Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Horia Lovinescu — Moartea unui artist
a) Moartea unui artist este o meditaţie dramatizată pe tema destinului. Eroul principal,
sculptorul Manole Crudu, are rolul de purtător de mesaj. Numele său aminteşte Legenda
Meşterului Manole, motivul jertfei pentru zidire. în acelaşi timp, prin Domnica, doica lui Manole, se
sugerează măicuţa ătr!nă, fiindcă recită versuri din Mioriţa, cu motivul comuniunii dintre om şi
natură. Manole, ca reprezentant al conştiinţei naţionale, este păstorul spiritual ale cărui oi sunt
ideile ce le transmite ca pe un mesaj al unei generaţii. Manole Crudu se întoarce dintr"o călătorie
de studii din #rient, deoarece era olnav de ang$ina pectorală şi nu mai avea voie să lucreze, să
depună eforturi. %entru a"şi realiza proiectul unei statui, Zburătorul, îi propune fiului său &lad să
colaoreze cu el. Deşi este sculptor şi ar fi avut multe de învăţat de la tatăl său, &lad îl refuză,
fiindcă i se pare că aceasta i"ar ştiri personalitatea. El crede că arta este o evoluţie a formei şi ia
în der!dere mesajul umanist al artei lui Manole. El nu înţelege că arta majoră treuie să
reprezinte conştiinţa socială, naţională, să aiă un mesaj, pe care Manole Crudu îl defineşte drept
„zborul omului spre alte lumi".
Drama are un caracter realist, dar şi e'presionist, fiindcă este o dramă de idei, de prolematică
şi dezate prolema vieţii şi morţii, prolema artei şi artistului în societate, raportul dintre om şi
univers, put!nd fi de fapt căutarea răspunsului la întrearea( „Care este sensul vieţii?". )a această
întreare fiul său *oma şi Cristina, fiica menajerei sale, ar răspunde că iuirea. +celaşi răspuns l"ar
putea da Claudia o'an, o actriţă, prietenă de"a sa, care"şi aandonează şansa ei de viaţă, rupe
logodna ei cu un alt ărat şi vine să"- îngrijească. Manole Crudu îi cere să se căsătorească cu el.
Claudia o'an înţelege că, dacă ea îl iueşte pe Manole, acesta nu se iueşte dec!t pe el şi că i"a
făcut această propunere din spaima lui faţă de moarte. De aceea îl refuză, fiindcă vede cum Manole
încearcă o idilă cu Cristina. )a întreare Domnica, doica lui Manole, care trăieşte în casa lui, i"ar
răspunde că sensul vieţii este să"ţi faci destinul. &lad, amiţios şi dornic de a"şi etala
personalitatea, ar răspunde că sensul vieţii este arta. Manole Crudu pare a le uni pe toate, fiindcă
viaţa lui este un drum de la iuire la artă şi de la artă la destin. De aceea, rămas singur, cu spaima
morţii apropiate în suflet, el trăieşte dramatic ruperea de planuri. El vede o prăpastie, desc$iz!ndu"
se în faţa lui, aşa cum văd, proail, înaintea morţii toţi cei ce n"au Dumnezeu. &ede du$urile cele
rele şi, împins parcă de o voinţă din afara lui, începe să le sculpteze, călc!nd interdicţia medicilor.
ealitatea simţurilor se destramă şi el vede o altă realitate, aşa cum caută să o redea arta
e'presionistă sau suprarealistă. &ăz!nd aceste sculpturi, &lad este entuziasmat, fiindcă această
cale a artei o căuta. Manole îşi c$eltuieşte ultimele puteri pentru a reda această realitate, pe care o
descoperă aia acum, dar, în acelaşi timp, crede că prin artă se poate eliera de coşmaruri. Este
ceea ce pictorul spaniol o/a realizase în pictură prin ciclul Somnul raţiunii reează monştri.
Manole înţelege că valoarea vieţii este dată de ceea ce laşi în urmă. El a încercat să realizeze o
familie, are doi fii, dar nici unul nu"i stă aproape. De aceea încearcă să se salveze prin creaţie, dar
prolema cu care se confruntă nu poate fi am!nată. El are înţelegerea păstorului din Mioriţa, aceea
că viaţa este împlinirea unui destin, care este, de fapt, un dar. Darul său a fost talentul de sculptor,
care are sensul unui talant ce treuie înmulţit.
0 Moartea unui artist este o dramă în care scriitorul dezate concepţia sa despre artă,
programul său estetic. 1emnificativă în acest sens este discuţia dintre Manole Crudu şi &lad.
&lad îi impută lui Manole Crudu sensul artei sale, mesajul ei de „prediator umanist",
alcătuit din concepţiile umaniste, renascentiste.
+rtistul este o conştiinţă şi arta sa treuie să emane această concepţie umanistă. în acelaşi timp,
artistul este un om al cetăţii, de aceea arta treuie să e'prime un răspuns la prolemele sociale.
!!
Manole Crudu transmite, prin %ostul de adio, un mesaj către toţi artiştii lumii, c$em!ndu"i să
lupte pentru triumful raţiunii, al vieţii, al artei. +rtistul treuie să fie o conştiinţă naţională, iar arta
treuie să aiă un specific naţional, de aici motivele care impregnează piesa( zurătorul, jertfa
pentru creaţie, mitul reintegrării, conceptul de armonie şi ec$iliru.
+rtistul este un ideolog2 arta treuie să aiă un mesaj militant. &lad nu vrea să înţeleagă acest
lucru şi crede că arta este o prolemă personală, o c$estiune de afirmare a personalităţii şi
originalităţii, de aceea are o atitudine de frondă puerilă faţă de valorile clasice. El are de fapt o
concepţie anar$istă despre lume şi viaţă, de aceea spune( „şi #n lo să sulptez Zburători şi
$rimăveri eu vreau să mă b%lb%i, să mă b%lb%i".
3deea că artistul treuie să fie o conştiinţă estetică este ridicată mai ales de &lad, care caută cu
ostentaţie un stil propriu, fără să înţeleagă că forma treuie să corespundă unui conţinut. Manole
vrea să"i arate că o statuie este un proiect g!ndit în toate detaliile timp îndelungat, nu un act
spontan, ci un act elaorat.
4oria )ovinescu vrea să sugereze că arta de valoare trece dincolo de limitele unui program
estetic, fiindcă mesajul ei treuie să fie comple' şi să fie interpretat din mai multe ung$iuri(
estetic, naţional, social, filosofic, mitic, simolic. +rtistul treuie să fie un generos, el nu creează
pentru sine, ca să"şi afirme personalitatea, cum crede &lad, ci pentru ceilalţi memri ai unei
comunităţi umane. %ropunerea lui este de a"- învăţa pe &lad multe taine ale meseriei, de a"i
transmite prin această colaorare o e'perienţă, un fond de idei şi concepte. +rtistul treuie să
propună modele noi, o altă înţelegere asupra lumii şi societăţii.
c0 Moartea unui artist este o parafrază a aladei Mioriţa, dar mai ales a Legendei Mănăstirii
&rgeşului. %reocupat de prolemele sale artistice, Manole Crudu îşi sacrifică viaţa de familie. De
aceea el le asigură e'istenţa celor doi fii &lad şi *oma, dar nu le urmăreşte evoluţia spirituală.
%aternitatea înseamnă modelarea conştiinţelor propriilor fii. )ecţia, pe care i"o dă &lad lui
Manole, este că -"a lăsat singur să rătăcească în căutări sterile, ca o variantă la paraola fiului
rătăcitor.
%rolema paternităţii, a răspunderilor unei generaţii faţă de o altă generaţie în şirul continuităţii
unui neam, este discutată în sensul că destinul neamului este sensul major al artei. C!nd Manole
Crudu sculptează spaimele, imaginile demonice ce le vede, ele sunt o prefigurare a destinului său
de după moarte. Mesajul suprarealist este că dincolo de această lume e'istă o alta, pentru care
treuie să ne pregătim. El îi spune lui &lad să distrugă aceste statui, fiindcă rolul artei treuie să
fie major, umanist.
Manole Crudu a trăit pe conceptul de %rpe diem pentru sine, le"a cerut celorlalţi să se sacrifice
pentru el. 3n căsătoria cu Claudia o'an, vede un refugiu de spaimele ce"- cuprind, c!nd vede aievea
demonii, care"- p!ndesc să"i ia sufletul. El nu ştie să") caute pe Dumnezeu nici în al doisprezecelea
ceas. Moartea îi este dată omului, după cum i"a fost viaţa. El are o mare şansă, aceea a destinului
naţional ortodo', sintetizată în alada Mioriţa. %ăstorul moldovean nu se teme de moarte, fiindcă
ştie că după moarte are o şansă mare de m!ntuire. C$iar dacă el a fost păcătos, puterea ritualului
ortodo' îl poate scoate prin slujele purtate de memrii săi de familie. Măicuţa ătr!nă spune
acest mesaj prin versurile aladei Mioriţa, fiindcă într"o societate ateistă, cu o cenzură drastică, nu se
putea spune mai mult. Manole Crudu ştie că artistul treuie să fie trup din trupul neamului său, aşa
cum spunea eorge Coşuc, să fie un e'ponent al conştiinţei naţionale. 1pre deoseire de Meşterul
Manole, care zideşte în mod simolic o mănăstire, adică de fapt conştiinţa creştină ca formă
superioară a conştiinţei naţionale, Manole Crudu nu mai poate deveni un izvor cu apă vie pentru
cei din jur, fiindcă opera sa nu este ctitorie de suflet, cum treuie să fie arta de valoare.
!'!
!(!