Consiliul Europei (CoE), organizaţie interguvernamentală europeană ce reprezintă decanul de vârstă

de pe continent, a fost creată la 5 mai 1949 şi are a reşedinţa oficială la Strasbourg (Franţa).
 numără actualmente 46 de state membre, după excluderea Federației Ruse conform
deciziei Comitetului de Miniștri al CoE din 16 martie 2022;
 Belarus este candidat la aderare la Consiliul Europei din 12 mai 1993, dar statutul de
invitat special i-a fost retras la 13 ianuarie 1997;
 5 state deţin statutul de observator în raport cu CoE - Canada, Japonia, Mexic, Sfântul
Scaun, SUA, având posibilitatea de a participa la reuniunile Comitetului de Miniştri şi
ale comitetelor interguvernamentale;
 Parlamentele Canadei, Israelului şi Mexicului deţin statut de observator în relaţie cu
APCE;
 Consiliul Naţional Palestinian şi Parlamentul Marocului deţin statutul de partener
pentru democraţie în raport cu APCE;
 Consiliul Europei şi UE au o tradiţie îndelungată de cooperare ce rezidă în valorile
comune: drepturile omului, democraţie şi statul de drept.
Obiectivele principale ale Consiliului Europei sunt:
 Protecţia drepturilor omului, democraţiei pluraliste şi a statului de drept;
 Asigurarea conştientizării şi avansarea dezvoltării identităţii şi diversităţii culturale ale
Europei;
 Identificarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă societatea europeană:
discriminarea minorităţilor, xenofobia, intoleranţa, bioetica şi clonarea umană,
terorismul, traficul de fiinţe umane, crima organizată şi corupţia, criminalitatea
cibernetică, violenţa împotriva copiilor etc.;
 Consolidarea stabilităţii democratice în Europa prin susţinerea reformelor politice,
legislative şi constituţionale.
Mandatul politic actual al Consiliului Europei a fost definit la Summit-ul şefilor de Stat şi de Guvern,
care a avut loc la Varşovia în mai 2005.
Bugetul şi programele CoE au un caracter bienal, cu scopul asigurării planificării şi management-ului
eficient de resurse, în relaţie cu alte organizaţii internaţionale precum Organizaţia Naţiunilor Unite
(ONU), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD),
Conducerea principalelor organe ale Consiliului Europei este asigurată după cum urmează:
 Secretarul General: Marija Pejčinović Burić (Croația)
 Secretar General Adjunct:  Bjørn Berge (Norvegia)
 Preşedintele Adunării Parlamentare:  Tiny Kox (Regatul Țărilor de Jos)
 Preşedinţia Comitetului de Miniştri este asigurată, prin rotaţie, din şase în şase luni, de
către miniştrii de externe ai statelor membre. Actuala preşedinţie a CM este deţinută
de  Islanda;
 Preşedintele Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei: Leendert
Verbeek (Regatul Țărilor de Jos) (Gudrun Mosler-Törnström (Suedia);
 Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului: Dunja Mijatović (Bosnia și
Herțegovina)
 Peşedintele Conferinţei Internaţionale a Organizaţiilor Non-Guvernamentale (INGO):
Gerhard Ermischer (Austria)
Pentru mai multe detalii vis-à-vis de activitatea Consiliului Europei, accesaţi: www.coe.int
 
Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea
independenţei ţării. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de
Cooperare Nord-Atlantică (CCNA), creat urmare hotărârii reuniunii la nivel înalt a ţărilor membre
NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991. Scopul creării CCNA a fost instituirea unui organism
permanent de consultări între adversarii de altă dată pe principalele subiecte de securitate
europeană. La prima reuniune CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova,
ţara noastră devenind astfel stat membru al acestui Consiliu.
 
La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, la care a fost examinată
iniţiativa americană „Parteneriatul pentru Pace”, Republica Moldova şi-a exprimat interesul de a adera
la acest Program.
 
La 16 martie 1994, la Cartierul General NATO de la Bruxelles, a avut loc prima întrevedere a
Preşedintelui Republicii Moldova cu Secretarul General NATO, urmată de semnarea Documentului-
cadru al Programului „Parteneriatul pentru Pace”.
 
La 29 mai 1997, la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA în formatul Miniştrilor de Externe.
Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaţii noi cu partenerii de cooperare, Alianţa a propus
transformarea CCNA într-o structură mai eficientă - Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA).
 
În vederea coordonării cât mai eficiente a activităţilor pe linia NATO, la 16 decembrie 1997 a fost
instituită Misiunea Republicii Moldova pe lângă NATO. Funcţia de şef al Misiunii este exercitată de
ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei. De asemenea, în anul 1997, Republica Moldova a
extins colaborarea cu NATO în domeniul ştiinţific.
În anul 2006 Consiliul Nord-Atlantic (NAC) şi Guvernul Republicii Moldova au aprobat Planul
Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP). IPAP a fost actualizat în
2010, 2014, 2017 și 2022. Periodic, la Cartierul General NATO, are loc reuniunea în formatul statelor
membre NATO + Republica Moldova, în cadrul căreia este examinată implementarea IPAP şi
priorităţile pentru viitor.
 
Începând cu anul 2014, Republica Moldova contribuie la operațiunea de pacificare condusă de NATO
KFOR în Kosovo care se desfășoară în conformitate cu rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate
ONU.
 
Republica Moldova a fost acceptată în cadrul a 2 iniţiative lansate de Alianţă la Summit-ul NATO din
Ţara Galilor din 2014: Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare (DCBI) şi Platforma de
Interoperabilitate.
 
La 29 noiembrie 2016 la Cartierul General al Alianţei de la Bruxelles, Prim-ministrul Republicii
Moldova Pavel Filip împreună cu Secretarul General NATO Jens Stoltenberg au semnat Acordul
privind înfiinţarea Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova.
 
La 8 decembrie 2017 Secretarul General adjunct al NATO Rose Gottemoeller a inaugurat Oficiul de
legătură NATO la Chișinău.