Inteligenta Emotionala La Locul de Munca 2007 - Raport Final PDF

..
..
.. Competent Consulting
.. succesul dumneavoastră este profesia noastră
..
Inteligenţa emoţională
la locul de muncă - 2007
. . . . . . . . . .
Raportul primului studiu privind
impactul inteligenţei emoţionale
asupra companiilor româneşti
Responsabil de proiect
Daniel Bichiş
Bucureşti, octombrie 2007

..
..
..
© Competent Consulting, 2007.
Nici o parte din acest document nu poate fi reprodusă, multiplicată, tradusă, transferată pe medii elec-
tronice sau pe Internet fără acordul scris al Competent Consulting.
Pentru solicitări referitoare la citarea sau traducerea lucrării sau la trecerea sa pe alte medii vă puteţi adresa:
Competent Consulting
Şos. Colentina 18
021178 Bucureşti
România
tel. 021-6887548
email: contact@competent.ro
www.competent.ro
..
..
..
primul studiu privind impactul inteligenţei
emoţionale asupra companiilor româneşti
Cuprins
Cuprins iii
Rezumat vii
Inteligenţa emoţională -
Modele şi aplicaţii organizaţionale
Cum a fost descoperită inteligenţa emoţională? 1
Ce este inteligenţa emoţională? 2
Ce NU este inteligenţa emoţională? 4
Modelul de inteligenţă emoţională BarOn 4
Date demografice -
Caracterizarea participanţilor la studiu
Distribuţia pe gen şi vârstă 6
Domiciliul respondenţilor 7
Starea civilă şi nivelul de pregătire 7
Domeniul de activitate 9
Poziţia ierarhică 9
Mărimea organizaţiei 10
Concluzie 11
Nivelul de inteligenţă emoţională - Capacitatea de rezolvare

a problemelor complexe cu care ne confruntăm în mediul social
Ce reprezintă valoarea EQ? 12
Valoarea globală, comparativ cu alte ţări 13
Important pentru persoanele care au completat chestionarul 14
Influenţa vârstei asupra scorului EQ 14
Harta inteligenţei emoţionale din România 15
Efectul stării civile 16
Influenţa nivelului de studii 17
© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 iii

..
..
..
Distribuţia inteligenţei emoţionale pe domenii de activitate 19
Relaţia dintre funcţia ierarhică şi nivelul EQ 19
Distribuţia inteligenţei emoţionale în organizaţii 21
Concluzii 22
Abilităţile de inteligenţă emoţională – Parametrii ce fac diferenţa

în privinţa succesului şi împlinirii
Ce abilităţi au fost măsurate? 23
Abilităţile de inteligenţă emoţională şi vârsta 23
Distribuţia abilităţilor de inteligenţă emoţională pe regiuni 26
Abilităţile de inteligenţă emoţională şi starea civilă 27
Abilităţile de inteligenţă emoţională şi nivelul de studii 28
Relaţia dintre funcţia ierarhică şi abilităţile de inteligenţă emoţională 30
Concluzii 32
Echilibrul emoţional -
Cheia motivării şi a optimismului
Navigarea pe oceanul emoţiilor 33
Ce anume s-a măsurat? 34
Echilibrul emoţional şi vârsta 35
Harta optimismului din România 37
Influenţa statusului marital asupra echilibrului emoţional 38
Influenţa nivelului de şcolarizare asupra echilibrului emoţional 39
Echilibrul emoţional specific diferitelor sectoare de activitate 40
Influenţa funcţiei ierarhice asupra echilibrului emoţional 41
Influenţa mărimii organizaţiei asupra echilibrului emoţional 42
Concluzii 43
Epuizarea fizică şi emoţională -

Efectul principal al stresului ocupaţional
Stresul şi adaptarea noastră la mediu 44
Care este relaţia dintre stres şi inteligenţa emoţională? 46
Cum am evaluat stresul şi efectele sale? 47
Harta epuizării fizice şi emoţionale induse de stres 47
Influenţa vârstei asupra epuizării induse de stres 48
Influenţa statutului marital asupra epuizării induse de stres 49
Influenţa nivelului de studii asupra epuizării prin stres 50
iv © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

..
..
..
Nivelul de epuizare din diferitele domenii de activitate 51
Gradul de epuizare asociat cu diferitele funcţii în organizaţii 52
Nivelul de epuizare asociat cu mărimea organizaţiei 53
Concluzii 54
Reducerea efectelor stresului –

Mecanismele prin care facem faţă solicitărilor
Adaptarea la neadaptare 55
Modalităţi de gestionare a stresului la diferite vârste 57
Influenţa şcolarizării asupra mecanismelor de destresare 59
Strategiile de destresare specifice diferitelor funcţii din ierarhie 61
Concluzii 63
Anexă
Competent Consulting - prezentare generală 64
© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 v

..
..
..
vi © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

..
..
..
primul studiu privind impactul inteligenţei
emoţionale asupra companiilor româneşti
Rezumat
Inteligenţa emoţională este capacitatea de a percepe, identifica şi utiliza emoţiile în
vederea luării celor mai bune decizii şi aplicării lor în practică. Nivelul de inteligen-
ţă emoţională (EQ) este un foarte bun indicator al echilibrului dintre gândire, simţi-
re şi acţiune şi, pe plan mondial, s-a dovedit a fi un predictor al succesului în viaţa
profesională mult mai bun decât nivelul de inteligenţă cognitivă (IQ) sau cunoştin-
ţele şi experienţa profesională.
Întrebarea care stă la baza studiului este: „Are vreun efect nivelul de inteligenţă
emoţională al managerilor şi angajaţilor din companiile româneşti asupra
eficienţei activităţii şi calităţii vieţii lor?”
Ipotezele de lucru sunt:
1. Există diferenţe semnificative ale nivelului de inteligen-
ţă emoţională (EQ) şi abilităţilor specifice acesteia între
persoanele cu caracteristici demografice diferite.
2. Există o relaţie semnificativă între natura emoţiilor
asociate cu activitatea profesională şi EQ.
3. Există o relaţie între EQ şi nivelul de epuizare fizică şi
emoţională produsă de activitatea profesională.
Prin verificarea acestor ipoteze, se urmăreşte:

- descrierea caracteristicilor inteligenţei emoţionale, echilibrului
emoţional şi gestionării stresului în organizaţiile din România,
- identificarea unor eventuale caracteristici naţionale în privinţa
structurii şi manifestării inteligenţei emoţionale;
- identificarea efectelor pe care inteligenţa emoţională le are asu-
pra activităţii din companiile româneşti;
- stabilirea de mijloace şi tehnici de intervenţie eficiente, la nivel
personal şi organizaţional, care să permită optimizarea acestor
efecte.
Studiul a fost efectuat în perioada 27 martie – 15 iunie 2007, prin chestionarea
online a 1963 persoane domiciliate în toate regiunile de dezvoltare ale României,
având vârsta cuprinsă între 18 şi 68 ani. Marja de eroare este mai mică de 2,2%.
© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 vii

..
..
..
S-au urmărit:
- nivelul inteligenţei emoţionale (EQ) şi subcomponentele sale:
autocunoaşterea, autocontrolul şi comunicarea emoţiilor,
- tipul de emoţii frecvent asociate cu activitatea profesională,
- nivelul de epuizare emoţională şi fizică datorată stresului ocu-
paţional,
- modalităţile prin care persoanele studiate depăşesc stresul.
Pe baza rezultatelor obţinute s-au elaborat:
- prima hartă a nivelului de inteligenţă emoţională din România,
- prima hartă a echilibrului emoţional specific diferitelor regiuni
de dezvoltare,
- harta nivelului de epuizare emoţională şi fizică datorată stresu-
lui ocupaţional.
S-au constatat următoarele particularităţi:
- în populaţia feminină, nivelul de inteligenţă emoţională creşte până la
vârsta de 55 ani, apoi scade uşor
- la bărbaţi, nivelul de inteligenţă emoţională este maxim în cazul celor
de 33-38 ani şi apoi scade odată cu vârsta respondenţilor
- în regiunile de dezvoltare Vest şi Sud-Vest nivelul de inteligenţă emo-
ţională şi de echilibru emoţional sunt maxime, în timp ce în regiunea
Nord-Est ambii parametrii sunt minimi
- cel mai înalt nivel de inteligenţă emoţională îl au femeile văduve, la
polul opus fiind bărbaţii văduvi
- bărbaţii şi femeile care trăiesc separat sau au divorţat au un nivel de
inteligenţă emoţională mai ridicat decât persoanele căsătorite şi necă-
sătorite
- la bărbaţi există o corelaţie între nivelul de studii şi scorul EQ, cu ex-
cepţia bărbaţilor care deţin titlul de doctor, la care nivelul EQ este
semnificativ mai redus
- nivelul cel mai redus de inteligenţă emoţională îl au bărbaţii care lu-
crează în agricultură, urmaţi de cei din construcţii, ONG-uri, învăţă-
mânt şi cercetare. Nivelul EQ cel mai ridicat îl au bărbaţii din admi-
nistraţia publică, armată, poliţie şi jandarmerie
- în cazul femeilor, nivelul cel mai redus al EQ îl au cele care lucrează
în agricultură, în timp ce nivelul cel mai ridicat îl au femeile care lu-
crează în construcţii, urmate de cele din armată, poliţie şi jandarmerie
- atât la bărbaţi, cât şi la femei nivelul de inteligenţă emoţională creşte
odată cu urcarea pe scara ierarhică, de la nivelul de executant la cel
de top-manager
- şomerii de ambele genuri au un nivel de inteligenţă emoţională semni-
ficativ mai redus decât persoanele active
viii © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

..
..
..
- cel mai scăzut nivel EQ îl au bărbaţii pensionari, aflaţi în zona de in-
teligenţă emoţională redusă
- capacitatea femeilor de a percepe emoţiile creşte constant de la 25 la
60 de ani
- capacitatea bărbaţilor de a percepe emoţiile este practic constantă în-
tre 25 şi 55 ani, apoi scade puternic
- capacitatea femeilor de a-şi controla emoţiile creşte constant până în
jurul vârstei de 40 de ani, iar apoi scade constant,
- capacitatea de autocontrol emoţional a bărbaţilor creşte până la vâr-
sta de 32 ani, variază puţin până la vârsta de 54 ani, apoi creşte mar-
cat
- bărbaţii au de-a lungul întregii vieţi o capacitate mai redusă decât fe-
meile de a comunica prin implicare emoţională
- cele mai influente femei sunt cele în vârstă de 35-49 ani
- cei mai influenţi bărbaţi sunt cei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 48 ani
- diferenţele regionale în privinţa nivelului EQ sunt datorate în cea mai
mare parte capacităţii diferite de percepere a emoţiilor
- femeile văduve au cea mai bună capacitate de percepţie, autocontrol
şi comunicare emoţională
- în cazul bărbaţilor, cei divorţaţi sunt cei care au cel mai bine dezvolta-
te aceste abilităţi
- cele mai slab exprimate abilităţi de inteligenţă emoţională le au bărba-
ţii văduvi
- pentru bărbaţi, abilităţile de inteligenţă emoţională sunt considerate
importante preponderent în perioada de stabilizare sau destrămare a
cuplului
- la femei, se observă o scădere a autocontrolului emoţional al absol-
ventelor de liceu faţă de cele care au absolvit doar şcoala generală,
urmată de o creştere constantă până la nivelul de doctorat
- la bărbaţi, apare şi în acest caz „paradoxul bărbatului cu doctorat”, ce
are cel mai redus nivel al autocontrolului emoţional
- cel mai ridicat nivel de autocontrol emoţional îl au bărbaţii care au
absolvit fie o şcoală profesională, fie studii post-doctorale
- la ambele genuri se observă o sporire a competenţelor de IE pe măsu-
ra urcării pe scara ierarhică
- în privinţa capacităţii de autocontrol emoţional şi de comunicare im-
plicând emoţiile, dispar diferenţele de gen în cazul persoanelor aflate
poziţii de top-management; acestea prezintă cel mai ridicat nivel al tu-
turor competenţelor de IE evaluate.
- în cazul investitorilor, bărbaţii au un autocontrol emoţional mai pu-
ternic, în vreme ce femeile par să se bazeze mai degrabă pe comunica-
rea persuasivă.
© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 ix

..
..
..
- persoanele aflate în şomaj – şi în mod special bărbaţii – au niveluri
semnificativ mai reduse ale abilităţilor de IE
- în cazul procesului de selecţie şi promovare, este extrem de util să se
folosească teste de măsurare a EQ şi abilităţilor de IE, deoarece ele
pot pune în evidenţă talentele cu potenţial de leadership
- pentru conducerea colectivelor de 25-50 de persoane sunt de preferat
femeile, iar bărbaţii sunt de preferat pentru conducerea organizaţiilor
cu 500-1000 angajaţi
- femeile de peste 25 de ani se implică emoţional mai mult decât bărba-
ţii în activitatea profesională
- nivelul intensităţii trăirilor emoţionale creşte uşor la femei de la 25 la
50 ani, apoi începe să scadă.
- bărbaţii îşi reduc implicarea emoţională în perioada 18-32 ani, apoi
şi-o menţin constantă până la 47-48 ani şi sunt din ce în ce mai puţin
implicaţi emoţional la peste 50 ani.
- la locul de muncă, românii sunt optimişti, existând o preponderenţă a
emoţiilor pozitive faţă de cele negative
- optimismul femeilor legat de activitatea profesională scade în perioada
18-32 ani, apoi creşte până la vârsta de 52-53 ani, după care scade
din nou
- bărbaţii au nivel maxim de optimism legat de activitatea lor profesio-
nală la vârsta de 22 ani, care scade apoi până în jurul vârstei de 42-
44 ani, pentru a creşte din nou spre sfârşitul carierei
- în viaţa profesională, românii sunt mai degrabă proactivi şi implicaţi
- bărbaţii sunt mai proactivi decât femeile, de-a lungul întregii perioade
de activitate profesională.
- orientarea proactivă a bărbaţilor este maximă între 30 şi 35 ani, apoi
scade până la vârsta de 56-57 ani
- variaţia nivelului de proactivitate este mai redusă în cazul femeilor, el
fiind maxim la 26-32 ani şi scăzând până la vârsta de 49-52 ani
- cei mai optimişti români sunt bărbaţii din regiunea de dezvoltare Sud-
Vest (Gorj, Mehedinţi şi Oltenia), iar cei mai puţin înclinaţi spre opti-
mism sunt cei din Nord-Est (Buco-vina şi Moldova)
- în cazul femeilor, cele mai optimiste sunt cele din regiunea de dezvol-
tare Sud (Muntenia), la polul opus plasându-se cele din Nord-Est (Bu-
covina şi Moldova)
- în general bărbaţii au un nivel de optimism mai ridicat de-cât al feme-
ilor, cu excepţia celor din Vest (Banat şi sudul Crişanei), Sud (Munte-
nia) şi Centru (Ardeal)
- văduvele au cel mai scăzut nivel de optimism legat de activitatea pro-
fesională
- bărbaţii văduvi au cel mai bun echilibru emoţional în privinţa locului
de muncă
x © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

..
..
..
- persoanele divorţate au un nivel de optimism semnificativ mai ridicat
decât cel al persoanelor căsătorite şi necăsătorite
- în cazul femeilor, se constată o reducere a echilibrului emoţional oda-
tă cu creşterea nivelului de pregătire şcolară
- bărbaţii cu doctorat au cel mai redus nivel de echilibru emoţional, la
polul opus aflându-se absolvenţii şcolii profesionale
- cel mai scăzut echilibru emoţional îl au bărbaţii ce lucrează în agri-
cultură, care sunt singura categorie ce este caracterizată de pesimism
- nivel redus de echilibru emoţional manifestă şi bărbaţii ce lucrează în
sectorul bancar şi de asigurări, precum şi cei din sănătate
- în cazul femeilor, nivelul cel mai redus de echilibru emoţional este în-
registrat în cazul celor care lucrează în agricultură, urmate de un în-
treg grup de domenii de activitate: administraţia publică, sănătate,
organizaţii neguvernamentale, sectorul privat – producţie
- cele mai înclinate spre optimism sunt femeile din învăţământ şi cerce-
tare, sectorul privat – servicii, precum şi cercetare-proiectare-IT
- şomerii de ambele sexe au cel mai scăzut nivel de echilibru emoţional
- atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor, se constată o creştere a
echilibrului emoţional odată cu urcarea pe scara ierarhică
- antreprenorii sunt persoanele cu cel mai ridicat nivel de echilibru
emoţional
- supervizorii sunt persoanele cele mai proactive
- persoanele provenind din organizaţiile cu 1000-5000 angajaţi au cel
mai redus nivel de echilibru emoţional
- pentru bărbaţi, organizaţiile cu 11-25 şi respectiv 501-1000 angajaţi
sunt cele care le asigură cel mai ridicat nivel de echilibru emoţional
- în cazul femeilor, cel mai ridicat nivel de echilibru emoţional este în-
registrat în cazul celor care lucrează în organizaţiile mici (1-10 anga-
jaţi) sau foarte mari (peste 5000 angajaţi)
- femeile este preferabil să lucreze în echipe mici, de 2-10 persoane, iar
bărbaţii este preferabil să lucreze în echipe formate din 11-25 persoa-
ne
- nivelul de epuizare fizică şi emoţională la nivel naţional este de 39%
- cel mai ridicat nivel de epuizare îl prezintă locuitorii zonei de dezvolta-
re Nord-Est (Bucovina şi Moldova), iar cel mai redus cei ai zonei de
Sud-Vest (Mehedinţi, Gorj şi Oltenia)
- un nivel ridicat de epuizare îl prezintă şi femeile din regiunea de Sud-
Est (sudul Moldovei şi Dobrogea), în timp ce cele din Sud (Muntenia),
Centru (Ardeal) şi Vest (Banat şi sudul Crişanei) sunt mai puţin epui-
zate decât media
- bărbaţii din regiunea Centru (Ardeal) şi cei din Bucureşti sunt de
asemenea mai puţin epuizaţi emoţional şi fizic decât restul populaţiei
© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 xi

..
..
..
- nivelul de epuizare indus de stresul profesional scade continuu, atât
la bărbaţi cât şi la femei, până la vârsta de 52-57 ani, apoi creşte
uşor. Cele mai relaxate persoane sunt cele divorţate sau separate,
urmate de cele căsătorite
- cele mai afectate de stresul profesional sunt persoanele necăsătorite şi
femeile care trăiesc în concubinaj
- cele mai relaxate femei sunt cele care lucrează au urmat cursuri post-
liceale, dar şi cele care deţin un doctorat, iar cele mai afectate de stre-
sul profesional sunt cele au absolvit o şcoală profesională
- cei mai relaxaţi bărbaţi sunt absolvenţii şcolilor profesionale, iar cei
mai epuizaţi de stresul ocupaţional sunt cei care şi-au luat doctoratul
- recomandăm bărbaţilor cu doctorat să urmeze cursuri de manage-
ment al stresului, pentru a reduce riscul de epuizare fizică şi emoţio-
nală
- cele mai relaxate femei sunt cele care lucrează în construcţii, urmate
de cele din învăţământ-cercetare
- femeile cele mai afectate de stresul profesional sunt cele din agricul-
tură, armată, poliţie şi jandarmerie
- cei mai relaxaţi bărbaţi lucrează în domeniul administraţiei publice,
urmaţi de cei din servicii şi ONG-uri
- cei mai afectaţi de stresul ocupaţional sunt bărbaţii din agricultură,
urmaţi de cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul profesiilor libe-
rale şi în sectorul bancar-asigurări
- recomandăm bărbaţilor din profesiile liberale să urmeze cursuri de
management al stresului, pentru a reduce riscul de epuizare fizică şi
emoţională
- cei mai relaxaţi bărbaţi sunt antreprenorii, iar cei mai stresaţi sunt
şomerii şi pensionarii, urmaţi de cei aflaţi în funcţii de execuţie.
- cele mai relaxate femei sunt cele care ocupă poziţii din top-
management, iar cele mai stresate sunt cele aflate în şomaj şi la pen-
sie, urmate de cele care ocupă funcţii de execuţie
- atât la bărbaţi, cât şi la femei se observă o scădere a nivelului de epu-
izare fizică şi emoţională datorat stresului profesional pe măsură ce
ocupă o poziţie mai înaltă în ierarhia organizaţiei din care fac parte
- cei mai relaxaţi bărbaţi lucrează în organizaţiile cu 501-1000 angajaţi,
iar cei mai stresaţi sunt cei care îşi desfăşoară activitatea în organiza-
ţiile cu 1001-5000 angajaţi
- cele mai relaxate femei sunt cele care lucrează organizaţiile cu 11-50
angajaţi, iar cele mai stresate sunt cele care lucrează în organizaţiile
cu 501-1000 angajaţi
- recomandăm ca în organizaţiile mari (1000 angajaţi şi peste în cazul
bărbaţilor, 500 de angajaţi şi peste în cel al femeilor) să se organizeze
traininguri de management al stresului. Acelaşi lucru este recoman-
dat şi pentru femeile care lucrează în organizaţii cu 51-100 angajaţi
xii © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

..
..
..
- indiferent de vârstă, bărbaţii au tendinţa de a-şi reduce stresul printr-
o abordare raţională mai accentuată decât cea a femeilor, raport ce se
inversează în cazul centrării pe emoţii
- bărbaţii între 28 şi 58 ani abordează situaţiile stresante în mod raţio-
nal în circa 43% din situaţii şi în mod emoţional în circa 30% din ca-
zuri;
- bărbaţii tineri sunt mai predispuşi să reacţioneze emoţional decât cei
adulţi, în vreme ce bărbaţii vârstnici sunt mult mai predispuşi spre
reacţii raţionale
- femeile între 35 şi 50 de ani abordează situaţiile stresante în mod ra-
ţional în circa 42% din situaţii şi în mod emoţional în circa 32% din
cazuri
- în cazul femeilor, la tinereţe se observă o creştere a proporţiei reacţii-
lor emoţionale, iar după vârsta de 55 ani ce a reacţiilor maladaptative
- la femei, absolvirea liceului asigură suficiente resurse pentru a avea o
tendinţă crescută de utilizare a strategiilor bazate pe centrarea pe ac-
ţiune, în timp ce absolvirea unei şcoli profesionale este cea ineficientă
în acest sens
- la bărbaţi, centrarea pe problemă este la fel de probabilă pentru ab-
solvenţii de şcoală profesională, liceu, facultate, masterat şi studii
post-doctorale
- din nou apare „paradoxul bărbatului cu doctorat”, această categorie
având tendinţa de recurgere la strategii raţionale aproape la fel de re-
dusă ca şi cei cu 8 clase
- tendinţa de recurgere la soluţii centrate pe emoţii nu este influenţată
semnificativ de nivelul de şcolarizare al femeilor, cel mai puternic fiind
prezentă la absolventele de şcoală generală şi la cele ale cursurilor
post-doctorale
- în cazul bărbaţilor, cea mai accentuată tendinţă de a reacţiona emo-
ţional o au absolvenţii şcolii generale, iar cea mai redusă cei ai şcolii
profesionale
- la femei, nivelul de şcolarizare nu influenţează semnificativ tendinţa
spre reacţii de maladaptare, cu excepţia femeilor absolvente a 8 clase
(care o au diminuată) şi a absolventelor şcolilor profesionale (la care
este mărită)
- la bărbaţi se observă acelaşi lucru, cu excepţia absolvenţilor şcolii ge-
nerale şi a celor ce deţin un doctorat, la care această tendinţă este
semnificativ mai ridicată
- indiferent de funcţie, bărbaţii activi au o tendinţă relativ egală de re-
curgere la centrarea pe problemă
- tendinţa femeilor active de a se centra pe problemă se accentuează pe
măsură ce urcă scara ierarhică
- antreprenorii, atât bărbaţi, cât şi femei, au o tendinţă mai redusă de
centrare pe problemă decât managerii şi angajaţii
© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 xiii

..
..
..
- tendinţa bărbaţilor activi de a se centra pe emoţii creşte uşor odată cu
poziţia pe scara ierarhică, fiind maximă în cazul antreprenorilor.
- din contră, tendinţa femeilor de a reacţiona emoţional scade pe măsu-
ră ce urcă pe scara ierarhică
- indiferent de gen, top-managerii şi femeile ce ocupă funcţia de middle-
manager sunt persoanele care au cele mai reduse tendinţe de
maladaptare.
- pentru celelalte niveluri ierarhice nu există o influenţă semnificativă
asupra proporţiei de reacţii maladaptative
- şomerii şi pensionarii, indiferent de gen, au cea mai accentuată ten-
dinţă de a utiliza strategii maladaptative pentru a face faţă situaţiilor
stresante
- trainingul de management al stresului trebuie să se concentreze pe
asimilarea strategiilor emoţionale pentru bărbaţi şi a celor centrate pe
acţiune pentru femei
- indiferent de gen, şomerii pot fi ajutaţi să depăşească stresul generat
de lipsa locului de muncă prin asimilarea în primul rând a strategiilor
centrate pe problemă
xiv © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

..
..
..
Modele şi aplicaţii organizaţionale
Cum a fost descoperită inteligenţa emoţională?

Nevoia de a găsi instrumente prin care să se poată prezice succesul şcolar şi profe-
sional l-a determinat pe Alfred Binet să creeze, la începutul secolului XX, primul
test de inteligenţă cognitivă (IQ), ce măsura capacitatea de înţelegere, învăţare,
rememorare şi soluţionare de probleme a unei persoane. Dar destul de rapid a fost
evident că pentru a putea prezice eficient diferenţa dintre mediocrii şi performeri
trebuiesc luaţi în considerare şi alţi factori, de natură socială şi emoţională. Robert
Thorndike a lansat în 1937 conceptul de inteligenţă socială dar, în lipsa unor tes-
te care să o măsoare, aceasta a rămas la nivelul teoretic.
Conceptul lui Thorndike a fost preluat şi dezvoltat de Gardner (1983) în cadrul teo-
riei multiplelor forme de inteligenţă, dintre care inteligenţa intrapersonală şi cea
interpersonală au o puternică componentă emoţională.
Dr. Reuben BarOn a început să studieze aceste două forme de inteligenţă în 1985,
elaborând de-a lungul a 12 ani ceea ce urma să fie primul test de inteligenţă emoţi-
onală – EQi. Întrebarea pe care şi-a pus-o BarOn este foarte simplă, dar foarte ac-
tuală: „Cum este posibil că persoanele cu nivel foarte ridicat al IQ adesea nu
reuşesc în viaţă, în timp ce persoane cu IQ mediu au mult mai mult succes?”
Răspunsul a fost faptul că succesul este determinat de un complex de abilităţi
emoţionale, personale, sociale şi de supravieţuire, care permite depăşirea sau adap-
tarea la provocările mediului organizaţional. Aceste abilităţi nu au nicio legătură cu
abilităţile de rezolvare a unor probleme logico-matematice măsurate de IQ, fiind de-
scrise mai degrabă de atribute precum „descurcăreţ”, „orientat”, „carismatic”.
În mod independent, la Nueva School din Hillsborough, California se dezvolta o no-
uă abordare educaţională, denumită Self-Science Curriculum. Punctul de plecare a
fost solicitarea unui grup de părinţi de a oferi copiilor lor un alt sistem şcolar decât
cel obişnuit, care să le maximizeze şansele de a fi liderii generaţiei lor şi a reuşi din
toate punctele de vedere. Au fost consultaţi zece laureaţi ai premiului Nobel şi vio-
lonistul Yehudi Menuhin, pentru a descoperi ce anume le-ar fi putut oferi şcoala,
suplimentar sau diferit. A existat o unanimitate de vederi: şcoala le-a dezvoltat ex-
trem de puţin capacităţile intelectuale sau talentul, în schimb le-a ocupat timpul
pe care l-ar fi putut aloca, cu mai mult folos, dezvoltării abilităţilor lor sociale şi
emoţionale. Pentru definirea curriculei, au fost consultate somităţi precum Abra-
ham Maslow, Anna Freud, Eric Erikson. Curricula stă la baza programului Six
Seconds de dezvoltare a EQ. Rezultatul este atât de bun, încât în prezent este în
curs de adoptare ca bază pentru programele şcolare naţionale din Olanda şi Anglia.
În 1990 Peter Salovey şi Jack Meyer au folosit pentru prima oară termenul de inte-
ligenţă emoţională, pe care au descris-o ca fiind „o formă de inteligenţă socială
care implică abilitatea de observare a emoţiilor proprii şi ale altora, de a le di-
© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 1

..
..
..
ferenţia şi de a folosi această informaţie pentru orientarea gândirii şi acţiuni-
lor proprii”. Cei doi profesori au lansat un program de cercetare vizând identifica-
rea efectelor sale asupra performanţelor şcolare şi profesionale.
Toate aceste rezultate ale lor au fost sintetizate de către Daniel Goleman, jurnalist
la Psychology Today şi New York Times. Acesta a scris în 1995 cartea care le-a lan-
sat în conştiinţa publică: „Inteligenţa emoţională – de ce contează mai mult de-
cât IQ?”. Cartea aduce argumente extrem de convingătoare asupra faptului că
succesul în viaţă este legat mult mai puternic de abilităţile emoţionale şi sociale,
decât de cele intelectuale. Dar elementul cel mai important evidenţiat de Goleman
este faptul că inteligenţa emoţională se dezvoltă de-a lungul întregii vieţi, fiind
posibilă accelerarea acestui proces, spre deosebire de inteligenţa cognitivă.
Un articol al aceluiaşi Daniel Goleman, despre relaţia dintre EQ şi leadership, a
fost publicat în anul 1997 de prestigioasa Harvard Business Review. Articolul a
atras mai mulţi cititori decât orice alt subiect publicat vreme de 40 de ani în acestă
revistă şi a însemnat începutul interesului marilor corporaţii pentru EQ. Primii au
fost top-managerii de la Johnson&Johnson, rapid urmaţi de American Express,
PepsiCo, Boeing, 3M, Avon, Hilton, Nestlé, L’Oreal, Motorola, Pfizer, Roche,
Shell, Unilever, Deloitte, UBS.
Recenta Conferinţă Internaţională de Inteligenţă Emoţională desfăşurată la Londra
între 11 şi 12 iunie 2007 a scos în evidenţă următoarele efecte ale introducerii unor
programe de dezvoltare a inteligenţei emoţionale:
• sporirea vânzărilor prin utilizarea EQ în angajarea şi antrenarea
agenţilor de vânzări,
• fidelizarea clienţilor prin îmbunătăţirea semnificativă a nivelului EQ
al personalului,
• îmbunătăţirea calităţii actului managerial prin selectarea şi dezvol-
tarea pe baza EQ,
• facilitarea schimbărilor şi adaptării rapide la cerinţele pieţei, prin
sporirea cooperării şi a implicării în cadrul echipei.
Andrea Jung, preşedinte şi CEO al Avon Products, spunea recent: „Aici, la Avon,
avem inteligenţa emoţională în ADN, pentru că relaţiile cu ceilalţi sunt un factor critic
la fiecare nivel al activităţii noastre”. Şi este foarte uşor de verificat că acest factor
este la fel de critic şi companiile mai mici sau având domiciliul fiscal în România.
Ce este inteligenţa emoţională?

În urmă cu 2.350 ani, Aristotel descria inteligenţa emoţională astfel: „Oricine se
poate supăra şi enerva - este atât de simplu! Dar să te superi pe cine trebuie,
atât cât trebuie, atunci când trebuie, cu un motiv foarte bine definit şi în
modul cel mai potrivit este cu mult mai greu.”
Ca multe alte concepte psihologice, este mai uşor să identificăm şi să descriem
efectele inteligenţei emoţionale, decât să o definim. De aceea, fiecare autor este ten-
tat să dea propria definiţie, în încercarea de a surprinde cât mai complet şi mai
succint elementele sale caracteristice.
Una dintre cele mai bune definiţii este cea propusă de Mayer, Salovey şi Caruso,
potrivit căreia inteligenţa emoţională este abilitatea de:
2 © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

..
..
..
1. a percepe şi identifica emoţiile,
2. a utiliza emoţiile în vederea optimizării procesului de gân-
dire,
3. a înţelege emoţiile şi informaţiile emoţionale,
4. a regla în mod eficient emoţiile, astfel încât să permită lu-
area deciziilor potrivite şi aplicarea lor în practică.
IDENTIFICARE
GESTIONARE UTILIZARE
ÎNŢELEGERE
Un element extrem de important, subliniat de lucrările Dr. Reuben BarOn, este

faptul că verificarea practică a eficienţei acestor abilităţi se face prin efectul lor de
susţinere a capacităţii de a face faţă stresului şi a depăşi provocările şi obsta-
colele cu care ne confruntăm, în viaţa profesională şi/sau personală. Fără acest
element fundamental, inteligenţa emoţională nu ar fi mult diferită de cea cognitivă
în privinţa efectului asupra succesului. Mai exact, atunci când avem de rezolvat un
conflict şi în faţa noastră este o persoană enervată, care ţipă şi nu ascultă ce îi
spunem, ne este la fel de inutil să putem rezolva problema celor 7 poduri a lui
Euler sau să ne evaluăm foarte precis nivelul propriu de enervare şi efectele sale
asupra respiraţiei şi circulaţiei, dacă nu reuşim să restabilim comunicarea, să re-
ducem nivelul de enervare a celeilalte persoane şi să identificăm soluţia de com-
promis.

..
..
..
Ce NU este inteligenţa emoţională?

Există destul de multe interpretări eronate ale termenului de inteligenţă emoţiona-
la, care ne determină să prezentăm în continuare unele stereotipuri în legătură cu
acest concept, aşa cum sunt prezentate de Daniel Goleman şi Joshua Freedman.
1. Inteligenţa emoţională NU este inversul IQ. O persoană
competentă din punct de vedere emoţional nu are neapărat
o capacitate redusă de rezolvare a problemelor logice. Studi-
ile au demonstrat existenţa unei corelaţii extrem de slabe
între nivelul celor doi parametrii: EQ şi IQ.
2. Inteligenţa emoţională NU înseamnă „să fi o persoană
amabilă şi înţelegătoare”. În momente strategice, poate
însemna mai degrabă că te confrunţi cu cineva şi îi prezinţi
adevăruri neplăcute, dar importante, pe care până în mo-
mentul respectiv le-a ignorat sau evitat.
3. Inteligenţa emoţională NU înseamnă să dai frâu liber
emoţiilor, ci mai degrabă înseamnă să-ţi controlezi senti-
mentele pentru a ţi le exprima în mod adecvat şi eficient,
astfel încât să poţi conlucra cu ceilalţi pentru atingerea
unor ţeluri comune.
4. Nivelul de inteligenţă emoţională NU este fixat genetic,
nici nu se dezvoltă doar în copilărie. Spre deosebire de
IQ, care nu se mai modifică prea mult după adolescenţă, in-
teligenţa emoţională pare să fie „învăţată” şi continuă să se
dezvolte pe măsură ce trecem prin viaţă şi acumulăm expe-
rienţă. De fapt, studiile care au urmărit de-a lungul anilor
modul de dezvoltare a nivelului de inteligenţă emoţională
relevă că oamenii îşi îmbunătăţesc aceste capacitaţi pe mă-
sură ce învaţă să-şi stăpânească propriile emoţii şi impul-
suri, să se automotiveze, să-şi canalizeze capacităţile empa-
tice şi abilităţile sociale. Goleman afirmă că este important
să învăţăm continuu şi să ne dezvoltăm competenţele
emoţionale – proces descris de un termen demodat, dar
foarte exact: maturizarea.
5. Inteligenţa emoţională NU este totuna cu personalita-
tea. Chiar dacă cuprinde o serie de factori care sunt studi-
aţi şi măsuraţi şi de psihologia personalităţii, relaţia dintre
ei şi modul în care pot fi dezvoltaţi este foarte diferită.
Şi pentru a-l cita în continuare pe Joshua Freedman, inteligenţa emoţională este
contopirea eficientă a gândirii şi simţirii în vederea luării de decizii înţelepte.
Modelul de inteligenţă emoţională BarOn

Interpretarea rezultatelor acestui studiu o vom face în conformitate cu modelul
structurii inteligenţei emoţionale propuse de Dr. Reuben BarOn, care în prezent
este cel mai acceptat şi utilizat în cadrul organizaţional. Acest model conţine cinci
grupe de aptitudini, ce definesc nivelul EQ general al persoanei şi de care depinde
eficienţa activităţii sale şi capacitatea de a face faţă stresului şi solicitărilor.

..
..
..
Componentele intrapersonale se referă la abilitatea de a ne percepe propriile

emoţii, a ne înţelege propriile calităţi şi slăbiciuni, şi a ne exprima în mod construc-
tiv gândurile, emoţiile, valorile.
Componentele interpersonale sunt cele care ne permit să observăm şi înţelegem
emoţiile, sentimentele şi nevoile celor din jur, precum şi să stabilim şi să menţinem
cu aceştia relaţii constructive, de cooperare, reciproc avantajoase.
Capacitatea de gestionare a stresului se referă la utilizarea emoţiilor în avantajul
propriu, atât ca răspuns la provocările şi solicitările externe, cât şi prin controlul
propriilor noastre impulsuri.
Adaptabilitatea ne permite să ne adaptăm schimbărilor prin mecanisme realiste şi
flexibile, precum şi să rezolvăm prompt problemele cu care ne confruntăm.
Starea sufletească (echilibrul emoţional sau dispoziţia) reprezintă capacitatea de a
menţine optimismul, încrederea în propria persoană şi în ceea ce ne oferă viaţa,
automotivarea în vederea stabilirii şi împlinirii propriilor noastre obiective.

..
..
..
Date demografice
Caracterizarea participanţilor la studiu
Distribuţia pe gen şi vârstă
La studiu au participat 1963 de persoane, dintre care:
• 1277 femei şi
• 686 bărbaţi,
având vârste cuprinse între 18 şi 68 ani. Vârsta medie este de 31,71 ani, cu o
abatere standard de 8,60 ani.

..
..
..
Femei
Distribuţia pe genuri a respondenţilor
Bărbaţi
34.9%
65.1%
Domiciliul respondenţilor
La studiu au participat locuitori din toate regiunile de dezvoltare ale ţării,
asigurându-se o bună reprezentare a întregului teritoriu.
Repartizarea respondenţilor în funcţie de domiciliu
11.6%
25.9%
7.2%
11.2%
12.6%
7.9%
11.6% 12.0%
Bucureşti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest
Starea civilă şi nivelul de pregătire

Au fost colectate informaţii referitoare la starea civilă şi nivelul de pregătire al res-
pondenţilor, prezentate în graficele următoare.

..
..
..
Nivelul de pregătire şcolară al respondenţilor
0.4%
1.7% 5.6%
5.0%
24.0%
18.1%
3.1%
42.0%
Şcoala generală Şcoala profesională Liceu Cursuri post-liceale Facultate Masterat Doctorat Cursuri post-doctorale
Starea civilă a respondenţilor
5.1% 0.3%
0.4%
40.3%
48.3%
5.6%
Necăsătorit/ă Concubin/ă Căsătorit/ă Divorţat/ă - Separat/ă Văduv/ă Alta
Se observă că persoanele deţinând o diplomă de licenţă sau de masterat sunt re-

prezentate într-o proporţie mai mare decât în populaţia generală. Acest aspect poa-
te influenţa într-o oarecare măsură rezultatele studiului, dar în acelaşi timp asigu-
ră o mai bună corespondenţă cu grupul-ţintă al persoanelor interesate de dezvolta-
rea abilităţilor de inteligenţă emoţională.

..
..
..
Profilul statutului marital al respondenţilor corespunde realităţii populaţiei-ţintă,
putându-se doar bănui că în cazul persoanelor trăind în uniuni libere a existat o
reţinere în a se prezenta drept concubini. Se poate presupune că o parte importan-
tă dintre aceste persoane s-au distribuit între categoria persoanelor căsătorite şi a
celor necăsătorite.
Domeniul de activitate
S-a asigurat o reprezentare a unei largi palete de domenii de activitate, atât din
companiile private, cât şi din administraţie şi sectorul bugetar. De asemenea, exis-
tă un număr de respondenţi provenind din societatea civilă şi din agricultură.
Numărul de respondenţi lucrând în agricultură este redus, dar acest lucru nu in-
fluenţează semnificativ rezultatele studiului, deoarece populaţia-ţintă este repre-
zentată de persoanele active în celelalte sectoare ale economiei.
Repartizarea respondenţilor în funcţie de domeniul de activitate

9.5% 6.4%
1.7%
10.6%
4.0%
3.3%
3.6%
8.8% 20.0%
3.9%
2.4%
0.9% 2.8%
4.1%
5.3% 12.8%
Sectorul privat, producţie Sectorul privat, comerţ/distribuţie Sectorul privat, servicii

Sectorul privat, construcţii Sectorul privat, cercetare-proiectare-IT Sectorul bancar & asigurări
Administraţia publică Justiţie Armată, poliţie, jandarmerie
Sănătate Învăţământ, cercetare Alte servicii publice
Organizaţii neguvernamentale Profesii liberale Agricultură
Altul
Poziţia ierarhică
Respondenţii acoperă extrem de bine paleta de funcţii din organizaţiile româneşti,
existând o proporţie semnificativă de antreprenori şi liberi-profesionişti. Proporţia
de şomeri este corectă, dar numărul de pensionari este redus, ceea ce poate influ-
enţa într-o oarecare măsură rezultatele studiului. Totuşi, întrucât populaţia-ţintă
este cea activă, se poate considera că efectul este unul neglijabil.

..
..
..
Proporţia de respondenţi având diferite funcţii
17.2%
1.5%
1.5%
5.1%
5.7%
35.5%
19.7%
13.9%
Executant Supervizor Middle manager Top manager Antreprenor Şomer/ă Pensionar/ă Alta
Mărimea organizaţiei
Din dorinţa da a evalua şi efectul posibil al mărimii organizaţiei asupra nivelului
EQ şi de stres, au fost colectate şi aceste informaţii. Se constată o bună suprapu-
nere cu distribuţia angajaţilor în cadrul organizaţiilor româneşti.
Repartizarea respondenţilor în funcţie de mărimea organizaţiei în care activează
3.1%
4.8%
18.0%
9.9%
10.7%
11.6%
10.1%
18.4%
13.4%
1-10 11-25 26-50

51-100 101-500 501-1000
1001-5000 peste 5000 Sunt şomer/ă sau pensionar/ă

..
..
..
Concluzie
Se poate considera că eşantionul studiat este reprezentativ la nivel naţional,
pentru populaţia activă şi cea aflată în şomaj, cu vârste cuprinse între 18 şi
65 ani. Existenţa accesului la Internet nu pare să fi influenţat în mod semnificativ
structura eşantionului, validând din acest punct de vedere metodologia chestiona-
rului online.
Mărimea şi structura eşantionului asigură rezultatelor o marjă de eroare mai mi-
că de 2,2%.

..
..
..
Nivelul de
inteligenţă emoţională
Capacitatea de rezolvare a problemelor
complexe cu care ne confruntăm în mediul
social
Ce reprezintă valoarea EQ?
La fel ca şi în cazul nivelului de inteligenţă cognitivă IQ, nivelul de inteligenţă emo-
ţională este evaluat prin compararea cu valorile pe care le-au înregistrat persoanele
din eşantionul utilizat pentru calibrarea (normarea) testului. Scorul brut al testului
este convertit într-un scor standard, care convenţional are media 100 şi abaterea
standard 15. În felul acesta:
50% dintre scoruri sunt cuprinse între 90 şi 110,
99,5% dintre scoruri sunt cuprinse între 60 şi 140.
Curba distribuţiei nivelului EQ în cadrul populaţiei
Urmărind procentajul cumulat, se poate compara orice persoană cu restul popula-

ţiei, răspunzându-se la întrebarea: „Câte persoane au un nivel de inteligenţă
emoţională mai scăzut decât cel al persoanei studiate?”
Această punere de problemă este deosebit de utilă în selecţia şi promovarea perso-
nalului. În prezent, cel puţin pentru posturile-cheie, marile corporaţii şi tot mai
multe companii folosesc teste EQ pentru a departaja candidaţii cu nivel EQ ridicat.

..
..
..
O persoană eficientă, plină de succes şi echilibrată din punct de vedere emoţional

este cea care are un nivel mediu sau peste mediu al EQ, precum şi un nivel adecvat
al IQ şi cunoştinţelor necesare pentru postul pe care îl vizează. Cu cât scorul EQ
este mai mare, cu atât este mai mare probabilitatea depăşirii cu succes a proble-
melor şi obstacolelor întâlnite în mediul profesional. Combinarea evaluărilor IQ cu
cele ale EQ permite o mai bună estimare a nivelului general de inteligenţă al per-
soanei, permiţând prezicerea corectă a şanselor de succes în viaţă.
Valoarea globală, comparativ cu alte ţări

Este posibilă compararea valorii medii a EQ obţinută în cursul procesului de elabo-
rare a normelor româneşti cu valorile medii raportate pentru diferite alte ţări pe ba-
za testelor SEI şi EQi:
Ţara Nivelul EQ mediu
România 104
Statele Unite 100
Africa de Sud 102
Argentina 102
Australia 101
Canada 95
Germania 100
India 105
Israel 112
Italia 105
Marea Britanie 96
Singapore 105

..
..
..
Influenţa vârstei asupra scorului EQ

Toate studiile realizate la nivel mondial indică faptul că scorul EQ creşte odată cu
vârsta, unul dintre cele mai solide argumente în favoarea ideii că inteligenţa emoţi-
onală se dezvoltă pe baza experienţelor acumulate. Graficul următor prezintă evo-
luţia valorilor medii ale inteligenţei emoţionale, la bărbaţi şi femei.
Variaţia nivelului EQ în funcţie de vârstă

Nivel EQ
Bărbaţi (n=686) Femei (n=1277) Total (n=1963)
105
100
95
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Indiferent de vârstă, femeile îi depăşesc pe bărbaţi în pri-

vinţa nivelului EQ cu 2 până la 6 puncte.
Diferenţele sunt semnificative din punct de vedere statistic în intervalul de vârstă

48-65 ani.
Se constată o diferenţă în privinţa aspectului celor două curbe. În cazul femeilor,
creşterea practic liniară este continuă până la vârsta de 50 ani, urmată de o scăde-
re destul de abruptă. La bărbaţi, nivelul cel mai ridicat al inteligenţei emoţionale îl
au cei cu vârste cuprinse între 35 şi 38 de ani. Nivelul de inteligenţă emoţională al
bărbaţilor de peste 60 de ani este similar cu cel al tinerilor de 21-22 ani şi are ten-
dinţa de aplatizare.
Putem interpreta această variaţie prin prisma efectului pe care l-au avut schimbă-
rile sociale asupra bărbaţilor. Daniel Kruger, într-un articol recent publicat în
Evolutionary Psychology, scotea în evidenţă faptul că după Revoluţia din 1989,
speranţa de viaţă a bărbaţilor români a scăzut cu 6 ani. Un fenomen similar este
prezent şi în celelalte ţări foste comuniste, iar Kruger îl pune pe seama „transpune-
rii fiziologice a stresului de a te afla într-un mediu competitiv”. Este evident că per-
soanele cu nivel ridicat de inteligenţă emoţională fac faţă mai bine acestui stres,
dar că înainte de Revoluţie bărbaţii români erau caracterizaţi de un nivel redus al

..
..
..
EQ. Grupul de vârstă care are nivelul maxim al EQ corespunde celor care, în 1989,
aveau vârste cuprinse între 17 şi 20 ani, deci care au primit provocarea adaptării la
capitalism exact în perioada în care bărbaţii acceptă cel mai uşor confruntările cu
riscul. De aceea, parafrazându-l pe Kruger, putem spune că
deşi capitalismul a dăunat sănătăţii bărbaţilor maturi, a şi
creat celor foarte tineri condiţiile pentru ca să-şi dezvolte
inteligenţa emoţională.
O serie întreagă de date şi studii indică faptul că generaţia celor care au acum vâr-
ste între 33 şi 40 de ani şi prezintă nivelul cel mai ridicat de inteligenţă emoţională
are capacitatea de a asigura o schimbare semnificativă a calităţii vieţii economico-
sociale din România.
Harta inteligenţei emoţionale din România

Numărul mare de respondenţi şi buna acoperire a tuturor zonelor geografice a
permis elaborarea primei hărţi a nivelului de inteligenţă emoţională din România.
Nivelurile EQ cele mai ridicate din ţară sunt cele ale femeilor din regiunile de
dezvoltare Vest şi Sud-Vest (Banat, Mehedinţi, Gorj, Oltenia). La polul opus se
află bărbaţii care locuiesc în regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Vest (Moldova,
Bucovina, respectiv Banat), iar dintre femei cele din regiunea de Nord-Est.
Dintre bărbaţi, nivelul de inteligenţă cel mai ridicat îl au cei din Centru (Ardeal).
Bucureştenii şi locuitorii din regiunile de dezvoltare Sud-Est şi Nord-Vest prezintă
niveluri EQ medii.

..
..
..
Dacă atât bărbaţii, cât şi femeile din Bucureşti şi Sud-Vest au niveluri EQ foarte
apropiate între ele, în celelalte regiuni femeile îi depăşesc pe bărbaţi din acest
punct de vedere cu 3 până la 9 puncte.
Pentru a înţelege semnificaţia diferenţelor dintre regiuni, este bine să menţionăm
că o diferenţă a nivelului EQ de acelaşi ordin de mărime (9 puncte) există între fe-
meile de 50 şi cele de 18 ani. Chiar dacă cifra în sine nu pare mare, în realitate în
zona 95 – 104 se găseşte 24% din populaţia totală. Altfel spus, o asemenea diferen-
ţă corespunde:
creşterii medii a inteligenţei emoţionale la femei, în intervalul 18-50 ani, sau
poziţionării nivelului de inteligenţă emoţională astfel încât să fie mai ridicat
decât cel al 37%, respectiv 61% din populaţie.
În cazul locuitorilor Capitalei, se poate spune că valoarea medie a EQ se datorează
amestecului de populaţie provenind din întreaga ţară, aceasta fiind o dovadă cola-
terală a reprezentativităţii eşantionului studiat. În cazul celorlaltor zone, distribuţia
nivelului de inteligenţă emoţională are în mod cert rădăcini istorice şi reprezintă
efectul unui complex de factori culturali şi economico-sociali. Pentru a putea expli-
ca însă mai bine influenţele ce determină o asemenea polarizare vom utiliza în stu-
diile următoare împărţirea pe regiuni istorice, în locul celei pe regiuni de dezvoltare.
Efectul stării civile

Căsătoria şi, în general, viaţa într-un cuplu, reprezintă un test important pentru
inteligenţa emoţională a fiecăruia dintre noi. Oferă atât provocări, cât şi recompen-
se, putând fi un factor de stres sau unul de recuperare. În cadrul vieţii de cuplu se
manifestă toate cele 5 componente ale inteligenţei emoţionale şi contribuie la for-
marea, consolidarea şi, eventual, destrămarea acestuia.
De departe cel mai înalt nivel de inteligenţă emoţională îl
au femeile văduve, la polul opus fiind bărbaţii văduvi.
Această polarizare reflectă foarte bine diferenţele de gen induse de efectul tradiţiei
şi al culturii, menţionate anterior. Pentru un bărbat, pierderea partenerei este un
stres care-l dezechilibrează emoţional şi fiziologic, în vreme ce pentru o femeie este
o ocazie de maturizare emoţională suplimentară.
Bărbaţii şi femeile care trăiesc separat sau au divorţat au
un nivel de inteligenţă emoţională mai ridicat decât per-
soanele căsătorite şi necăsătorite.
Chiar dacă pare paradoxal, acest lucru este uşor explicabil. Atunci când lucrurile
nu funcţionează în cadrul cuplului, răspunsul inteligent din punct de vedere emo-
ţional şi social este gestionarea situaţiei astfel încât să se reducă nivelul de stres la
care sunt supuşi cei doi soţi. Dacă acest lucru nu este posibil prin reconstruirea
încrederii reciproce şi a comunicării, este preferabilă soluţia despărţirii, în locul
perpetuării tensiunilor dintre cei doi.

..
..
..
Nivelul EQ în funcţie de starea civilă
Bărbaţi (n= 684) Femei (n=1272)

EQ
110
105
100
95
90
Necăsătorit/ă Concubin/ă Căsătorit/ă Divorţat/ă - Separat/ă Văduv/ă
Bărbaţii care trăiesc în concubinaj au un nivel de inteligen-

ţă emoţională mai ridicat decât al femeilor aflate în această
situaţie.
Se pare că pentru ca un bărbat să creeze şi să păstreze o relaţie de concubinaj are

nevoie de un nivel ridicat de inteligenţă emoţională, în timp ce femeile ce stabilesc
astfel de relaţii au un nivel sub medie al EQ.
În fine, diferenţa dintre nivelul EQ al persoanelor căsătorite şi al celor necăsătorite
poate fi pus mai degrabă pe seama diferenţei de vârstă dintre cele două grupe.
Influenţa nivelului de studii

Pregătirea şcolară a unei persoane vizează, cel puţin până la terminarea liceului,
susţinerea dezvoltării IQ şi acumularea de cunoştinţe şi abilităţi de ordin general.
Faptul că se acordă atât de puţină atenţie dezvoltării inteligenţei emoţionale lasă pe
seama fiecăruia să-şi continue „şcoala vieţii”. Cei care continuă cu traseul acade-
mic de pregătire şcolară, adesea au parte de mult mai puţine ocazii de a-şi spori
rapid nivelul EQ, lucru reliefat şi de rezultatele studiului nostru.
Nivelul de inteligenţă emoţională cel mai ridicat îl au feme-
ile cu şcoală generală, urmate de cele cu doctorat. Nivelul
EQ cel mai redus îl au femeile care au absolvit o şcoală pro-
fesională.
În cazul bărbaţilor, cea mai dezvoltată inteligenţă emoţio-
nală o au absolvenţii cursurilor post-doctorale, urmaţi de
cei cu diplomă de bacalaureat sau de master. Nivelul EQ cel
mai redus îl au bărbaţii cu şcoală generală şi cei cu docto-
rat.

..
..
..
Nivelul de inteligenţă emoţională (EQ)
Bărbaţi Femei
Nivel EQ
106
101
96
91
86
eu ale a te rat tor
at a le
Lic lice c ult ste c tor
s t- Fa Ma Do -d oc
po st
uri po
Cu
rs
rs uri
Cu
Faptul că femeile cu pregătire şcolară minimă au un nivel ridicat de inteligenţă

emoţională reprezintă o bună ilustrare a faptului că şcolarizarea sau nivelul IQ nu
asigură automat şi dezvoltarea capacităţii de a face faţă problemelor de ordin prac-
tic din viaţa de zi cu zi. Dar bărbaţii care rămân la acest nivel de pregătire şcolară
sunt prea puţin expuşi provocărilor pentru a-şi dezvolta o capacitate suficientă de
percepere, comunicare, înţelegere şi utilizare a emoţiilor.
Mult mai greu de înţeles este situaţia bărbaţilor care au obţinut titlul de doctor, ca-
re au un nivel de inteligenţă emoţională plasat la limita de jos, mai mare decât a
numai 24,5% din populaţia generală. Se poate crede că acest titlu le afectează
structura personalităţii, făcându-i mult mai puţin atenţi la propriile emoţii, la reac-
ţiile celor din jur, la modul în care cooperează şi îşi gestionează stresul.
Există două trepte şcolare plasate la niveluri foarte diferite, dar care au acelaşi
efect pentru femei: depăşirea lor este însoţită de reducerea nivelului de inteligenţă
emoţională. Este vorba despre şcoala generală şi doctorat. Prima treaptă poate fi
pusă pe seama efectului tradiţiei, care în mediul rural promovează căsătoria timpu-
rie şi orientarea fetelor spre stabilirea de relaţii (specifice pentru EQ). Cea de-a do-
ua treaptă poate fi pusă pe seama aşteptărilor foarte mari pe care ajung să le aibă
absolventele cursurilor post-doctorale, care însă rareori sunt împlinite. De aseme-
nea, ajungând la finalul unei lungi perioade de pregătire şcolară şi profesională,
este posibil să îşi facă bilanţul şi să descopere în viaţa lor dezechilibre pe care le
pot gestiona cu greu.
Creşterea care se observă de la un nivel de şcolarizare la altul poate fi pusă în mare
măsură pe seama înaintării în vârstă şi acumulării de experienţă de viaţă. Acest
lucru face cu atât mai dramatică scăderea nivelului EQ înregistrată la bărbaţii cu
doctorat şi femeile absolvente ale cursurilor post-doctorale.

..
..
..
Distribuţia inteligenţei emoţionale pe domenii de activitate

Suntem foarte departe de definirea cerinţelor specifice ale fiecărui domeniu de acti-
vitate, din punctul de vedere al inteligenţei emoţionale. Studiul de faţă are meritul
că debutează colectarea informaţiilor în acest sens.
Bărbaţi Femei
Nivel EQ
110
105
100
95
90
85
80
75
70
ce
e
icii
ul
ţi e
e
ri
ură
ţie
ie
T
e
cţi
tal
tat
ral
ură
blic
eri
tar
e-I
Al t
stiţ
bli
uc
ibu
erv
tru
ult
en
nă
be
a rm
rce
tar
sig
pu
pu
Ju
rod
ns
str
ric
,s
am
Să
ii li
iec
ce
&a
icii
nd
co
ţia
/di
Ag
t, p
t
va
fes
ern
pro
nt,
t ra
, ja
erţ
erv
at,
pri
va
ar
Pro
uv
mâ
nis
re-
om
liţie
v
nc
es
pri
rul
p ri
eg
eta
mi
ăţă
ba
t, c
Al t
po
rul
cto
in
ru l
Ad
erc
Înv
rul
va
cto
aţi
tă,
Se
cto
cto
pri
t, c
niz
Se
ma
Se
Se
rul
va
ga
Ar
cto
pri
Or
Se
rul
cto
Se
Nivelul cel mai redus de inteligenţă emoţională îl au bărba-

ţii care lucrează în agricultură, urmaţi de cei din construc-
ţii, ONG-uri, învăţământ şi cercetare. Nivelul EQ cel mai ri-
dicat îl au bărbaţii din administraţia publică, armată, poli-
ţie şi jandarmerie.
În cazul femeilor, nivelul cel mai redus al EQ îl au cele care
lucrează în agricultură, în timp ce nivelul cel mai ridicat îl
au femeile care lucrează în construcţii, urmate de cele din
armată, poliţie şi jandarmerie.
Relaţia dintre funcţia ierarhică şi nivelul EQ

Aşa cum am menţionat în introducere, inteligenţa emoţională este un foarte bun
predictor al succesului, inclusiv în privinţa ascensiunii pe scara ierarhică. Tocmai
de aceea se şi promovează utilizarea testelor EQ în vederea selecţionării celor mai
promiţători candidaţi pentru funcţiile de conducere. Este extrem de interesant să
se afle dacă această relaţie există şi în România, înaintea extinderii selecţiei şi
trainingurilor bazate pe inteligenţa emoţională.

..
..
..
Bărbaţi Femei
Nivel EQ
105
100
95
90
85
80
r
a
r
ari
nt
er
izo
ge
no
Alt
u ta
ag
ion
na
pre
rv
an
ec
pe
ns
ma
tre
pm
Ex
Pe
Su
An
le
To
dd
Mi
Atât la bărbaţi, cât şi la femei nivelul de inteligenţă emo-

ţională creşte odată cu urcarea pe scara ierarhică, de la
nivelul de executant la cel de top-manager.
Şomerii de ambele genuri au un nivel de inteligenţă emo-
ţională semnificativ mai redus decât persoanele active.
Cel mai scăzut nivel EQ îl au bărbaţii pensionari, aflaţi în
zona de inteligenţă emoţională redusă.
Nu insistăm asupra faptului că bărbaţii ajunşi la pensie sunt aproape nefuncţionali

din punctul de vedere al capacităţii de a face faţă stresului, a-şi conştientiza şi
comunica nevoile reale şi de a-şi gestiona echilibrul emoţional.
Este însă important de semnalat faptul că atât femeile, cât şi bărbaţii aflaţi în şo-
maj au niveluri reduse de inteligenţă emoţională. Acest lucru poate să reflecte cau-
zele care îi împiedică să-şi găsească şi să-şi păstreze un loc de muncă:
abilităţi de comunicare slabe,
proasta gestionare a propriilor emoţii,
controlul insuficient al echilibrului emoţional şi impulsurilor.
Asupra acestor aspecte vom reveni în capitolele următoare.
Diferenţa de nivel EQ dintre nivelul de bază (executanţi + supervizori) şi cel de top-
management este de 5 puncte, atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor. Dar aces-
te puncte sunt plasate de-o parte şi de cealaltă a valorii medii a EQ, şi reprezintă o
diferenţă de competenţe emoţionale similară cu experienţa acumulată în circa 15
ani. Este evident că şi în cazul României se regăseşte avantajul pe care un nivel ri-
dicat al EQ îl oferă celor plasaţi în poziţiile ierarhice superioare.

..
..
..
O situaţie deosebită este cea a antreprenorilor şi investitorilor. Aceştia au un nivel
mediu de inteligenţă emoţională, eficienţa lor fiind obţinută din alte elemente decât
comunicarea şi gestionarea mai bună a emoţiilor.
Distribuţia inteligenţei emoţionale în organizaţii

Se poate presupune că dacă există diferenţe semnificative în privinţa nivelului EQ
între persoanele care lucrează în organizaţii de mărimi diferite, acest lucru este da-
torat cumulului a doi factori:
organizaţia tinde să atragă persoane având un anumit nivel EQ, care cores-
punde cu cerinţele sale, respectiv
fiecare persoană tinde să se stabilizeze în organizaţia care îi permite cel mai
bine să-şi valorifice competenţele, inclusiv cele de inteligenţă emoţională.
Nivelul de inteligenţă emoţională (EQ) în funcţie de mărimea organizaţiei
Bărbaţi Femei
Nivel EQ
105
104
103
102
101
100
99
98
97
96
95
0
-25
-50
00
0
0
00
1-1
-10
0
00
1-5
-50
50
Număr de
11
26
1 -1
51
ste
10
01
angajaţi
50
10
pe
Aplicând această ipoteză, putem deduce următoarele:

Dintre persoanele active, nivelul EQ cel mai scăzut îl au
bărbaţii care lucrează în organizaţiile mici (1-50 angajaţi),
precum şi femeile care lucrează în organizaţiile foarte mari
(peste 5000 angajaţi).
Nivelul EQ cel mai ridicat îl au bărbaţii din organizaţiile cu
501-1000 angajaţi, respectiv femeile din organizaţiile cu
26-50 angajaţi.
De aici, se poate trage şi o concluzie de ordin practic:

pentru conducerea colectivelor de 25-50 de persoane sunt
de preferat femeile, iar bărbaţii sunt de preferat pentru
conducerea organizaţiilor cu 500-1000 angajaţi.

..
..
..
Concluzii
Rezultatele obţinute confirmă prima ipoteză ce a stat la baza studiului, şi anume că
există diferenţe semnificative ale nivelului de inteligenţă
emoţională (EQ) între persoanele cu caracteristici demogra-
fice diferite.
Cele mai importante diferenţe sunt cele legate de:

gen,
vârstă,
domiciliu,
stare civilă,
nivel de studii,
funcţie ierarhică.
Efectele acestor factori trebuie luate în calcul atunci când se discută despre inteli-
genţa emoţională a unei persoane sau a unui grup. În plus, în cazul procesului de
dezvoltare personală sau organizaţională este fundamental să se ţină cont de parti-
cularităţile descrise de acest studiu, pentru a accelera procesul de dezvoltare a in-
teligenţei emoţionale.

..
..
..
Abilităţile de inteligenţă
emoţională
Parametrii ce fac diferenţa în privinţa
succesului şi împlinirii
Ce abilităţi au fost măsurate?
Datorită dorinţei de a minimiza timpul necesar pentru completarea chestionarului,
testul de inteligenţă emoţională ce a fost folosit a măsurat trei abilităţi de inteligen-
ţă emoţională:
• capacitatea de percepere a emoţiilor, atât proprii cât şi
ale celorlalţi, de care depinde capacitatea noastră de a utili-
za informaţiile emoţionale pentru evaluarea situaţiei şi lua-
rea deciziilor optime,
• capacitatea de autocontrol emoţional, ce asigură echili-
brul optim între exprimarea emoţiilor şi normele sociale,
precum şi o flexibilitate suficientă pentru a nu cădea pradă
anumitor stări emoţionale (depresie, neîncredere, exaltare),
• capacitatea de comunicare la nivel emoţional, care asi-
gură o eficienţă ridicată şi sporirea disponibilităţii de coope-
rare a celor cu care dialogăm.
Primele două abilităţi sunt subscrise de modelul BarOn domeniului intrapersonal,
iar cea de-a treia domeniului interpersonal al inteligenţei emoţionale. Împreună, ele
reprezintă baza pentru integrarea optimă a emoţiilor în percepţiile pe care ni le
construim despre realitate, precum şi în acţiunile pe care le întreprindem.
Valorile sunt exprimate pe scale procentuale, valorile mari indicând o bună folosi-
re a competenţei respective, iar cele reduse sugerând că din acel punct de vedere ar
fi necesară o dezvoltare suplimentară.
În continuare sunt prezentate doar rezultatele pe care le considerăm relevante fie
din punct de vedere statistic, fie interpretativ.
Abilităţile de inteligenţă emoţională şi vârsta

Există diferenţe semnificative între modul în care bărbaţii şi femeile îşi dezvoltă cele
trei abilităţi de-a lungul anilor. Astfel:
capacitatea femeilor de a percepe emoţiile creşte constant
de la 25 la 60 de ani,
capacitatea bărbaţilor de a percepe emoţiile este practic
constantă între 25 şi 55 ani, apoi scade puternic.

..
..
..
Capacitatea de percepere a emoţiilor în funcţie de vârstă

Perceperea
emoţiilor (%) Bărbaţi (n=686) Femei (n=1277) Total (n=1963)
80
75
70
65
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Această formă de variaţie explică în mare măsură diferenţele nivelului EQ dintre

bărbaţi şi femei, mai ales la persoanele foarte tinere (17-22 ani) şi cele vârstnice
(peste 55 ani).
Capacitatea de autocontrol emoţional în funcţie de vârstă

Autocontrol
emoţional (%) Bărbaţi (n=686) Femei (n=1277) Total (n=1963)
75
70
65
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)

..
..
..
Capacitatea femeilor de a-şi controla emoţiile creşte con-
stant până în jurul vârstei de 40 de ani, iar apoi scade con-
stant,
capacitatea de autocontrol emoţional a bărbaţilor creşte
până la vârsta de 32 ani, variază puţin până la vârsta de 54
ani, apoi creşte marcat.
Autocontrolul emoţional al bărbaţilor este mai puternic decât cel al femeilor, în

timp ce ele au o capacitate de percepere a emoţiilor mai bună decât a bărbaţilor
pentru toate grupele de vârstă. Acest lucru este parţial datorat unor diferenţe neu-
ronale, dar şi este întărit de rolurile pe care societatea le prescrie celor două genuri.
Studiile referitoare la modul în care este prelucrată informaţia legată de o situaţie
socială au demonstrat că la femei totul se produce la nivel subcortical, rezultatul
fiind mai puţin o idee şi mai mult o trăire de intensităţi diferite. În acest fel, femeile
îşi creează o paletă largă de nuanţe emoţionale pe care le detectează la ceilalţi şi-şi
pot folosi „busola emoţională” pentru a se orienta în timpul comunicării. La băr-
baţi, însă, prelucrarea se face la nivel cortical (adică raţional), prin compararea cu
imaginile stocate în memorie. De aceea, foarte adesea bărbaţii au o manieră sim-
plistă de interpretare a emoţiilor altora: indiferenţa (0) şi prezenţa lor (1), trecerea
de la o percepţie la alta fiind făcută doar după depăşirea unui prag. Această carac-
teristică le asigură şi un bun autocontrol emoţional.
Capacitatea de comunicare la nivel emoţional în funcţie de vârstă

Comunicare
emoţională (%) Bărbaţi (n=686) Femei (n=1277) Total (n=1963)
80
75
70
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Capacitatea de comunicare la nivel emoţional reprezintă un foarte bun indicator al

capacităţii de influenţare a celor din jur şi a disponibilităţii pentru cooperarea în
cadrul unei echipe. Rezultatele studiului demonstrează că
bărbaţii au constant o capacitate mai redusă decât femeile
de a comunica prin implicare emoţională,

..
..
..
cele mai influente femei sunt cele în vârstă de 35-49 ani,
cei mai influenţi bărbaţi sunt cei cu vârsta cuprinsă între

30 şi 48 ani.
Distribuţia abilităţilor de inteligenţă emoţională pe regiuni

În privinţa autocontrolului emoţional şi a comunicării emoţionale, nu există dife-
renţe semnificative între diferitele regiuni ale ţării. De aceea, se poate estima că
diferenţele regionale în privinţa nivelului EQ sunt datorate
în cea mai mare parte capacităţii diferite de percepere a
emoţiilor.
Aceasta este în mare măsură mediată cultural. Perceperea propriilor emoţii se edu-
că prin orientarea constantă a atenţiei copilului şi spre ceea ce simte, nu doar spre
ceea ce face sau spune. Iar citirea emoţiilor exprimate pe chipul şi de trupul altor
persoane implică existenţa unei anumite permisivităţi în privinţa exprimării emoţii-
lor, precum şi oferirea de feedback ori de câte ori copilul încearcă să ghicească
emoţia manifestată de acea persoană..
Acest lucru este specific mai degrabă locuitorilor din Sudul ţării (Bucureşti şi regi-
unile de dezvoltare Sud-Vest şi Sud). Aici, nivelul de dezvoltare al capacităţii de
percepere a emoţiilor este cel mai ridicat, iar diferenţele dintre bărbaţi şi femei sunt
minime. În schimb, în regiunea de dezvoltare Nord-Est (Nordul Moldovei şi Bucovi-
na) locuiesc atât femeile, cât şi bărbaţii cu cea mai slabă capacitate de percepere a
emoţiilor.

..
..
..
Abilităţile de inteligenţă emoţională şi starea civilă

Există corelaţii extrem de interesante între starea civilă şi abilităţile de inteligenţă
emoţională.

..
..
..
Influenţa stării civile asupra perceperii emoţiilor
85 Bărbaţi
Femei
80
75
70
Necăsătorit/ă Concubin/ă Căsătorit/ă Divorţat/ă - Văduv/ă
Separat/ă
Influenţa stării civile asupra autocontrolului emoţional
75 Bărbaţi
Femei
70
65
Separat/ă

..
..
..
Influenţa stării civile asupra comunicării emoţionale
80 Bărbaţi
Femei
75
70
Separat/ă
Rezultatele obţinute explică şi detaliază diferenţele observate la nivelul EQ.

Femeile văduve au cea mai bună capacitate de percepţie,
autocontrol şi comunicare emoţională.
În cazul bărbaţilor, cei divorţaţi sunt cei care au cel mai
bine dezvoltate aceste abilităţi.
Cele mai slab exprimate abilităţi le au bărbaţii văduvi.
Este interesant că la femei se observă o sporire continuă a abilităţilor de IE pe mă-

sură ce trec prin diferitele faze ale stării civile. Bărbaţii, în schimb, revin la nivelul
pe care îl aveau în perioada de burlăcie atât după căsătorie, cât şi atunci când de-
vin văduvi. Acest lucru sugerează că
pentru bărbaţi, abilităţile de inteligenţă emoţională sunt
considerate importante preponderent în perioada de stabi-
lizare sau destrămare a cuplului.
Experienţa divorţului pare a fi una extrem de benefică pentru bărbaţi în ceea ce

priveşte dezvoltarea tuturor abilităţilor de IE.
Abilităţile de inteligenţă emoţională şi nivelul de studii

Există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul de pregătire şcolară doar în pri-
vinţa autocontrolului emoţional, în vreme ce capacitatea percepere a emoţiilor şi
cea de comunicare cu implicare emoţională par a nu fi influenţate de acest parame-
tru demografic. Explicaţia poate fi faptul că în România accesul la trepte superioare
de învăţământ se face pe bază de examen, care selectează candidaţii nu doar în
funcţie de nivelul de cunoştinţe şi/sau abilităţi specifice profilului respectiv, ci şi în
ceea ce priveşte capacitatea de autocontrol emoţional.

..
..
..
Influenţa nivelului de studii asupra capacităţii de autocontrol emoţional
80
Bărbaţi
Femei
75
70
65
60
eu ale lta
te rat rat ale
Lic -lice cu a ste o cto c tor
st Fa M D o
po t-d
ri p os
rsu ri
Cu rsu
Cu
La femei, se observă o scădere a autocontrolului emoţional

al absolventelor de liceu faţă de cele care au absolvit doar
şcoala generală, urmată de o creştere constantă până la ni-
velul de doctorat.
Faptul că cel mai puternic autocontrol emoţional îl au femeile cu pregătire şcolară

minimă este probabil rezultatul presiunilor şi stresului la care sunt supuse aceste
femei, ce trebuie „să-şi calce pe inimă” pentru a asigura viaţa familiilor lor. În
schimb, reducerea nivelului de autocontrol emoţional observată la femeile ce au
absolvit cursuri post-doctorale poate fi explicată prin dispariţia nevoii de a-şi gesti-
ona foarte atent reacţiile emoţionale, ca urmare a ajungerii la capătul treptelor de
formare şcolară.
La bărbaţi, apare şi în acest caz „paradoxul bărbatului cu
doctorat”, ce are cel mai redus nivel al autocontrolului
emoţional.
În schimb, cel mai ridicat nivel de autocontrol emoţional îl
au bărbaţii care au absolvit fie o şcoală profesională, fie
studii post-doctorale.
Asemănarea dintre absolvenţii şcolilor profesionale şi cei ai cursurilor post-doc-

torale este faptul că sunt percepuţi drept „specialişti” şi „profesionişti”, roluri pe
care şi le asumă cu multă plăcere. Iar în „fişa postului” este inclusă şi o bună ges-
tionare a emoţiilor, capacitatea de a elimina efectele perturbatoare ale emoţiilor şi
de a se motiva pentru atingerea obiectivelor.

..
..
..
Abilităţile de inteligenţă emoţională şi funcţia ocupată

Toate cele trei abilităţi evaluate afectează performanţele profesionale, astfel încât
era de aşteptat ca, deşi selecţia pentru angajare şi promovare în România încă nu
foloseşte în mod explicit evaluările de EQ, totuşi să existe un efect colateral de
promovare a acestora.
Influenţa funcţiei asupra capacităţii de percepere a emoţiilor
80
Bărbaţi
Femei
75
70
65
60
t r r er or
tan rv izo na
ge ag ren
cu pe a an ep
xe m ntr
E Su le pm A
dd To
Mi
La ambele genuri se observă o sporire a competenţelor de

IE pe măsura urcării pe scara ierarhică.
În privinţa capacităţii de autocontrol emoţional şi de co-
municare implicând emoţiile, dispar diferenţele de gen în
cazul persoanelor aflate poziţii de top-management. Aces-
tea prezintă cel mai ridicat nivel al tuturor competenţelor
de IE evaluate.
În cazul investitorilor, bărbaţii au un autocontrol emoţional
mai puternic, în vreme ce femeile par să se bazeze mai de-
grabă pe comunicarea persuasivă.
Persoanele aflate în şomaj – şi în mod special bărbaţii – au
niveluri semnificativ mai reduse ale abilităţilor de IE.
Aceste rezultate demonstrează extrem de elocvent utilitatea introducerii testelor de

măsurare a EQ şi a competenţelor de inteligenţă emoţională în vederea selecţiei şi
promovării personalului, mai ales pentru nivelurile ierarhice superioare.

..
..
..
Influenţa funcţiei asupra capacităţii de autocontrol emoţional
75
Bărbaţi
Femei
70
65
60
nt zo
r
ge
r
ge
r
no
r
cu ta rvi na na re
xe p e
ma a ep
E Su le p m
A ntr
dd To
Mi
Influenţa funcţiei asupra capacităţii de comunicare emoţională
80
Bărbaţi
Femei
75
70
65
t r r er or
tan rvi
zo
na
ge ag ren
cu pe an ep
Ex
e
Su ma pm ntr
le To A
dd
Mi

..
..
..
Concluzii
Această primă evaluare la nivel naţional a abilităţilor de IE confirmă încă o dată
prima ipoteză ce a stat la baza studiului, şi anume că
există diferenţe semnificative ale competenţelor de inteli-
genţă emoţională între persoanele cu caracteristici demo-
grafice diferite.
Cele mai importante diferenţe sunt cele legate de:

gen,
vârstă,
domiciliu,
stare civilă,
nivel de studii,
funcţie ierarhică.
În cazul procesului de selecţie şi promovare, este extrem de util să se folosească

teste de măsurare a EQ şi abilităţilor de IE, deoarece ele pot pune în evidenţă talen-
tele cu potenţial de leadership. De asemenea, în cadrul proceselor de dezvoltare
personală sau organizaţională este fundamental să se ţină cont de particularităţile
descrise de acest studiu, pentru a asigura valorificarea optimă a competenţelor de
inteligenţă emoţională.

..
..
..
Echilibrul emoţional
Cheia motivării şi a optimismului
Navigarea pe oceanul emoţiilor
Una dintre cele mai importante abilităţi de inteligenţă emoţională este echilibrul
emoţional, ce reprezintă capacitatea de a ne gestiona dispoziţia (starea de spirit) şi
a păstra o atitudine preponderent optimistă, de încredere în noi înşine şi în ceea ce
ne oferă viaţa, pentru a fi suficient de automotivaţi încât să ne atingem obiectivele.
Pe de altă parte, un bun echilibru emoţional ne permite adaptarea nivelului de ac-
tivitate şi direcţia acesteia la condiţiile reale de mediu, având un puternic efect
adaptativ. În fine, ne asigură înţelegerea corectă a ceea ce ni se întâmplă şi armoni-
zarea dintre obiectivele pe termen scurt şi cele pe termen lung.
Pentru a studia echilibrul emoţional, am adaptat unul dintre cele mai puternice in-
strumente de colectare a informaţiilor referitoare la legătura dintre evenimente şi
emoţiile pe care le produc: Geneva Emotion Wheel, creat de un colectiv de cerce-
tători de la Universitatea din Geneva – Elveţia, condus de Prof. Klaus Scherer.
Acesta foloseşte un inventar de 20 emoţii, pe care le organizează în conformitate cu
următoarea schemă:
Senzaţie de Control/Putere
Contradicţie Împlinire
Senzaţie de Senzaţie de
Neplăcere/ Plăcere/
Obstrucţionare Facilitare
Resemnare Atracţie
Senzaţie de Lipsă de Control/Putere

..
..
..
În funcţie de senzaţia de control/lipsă de putere şi respectiv plăcere/neplăcere,
emoţiile sunt grupate în patru categorii fundamentale:
• emoţiile de împlinire, cum ar fi cele de interes, amuza-
ment, mândrie, bucurie, încântare, ce transmit senzaţii
combinate de putere şi plăcere; ele apar atunci când am
realizat ceva, pe plan profesional sau personal, şi simţim
nevoia de a împărtăşi cu ceilalţi şi a sărbători;
• emoţiile contradictorii, cum ar fi cele de furie, dispreţ,
dezgust, invidie, dezamăgire, ce sunt asociate cu o senzaţie
antagonică de putere şi neplăcere, limitare; avem astfel de
emoţii atunci când considerăm că suntem atacaţi sau ne-
dreptăţiţi, personal sau prin cei din jurul nostru;
• emoţiile de atracţie, cum ar fi cele de speranţă, mirare,
uşurare, surpriză, nostalgie, care combină o senzaţie plăcu-
tă cu cea de lipsă de putere sau control asupra mersului
evenimentelor; simţim astfel de emoţii atunci când ne con-
centrăm atenţia, dorim să descoperim, aşteptăm ceva ce
urmează să se întâmple;
• emoţiile de resemnare, cum ar fi cele de vinovăţie, ruşine,
teamă/îngrijorare, tristeţe, milă, în cazul cărora percepţia
noastră este cea a unei limitări neplăcute, combinată cu
lipsa puterii şi controlului din partea noastră; ele apar în si-
tuaţii care implică o pierdere, ce ne afectează personal sau
pe cineva din jurul nostru.
Ce anume s-a măsurat?

Prin autoevaluarea frecvenţei cu care respondenţii au avut fiecare dintre cele 20 de
reacţii emoţionale din inventar, s-au obţinut informaţii privind:
1. intensitatea generală a trăirilor emoţionale avute la locul
de muncă,
2. preponderenţa emoţiilor pozitive asupra celor negative –
adică echilibrul emoţional propriu-zis,
3. preponderenţa senzaţiei de putere de control asupra propri-
ei vieţi – adică proactivitatea.
Valorile sunt exprimate pe scale procentuale, în cazul intensităţii interpretarea
fiind evidentă, iar în cazul echilibrului emoţional şi al proactivităţii valoarea de 50%
reprezentând punctul de egalitate între emoţiile negative şi cele pozitive, respectiv
între tendinţa de resemnare şi cea de implicare.
Pentru echilibrul emoţional, valori mai mici de 50% indică predominarea emoţiilor
negative, deci o tendinţă spre insatisfacţie şi pesimism. Valorile mai mari de 50%
indică, din contră, predominanţa emoţiilor pozitive, ce determină senzaţia de satis-
facţie şi o atitudine optimistă.
Similar, în cazul proactivităţii valori mai mici de 50% indică o tendinţă spre resem-
nare şi neimplicare. Valori mai mari de 50% indică, din contră, predominanţa an-
gajării active în atingerea propriilor obiective.

..
..
..
Echilibrul emoţional şi vârsta

Există diferenţe semnificative între modul în care bărbaţii şi femeile îşi schimbă cei
trei parametrii de-a lungul anilor.
Intensitatea generală a trăirilor emoţionale induse de activitatea profesională

Intensitate emoţii (%) Bărbaţi (n=686) Femei (n=1277) Total (n=1963)
52
47
42
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Femeile de peste 25 de ani se implică emoţional mai mult

decât bărbaţii în activitatea profesională.
Nivelul intensităţii trăirilor emoţionale creşte uşor la femei
de la 25 la 50 ani, apoi începe să scadă.
Bărbaţii îşi reduc implicarea emoţională în perioada 18-32
ani, apoi şi-o menţin constantă până la 47-48 ani şi sunt
din ce în ce mai puţin implicaţi emoţional la peste 50 ani.
Un element important ce trebuie semnalat este faptul că

la locul de muncă, românii sunt optimişti, existând o pre-
ponderenţă a emoţiilor pozitive faţă de cele negative.
Acest lucru confirmă rezultatele studiului „Best Employers” realizat de Hewitt

Associates şi Pluri Consultants România, care semnala un nivel ridicat al satisfac-
ţiei angajaţilor români faţă de locul de muncă.
Optimismul femeilor legat de activitatea profesională scade
în perioada 18-32 ani, apoi creşte până la vârsta de 52-53
ani, după care scade din nou.
Bărbaţii au nivel maxim de optimism legat de activitatea
lor profesională la vârsta de 22 ani, care scade apoi până în
jurul vârstei de 42-44 ani, pentru a creşte din nou spre
sfârşitul carierei.

..
..
..
Echilibrul emoţional în mediul profesional în funcţie de vârstă

Echilibru emoţional (%) Bărbaţi (n=686) Femei (n=1277) Total (n=1963)
60
59
58
57
56
55
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Defazarea dintre bărbaţi şi femei în privinţa sinusoidei nivelului de echilibru emoţi-

onal poate fi pusă pe seama diferenţelor în privinţa ideii succesului în viaţă. Dacă
la femei acesta implică în mare măsură şi aspecte extraprofesionale, cum ar fi exis-
tenţa unui partener de viaţă stabil (eventual căsătoria), la bărbaţi succesul este de-
finit într-o măsură mult mai mare de reuşita carierei profesionale. Un subiect ex-
trem de interesant pentru studii ulterioare poate fi identificarea cauzelor care le de-
termină pe femei să-şi scadă atât de rapid nivelul de optimism după vârsta de 53
de ani. Explicaţia bazată pe instalarea menopauzei poate fi luată în calcul, dar este
posibil să fie implicaţi şi alţi factori.
În viaţa profesională, românii sunt mai degrabă proactivi şi
implicaţi.
Bărbaţii sunt mai proactivi decât femeile, de-a lungul între-
gii perioade de activitate profesională.
Orientarea proactivă a bărbaţilor este maximă între 30 şi
35 ani, apoi scade până la vârsta de 56-57 ani.
Variaţia nivelului de proactivitate este mai redusă în cazul
femeilor, el fiind maxim la 26-32 ani şi scăzând până la
vârsta de 49-52 ani.
Nivelul general al proactivităţii şi variaţia sa în timp confirmă, la rândul lor, rezul-

tatele studiului „Best Employers”, amintit anterior. Acesta menţionează că 54%
dintre angajaţii români contribuie la activitatea companiilor în care lucrează printr-
un grad ridicat de implicare.
Studiul identifică şi factorii-cheie în obţinerea implicării angajaţilor români, majori-
tatea de natură emoţională sau având efect asupra echilibrului emoţional:
influenţa oamenilor din organizaţie (manageri sau colegi),

..
..
..
influenţa muncii în sine (autonomia în activitate sau sentimentul împlinirii
atunci când obiectivele sunt atinse),
practicile companiei,
remuneraţia totală (salariu, beneficii şi recunoaşterea meritelor),
calitatea vieţii (echilibrul dintre viaţa privată şi cea profesională, condiţiile de
lucru, amplasarea companiei).
Tendinţa de proactivitate în funcţie de vârstă

Proactivitate (%) Bărbaţi (n=686) Femei (n=1277) Total (n=1963)
58
56
54
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Harta optimismului din România

Reprezentativitatea eşantionului studiat a permis elaborarea primei hărţi a echili-
brului emoţional din România. Pentru a scoate în evidenţă diferenţele dintre regi-
uni, pe hartă s-a reprezentat Indicele de optimism, calculat pe baza proporţiei cu
care echilibrul emoţional este deplasat spre optimism.
Cei mai optimişti români sunt bărbaţii din regiunea de dez-
voltare Sud-Vest (Gorj, Mehedinţi şi Oltenia), iar cei mai
puţin înclinaţi spre optimism sunt cei din Nord-Est (Buco-
vina şi Moldova).
În cazul femeilor, cele mai optimiste sunt cele din regiunea
de dezvoltare Sud (Muntenia), la polul opus plasându-se ce-
le din Nord-Est (Bucovina şi Moldova).
În general bărbaţii au un nivel de optimism mai ridicat de-
cât al femeilor, cu excepţia celor din Vest (Banat şi sudul
Crişanei), Sud (Muntenia) şi Centru (Ardeal).
Din nou valorile înregistrate pentru Bucureşti sunt foarte apropiate de media pe
ţară, fapt ce poate fi pus pe seama compoziţiei mixte a populaţiei Capitalei.

..
..
..
Influenţa statusului marital asupra echilibrului emoţional

Echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională influenţează semnificativ echi-
librul emoţional. De aceea, era de aşteptat să apară diferenţe între diferitele catego-
rii de populaţie.
Influenţa stării civile asupra echilibrului emoţional
62
Bărbaţi
61 Femei
60
59
58
57
56
55
54
53
52
Separat/ă

..
..
..
Văduvele au cel mai scăzut nivel de optimism legat de acti-
vitatea profesională.
Bărbaţii văduvi au cel mai bun echilibru emoţional în pri-
vinţa locului de muncă.
Persoanele divorţate au un nivel de optimism semnificativ
mai ridicat decât cel al persoanelor căsătorite şi necăsăto-
rite.
Rezultatele pot să pară paradoxale, dacă se pierde din vedere elementul-cheie: stu-
diul s-a concentrat asupra emoţiilor trăite la serviciu, nu asupra manifestărilor ge-
nerale de optimism. Privite din această perspectivă, rezultatele sugerează că
bărbaţii şi femeile divorţate, precum şi bărbaţii văduvi îşi
transferă speranţele dinspre relaţia de cuplu spre activita-
tea profesională, ca modalitate de depăşire a efectelor sin-
gurătăţii.
În schimb, femeile văduve, care au un foarte înalt nivel de inteligenţă emoţională,

recurg la alte mijloace pentru a-şi restabili echilibrul emoţional – probabil de natu-
ră extra-profesională.
Ceilalţi doi factori ai echilibrului emoţional studiaţi nu sunt influenţaţi semnificativ
de statutul marital al respondenţilor.
Influenţa nivelului de şcolarizare asupra echilibrului emoţional
Echilibrul emoţional specific diferitelor niveluri de educaţie

Echilibrul
emoţional (%)
(%)
59 Bărbaţi Femei
58
57
56
55
54
53
52
51
50
e
le
at
t
te
u
ra
al
ce
ra
lta
er
to
ce
Li
to
t
cu
oc
as
-li
oc
Fa
D
M
t
os
-d
t
p
os
ri
p
su
ri
ur
su
C
ur
C

..
..
..
În cazul femeilor, se constată o reducere a echilibrului
emoţional odată cu creşterea nivelului de pregătire şcolară.
Bărbaţii cu doctorat au cel mai redus nivel de echilibru
emoţional, la polul opus aflându-se absolvenţii şcolii profe-
sionale.
Paradoxul „bărbatului cu doctorat”, identificat în cazul scorului EQ, se repetă.

Este asociat şi cu un nivel semnificativ redus de implicare emoţională în activitatea
profesională. Această categorie pare să prezinte caracteristici de inteligenţă emoţio-
nală ce merită să fie studiate în mod special.
Pe de altă parte, paradoxul „diploma îţi subminează optimismul” ce apare în ca-
zul femeilor poate fi înţeles prin prisma aşteptărilor pe care le are fiecare absolven-
tă a unei trepte de pregătire academică şi a realităţii cu care trebuie să se confrun-
te. Se poate presupune că una din modalităţile de a depăşi frustrarea generată de
lipsa de recunoaştere sau de valorificare a potenţialului le determină pe femei să
treacă de la un nivel de pregătire şcolară la altul, cu speranţa mereu înşelată că vor
obţine în sfârşit statutul pe care şi-l doresc. Acest lucru este demonstrat şi de creş-
terea semnificativă a proactivităţii femeilor absolvente ale cursurilor post-doctorale.
Nemaiavând o nouă şcoală de urmat, se întorc spre locul de muncă şi se implică
activ în transformarea acestuia în conformitate cu aşteptările lor. Iar noua modali-
tate de gestionare a frustrărilor este indicată de scăderea semnificativă a implicării
emoţionale.
Echilibrul emoţional specific diferitelor sectoare de activitate

Este extrem de interesant să se identifice nivelul de echilibru emoţional din diferite-
le domenii de activitate. Se poate presupune că sectoarele cu nivel ridicat de echili-
bru emoţional acordă cele mai multe satisfacţii şi provocări pozitive, şi invers.
Echilibrul emoţional în diferitele domenii de activitate

Echilibru
emoţional (%)
60
58
56
54
52
50
48
46
44
42
40
e
ii
l
IT
tu
ic
ic
al
e-
Al
v
bl
er
er
ar
pu
ib
s
ct
l
t,
ii
ie
ii
ic
a
es
ro
iv
rv
of
-p
pr
se
Pr
re
ul
te
ta
or
Al
ce
ct
Bărbaţi Femei
Se
er
,c
at
riv
lp
ru
c to
Se

..
..
..
Cel mai scăzut echilibru emoţional îl au bărbaţii ce lucrea-
ză în agricultură, care sunt singura categorie ce este carac-
terizată de pesimism.
Nivel redus de echilibru emoţional manifestă şi bărbaţii ce
lucrează în sectorul bancar şi de asigurări, precum şi cei
din sănătate.
În cazul femeilor, nivelul cel mai redus de echilibru emoţi-
onal este înregistrat în cazul celor care lucrează în agricul-
tură, urmate de un întreg grup de domenii de activitate:
administraţia publică, sănătate, organizaţii neguvernamen-
tale, sectorul privat – producţie.
Cele mai înclinate spre optimism sunt femeile din învăţă-
mânt şi cercetare, sectorul privat – servicii, precum şi cer-
cetare-proiectare-IT.
Rezultatele reprezintă o radiografie a efectelor emoţionale pe care le are domeniul

de activitate asupra persoanelor angajate în acel sector. Este nevoie de coroborare
cu diferite alte informaţii pentru a putea lansa interpretări mai aprofundate. În ori-
ce caz, situaţia agricultorilor este una ce poate fi descrisă prin termenul de „aliena-
re emoţională”. Este uşor de înţeles de ce nivelul EQ al acestei categorii profesiona-
le este atât de redus.
Influenţa funcţiei ierarhice asupra echilibrului emoţional

Putem interpreta echilibru emoţional ca o măsură a gradului de satisfacţie şi pro-
vocare pe care îl oferă diferitele niveluri ierarhice. Ca şi în cazul EQ, acest parame-
tru poate fi folosit pentru selecţie, în vederea angajării şi promovării personalului.
Echilibrul emoţional specific diferitelor funcţii din organizaţii

Echilibru
emoţional (%)
60 Bărbaţi Femei
59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
or
r
t
ta
ri
r
r
an
ge
no
e
na
Al
iz
ag
ut
re
rv
io
an
an
ec
p
pe
ns
tre
m
m
Ex
Pe
Su
An
e
p
dl
To
id
M

..
..
..
Şomerii de ambele sexe au cel mai scăzut nivel de echilibru
emoţional.
Atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor, se constată o
creştere a echilibrului emoţional odată cu urcarea pe scara
ierarhică.
Antreprenorii sunt persoanele cu cel mai ridicat nivel de
echilibru emoţional.
Supervizorii sunt persoanele cele mai proactive.
Aşa cum am amintit în capitolul anterior, antreprenorii sunt caracterizaţi de un ni-

vel mediu al EQ, în schimb au cea mai marcată tendinţă de deplasare a echilibrului
emoţional spre o atitudine pozitivă, optimistă. Antreprenorii sunt caracterizaţi şi de
cel mai ridicat nivel de intensitate a emoţiilor (cea mai mare implicare emoţională),
asociat cu cel mai redus nivel de proactivitate. Această constelaţie de factori contu-
rează caracteristica de leadership a antreprenorului român:
1. dorinţe intense şi aşteptări mari,
2. delegarea activităţii către alte persoane,
3. încredere foarte mare în sine şi în oportunităţile oferite de
piaţă.
În privinţa şomerilor, se poate spune că sunt echivalentul agricultorilor, fiind su-
puşi aceleiaşi „alienări emoţionale”. În special bărbaţii suportă mai greu această
situaţie, lucru datorat şi nivelului mai redus al EQ şi caracteristicilor descrise de
Daniel Kruger şi amintite în capitolul anterior.
Influenţa mărimii organizaţiei asupra echilibrului emoţional

Se poate presupune că organizaţiile de mărimi diferite au efecte specifice asupra
echilibrului emoţional, datorită genului diferit de activitate şi de relaţii interumane
ce se stabilesc.
Echilibrul emoţional specific organizaţiilor de diferite mărimi
Echilibru
emoţional (%)
Bărbaţi Femei
60
59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
0
-25
-50
00
0
0
00
1-1
-10
0
00
1-5
-50
50
11
26
1-1
51
ste
10
01
50
10
pe

..
..
..
Persoanele provenind din organizaţiile cu 1000-5000 anga-
jaţi au cel mai redus nivel de echilibru emoţional.
Pentru bărbaţi, organizaţiile cu 11-25 şi respectiv 501-1000
angajaţi sunt cele care le asigură cel mai ridicat nivel de
echilibru emoţional.
În cazul femeilor, cel mai ridicat nivel de echilibru emoţio-
nal este înregistrat în cazul celor care lucrează în organiza-
ţiile mici (1-10 angajaţi) sau foarte mari (peste 5000 anga-
jaţi).
Rezultatele sugerează faptul că organizaţiile cu personal foarte numeros (în cazul

femeilor 500 – 5000, în cel al bărbaţilor cele cu 1000-5000 angajaţi) au un efect de-
stabilizator asupra echilibrului emoţional. De aceea, în aceste organizaţii este pre-
ferabil să se angajeze personal cu nivel EQ şi de echilibru emoţional crescut.
Pe de altă parte, se poate sugera şi următoarea regulă de HR:
femeile este preferabil să lucreze în echipe mici, de 2-10
persoane, iar
bărbaţii este preferabil să lucreze în echipe formate din 11-
25 persoane.
În acest fel se asigură condiţiile optime de valorificare a abilităţilor de inteligenţă

emoţională ale angajaţilor.
Concluzii
Rezultatele obţinute confirmă cea de-a doua ipoteză ce a stat la baza studiului, şi
anume că
există o relaţie semnificativă între natura emoţiilor asocia-
te cu activitatea profesională şi echilibrul emoţional.
Cele mai importante diferenţe sunt cele produse asupra echilibrului emoţional de:
gen,
vârstă,
domiciliu,
stare civilă,
nivel de studii,
domeniu de activitate,
funcţie ierarhică
Efectele asupra intensităţii generale a emoţiilor şi, respectiv, a proactivităţii sunt

mai reduse.
În cazul procesului de dezvoltare personală sau organizaţională este fundamental
să se ţină cont de particularităţile descrise de acest studiu, pentru a asigura spori-
rea echilibrului emoţional.

..
..
..
Epuizarea fizică şi emoţională

Efectul principal al stresului ocupaţional
Stresul şi adaptarea noastră la mediu
Stresul este reacţia nespecifică a organismului ce apare atunci când cerinţele
de adaptare sau funcţionare care îi sunt impuse depăşesc capacitatea sa de
răspuns.
Din punct de vedere fiziologic, avem acelaşi răspuns faţă de caniculă, pierderea
slujbei, moartea unei persoane dragi sau zgomotul puternic al lucrărilor de repara-
re a străzii. Procesul are componente fiziologice, hormonale, neurovegetative (reacţii
inconştiente) şi cognitive. De exemplu, dacă pierderea slujbei este percepută drept
o eliberare, nu o ameninţare, efectele ei pot fi mai degrabă pozitive decât negative.
În cartea sa Înţelepciunea stresului Hans Selye – descoperitorul acestui sindrom –
prezintă cele trei faze ale reacţiei organismului în raport cu un agent stresant:
1. Reacţia de alarmă: constă în mobilizarea tuturor părţilor
din organism. Ele sunt chemate întrucâtva la arme, ele nu
mai lucrează pentru sine, ci în colaborare, pentru apărarea
organismului. Este reacţia de apărare ce cuprinde o parte
de şoc urmată de contraşoc. Fenomenele din contraşoc
sunt, în ansamblu, opuse celor din faza de şoc şi se soldea-
ză cu o creştere a activităţii fiziologice.
2. Faza de rezistenţă: persoana se adaptează la agentul stre-
sant (luptă cu factorul de stres). Dacă această fază durează
dincolo de anumite limite, energia de rezistenţă se epuizea-
ză şi astfel intrăm în faza de epuizare”. Capacitatea de rezis-
tenţă creşte peste medie, iar organismul se adaptează la si-
tuaţie, comportându-se relativ normal, dar cu persistenţa
modificărilor din stadiul de alarmă (contraşoc prelungit da-
torită persistenţei agentului stresor).
3. Faza de epuizare: se instalează atunci când adaptarea nu
mai poate fi menţinută. Este marcat prin apariţia consecin-
ţelor nocive ale persistenţei modificărilor fiziologice induse
de stres. Oboseala acumulată şi lipsa de speranţă fac să se
reducă activitatea, mecanismele de apărare devin ineficiente
şi intervine prăbuşirea.
Toate aceste trei etape sau faze se includ în termenul de „sindrom general de
adaptare” sau „sindromul lui Selye”.
Forme de stres:
1. stres profesional: la care pot participa concomitent ori nu
stresori fizici (zgomote, variaţii de temperatură şi luminozita-
te), chimici (substanţe chimice volatile, iritabile), emoţionali

..
..
..
şi sociali (natura muncii, relaţiile interumane, nivelul de mo-
tivaţie, obiceiurile, neintegrarea în colectiv etc.).
2. stresul de subsolicitare: este determinat de modificarea ca-
racterului anumitor activităţi profesionale. Creşterea ponde-
rii activităţilor de supraveghere şi control pe măsura dezvol-
tării automatizării, a dialogului cu panoul de comandă sau
calculatorul în detrimentul lucrului în echipă, conduce la
diminuarea comunicării, monotonie excesivă, izolare. În ace-
laşi context, necesitatea de a efectua anumite sarcini repeti-
tive, monotone, cărora nu le găsim nici o justificare sau chi-
ar inactivitatea, aşteptarea prelungită a unor semnale, pot
deveni surse de stres;
3. stresul de suprasolicitare: este caracteristic persoanelor cu
program de lucru prelungit şi sarcini de mare diversitate.
Apare frecvent în rândul managerilor, în special a celor de
nivel superior şi mediu. Anchetele au arătat că, de obicei,
managerii îşi iau de lucru acasă, rezolvă diferite probleme în
cursul călătoriilor, acordând o pondere ridicată din timp
problemelor profesionale şi reducând progresiv timpul desti-
nat familiei şi relaxării.
În funcţie de momentul în care reuşim să eliminăm agentul stresor şi, astfel, să
beneficiem exclusiv de aspectul adaptativ al stresului, Hans Selye a identificat două
niveluri de stres:
1. Eustresul are consecinţe favorabile pentru organism. Agenţii
stresori sunt stimuli plăcuţi, ce determină trăiri psihice plă-
cute. Eustresul este generat de stări psihice cu tonalitate
afectivă puternic exprimată şi mai ales cu durată prelungită.
El asigură stimulări neuroendocrine moderate şi menţine
echilibrul şi tonusul fizic şi psihic al persoanei, starea de
sănătate, inducând o adaptare pozitivă la mediu. Eustresul
este stresul stimulant indispensabil pentru viaţă şi pentru
menţinerea funcţiilor mentale şi fizice, necesare desfăşurării
activităţii umane.
2. Distresul este stresul ce depăşeşte o intensitate critică, cu
valori ce variază în limite largi de la individ la individ. Este
provocat de supraîncărcări, suprastimulări prelungite, care
depăşesc resursele fiziologice şi psihologice personale, rezul-
tând scăderea performanţei, insatisfacţii, dereglări psihoso-
matice şi fizice. În literatura de specialitate, distresul acope-
ră, în general, sfera noţiunii de stres.
Efectele distresului:
1. corporale: oboseală persistentă, greaţă, tremur al muşchi-
lor, mişcări involuntare, dureri de cap, probleme de vedere,
scrâşnit din dinţi, slăbiciune, urinare frecventă, afecţiuni fi-
zice nespecifice, constipaţie, diaree, extremităţi reci şi ume-
de;

..
..
..
2. afective: anxietate, vinovăţie, suferinţă, negare, frică, nesi-
guranţă, pierderea controlului, depresie, teamă, sentimentul
de a fi copleşit, furie intensă, iritabilitate, agitaţie;
3. cognitive: învinovăţirea celorlalţi, derută, atenţie redusă,
vigilentă crescută sau scăzută, lipsă de concentrare, pro-
bleme de memorie, capacitate redusă de rezolvare a proble-
melor, capacitate redusă de gândire abstractă, dificultate în
luarea deciziilor, gândire obsesivă, stări meditative.
4. comportamentale: instabilitate în activităţi, lipsa de parti-
cipare/retragere, izbucniri emoţionale şi fizice, suspiciune,
modificări ale obiceiurilor de comunicare, pierderea sau
creşterea apetitului, consum crescut de alcool/droguri, in-
capacitatea de a se odihni, exces de sensibilitate la mediu,
ritm, insomnie, coşmaruri, cumpărături în exces, ca urmare
a unui impuls.
Care este relaţia dintre stres şi inteligenţa emoţională?

Progresele din ultimii ani înregistrate în domeniul neuroştiinţelor au demonstrat
existenţa unei interdependenţe foarte strânse dintre raţiune (gânduri) şi simţire
(emoţii), în special în cazul deciziilor complexe, al conştiinţei de sine, al autocontro-
lului, motivării, comunicării şi relaţiilor interpersonale. Creierul nostru este un
fantastic instrument de stabilire şi atingere a unor obiective, dar pedala de
acceleraţie este în mod obişnuit apăsată de emoţii. Acestea ne indică cât timp,
eforturi şi atenţie să investim într-o direcţie sau alta şi când anume să o facem.
Uneori, prin puterea cuvântului „trebuie” scoatem din funcţiune acest reglaj fin şi
forţăm nota, atât pentru noi, cât şi pentru cei din jur. Pentru a obţine o asemenea
decuplare a elementelor emoţionale şi corporale de cele raţionale este nevoie de o
scădere semnificativă a implicării inteligenţei emoţionale în reglarea sistemului
psiho-fizic. Efectul este creşterea semnificativă a riscului de epuizare fizică şi emo-
ţională (aşa-numitul sindrom burnout).
Paradoxal este că procedăm în acest fel din dorinţa de sporire a eficienţei profesio-
nale, dar obţinem efectul contrar. Nu doar propriile performanţe scad, ci şi capaci-
tatea de comunicare, de colaborare, de susţinere a eforturilor echipei din care fa-
cem parte pentru ca să obţină rezultatele scontate. Numărul de decizii greşite creş-
te, în timp ce disponibilitatea de a ne asuma şi repara greşelile scade.
Efectele sunt devastatoare, atât la nivel individual, cât şi organizaţional. Un recent
raport al Comisiei Europene estimează la circa 20 miliarde de Euro pierderile anua-
le cauzate de acest proces. Raportul Comisiei Europene relevă faptul că 70% dintre
români sunt supuşi unui stres ocupaţional ridicat şi lucrează săptămânal mai mult
decât cele 48 de ore prevăzute de normele europene.
A intervenit şi tragedia Ralucăi Stroescu, care a pus pe gânduri atât angajaţii, cât
şi angajatorii. Cu toţii ţi-au pus întrebarea: Există oare vreun mijloc prin care
să ştiu când să mă opresc? Este oare posibil să obţin cât mai multe dintre
avantajele pe care mi le doresc de la viaţa profesională, fără însă să mă
epuizez şi să-mi pun viaţa şi sănătatea în pericol?
Un răspuns convingător poate fi obţinut doar prin dezvoltarea inteligenţei emoţio-
nale, adică a capacităţii de a sesiza, înţelege şi folosi emoţiile pentru a putea lua
cele mai bune decizii. Emoţiile sunt semnalul de alarmă de care ar trebui să ţinem

..
..
..
cont, înainte ca marele mut - corpul nostru - să fie forţat să ne oprească prin tul-
burări funcţionale sau chiar boli. Emoţiile ne atrag atenţia atunci când forţăm prea
mult nota, când ne dorim lucruri care sunt dincolo de capacităţile noastre din acel
moment.
Cum am evaluat stresul şi efectele sale?

Chestionarul folosit reprezintă o adaptare a inventarului simptomelor de epuizare
fizică şi emoţională publicat de Maslach. Acest instrument a fost validat în 2002 de
Demerouti şi Schaufeli pentru aplicarea online. El scoate în evidenţă trei factori:
1. nivelul de epuizare fizică,
2. gradul de cinism sau depersonalizare indus de stresul
profesional, ce determină apariţia neimplicării,
3. eficienţa activităţii.
Pe baza lor, am calculat şi un coeficient global de epuizare fizică şi emoţională,
ce reflectă pe o scară procentuală efectul combinat al acestor factori. În raport vor
fi prezentate preponderent rezultatele referitoare la acest parametru global.
Harta epuizării fizice şi emoţionale induse de stres

După informaţiile pe care le deţinem, este pentru prima oară când se dă publicităţii
o hartă a nivelului de epuizare indusă de activitatea profesională.

..
..
..
Nivelul de epuizare fizică şi emoţională la nivel naţional es-
te de 39%.
Cel mai ridicat nivel de epuizare îl prezintă locuitorii zonei
de dezvoltare Nord-Est (Bucovina şi Moldova), iar cel mai
redus cei ai zonei de Sud-Vest (Mehedinţi, Gorj şi Oltenia).
Un nivel ridicat de epuizare îl prezintă şi femeile din regiu-
nea de Sud-Est (sudul Moldovei şi Dobrogea), în timp ce ce-
le din Sud (Muntenia), Centru (Ardeal) şi Vest (Banat şi su-
dul Crişanei) sunt mai puţin epuizate decât media.
Bărbaţii din regiunea Centru (Ardeal) şi cei din Bucureşti
sunt de asemenea mai puţin epuizaţi emoţional şi fizic de-
cât restul populaţiei.
Se pot găsi explicaţii de natură istorică, economică, culturală care să explice aceste
diferenţe dintre regiuni. Ce este însă important de subliniat este faptul că zonele în
care locuitorii au nivel ridicat al EQ şi al echilibrului emoţional sunt şi cele în care
nivelul de epuizare indus de activitatea profesională.
Influenţa vârstei asupra epuizării induse de stres

Nivelul de epuizare indus de stresul profesional scade con-
tinuu, atât la bărbaţi cât şi la femei, până la vârsta de 52-
57 ani, apoi creşte uşor.
Epuizarea indusă de stresul din mediul profesional în funcţie de vârstă

Nivel de epuizare (%) Bărbaţi (n=686) Femei (n=1277) Total (n=1963)
55
50
45
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Acest aspect al curbei sugerează că prin acumularea de experienţă profesională şi

dezvoltarea naturală a inteligenţei emoţionale, oamenii devin tot mai capabili să fo-
losească doar eustresul şi să se ferească de distres.

..
..
..
Influenţa statutului marital asupra epuizării induse de stres

Existenţa relaţiei de cuplu poate influenţa nivelul de epuizare emoţională şi fizică
indusă de muncă, prin intermediul echilibrului dintre viaţa personală şi cea profe-
sională.
Influenţa stării civile asupra epuizării induse de stres
44 Bărbaţi
Femei
42
40
38
36
34
32
30
Separat/ă
Cele mai relaxate persoane sunt cele divorţate sau separa-

te, urmate de cele căsătorite.
Cele mai afectate de stresul profesional sunt persoanele
necăsătorite şi femeile care trăiesc în concubinaj.
Şi în acest caz, corelaţia dintre nivelul ridicat al EQ şi echilibrului emoţional şi cel

scăzut al epuizării induse de stresul profesional este respectată. Persoanele divorţa-
te probabil că îşi folosesc experienţa câştigată în viaţa particulară pentru a face
faţă mai eficient provocărilor din viaţa profesională.
Extrem de interesantă este situaţia femeilor care trăiesc în concubinaj. Ele au un
nivel EQ redus, ceea ce sugerează o capacitate mai redusă de stabilire a unei relaţii
de durată şi de autocontrol al impulsurilor. Aceste caracteristici probabil că se ma-
nifestă şi în viaţa profesională, sporind nivelul de distres.
În cazul persoanelor necăsătorite, nivelul ridicat de epuizare indusă de stresul
profesional este efectul cumulat al mai multor factori:
- vârsta mai mică, ce determină un nivel EQ mai redus,
- dezechilibre în raportul dintre viaţa personală şi cea profesională, ces-
te persoane având tendinţa de a avea mai multe joburi sau de a lucra
sistematic peste program, pentru a-şi accelera progresul carierei.

..
..
..
Influenţa nivelului de studii asupra epuizării prin stres

În principiu, odată cu creşterea nivelului de şcolarizare creşte şi responsabilitatea
şi complexitatea sarcinilor ce sunt încredinţate spre rezolvare. De aceea, o parte din
factorii stresori se schimbă, de la cei legaţi de mediul fizic (condiţii de muncă, tem-
peratură, zgomot, efort fizic prelungit) spre unii de natură cognitivă (probleme tot
mai complexe, ce trebuie abordate sistemic şi-sau strategic) şi emoţională (gestio-
narea corectă a reacţiilor grupurilor de oameni, formularea de viziuni şi planuri
atractive şi convingătoare etc.). De aceea, relaţia dintre cei doi factori este una
complexă, dar cu atât mai interesantă.
Nivelul de epuizare fizică şi emoţională indusă de stres

Nivel de
epuizare (%)
34 Bărbaţi Femei
32
30
28
26
24
22
20
18
le
te
e
t
u
ra
ra
al
ce
ta
te
to
ce
or
Li
ul
as
oc
ct
-l i
c
Fa
o
D
M
t
os
-d
st
p
po
ri
su
ri
ur
su
C
ur
C
Cele mai relaxate femei sunt cele care lucrează au urmat

cursuri post-liceale, dar şi cele care deţin un doctorat, iar
cele mai afectate de stresul profesional sunt cele au absol-
vit o şcoală profesională.
Cei mai relaxaţi bărbaţi sunt absolvenţii şcolilor profesiona-
le, iar cei mai epuizaţi de stresul ocupaţional sunt cei care
şi-au luat doctoratul.
Este interesant de comentat efectul invers pe care îl are şcoala profesională asupra
gradului de epuizare fizică şi emoţională al bărbaţilor şi femeilor. El poate fi pus pe
seama tipului de meserii pe care le au absolvenţii acestor şcoli:
- în cazul femeilor, cel mai adesea croitorie, industrie alimenta-
ră, partea de execuţie din servicii (bucătar, cofetar, cameristă,
coafeză etc.)

..
..
..
- în cazul bărbaţilor, cel mai adesea meseriaş în construcţii,
service auto, întreţinere etc.
Există diferenţe majore atât în privinţa condiţiilor de muncă, cât şi a nivelului de
retribuire între cele două categorii de profesii. În plus, profilul comportamental al
bărbaţilor având acest nivel de pregătire şcolară este cel atât de bine descris cele-
bra serie de clipuri publicitare ale coniacului Unirea:
- relaţii intra-grup foarte puternice,
- strategii colective de evitare a muncii în exces,
- atenţie deosebită faţă de „răsplata de după muncă”.
Toate acestea conduc la un nivel extrem de redus de stres profesional, relevat şi de
studiul nostru.
În cazul femeilor, profilul este surprins în seria de clipuri publicitare al băuturilor
Adria, în care femeia, lângă tot stresul de la serviciu, are şi responsabilitatea îngri-
jirii familiei (adesea numeroasă) şi a bugetului (cel mai adesea insuficient).
Am menţionat deja „paradoxul bărbatului cu doctorat”. Se impun studii suplimen-
tare pentru a descoperi detaliile acestei situaţii, dar pentru moment
recomandăm bărbaţilor cu doctorat să urmeze cursuri de
management al stresului, pentru a reduce riscul de epuiza-
re fizică şi emoţională.
Nivelul de epuizare din diferitele domenii de activitate

Prin natura activităţii, este posibil ca între diferitele sectoare de activitate să existe
mari discrepanţe în privinţa nivelului de epuizare fizică şi emoţională.

Nivel de epuizare (%)
55 Bărbaţi Femei
50
45
40
35
30
IT
ii
l
tu
ic
lic
al
e-
Al
rv
er
ub
ar
se
lib
ip
ct
,
ie
ii
at
i
ic
es
ro
riv
rv
of
-p
se
p
Pr
re
ul
te
ta
or
Al
ce
ct
er
Se
,c
at
iv
pr
ul
or
ct
Se

..
..
..
Cele mai relaxate femei sunt cele care lucrează în con-
strucţii, urmate de cele din învăţământ-cercetare.
Femeile cele mai afectate de stresul profesional sunt cele
din agricultură, armată, poliţie şi jandarmerie.
Cei mai relaxaţi bărbaţi lucrează în domeniul administraţiei
publice, urmaţi de cei din servicii şi ONG-uri.
Cei mai afectaţi de stresul ocupaţional sunt bărbaţii din
agricultură, urmaţi de cei care îşi desfăşoară activitatea în
cadrul profesiilor liberale şi în sectorul bancar-asigurări.
Merită să fie comentată situaţia din administraţia publică şi ONG-uri. În ambele

sectoare, bărbaţii au un nivel de epuizare produsă de stresul profesional semnifica-
tiv mai redus decât al colegelor lor. Putem presupune că există o împărţire a sarci-
nilor şi recompenselor net defavorabilă femeilor. Este un aspect care trebuie să dea
de gândit şi să conducă la o redistribuire a responsabilităţilor.
De asemenea, este important de făcut recomandarea ca
bărbaţii din profesiile liberale să urmeze cursuri de mana-
gement al stresului, pentru a reduce riscul de epuizare fizi-
că şi emoţională.
Gradul de epuizare asociat cu diferitele funcţii în organizaţii

Este un loc comun impresia că „şeful este stresat” şi că gradul de epuizare emoţio-
nală ar creşte odată cu complexitatea responsabilităţilor. Am urmărit verificarea
acestei percepţii.

Nivel de
epuizare (%) Bărbaţi Femei
55
50
45
40
35
30
25
or
t
ta
er
i
or
r
ar
an
Al
iz
ag
en
ag
on
ut
rv
an
pr
an
ec
si
pe
tr e
n
m
m
Ex
Pe
Su
An
e
p
dl
To
id
M

..
..
..
Cei mai relaxaţi bărbaţi sunt antreprenorii, iar cei mai stre-
saţi sunt şomerii şi pensionarii, urmaţi de cei aflaţi în
funcţii de execuţie.
Cele mai relaxate femei sunt cele care ocupă poziţii din
top-management, iar cele mai stresate sunt cele aflate în
şomaj şi la pensie, urmate de cele care ocupă funcţii de
execuţie.
Atât la bărbaţi, cât şi la femei se observă o scădere a nivelu-
lui de epuizare fizică şi emoţională datorat stresului profe-
sional pe măsură ce ocupă o poziţie mai înaltă în ierarhia
organizaţiei din care fac parte.
Explicaţia pe care o putem da relaţiei practic liniare dintre poziţia pe scara ierarhi-
că a organizaţiei şi nivelul de epuizare indus de stresul ocupaţional este faptul că
deşi implică responsabilităţi mai mari, poziţiile de conducere oferă şi mai multe ti-
puri de recompense. În acest fel, echilibrul în privinţa percepţiei dintre munca de-
pusă şi beneficiile obţinute este mult mai bun, modificând percepţia generală asu-
pra activităţii generale. Iar în prezentarea generală referitoare la stres am spus că
majoritatea agenţilor stresori conduc la eustres sau distres în funcţie de semnifica-
ţia pe care le-o acordăm.
De altfel, rezultatele studiului Best Employers pe care l-am citat în capitolul anteri-
or semnalează faptul că gradul de implicare a angajaţilor ar creşte cu 30% prin
completarea planurilor de beneficii financiare şi non-finaciare (altele decât salariul)
sau cu 29% dacă angajatorul le-ar pune la dispoziţie oportunităţi de dezvoltare a
carierei. Or, aceste stimulente sunt larg răspândite la nivelurile superioare ale scă-
rii ierarhice şi doar în fază incipientă la nivelurile de execuţie şi supervizare.
Trebuie menţionat nivelul foarte ridicat de epuizare fizică şi emoţională pe care îl
prezintă atât şomerii, cât şi pensionarii. Aceste două categorii sociale sunt extrem
de puternic afectate de posibilităţile materiale limitate şi se impune, la nivel politic,
luarea unor măsuri eficiente de reducere a stresului. În această privinţă, jocul poli-
tic din ultimele săptămâni, legat de Legea majorării pensiilor, este un exemplu de
„aşa nu”.
Nivelul de epuizare asociat cu mărimea organizaţiei

Tipul de relaţii la locul de muncă şi genul de activitate diferă foarte mult în funcţie
de mărimea organizaţiei. De aceea, este probabil să existe diferenţe semnificative
din acest punct de vedere în privinţa nivelului de stres ocupaţional.
Cei mai relaxaţi bărbaţi lucrează în organizaţiile cu 501-
1000 angajaţi, iar cei mai stresaţi sunt cei care îşi desfă-
şoară activitatea în organizaţiile cu 1001-5000 angajaţi.
Cele mai relaxate femei sunt cele care lucrează organizaţii-
le cu 11-50 angajaţi, iar cele mai stresate sunt cele care lu-
crează în organizaţiile cu 501-1000 angajaţi.
Rezultatele obţinute sunt corelate cu cele de la echilibrul emoţional. Este evident că

bărbaţii şi femeile au preferinţe diferite în ceea ce priveşte mărimea organizaţiei,
consilierea de carieră putând ţine cont de aceste specificităţi.

..
..
..
Nivel de Bărbaţi Femei

epuizare (%)
44
42
40
38
36
34
32
30
0
-25
-50
00
00
0
00
1-1
-10
00
1- 5
-50
50
11
26
1- 1
51
st e
10
01
50
10
pe
De asemenea, putem recomanda ca
în organizaţiile mari (1000 angajaţi şi peste în cazul bărba-
ţilor, 500 de angajaţi şi peste în cel al femeilor) să se orga-
nizeze traininguri de management al stresului.
Acelaşi lucru este recomandat şi pentru femeile care lu-
crează în organizaţii cu 51-100 angajaţi.
Concluzii
Există o corelaţie extrem de strânsă între nivelul EQ, echilibrul emoţional şi abilita-
tea de menţinere a epuizării fizice şi emoţionale la un nivel redus. De aceea, este
esenţială includerea paramentului „Management al stresului ” în orice test de eva-
luare a EQ şi program de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.
Au fost identificate mai multe categorii cu risc crescut de epuizare indusă de activi-
tatea profesională, care trebuie să beneficieze de programe de management al stre-
sului.

..
..
..
Reducerea efectelor stresului

Mecanismele prin care facem faţă solicitărilor
Adaptarea la neadaptare
Aşa cum menţionam la începutul capitolului anterior, stresul apare doar atunci
când la nivel fizic, psihic sau emoţional suntem supuşi unei presiuni care ne depă-
şeşte capacităţile de adaptare. Lazarus a elaborat un model larg acceptat referitor
la modul în care mecanismele noastre de evaluare raţională şi emoţională pot con-
duce la instalarea stării de stres:
În momentul în care suntem confruntaţi cu o anumită situaţie, o considerăm drept

provocatoare (adică generatoare de eustres) sau copleşitoare (generatoare de
distres) în funcţie de combinaţia a două evaluări:
• Este vorba despre o provocare? (indiferent dacă este vor-
ba despre o ameninţare sau o oportunitate)
• Am potenţialul necesar pentru a-i face faţă?
Evaluările se fac în funcţie de o serie întreagă de factori de personalitate, printre
care şi nivelul de inteligenţă emoţională. Aceştia conduc la două modalităţi genera-
le de reacţie:
1. centrarea pe problemă, situaţie în care provocarea este
tratată ca o problemă ce trebuie rezolvată prin acţiuni care
să schimbe situaţia,
2. centrarea pe emoţii, situaţie în care potenţialul propriu
este considerat insuficient pentru soluţionarea problemei,
iar atenţia este centrată pe reducerea emoţiilor neplăcute
generate de provocare.

..
..
..
Carver şi colaboratorii au demonstrat ulterior existenţa şi unei modalităţi nevrotice
prin care oamenii reduc nivelul de stres:
3. maladaptarea, prin negare, distanţare, autopedepsire, abuz
de mâncare şi/sau alcool.
Inventarul de metode de destresare folosit în realizarea studiului a pus în evidenţă
următoarele categorii de strategii:
a. Bazate pe centrarea pe problemă:
• proactivitate: întreprinderea de acţiuni, depunerea de eforturi pentru înlă-
turarea sau ocolirea factorului stresant
• planificare: identificarea unei modalităţi de confruntare cu stresorul, urma-
tă de planificarea activităţilor adecvate
• adunare de informaţii: căutarea activă a sprijinului, informaţiilor, consilie-
rii în vederea sporirii capacităţii de rezolvare a problemei ridicate de stresor
• raţionalizare: dezvoltarea unei justificări şi, eventual, explicaţii raţionale,
care să permită acceptarea faptului că evenimentul stresant s-a produs şi
este real
b. Bazate pe centrarea pe emoţii:
• sprijin emoţional: obţinerea simpatiei sau a sprijinului emoţional din par-
tea altor persoane
• interpretare optimistă: folosirea situaţiei respective drept o şansă pentru
creştere şi dezvoltare, sau cel puţin reinterpretarea ei de o manieră optimistă
• religie/spiritualitate: interes sporit acordat practicilor religioase sau spiri-
tuale
• umor: descoperirea şi exprimarea laturii amuzante a situaţiei stresante
c. Maladaptări:
• sublimare: atenţie crescută acordată stării disconfort şi folosirea oricărei
ocazii pentru a răbufni şi reduce astfel presiunea internă
• retragere comportamentală: renunţarea la orice efort de atingere a obiecti-
vului pe care îl interferă stresorul
• retragere mentală: distragerea gândurilor şi atenţiei de pe obiectivul blocat
de stresor, prin lăsarea gândurilor să vagabondeze, somn excesiv, activităţi
derizorii etc.
• autoînvinuire: continua critică sau învinuire a propriei persoane în legătură
cu apariţia stresorului, care însă nu duce la nici o soluţie
• abuz de substanţe: folosirea alcoolului sau medicamentelor pentru a reduce
efectul perceput al stresorului
• negare: încercarea de a refuza faptul că evenimentul stresant se petrece cu
adevărat.
În funcţie de context, fiecare persoană poate recurge la una sau alta dintre modali-
tăţile de reacţie, sau chiar la o combinaţie a lor. Primele două categorii reprezintă
soluţii benefice, care permit atât valorificarea oportunităţilor, cât şi minimizarea
epuizării. Reacţiile maladaptative ar trebui să fie cât mai rare, pentru a evita efecte-

..
..
..
le lor negative în plan corporal, emoţional şi cognitiv. Cunoaşterea predispoziţiei
spre una sau alta dintre modalităţile de reacţie permite atât ajustarea metodelor
manageriale, cât şi conceperea unor traininguri de management al stresului adap-
tate realităţii româneşti.
Scorurile sunt raportate pe o scară procentuală, ce indică frecvenţa cu care per-
soana gestionează stresul în mod raţional (prin centrarea pe problemă), emoţional
(prin centrarea pe emoţii) sau neadecvat (prin reacţii maladaptative).
Modalităţile de gestionare a stresului la diferite vârste

După cum era de aşteptat,
indiferent de vârstă bărbaţii au tendinţa de a-şi reduce
stresul printr-o abordare raţională mai accentuată decât
cea a femeilor;
raportul se inversează în cazul centrării pe emoţii.
Tendinţa de centrare pe problemă în funcţie de vârstă

45
40
35
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Se constată că atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor, cele două curbe sunt
complementare, astfel încât:
bărbaţii între 28 şi 58 ani abordează situaţiile stresante în
mod raţional în circa 43% din situaţii şi în mod emoţional
în circa 30% din cazuri;
bărbaţii tineri sunt mai predispuşi să reacţioneze emoţional
decât cei adulţi, în vreme ce bărbaţii vârstnici sunt mult
mai predispuşi spre reacţii raţionale;

..
..
..
femeile între 35 şi 50 de ani abordează situaţiile stresante
în mod raţional în circa 42% din situaţii şi în mod emoţio-
nal în circa 32% din cazuri;
în cazul femeilor, la tinereţe se observă o creştere a propor-
ţiei reacţiilor emoţionale, iar după vârsta de 55 ani ce a re-
acţiilor maladaptative.
Tendinţa de centrare pe emoţii în funcţie de vârstă

35
25
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)
Tendinţa de maladaptare în funcţie de vârstă

30
25
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Vârsta (ani)

..
..
..
Este interesant că până la vârsta de 58 de ani, bărbaţii sunt mai predispuşi decât
femeile la reacţii maladaptative, dar că acestea îşi accentuează brusc tendinţa spre
astfel de reacţii după depăşirea vârstei de 55 ani. Fără îndoială, în această schim-
bare un rol determinant îl joacă transformările hormonale produse de instalarea
menopauzei.
Influenţa şcolarizării asupra mecanismelor de destresare

Există diferenţe semnificative produse de nivelul de şcolarizare în privinţa tendinţei
de utilizare a unei anumite soluţii în vederea reducerii efectelor stresului.
Influenţa nivelului de studii asupra tendinţei de centrare pe problemă
45
Bărbaţi
Femei
40
35
eu ale lta
te rat rat ale
Lic - lice cu a ste o cto c tor
s t Fa M D do
po st -
rs u ri r i po
Cu rsu
Cu
La femei, absolvirea liceului asigură suficiente resurse pen-

tru a avea o tendinţă crescută de utilizare a strategiilor ba-
zate pe centrarea pe acţiune, în timp ce absolvirea unei
şcoli profesionale este cea ineficientă în acest sens.
La bărbaţi, centrarea pe problemă este la fel de probabilă
pentru absolvenţii de şcoală profesională, liceu, facultate,
masterat şi studii post-doctorale.
Din nou apare „paradoxul bărbatului cu doctorat”, această
categorie având tendinţa de recurgere la strategii raţionale
aproape la fel de redusă ca şi cei cu 8 clase.
Tendinţa de recurgere la soluţii centrate pe emoţii nu este
influenţată semnificativ de nivelul de şcolarizare al femei-
lor, cel mai puternic fiind prezentă la absolventele de şcoa-
lă generală şi la cele ale cursurilor post-doctorale.

..
..
..
Influenţa nivelului de studii asupra tendinţei de centrare pe emoţii
35
Bărbaţi
Femei
30
25
eu ale te at at ral
e
L ic ce ult
a ter cto
r
st-
li c Ma
s
Do cto
Fa do
po s t-
rs uri ri po
Cu rsu
Cu
În cazul bărbaţilor, cea mai accentuată tendinţă de a reac-

ţiona emoţional o au absolvenţii şcolii generale, iar cea mai
redusă cei ai şcolii profesionale.
Acest aparent paradox poate fi înţeles dacă ţinem cont de climatul din şcolile profe-
sionale. Acestea au fost frecventate în general de adolescenţii care fie avuseseră
probleme de comportament în şcoala generală, fie nu străluceau în privinţa abilită-
ţilor intelectuale. De aceea, rolul preferat este acela de „macho”, de bărbat sigur pe
sine şi lipsit de emoţii, capabil să facă faţă oricărei provocări.
Influenţa nivelului de studii asupra tendinţei de maladaptare
30
Bărbaţi
Femei
25
20
eu ale te rat at le
Lic ce lta ste tor ra
t-li cu Ma Do
c cto
s Fa do
ri po st-
rsu ri po
Cu rsu
Cu

..
..
..
La femei, nivelul de şcolarizare nu influenţează semnifica-
tiv tendinţa spre reacţii de maladaptare, cu excepţia femei-
lor absolvente a 8 clase (care o au diminuată) şi a absolven-
telor şcolilor profesionale (la care este mărită).
La bărbaţi se observă acelaşi lucru, cu excepţia absolvenţi-
lor şcolii generale şi a celor ce deţin un doctorat, la care
această tendinţă este semnificativ mai ridicată.
Este vorba, la bărbaţi, de aceleaşi categorii care au şi cea mai redusă tendinţă de a
reacţiona raţional faţă de un eveniment stresant. Ţinând cont de caracteristicile ce-
lor două categorii sociale, este probabil să aibă în comun retragerea comportamen-
tală şi sublimarea, dar tipul de substanţe euforizante (alcool sau medicamente) la
care recurg să fie diferit.
Strategiile de destresare specifice diferitelor funcţii din ierarhie

Este deosebit de interesant să descoperim dacă există o corelaţie între funcţia în-
deplinită de cineva în organizaţia din care face parte şi proporţia relativă a celor trei
tipuri de reacţii vizând reducerea nivelului de stres.
Influenţa funcţiei asupra tendinţei de centrare pe problemă
45
Bărbaţi
Femei
40
35
t or r er or
tan rvi
z
na
ge ag ren
cu pe an ep
Ex
e
Su ma pm ntr
le To A
dd
Mi
Indiferent de funcţie, bărbaţii activi au o tendinţă relativ

egală de recurgere la centrarea pe problemă.
Tendinţa femeilor active de a se centra pe problemă se ac-
centuează pe măsură ce urcă scara ierarhică.
Antreprenorii, atât bărbaţi, cât şi femei, au o tendinţă mai
redusă de centrare pe problemă decât managerii şi angaja-
ţii.

..
..
..
Influenţa funcţiei asupra tendinţei de centrare pe emoţii
35
Bărbaţi
Femei
30
25
nt zo
r
ge
r er no
r
uta rvi an
a
an
ag pre
ec pe tre
Ex Su l em pm An
dd To
Mi
Tendinţa bărbaţilor activi de a se centra pe emoţii creşte

uşor odată cu poziţia pe scara ierarhică, fiind maximă în
cazul antreprenorilor.
Din contră, tendinţa femeilor de a reacţiona emoţional sca-
de pe măsură ce urcă pe scara ierarhică.
Acest lucru demonstrează „masculinitatea” structurilor organizaţionale, ce le im-

pune femeilor dezvoltarea autocontrolului emoţional şi a abilităţilor de planificare şi
organizare. În schimb, în cazul bărbaţilor este promovată creşterea uşoară a facto-
rilor emoţionali, care să le susţină rolul de lider.
Influenţa funcţiei asupra tendinţei de maladaptare
30
Bărbaţi
Femei
25
20
nt izo
r e r e r
no
r
uta erv an
ag
an
ag pre
ec p tre
Ex Su l e m pm An
dd To
Mi

..
..
..
Indiferent de gen, top-managerii şi femeile ce ocupă funcţia
de middle-manager sunt persoanele care au cele mai reduse
tendinţe de maladaptare.
Pentru celelalte niveluri ierarhice nu există o influenţă
semnificativă asupra proporţiei de reacţii maladaptative.
Şomerii şi pensionarii, indiferent de gen, au cea mai accen-
tuată tendinţă de a utiliza strategii maladaptative pentru a
face faţă situaţiilor stresante.
Pe de altă parte, preponderenţa reacţiilor emoţionale faţă de cele raţionale ale şo-
merilor indică faptul că cel mai adesea aceştia au mare nevoie de dezvoltarea abili-
tăţilor de organizare şi planificare a propriei vieţi, precum şi a celorlaltor strategii
centrate pe problemă, pentru a putea elimina din viaţa lor stresul indus de starea
de şomaj.
Concluzii
Nu există diferenţe semnificative în privinţa preferinţei pentru strategiile raţionale,
emoţionale sau maladaptative între locuitorii diferitelor regiuni ale ţării. Nici starea
civilă nu influenţează semnificativ această preferinţă. În schimb:
bărbaţii au mai accentuată preferinţa pentru strategii cen-
trate pe acţiune,
femeile au mai puternică tendinţa de a folosi strategiile
centrate pe emoţii,
pentru cei ce au absolvit cel puţin liceul, nivelul de studii
nu le influenţează semnificativ reducerea tendinţei de re-
curgere la reacţii maladaptative, cu excepţia bărbaţilor ce
deţin titlul de doctor,
trainingul de management al stresului trebuie să se con-
centreze pe asimilarea strategiilor emoţionale pentru băr-
baţi şi a celor centrate pe acţiune pentru femei,
indiferent de gen, şomerii pot fi ajutaţi să depăşească stre-
sul generat de lipsa locului de muncă prin asimilarea în
primul rând a strategiilor centrate pe problemă.

..
..
..
Anexă
Competent Consulting - prezentare generală
Competent Consulting este firma de consultanţă şi training

care facilitează maximizarea performanţelor personale şi
organizaţionale prin aplicarea tehnicilor de inteligenţă
emoţională şi NLP.
Strategiile şi instrumentele pe care vi le punem la dispoziţie reduc semnificativ efor-

tul necesar pentru îmbunătăţirea comunicării, cooperării, motivării şi eficienţei
personalului din compania dvs. Consultanţii şi trainerii noştri cooperează cu ma-
nagerii de la toate nivelurile, rezultatele obţinute de dvs. fiind cele care confirmă
îndeplinirea obiectivului nostru:
Succesul dumneavoastră este profesia noastră.
Viziunea care ne conduce este să fim un catalizator al evoluţiilor pozitive şi durabi-
le, ce generează avantaje competitive majore pentru organizaţiile cu care cooperăm
şi îmbogăţesc viaţa persoanelor care beneficiază de serviciile noastre.
Cine suntem?
Creată în 1990 şi beneficiind de un proces de rebranding în 2004, Competent Con-
sulting este:
• prima firmă românească specializată pe aplicarea inteli-
genţei emoţionale şi NLP la optimizarea funcţionării com-
paniilor şi accelerarea dezvoltării personale
• singura firmă românească care are traineri certificaţi in-
ternaţional în domeniul măsurării şi dezvoltării inteligen-
ţei emoţionale
• singura firmă românească care asigură formarea profe-
sionistă de Practitioner of Business NLP cu dublă certifica-
re internaţională (SNLP şi IANLP)
• singura companie din Europa de Est inclusă în reţeaua
internaţională NexusEQ de institute implicate în utilizarea
EQ pentru accelerarea progresului organizaţional şi social
• compania care asigură constant adaptarea programelor
de training la cerinţele şi realităţile clienţilor, pe baza
principiului one size fits none

..
..
..
Ce misiune avem?
Cu un colectiv dinamic şi extrem de dedicat, Competent Consulting şi-a asumat
misiunea de a aduce şi în România interesul faţă de inteligenţa emoţională
(EQ) de la nivelul simplului import de informaţii şi concepte, la cel de adapta-
re la specificul local şi generare de abordări şi interpretări originale.
Această misiune va fi realizată în mai multe etape:
1. formarea de specialişti în măsurarea, interpretarea şi dezvolta-
rea abilităţilor EQ
2. traducerea şi validarea de instrumente psihometrice puternice,
capabile să susţină cercetări ştiinţifice şi organizaţionale asu-
pra EQ
3. colectarea şi interpretarea unui corpus de informaţii referitoare
la modul în care emoţiile influenţează viaţa şi activitatea anga-
jaţilor şi organizaţiilor din România
4. construirea pe baza acestor informaţii a unor tehnici de diag-
nostic şi de intervenţie la nivel individual, de echipă, organiza-
ţional şi/sau social, bazate pe dezvoltarea EQ şi bine adaptate
realităţii româneşti
5. introducerea în circuitul informaţional internaţional a rezulta-
telor obţinute şi colaborarea în cadrul reţelelor de cercetare şi
aplicare a EQ.
Începând cu anul 2006, Competent Consulting a investit în vederea realizării obiec-
tivelor primelor două etape ale acestui plan strategic. Iar raportul de faţă contribuie
la realizarea celei de-a treia etape a planului.
Ce facem?
Dezvoltăm şi interconectăm inteligenţa, emoţiile şi comportamentele astfel încât să
deblocăm talentul, să creştem productivitatea şi să facilităm obţinerea constantă de
performanţe optime.
Cum o facem?
Oferim soluţii reale pentru probleme reale. Prin training şi coaching, vă transferăm
instrumentele, procesele, strategiile şi tehnicile care permit armonizarea gândirii cu
emoţiile şi acţiunile, atât proprii, cât şi ale echipei şi/sau organizaţiei. Acestea sunt
cuprinse în 5 soluţii principale:
• Leader Solutions - program de dezvoltare a aşa-numitelor
soft skills (abilităţi de lucru cu oamenii) ale managerilor
• Sales Team Solutions - programe in house customizate de
dezvoltare a forţei de vânzări, cu accent pe vânzarea de tip con-
sultativ şi tehnica Morgen

..
..
..
• Change Management Solutions - crearea şi aplicarea de
strategii care să faciliteze dezvoltarea organizaţională prin im-
plementarea schimbărilor
• Intelligent Team Solutions - programe in house custo-
mizate de optimizare a comunicării, cooperării şi automotivării
membrilor unei echipe
• Coaching Solutions - consultanţă individuală, managerială
şi de echipă pentru facilitarea atingerii şi depăşirii targeturilor
stabilite
De ce ne alegeţi?
Clienţii aleg Competent Consulting pentru că noi înţelegem profund latura uma-
nă a proceselor economice şi ştim exact cum se pot armoniza gândurile, emo-
ţiile şi acţiunile personalului pentru a creşte eficienţa şi a îmbunătăţi perfor-
manţele companiei.
De asemenea, suntem preferaţi pentru pasiunea pe care o punem în tot ceea ce
facem, pe care reuşim să o transmitem şi celor care vin în contact cu noi. Iar în
opinia noastră, pasiunea este cheia care deschide poarta succesului.
Echipa Competent Consulting

Mariana Bichiş este managerul companiei. Cu o îndelungată experienţă de gestio-
nare a unor proiecte de cercetare şi de cooperare internaţională, obţinută în peri-
oada 1993 – 2001, Mariana are o excelentă capacitate organizatorică şi este o sursă
de sugestii şi soluţii practice, ce pot fi implementate imediat. Domeniul său de ex-
pertiză este gestionarea stresului, în care îmbină fericit abordările organizaţionale
cu soluţiile bazate pe inteligenţa emoţională şi controlul corporal.
Daniel Bichiş este primul român certificat ca trainer NLP în 2000 de către Richard
Bandler, creatorul metodei. În 2006 a devenit primul trainer de inteligenţă emoţio-
nală certificat internaţional, de către Fundaţia 6 Seconds. Este acreditat în calitate
de consultant pentru măsurarea şi dezvoltarea inteligenţei emoţionale pe baza tes-
telor SEI şi EQi. Are formări extrem de aprofundate de psihoterapie şi coaching şi
este membru al Society of NLP, San Francisco - SUA din anul 1998, al
International Association of Coaches din 2004, Fellow Trainer al International
Association of NLP (IANLP) - Elveţia din 2005, iar din 2006 Master Trainer al
International Association of NLP Training Institutes (IN) – Germania. De asemenea,
este singurul est-european membru al reţelei de traineri specializaţi în dezvoltarea
inteligenţei emoţionale NexusEQ. Are o îndelungată experienţă de cercetare ştiinţi-
fică, cu peste 40 de lucrări prezentate la congrese şi simpozioane internaţionale. În
septembrie 2007 a fost singurul est-european ce a susţinut un workshop la
Summitul Mondial al Inteligenţei Emoţionale la Johannesburg, Africa de Sud. Do-
meniul său de expertiză este reprezentat de:
• coachingul executiv şi de echipă,
• intervenţiile de dezvoltare organizaţională şi personală în situaţii care
impun schimbarea,

..
..
..
• dezvoltarea abilităţilor manageriale – soft skills
• diagnosticul şi dezvoltarea inteligenţei emoţionale
• facilitarea unor procese de genul strategic visioning.
Cristian Bichiş este inginer electronist, specializat pe asigurarea suportului tehnic
necesar desfăşurări unor proiecte de anvergură. Zona sa de expertiză o reprezintă
web designul şi utilizarea bazelor de date pentru colectarea şi prelucrarea informa-
ţiilor.
Cu cine cooperăm?
Competent Consulting derulează multe proiecte internaţionale, printre partenerii
săi numărându-se:
• Institute for Organizational Performance, SUA
• NLP Akademie, Elveţia
• Career Performance, Anglia
• NLP Institut Zürich, Elveţia
• EQ International Perspectives, SUA
• reţeaua internaţională Nexus EQ
Ce clienţi avem?
Calitatea şi eficienţa trainingurilor şi intervenţiilor pe care le realizează Competent
Consulting sunt recunoscute şi apreciate de numeroşi clienţi:
• Omniasig • Express Finance • Asig Broker's
Group
• Orange • Memo
• Societatea Română
• Rompetrol • Intact Production
de Televiziune
• Medochemie • Elma Electronic
• Agero
• Astral • Bintek Electronic
• Kuk Romania
• Supercard • Eusian Consulting
• Debbie Fruit
• MHMedia • ProExpert
• Mai & Company
• Aaylex Trading • Arg Design
• Servicii DM
• Cabinet de • Land Group Loyalty
Avocaturã Grosu şi
• R&D Irist Labmed • Pikao Software
Asociaţii
• Societatea Română • Air Bites
• Gallup
de Radio
Organisation • Anisan
• Pierre Audoin
• Mercury • Adecofim
Consultants
Promotions
• RAL Computers
• Blue Rock Film
• Raiffeisen Bank

Inteligenta Emotionala La Locul de Munca 2007 - Raport Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inteligenta Emotionala La Locul de Munca 2007 - Raport Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

..

Bucureşti, octombrie 2007

© Competent Consulting, 2007.

Nivelul de inteligenţă emoţională - Capacitatea de rezolvare

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 iii

Abilităţile de inteligenţă emoţională – Parametrii ce fac diferenţa

Epuizarea fizică şi emoţională -

iv © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

Reducerea efectelor stresului –

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 v

vi © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

Prin verificarea acestor ipoteze, se urmăreşte:

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 vii

viii © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 ix

x © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 xi

xii © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 xiii

xiv © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

Cum a fost descoperită inteligenţa emoţională?

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 1

Ce este inteligenţa emoţională?

2 © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

Un element extrem de important, subliniat de lucrările Dr. Reuben BarOn, este

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 3

Ce NU este inteligenţa emoţională?

Modelul de inteligenţă emoţională BarOn

4 © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

Componentele intrapersonale se referă la abilitatea de a ne percepe propriile

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 5

6 © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

Repartizarea respondenţilor în funcţie de domiciliu

Bucureşti Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest

Starea civilă şi nivelul de pregătire

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 7

Nivelul de pregătire şcolară al respondenţilor

Starea civilă a respondenţilor

Necăsătorit/ă Concubin/ă Căsătorit/ă Divorţat/ă - Separat/ă Văduv/ă Alta

Se observă că persoanele deţinând o diplomă de licenţă sau de masterat sunt re-

8 © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

Repartizarea respondenţilor în funcţie de domeniul de activitate

Sectorul privat, producţie Sectorul privat, comerţ/distribuţie Sectorul privat, servicii

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 9

Proporţia de respondenţi având diferite funcţii

Repartizarea respondenţilor în funcţie de mărimea organizaţiei în care activează

1-10 11-25 26-50

10 © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 11

Curba distribuţiei nivelului EQ în cadrul populaţiei

Urmărind procentajul cumulat, se poate compara orice persoană cu restul popula-

12 © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

O persoană eficientă, plină de succes şi echilibrată din punct de vedere emoţional

Valoarea globală, comparativ cu alte ţări

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 13

Influenţa vârstei asupra scorului EQ

Variaţia nivelului EQ în funcţie de vârstă

Indiferent de vârstă, femeile îi depăşesc pe bărbaţi în pri-

Diferenţele sunt semnificative din punct de vedere statistic în intervalul de vârstă

14 © Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007

Harta inteligenţei emoţionale din România

© Competent Consulting - Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007 15

Efectul stării civile