rnai mica.

In complcxul lacustru Gorgova, ca urrnare a indiguirilor Iacute,

a Iost oprita patrunderca apelor din bratele principale (Sulina �i Sfintu

Gheorghc) prin privalurile rnici �i prin revarsare peste maluri in pe­

r ioada apclor mari si, o data cu aceasta, l?i proeesele de colmatare cu

uluviuni, schimbul curent �i rapid de ape cu intreaga gama de conse­

cinte sub aspectul regenerarii potcntialului trofic, evacuarii gazelor no­

cive (hidrogen sulfurat), produse in tirnpul descompunerii substratului

organic de pe fundul lacului etc.

Izolarc alacurilor, a complexelor lacustre, are drept urrnare redu­

cerea capacitatil de dezvoltare a Iaunei plscicole si chiar a vegetatiei

acvatice - stuful - atit de util in mentinerea echilibrului biologic in

ccnditiile deltci.

167
 THE LACUSTRINE COMPLEX OF GOBGOVA-DANUBE DELTA

(morpbqeoesis. evolution and h.Ydric recimen)

A b s t r a c t

Situated in the Iluvlatllc delta, between Sflntu Ghcorghe and Sulina arms,

the Gorgova lake together with several small lakes all around disposed as sate­

llites (Gorgovat, Potcoava, Cruglic, Cuzrnintli Mari, Cuzrnirrtl! Adtnc, Babintul de

Sus etc.), represents one of the most typical lacustrinc complex ')f the Danube

Della.

The limnological analysis is reported to the genetic type of the l a c u s u- i n c

b as in, to the evolution of the action of the present-day, physical-geographical

processes an d lo the hydric regimen.

The h yd r ic r egim e n , the principal criterion in lirnnological typology, is ana­

l ised in the most sign i fic a nt details - the hydric balance, the r e l ati on between

the lacustrine c ompl e x a nd the main arms of the d e l ta, the lacustrine s ed i men­

t a t ion processes, a.s.o,

B I B L I O G R A J,
' I E

A I R I N El �T. si PRICAJ AN A. (1971), Cantribufii geofizice la cunoa$terea e ro­

lutici geologice $i morfogeneza Deltei Duniirli, Peuce (Studil �i comu­

n icarl de stilntcle naturu) I, Mu ze ul D e l ta Dundri i, T u k ea .

COTEl' P. (1971), Delta Duniirii - genezd $i erolutie, Peucc (Studll !>i comunlcari

de s t i i n te l e n a tu r ii ) , I, Mu z eul Delta D u n lir i i , Tulcea.

GA!;,TF.SCU P. ( 1 96 6 ) , Quelques problemes concernant le bllan hydrologiq11e des

lac.� du delta du D anub e , Rev. rourn. de ge ol. geophys, et geogr., Serie

de gcographie, I. (1971), Caractcristiri morfogenetice # ltidrologict> ale

larnrilor din Delta Dundrii, Pcuce (Studii !)i c o m u n l c a ri de s t u n t c k­

rr a t u r i i), I, Muzeul D elta D u n a r- l i , Tulcea

GM;,TESCL. P., �"'TANCE..<iCU CORNELIA (1964), Caracteristicile limnologice ale

lacurilor din Delta D undr ii , St. cerr-, gcogr .. X I.

G n U M A Z ES C U H., STANCF.SCU CORNELIA, NEDELCU E. (1965), Physichgeo­

graphische Landkarte des Don a udeltas, Rev . ro u m. de g1..-.,,1., geophys.

ct geogr., Serie de geographic . 9,1.

 F;i::. :.1. Pr ! (I C U ! M c rh r- i ,

Fig. 3 Pe c an a l u l Eracle

169
 .:i
..., ... ... �
(J)
a:,
,.,;
� ,n tti
.., ....
<n
" It)

:s C>

... m ..., LO
..., <n

� "" m

--
....
-
-
0

t
q
.... <'i
�
a:,
CID

ai
0

e<i.
>< ..... N IN

I I
--
q ...._ Ol

-
>:: "'
0
..., ...,
N
�
'°
....-
.... - ,.:
O<l

--
I "" I -
....._ r:,
ct .... ....
>:: .... .,,· .., g
r:,
" ....-
'°
..... <O N .....
I
"' I

....._ 0 C> <O If)

>:: "'
....·
,n ..; .... �- ci
- -fl ..... 0

--
...
- I ""
- I
- -
a:, 0 co ....
-
- ai
....
·'l
r- ""
.,,·
a:, ....
-
..., ;t
:> �
..... ""
C'I

...,
I

- I

-
.... ....
I

C>
_ ..... .,.,_
"":.
.... ....
-
;::,. ..., a:,
....
.....
..;

...
(IJ
0 r-
C>

- I I "" -
.... ...._ ....
-
;:;.
0

ci C'I
� t
-
.....
......
11"1

..... "'
n <·l c:o

--
"' I
- I

.,.,
-
<O
�
..., 0:, ec
:> 0
... 0
e-r
�;- ....-
.....
...
... <:i
.....
r-
..... .....
-- - I I

::,. ...,_ ..., q 0 <O Ol

..... r- 0 ..... co .
,,·
...,·
0:, ¢1 .... .... Ol

"" I I

...,_ ...._
-
..... .....
,.:
0

..;
:::,
q

- N
...,
0

I
r-
..... M
I
CX' .....
.....

...... in .... M
..,_ <O 0
..,-
- o:,
"
....
ci
,_ t- 0
....
0

I l
--
IN <O
...._
..... � 0
eo,
· '° ·
..... o"
... � "' -
I I

--

s::
E
E � � � E §
>< N >< N N
><

--
....;
0
,_
Q)
0 ....
� .....
.... <O
0 I
.... ..... a,
Cl>
r:i:
"'
Ol
.....
..... .....
�

170
----- I I
-- C';
I M I ....

= l ! I i1 ;J �1 � � � � ; I I �l �
-I
- I 01 � I �I I �1 Ml I
�
Ml
<-
I O
•

I � g ail Mj t- 6 --6
I
i gill�
-:g
...... a> I <C I

>< -
-·1
�, I �I I
I I

;
I I
I i I I I

I
I

.... .., M
"'
E
"' "'
E E E E
I e
- - -
I E 1:
.!!I
·e
-
·e�
-
' § �
-
·e�
0
·e�
"§ 0

� �
, �
� ><: N � ,; <l

171
 I .- I

:;;
'"""' i
tJ
--
o.l
;>

:el §j

J
�1

) �I �\ �1 ) �jl N I �.Ji co j
CIO I "" I '° I -1 "' I CIO

5/
� J �! s·I �! �r I I s; �' 1; �
--
2 5
�1 i1 ii ! §I �, I I 1 � r �1

-�� -;r-1 ti I I I I I I I I I

.., .., '"'

f:

'""
e
E "'s l: E

..... E
E
(.I
] -
·e�
....;

·e� · E �
·e�
� �
N

::c !I � N � ;:,..
<1

172
173
 i' i � . 3. Aspect de pe lacul Go,·r,._wn

174