Când nu se face pomenirea morţilor?

O  mare provocare şi întrebare ce frământă pe credincioşii bisericii noastre este pomenirea morţilor.
Pentru că întâlnim numeroase situaţii în care credincioşii vin cu parastasele la biserică şi te cheamă
să faci sfinţirea prinoaselor puse în amintirea celor dragi şi plecaţi din această lume, indiferent de
timpul pomenirii, mă văd obligat să fac câteva precizări. Pentru a nu fii judecat greşit, am luat ca
sursă de inspiraţie, articolul scris de părintele prof. Dr. Nicolae D. Necula, în cartea Tradiţie şi
înnoire în slujirea liturgică,apărută la Galaţi în anul 1996. Iată câteva precizări:
- slujbele de pomenire a morţilor se săvârşesc la termenele  rânduite de Biserică, de obicei la
biserică sau la casa celui răposat.

- ziua  săptămânală obişnuită pentru pomenirea morţilor este sâmbăta, întrucât în această zi
Mântuitorul a coborât cu sufletul la iad pentru a elibera pe cei adormiţi din veac.

-  chiar dacă se fac pomeniri şi în alte zile, precizăm că acest lucru este admis ca o excepţie, pentru
că duminica sau zilele de prăznuire a sfinţilor sunt zile de bucurie duhovnicească care nu pot fi
umbrite cu o slujbă de pomenire a morţilor.

Sunt însă zile în care nu se face pomenirea morţilor şi nu se pot săvârşi parastase chiar dacă se
împlinesc în acele zile soroacele de pomenire. Motivul îl reprezintă faptul că zilele de bucurie sau
zilele jubiliare nu se potrivesc cu caracterul de tristeţe sau de doliu a slujbelor de pomenire a celor
morţi. Aceste zile sau perioade în care nu se face pomenirea morţilor sunt următoarele:

A) Praznicele împărăteşti, fie că este vorba despre sărbători închinate Mântuitorului sau de cele ale
maicii Domnului. Excepţie este doar pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălţării Domnului.

B) Pentru bucuria sărbătorilor nu se fac pomeniri şi parastase între Crăciun şi Bobotează, mai precis
de la 20 decembrie şi până la Sfântul Ioan Botezătorul inclusiv.

C) Nu se fac pomeniri în Săptămâna Patimilor pentru că această săptămână este închinată patimilor
şi morţii Domnului.

D) Nu se fac parastase şi pomeniri ale morţilor în Săptămâna Luminată, inclusiv în Duminica

Tomii, fiind vreme de bucurie pentru Învierea Domnului. Cât priveşte pomenirile ce se fac la
cimitir, luni sau marţi în Săptămâna Luminată, nu este o regulă oficială, consfinţită de Biserică, ci
doar o practică locală şi ne-unitară în toată Biserica Ortodoxă Română.

E) De asemenea nu se fac parastase în perioada dintre Duminica lăsatului sec de carne şi sâmbăta a
doua din Postul Mare.
În toate zilele şi perioadele când nu se fac parastase, morţii pot fi pomeniţi doar în taină la Sfânta
Liturghie şi mai ales la Proscomidie, adică la acea slujbă de pregătire a materiei pentru Sfânta
Jertfă, slujbă ce o săvârşeşte preotul în Altar, fără participarea credincioşilor.

Tot în legătură cu această problemă a pomenirii morţilor mai amintesc şi faptul că dacă un soroc de
pomenire cade în perioadele interzise pentru aceste pomeniri, slujba se poate face ori înainte ori
după perioada interzisă, deoarece contează cu adevărat rugăciunea săvârşită pentru cel răposat.

Şi acest articol se vrea doar o  îndrumare pentru creştinii care cred că nu contează regulile
bisericeşti dacă lucrurile nu se desfăşoară după propria lor voie. Credem că şi o pomană chiar, este
bine primită dacă este pusă la timpul şi la momentul permis de Biserică şi nu oricând ne dictează
interesele noastre pur omeneşti. “Cine are urechi de auzit…”