Sunteți pe pagina 1din 58

Purina ONE 

include rețete special ajustate în funcție de etapele din viața pisicii, de când e
pui și până la bătrânețe. Toți nutrienții importanți, vitaminele și mineralele din Purina ONE vor
ajuta pisica dumneavoastră să trăiască mai mult și să aibă o viață sănătoasă și activă.
Purina ONE cu formula specială Actilea creată special pentru a ajuta sistemul imunitar al
pisicii. Purina ONE Adult este special creată conform cerințelor de nutriție ale pisicilor adulte.
Rețetele Purina ONE Adult țin cont de mai multe aspecte ale sănătății pisicii.

Următoarele variante vă sunt la dispoziție:


 Purina ONE Urinary Care: Hrană uscată pentru pisici, cu pui drept principal
ingredient, pentru sprijinirea tractului urinar, formulă specială Bifensis, cu prebiotice,
acizi grași Omega din ulei de pește, ambalaj reciclabil
 Purina ONE Junior: Hrană uscată pentru pisoi și pisici în creștere (până la 12 luni),
dezvoltată pentru susținere în faza de creștere, cu pui drept principal ingredient,
include un complx de ingrediente active
 Purina ONE Indoor Formula: Hrană completă pentru pisici de interior, rețetă
gustoasă cu ton drept prim ingredient, rapot adaptat de proteine-grăsimi, complex de
nutrienți pentru sistem imunitar puternic și digestie echilibrată
 Purina ONE Light: Hrană uscată pentru pisici, potrivită pentru controlul greutății,
rețetă cu pui drept principal ingredient, gustoasă și sățioasă, cu acizi grași Omega,
formulă Bifensis pentru sistem imunitar puternic
 Purina ONE Adult Vită și cereale integrale: Hrană uscată pentru pisici adulte, rețetă
cu vită și cereale integrale, complex de ingrediente active cu substanțe valoroase,
poate susține igiena dentară, cu ambalaj cu fermoar
 Purina ONE Senior 7+: Hrană uscată, echilibrată pentru pisici bătrâne începând cu 7
ani, bogată în pui, cu vitamine, prebiotice și acizi grași Omega, formulă specială
pentru sprijinirea sistemului imunitar, rețetă completă  
 Purina ONE Sensitive: Hrană uscată bine tolerabilă pentru pisici cu digestie
sensibilă, cu curcan și orez drept ingrediente digerabile, formulă  Bifensis pentru
sistem imunitar, ambalaj resigilabil
 Purina ONE SterilCat Somon: Hrană completă pentru pisici castrate & sterilizate,
somon drept sursă de proteine & acizi grași Omega, formulă pentru susținerea
sistemului imunitar, cu ambalaj cu fermoar pentru prospețime 
 Purina ONE SterilCat Vită: Hrană completă pentru pisici castrate/sterilizate, vită
drept ingredient principal, recomandată de medicii veterinari, formula „Bifensis Dual
Defense“ pentru sprijinirea sistemului imunitar
Limbajului pisicilor – Ce vrea pisica ta să-ți spună?
Deși tu și pisica ta vorbiți limbi diferite, asta nu înseamnă că nu puteți comunica. Elemente
precum: privirea pisicii sau tounul vocii ei, pot fi indicii pentru a-ți comunica sentimentele sau
intențiile sale. Dacă înveți să citești toate aceste semne, vei putea înțelege ce se întâmplă în
mintea felinei tale.

Vocalizare

Ai multe de învățat din vocabularul felinei tale, presărat cu


sunete diverse și tonalități diferite de mieunat. Cu timpul, vei ști când crede pisica ta că
trebuie să te trezești, sau când trebuie să o alinți, sau când se simte amenințată sau suferă
de vreo durere.
 
 Mieunatul într-un singur sunet. Când pisica ta miaună într-un singur sunet, poate
însemna mai multe lucruri. Fie este un salut scurt (Ce mai faci?), fie este o comandă (Vreau
mâncare, vreau să mă iei în brațe), fie este o obiecție (Nu mă atinge acum!), fie este un
anunț (Uite, ți-am adus jucăria!). Unele pisici se plimbă prin casă mieunând mereu, ca și cum
ar vorbi cu ele însele.
 Ciripit și triluri. Acesta este mieunatul puțin tremurat, ca și cum o pisică mamă își
cheamă puii să o urmeze. Dacă pisica ta vocalizează astfel, cel mai probabil vrea să o
urmezi la locul unde este mâncarea, ca să-ti arate că vrea mai mult. Dacă ai mai multe pisici
în locuință, le vei auzi comunicând cu aceste sunete.
 Torsul. Torsul este de obicei semn de mulțumire. Pisicile torc mereu când sunt
fericite, chiar și în timp ce mănâncă. Uneori însă, felina toarce și când este într-o stare de
anxietate, sau bolnavă, încercând să-și aline suferința. Gestul este asemănător cu cel al unui
copil care își suge un deget când este trist.
 Mârâitul iritat, hârâitul și scuipatul. Dacă felina ta se manifestă astfel, înseamnă că
un obiect sau o persoană din jur o enervează sau o sperie foarte tare. În aceste condiții ea
devine agresivă și este mai bine să o lași în pace.
 Urlatul. Dacă pisica ta se află într-un necaz, sau suferă în vreun fel (este închisă în
dulap, sau are o durere) ea va vocaliza foarte agresiv, sunetul semănând cu un urlet. Urletul
mai este întâlnit și în cazul pisicilor și motanilor nesterilizați, în timpul împerecherii. Pisicile
mai în vârstă pot suferi de demență și pot vocaliza prin urlete pentru că se simt dezorientate.
Dacă auzi pisică că urlă, înseamnă că ceva o doare foarte tare.
 Sporovăitul și ciripitul. Acestea sunt două sunete ciudate pe care le face o pisica
când stă în geam și vede veverițe sau păsări în copaci.
Vaccinarea pisicii

Vaccinarea pisicii este importantă pentru sănătatea acesteia, mai ales dacă este o pisică de
exterior
Pentru ca pisica ta să fie sănătoasă și ca să te poți bucura de ea mult timp, ar trebui să o
vaccinezi. În caz contrar, pisicile pot suferi de boli grave care ar putea avea urmări
permanente sau, în cel mai rău caz, pot duce la moartea acesteia. Doar veterinarii se pot
ocupa de vaccinarea pisicii. De asemenea, doar ei au voie să completeze carnetul de
sănătate al acesteia.

Cuprins
1. Ce trebuie să iau în considerare înainte de vaccinare?
2. La ce vârstă se vaccinează pisica?
3. Este necesară vaccinarea pisicii de apartament?
4. Ce vaccinuri se recomandă pentru pisici?
5. Vaccinarea pisicii: schema de vaccinare recomandată pentru pisici
6. Ia în considerare următoarele vaccinuri
Prin intermediul fiecărui vaccin sunt injectați agenți patogeni în pisică, dar aceștia nu
cauzează nicio boală. Cu ajutorul acestora, pisica își formează așa numiții anticorpi. Aceștia
previn pisica din a contacta diverse boli.

Ce trebuie să iau în considerare înainte de vaccinare?


Dacă vrei să îți vaccinezi pisica, mai întâi asigură-te că e sănătoasă. Asta include și să fie
deparazitată și hrănită corespunzător. Doar atunci poate fi eficient vaccinul și nu va slăbi
sistemul imunitar al pisicii. Dacă organismul pisicii este bolnav sau slăbit, un vaccin nu îi va
oferi deloc imunitate pisicii sau îi va oferi foarte puțină.

La ce vârstă se vaccinează pisica?


Vaccinarea pisicii poate începe cel mai devreme la 8 săptămâni. Se recomandă o imunizare
de bază cu cele mai comune vaccinuri împotriva panleucopeniei feline și a răcelii feline.
Astfel, mini-felina ta va fi protejată împotriva unor boli periculoase. În primele săptămâni de
viață pisoii sunt încă protejați de anticorpii de la mamă, prezenți în sângele lor. În această
perioadă, ei își pot întări propria imunitate împotriva patogenilor doar până la un anumit
punct. Așa că se recomandă să repeți vaccinul la vârsta de 12 săptămâni. Dacă pisicile au
deja peste 12 săptămâni la momentul vaccinării, e suficient un singur vaccin pentru a le oferi
o imunitate sigură.

Este necesară vaccinarea pisicii de apartament?


Pisicile care nu au acces afară, nu au contact cu pisici necunoscute, așa că e mai puțin
probabil să contacteze boli. Însă există și boli feline tipice care pot fi transmise chiar și fără
contactul cu alte pisici. Acest lucru este valabil de exemplu pentru panleucopenia felină și
răceala felină. De aceea, un vaccin împotriva acestor boli este la fel de util pentru pisicile de
apartament, pe cât este pentru cele care au acces afară.

Ce vaccinuri se recomandă pentru pisici?


La fel ca la oameni, fiecare vaccin include o imunizare de bază și rapeluri ulterioare. Întreabă
veterinarul, pentru a afla cât de des ar trebui să le faci rapel. Există vaccinuri eficiente
împotriva celor mai periculoase boli, de care ar putea suferi pisicile. Printre acestea se
numără:
 Panleucopenia felină
 Răceala felină (rinotraheită, infecția cu herpes și calicivirus)
 Leucemia felină (Leucoza)
 Peritonita infecţioasă felină (PIF)
 Rabia

Din păcate, în prezent nu există un vaccin autorizat împotriva virusului al imunodeficienței


feline (FIV).

Vaccinarea pisicii: schema de vaccinare recomandată pentru pisici


Panleucopenia felină
În cele mai multe cazuri, parvovirusul panleucopeniei feline este cel care declanșează
panleucopenia. Este similar cu virusul care cauzează paroviroza la câini. Se transmite de la
animal la animal, dar și prin intermediul obiectelor pe care se află patogenul. Panleucopenia
felină se transmite foarte repede. Virusul este caracterizat printr-o rezistență mare și poate fi
un pericol permanent pentru pisicile nevaccinate. Poate fi găsit în excrementele pisicilor
bolnave, precum și în cele ale pisicilor care au supraviețuit deja bolii. Vaccinul ar trebui făcut
la vârsta de 8 săptămâni. Depinde de preparat dacă vaccinul trebuie făcut o dată pe an sau
o dată la trei ani. Veterinarul îți poate da informații în acest sens. Boala apare deseori la
pisicile tinere. Primele semne ale bolii apar în general între trei și nouă zile de la infecție.
Printre acestea se numără oboseala, pierderea apetitului, febra, refuzul mâncării și
vărsăturile.

Răceala felină
Răceala felină este cauzată de calicivirus sau virusul herpes. Denumirea inofensivă te poate
induce în eroare. De fapt, boala este extrem de infecțioasă și poate duce la pneumonie sau
chiar la pierderea vederii pisicii. În cel mai rău caz, dacă nu este tratată, poate fi fatală. Pisica
trebuie vaccinată la vârsta de 8 săptămâni. Dacă pisica are acces afară, veterinarii
recomandă vaccinarea anuală, în timp ce o pisică de apartament poate fi vaccinată doar o
dată la trei ani.
Rabie
Rabia este fatală după infecție. Vaccinul antirabic oferă protecție nu doar animalului, ci și
stăpânului acestuia. Pentru că rabia se transmite de la pisici la oameni și poate fi fatală și
pentru oameni. Conform WHO circa 50,000 de oameni mor anual de rabie. Aceasta este
cauzată de virusul rabic (virusul Lyssa). Vaccinul antirabic este obligatoriu dacă vrei să duci
pisica într-o călătorie în străinătate. În general pisicile ce au acces afară sunt cele afectate de
rabie. Vaccinarea pisicii împotriva rabiei trebuie făcută la vârsta de 12 săptămâni. Acest
vaccin trebuie repetat o dată la doi sau trei ani, în funcție de preparat. Un veterinar îți poate
da mai multe informații.

Ia în considerare următoarele vaccinuri


Leucemia felină (leucoză)
Leucemia felină sau leucoza este o boală incurabilă în prezent. Duce la tumori și la probleme
la formarea celulelor din sânge. Boala afectează în general pisicile de exterior. Așa că, dacă
pisicii tale îi place să se plimbe, vaccineaz-o la vârsta de 9 săptămâni. Rapelul se face anual
sau o dată la trei ani. Contactează un veterinar, care cu siguranță că va fi bucuros să îți dea
mai multe informații.

FIP (peritonita infecțioasă felină)


Peritonita infecțioasă felină este cauzată de coronavirusul felin. Cea mai comună formă a
acestuia este peritonita. Însă în unele cazuri afectează doar pleura. Rareori virusul FIP se
transmite de la pisică la pisică. Există mari șanse ca acest coronavirus să nu se dezvolte în
virus FIP la pisicile sănătoase. FIP este o boală fatală.

Rinita (clamidioza sau Chlamydophila felis)


Vaccinarea se face la vârsta de 8 săptămâni. Boala afectează în general ochii și se
manifestă ca o conjunctivită unilaterală sau bilaterală. Clamidioza apare mai ales la puii de
pisică sau în case unde trăiesc mai multe pisici. Dacă aceste aspecte se aplică în cazul tău,
îți recomandăm să vaccinezi pisica împotriva Chlamydophila felis. Există riscul ca patogenul
să fie transmis de la animale infectate la oameni.
Pe lângă vaccinarea pisicii, sunt și alte lucruri care contează pentru a o menține sănătoasă.
Un sistem imunitar puternic datorat hranei de înaltă calitate, apă filtrată, culcușuri calde –
și bineînțeles multe sesiuni de mângâiere – oferă protecție suplimentară.
Noi, cei de la zooplus, îți dorim multă sănătate ție și pisicii tale.
Comportamentul corpului

Atunci când vrea să comunice ceva, pisica


implică tot corpul pentru a transmite mesajul. Pisica ta își arcuiește spatele atunci când o
mângâi? Dacă da, atunci este extrem de mulțumită de tratamentul pe care îl primește. Felina
ta fuge atunci când vrei să o atingi? Dacă da, înseamnă că momentan nu este interesată de
mângâieri. Pentru a înțelege foarte bine comportamentul felinei tale trebuie să fii foarte atent
la ochii, urechile, coada și restul corpului ei.
 
 Urechile
 Aplecate în față – alertă, interes, fericire;
 Aplecate pe spate, lateral, sau plate – iritată, nervoasă, speriată;
 Pivotante – atentă, ascultă fiecare sunet.
Ochii
 Pupile contractate – agresivitate ofensivă, bucurie;
 Pupile dilatate – nervoasă, supusă, agresivitate defensivă, jucăușă;
Coada
 Ridicată cu blana întinsă: alertată, curioasă, fericită;
 Cu blana ridicată – nervoasă, speriată;
 Ținută jos, sau ascunsă între picioare – nesiguranță, anxietate;
 Bătaie într-o parte și în alta – agitație. Cu cât bătaie este mai deasă cu atât mai
nervoasă este felina.
 Ridicată, tremurândă – nerăbdătoare, fericită, emoționată. Dacă însă pisica nu este
sterilizată, coada ridicată înseamnă pregătirea pentru împerechiere.
Corpul
 Spatele arcuit, blana întinsă – bucuroasă de atingere;
 Spatele arcuit, blana ridicată – speriată, nervoasă;
 Așezată, torcând – foarte relaxată, cere mângâiere pe burtă;
 Așezată, mârâind – supărată, pregătită să atace.
Frecarea corpului

Când pisica ta își freacă obrazul sau întregul corp de tine, tu


crezi ca încearcă să-ți spună că te iubește. Însă în realitate, acest gest semnifică încercarea
ei de a marca teritoriul. Dacă o observi atent, vei vedea că în timpul zilei ea se mai freacă de
scaune, tocul ușii, jucării, mobilier. Așa încearcă ea să spună tuturor că acolo ea este
stăpână. Însă asta nu înseamnă că nu te iubește.
 
Frământatul

În lumea iubitorilor de pisici, frământatul mai este numit și „a face


biscuiți” întrucât pisica își lucrează pernuțele pe o suprafață moale, ca și cum ar frământa
aluatul de biscuiți. Acest gest rămâne din copilărie, când pisoiul masa sânii pisicii mamă
pentru a curge laptele. Când pisica ta frământă, este cu adevărat fericită.
 
Răspunsul Jacobson

Cu siguranță ai observat că uneori, după anumite gesturi


(mirositul papucilor, sau spălatul), felina ta ridică capul, deschide ușor gura, arcuiește buzele
și ațintește privire. Aceste gesturi nu apar ca un răspuns la mirosul papucilor, ci reprezintă
gestul ei de a încerca să obțină mai multe informații.
Simțul mirosului este așa de important pentru felina ta, încât ea are un organ în plus pentru a
simțul olfactiv – organul Jacobson. Acesta este localizat în cerul gurii, în spatele dinților, și
este conectat cu nasul.
Când pisica ta primește o mireasmă cu adevărat fascinantă, ea deschide gura pentru a o
putea inhala și a o simți cu ajutorul organului Jacobson. Acesta intensifică mireasma, oferind
mai multe informații despre obiectul pe care il miroase. Ce face pisica cu această informație?
Nu se știe niciodată!
Cu stare de spirit buna

Vrei să știi dacă pisica ta are chef de joacă, sau meditează, sau are o zi proastă? Iată cum îți
dai seamna:
 Bucurie. Când pisica ta este bucuroasă ea stă, în picioare sau întinsă, torcând, cu
ochii pe jumătate inchiși, cu pupilele ingustate, coada liniștită, urechile date pe spate. Dacă
este cu adevărat fericită, ea va frământa o suprafață moale.
 Jucăușă. Pisica jucăușă are urechile înclinate în față, coada ridicată, mustățile întinse
în față și pupilele dilatate. Întrucât de cele mai multe ori joaca înseamnă vânătoare, felina ta
va urmări prada (o jucărie, sau pe tine), lăsându-se jos, cu fundul ușor ridicat. Va scutura
ușor din fund și va sări să prindă prada. O va prinde, o va mușca, o va arunca pe podea și o
va lovi până când jucăria va muri.
 Iritată, supra-stimulată. Pisica iritată are pupilele dilatate, urechile plecate pe spate,
și coada ondulată, bătând ritmic și nervos. Felina va mârâi, sau te va mușca ușor, pentru a te
avertiza să încetezi să o atingi. Joaca intensă se poate transforma ușor în supra-stimulare,
rezultând astfel mușcături și zgârieturi.
 Nervoasă, anxioasă. O pisică nervoasă are urechile aplecate lateral sau pe spate,
pupilele dilatate, coada între picioare. Ea va circula prin casă târâș, paralalel cu podeaua,
câutând un loc unde să se ascundă. Deasemenea, se va așeza undeva cu fața spre un
perete, pentru a evita contactul cu oricine.
 Fricoasă, speriată. Felina speriată are urechile lăsate pe spate, paralel cu capul,
mustățile înclinate și spatele arcuit, blana și coada ridicate. Deasemenea, ea va vocaliza
insistent.
 Defensivă. Felina defensivă are o poziție grămădită, urechile lăsate pe spate,
mustățile îndreptate spre spate, coada pe lângă corp și pupile dilatate. Ea va mieuna tare, va
hârâi și va scuipa.
 Agresivă. Pisica agresivă are urechile înclinate spre spate, pupilele subțiri, coada
ridicată sau așezată cu blana zbârlită. Felina agresivă va privi insistent cealaltă pisică și va
vocaliza pentru a o intimida.
23 de comportamente bizare ale pisicii

O zicală foarte populară în rândul oamenilor sună cam așa „Pisicile sunt nebune”. Deși unele
comportamente ale pisicii ne fac să credem că sunt nebune, ele sunt justificate de unele stări
de spirit sau sentimente pe care le are felina ta. Dacă împarți locuința cu o felină, cu
singuranță ești obișnuit cu următoarele comportamente:

1. Pisica își mușcă ghiarele

Principalul motiv pentru care felina își mușcă unghiile este


pentru că este obișnuită să le aibă tăiate, iar în acel moment sunt cam mari pentru ea.
Deasemenea, pisica își mușcă unghiile dacă suferă de anxietate; comportamentul este
similar cu cel al oamenilor care rod unghiile de stres sau de plictiseală. Dacă nu
obișnuișeti să tai ghiarele pisicii, înseamnă că trebuie să identifici sursa de stres pentru
aceasta, și să o îndepărtezi.

1. Pisica are ochi de tigru

Atunci când pisica te privește cu ochi de tigru, sau când pur și


simplu urmărește ceva cu o privire intensă, cel mai probabil este pregătită să prindă
următoarea ei pradă. Pisicilor le place să urmărească prada și să se asigure că atunci când
vor face atacul, acesta să fie unul reușit. Pisicile exersează comportamentul de vânătoare pe
obiecte din casă, începând cu jucării și terminând cu papuci. Dacă pagubele nu sunt mari,
las-o să-și exerseze instinctul natural de vânătoare.

1. Pisica aleargă și sare ca nebuna

Cu siguranță s-a întamplat cel puțin odată ca pisica ta să


înceapă să alerge, din senin, fără motiv și fără o anumită destinație, izbindu-se de lucrurile
de prin casă. Având în vedere că pisicle dorm cea mai mare parte din zi, se acumulează o
cantitate semnificativă de energie care trebuie eliberată. De preferat este să te joci cu ea
pentru a consuma această energie. Însă, dacă nu ai timp de ea, pisica va consuma energia
alergând aleatoriu prin casă, sau sărind pe diverse lucruri.

1. Pisica stă în poziții ciudate – „neelegante”

De ce ne place nouă oamenilor să stăm în poziții mai puțin


elegante? Pentru că sunt comode. Același sentiment îl are și pisica ta când stă pe spate cu
picioarele depărtate. În această poziție este relaxată și fericită, are încredere în cei din jur și
simte că este în siguranță în jurul tău.
 
1. Pisica se freacă de tine

Principalul motiv pentru care o pisică se freacă de mobilă sau


de tine este pentru a marca locurile cu mirosul ei. Prin faptul că te marcheaza, ea anunță
întreaga lume că îi aparții. Prin eliberarea fermononilor din zona capului, pisica arată că este
mândră că ești stăpânul ei.
 
1. Pisica nu ascunde fecalele

Pisicile sunt animalele de companie ideale pentru că, în cele


mai multe cazuri, sunt foarte curate și lasă curat în urma lor. Fecalele neacoperite reprezintă
un semn că pisica ta este nervoasă. Ai fost aspru cu ea recent și ți-ai aratat supremația?
Dacă da, acesta este modul ei de a-ți arăta ce de fapt ea este șefa și face ce vrea ea.
 
 
1. Pisica te sâsâie și te scuipă

Pisica nu sâsâie doar ca să-ți arate că este nervoasă ci și ca


să exprime frică. Majoritatea pisicilor sâsâie când sunt agitate, sau pur și simplu ca să te
avertizeze să te retragi și să eviți un potențial conflict cu ea. Alte pisici sâsâie când sunt
speriate de ceva sau cineva, sau când sunt amenințate de un nou membru al familiei. Când
observi acest comportament trebuie să lași pisica să se calmeze și apoi să o consolezi și să-i
arăți că ea e cea mai importantă pentru tine.

1. Pisica îți miroase fața

Pisicile sunt de la mama natură printre cele mai curioase


animale, iar parte din curiozitatea lor se referă la oameni. Pisicile vor să-ți miroase fața,
respirația și parfumul tău în general. Felinelor le place căldura emanată de corpul omenesc.
Dacă nu te deranjează în mod special, lasă pisica să te miroase cât dorește ea; făcând asta,
dragostea ei pentru tine va crește, întrucât te va cunoaște mai bine.

1. Pisica mișcă urchile repede

Când pisica ta își miscă urechile repede, în față și în spate


este un semn de anxietate și agitare. Acest comportament apare pentru a transmite celor
care o irită să se retragă. Dacă pericolul rămâne în apropiere, pisica fie va fugi ca nebuna,
fără direcție, fie va începe să sâsâie și să scuipe pericolul.
 
1. Pisica orientează urechile spre în față

Urechile drepte, ascuțite, îndreptate spre în față indică un


grad ridicat de alertă și atenție. În aceste momente pisica ta ascultă foarte intens fiecare
sunet din jurul ei și este gata să actioneze dacă e cazul. Când observi pisica că aliniază
urechile, orientate spre în față, las-o să acționeze, pentru a-i crește încrederea în ea și
pentru a-ți putea arată ca este utilă și că te protejează.
 
1. Pisica miaună încet

Un mieunat scurt și dulce e modul pisicii de a te saluta și


alinta. De obicei, pisica miauna încet când te revede, când te întorci acasa. Practic e modul
ei de a-ți spune „Buna!” De obicei, mieunatul încet este urmat de un salt la tine în brațe, sau
de frecat de picioarele tale. Când pisica ta te salută trebuie să-i răspunzi, să o mângâi, să
vorbesti cu ea.
 
1. Pisica miaună tare

Când pisica ta miauna tare, cel mai probabil îi este foame,


sau altceva din mediul ei lipseste. Dacă o auzi mieunand tare, asigură-te ca are hrană și
apă. Deasemenea pisica miaună dacă litiera nu este curată, sau dacă ceva e schimbat in
mediul ei. Încearcă să menții mediul pisicii cât mai constant, fără schimbări majore.
1. Pisica imită un bebeluș

Pisicile sunt foarte similare cu bebelușii și învață să comunice


cu tine în același mod ca ei prin ascultare și imitare. Astfel, când pisica miauna ca un
bebeluș imită modul copilăresc în care vorbești tu cu ea. Oamenii au tendința să vorbească
cu animalul lor de companie ca și cu un bebeluș, într-un mod mai copilăresc, mai alintat.
Pisica nu vrea altceva decât să fie pe aceeași lungime de undă cu tine.

1. Pisica pare că vorbește

Cu siguranță ai auzit sunetul scos de pisica ta, care seamană


cu un mod de a vorbi printre dinți. În acele momente pisica ta este foarte frustrată că nu
poate obține ce-și dorește. Sunetul asemănător cu cel făcut de un ieduț este determinat de
excitare și exasperare. Deși sunetul este ciudat, este complet normal. El va disparea odată
cu dispariția sursei frustrării.
 
1. Pisica se rostogolește pe jos prin casă

Rostogolitul pe jos prin casă, pe spate, este un alt mod de a


descărca energia acumulată, sau chiar de a se elibera de starea de nervozitate pe care o
are. Rostogolitul pe spate o relaxează.
 
25603. Pisica stă pe lucrurile tale

De la cărti, haine sau tastatura calculatorului, poți să te


gândești la o mulțime de lucruri pe care se așează felina ta. Prin faptul că se așează pe
lucrurile tale, pisica ta, pe de o parte știe că va primi toată atenția ta, iar pe de altă parte se
simte în siguranță. Dacă tu ai o activitate care te relaxează, prin simplul fapt că este lângă
tine, se relaxează și pisica ta. Deasemenea, felina vrea să lase mirosul ei pe tine și pe
lucrurile tale.
 
1. Pisica se rostogolește pe stradă

Pisicile se rostogolesc pe jos când au exces de energie si vor


să o consume. Practic, te invită să te joci cu ele. E nevoie de mult timp pentru a le câștiga
încrederea și uneori trebuie să te arăti supus în fața lor, pentru ca ele să se predea și să aibă
încredere în tine. Odată făcut acest pas, te vor invita la joacă mereu, prin simpla rostogolire
pe spate, chiar si pe aleea din fața casei sau în stradă.

1. Pisica doarme pe pieptul tău

Pisica se ghemuiește pe pieptul tău pentru a-ți simți căldura


corpului și bătăile inimii. Stând pe tine, felina are încredere că nu pleci nicăieri fără ca ea să
știe, și că nu este lăsată singură. Dacă îți permite, poți să o mângâi când stă pe tine, pentru a
o face și mai fericită.
 
1. Pisica se furișează

Pisica este de la mama natură un vânător, ceea ce înseamnă


că trebuie să se furișeze. Pisicilor le place să creadă că sunt mai deștepte și mai șirete decât
orice alt obiect sau persoană. Când se furișează, pisicile își dovedesc abilitățile de vânător.
 
1. Pisica frământă cu labuțele

Când pisica frământă cu lăbuțele este fericită și mulțumită. De


obicei frământatul este însoțit de un tors intens. Frământatul se întâmplă în același loc, în
mod repetat și are ca origine momentul alăptării la pisica mamă, când pisoii trebuiau să
frământe burta pisicii mamă pentru a obține lapte.

1. Pisica veghează noaptea

Legenda spune că strămoșii pisicilor (pisicile sălbatice


Africane) erau animale nocturne. Astfel, nu e de mirare că felina ta veghează noapte precum
o bufniță. Pentru a te asigura că nu te ține treaz noaptea, este indicat să te joci cu pisica ta
seara, înainte de culcare pentru a o obosi, astfel încât să doarmă noaptea, în loc să se agite
prin casă.
 
1. Pisica te mușcă

Pisicile mușcă din numeroase motive: sunt stresate, sunt


deranjate, nervoase, sau pur si simplu pentru că pot. Mușcatul este un instinct natural la
pisici, așa că nu trebuie să te mire dacă într-un moment stă la mângâiat și în următorul te
mușcă. Oricât de rău te-a mușcat, încearcă să nu țipi la ea. Cel mai bine este să te
îndepărtezi de ea, sau să-i sufli în față pentru a-I arăta că ești nemulțumit de
comportamentul ei.

1. Pisica îți atacă piciorul

Când pisica îți atacă piciorul, sau papucul pur și simplu își
exerseaza instinctual de vânător (salt, prins, mușcat). Pentru ea, acest gest poate fi și în
joacă. Dacă ești atacat, intră în jocul ei, sau distrage-i atenția cu un laser pe care să-l
vâneze.
Comportamentul hiperactiv al pisicilor

Hiperactivitatea este foarte des întâlnită în rândul pisicilor, însă


nu toate năzdrăvăniile ei sunt cauzate de acest comportament. Dacă pisica ta te atacă pe
tine, sau mobila, sau spirite fantomă şi şoareci invizibili, dacă se caţără pe pereţi şi pe tavan,
dacă loveşte intenţionat lucrurile de pe rafturi, răsturnându-le, dacă fură şi ascunde obiecte
de prin casă, nu te speria; comportamentul este perfect normal.

Cauzele hiperactivităţii la pisici


O mare parte din acest comportament neplăcut este cauzat de instinctul de prădător. Este
normal ca acest comportament să apară la miezul nopţii, sau dimineaţa devreme, întrucât
pisicile sunt animale nocturne. Hiperactivitatea apare cel mai adesea la pisicile care trăiesc
mult timp singure, închise în casă, plictisite, acestea având un exces de energie pe care nu
ştie cum să-l consume. Ele nu pot urmări şoareci şi păsări adevărate, şi nici nu se pot căţăra
în copaci, aşa că dezvoltă alte obiceiuri pentru a face timpul să treacă.

Ce putem face?
Majoritatea problemelor cauzate de hiperactivitate, pot fi prevenite, sau chiar vindecate, dacă
pui la dispoziţia felinei jocuri şi exerciţii care să-i ocupe timpul şi energia. Aşează-te pe podea
şi joacă-te cu pisica ta, nu-i arunca o jucărie şi o lăsa să se joace singură. Leagă o jucărie de
o bucată de aţă şi târâi-o prin casă, lăsând felina să o vâneze şi să o atace.

Pisoii neînţărcaţi
Uneori pisoii rămân cu dorinţa de a suge, de a se alăpta, chiar şi când sunt adulţi. În aceste
condiţii, pune la dispoziţia felinei o jucărie pe care să o poată suge sau linge fără a risca să
aibă probleme de sănătate. Dacă ea alege să te lingă pe tine, nu o lăsa; fie o stropeşti cu
apă, cu ajutorul unui pulverizator, fie faci un zgomot puternic, pentru a-i arăta că nu eşti de
acord cu acest comportament.

Comportamentul nocturn
Dacă ceea ce te deranjează cel mai mult este comportamentul nocturn al felinei tale,
încearcă să o dresezi să-şi schimbe ritmul de viaţă. Dacă felina nu are nici un fel de activitate
în timpul zilei, ea va dormi. Seara, în loc să laşi felina să moţăie în timp ce tu butonezi
telecomanda televizorului, mai bine te joci cu ea. Dacă reuşeşti să o oboseşti în timpul serii,
ai mai mare şanse ca ea să doarmă în timpul nopţii. Dacă însă, ea insistă să se joace
noaptea, pune-i la dispoziţie activităţi care nu te deranjează în nici un fel, cum ar fi jucării
moi, de burete sau de pluş.

Mieunatul, marcarea teritoriului şi perioada căldurilor


De cele mai multe ori, pisicile nu se joacă pur şi simplu, văzându-şi de treabă, ci trec şi la
mieunat, dacă ajung să se plicitisească. De asemenea, ele mai pot avea un comportament
frenetic, sau împroşcă prin casă pentru a marca teritoriul. Dacă ai o femelă în locuinţă, în
timpul perioadei căldurilor vei observa un comportament neobişnuit şi neplăcut în acelaşi
timp. Soluţia la toate aceste probleme este sterilizarea felinei.
Odată sterilizată, pisica ta va fi mai puţin activă, însă asta nu înseamnă că trebuie să devină
leneşă şi grasă. Dacă observi că felina creşte în greutate mai mult decât ar trebui, înseamnă
că fie mănâncă prea mult, fie nu aleargă deloc, fie ambele. Mai multe informaţii despre diete
pentru pisici sterilizate găsiţi aici.

Hrănirea pisicilor care stau doar în casă

Este foarte greu pentru o pisică care trăiește doar în casă să își
păstreze silueta subțire și slabă. O pisică care trăiește într-un spațiu stabil, cald însă destul
de restrâns are foarte puține șanse să facă mișcare. Lipsa mișcării duce în timp la creșterea
în greutate pentru pisicile care stau doar în casă.
Prima regulă pentru pisicile crescute doar în casă este să eviți supra hrănirea. Supra-
hrănirea este principala cauză a obezității, iar aceasta poate cauza o serie de alte probleme
de sănătate, afectând inima și crescând riscul la diabet. Este foarte ușor să dai prea multă
mâncare pisicii tale dacă nu măsori cantitatea de hrană pe carea aceasta o primește la
fiecare masă în timpul unei zile. Deasemenea încearcă să eviți gustările dintre mese dar și
laptele.
Însă mâncarea este doar una din cauzele îngrășării pisicii tale. Lipsa de mișcarea contribuie
și ea la creșterea în greutate a unei pisici care trăiește doar în casă. Pentru a mări gradul de
activitate pe care pisica ta o desfășoară în cursul unei zile pune în practică următoarele
sfaturi:
 Stabilește un program zilnic de joacă cu pisica ta. Pisicilor le place să alerge după o
minge, sau un șoricel, sau după o lumină de la laser;
 Cățăratul pe turnurile speciale pentru pisici prezintă deasemenea interes pentru pisica
ta și contribuie la mișcarea zilnică;
 Pune mâncare uscată într-o minge pentru recomense. Astfel pisica este nevoită să
alerge după minge pentru a obține hrana și va face mai multă mișcare.
 Așează-i mâncarea undeva sus (la capătul scărilor, pe turnul de joacă, pe mașina de
spălat) pentru a o forța să depună efort să ajungă la ea.
 Dacă este posibil, găsește o cale să o lași să se plimbe puțin pe afară (în grădină, pe
scara blocului, etc.)
Încurajează-ți pisica să mărească cantitatea de apă pe care o bea în cursul unei zile,
deoarece pisicile care trăiesc doar în casă sunt supuse riscului apariției problemelor ale
tractului urinar. Pentru aceasta poți folosi fântâni de apă pentru pisici, sau o varietate de
vase cu gura largă; unor pisici le place să bea apă de la robinet.
După cum îți imaginezi, există o varietate de produse alimentare special create pentru a
satisface nevoile pisicilor care trăiesc doar în interior. Un regim alimentar cu asemenea
produse prezintă unele avantaje:
 Este bogat în proteine și au un conținu scăzut de calorii pentru a reduce depozitarea
grăsimilor;
 Au un conținut echilibrat de minerale care reduc riscul apariției problemelor tractului
urinar;
 Au în compoziție un nivel ridicat de fibre greu digerabile cu conținut scăzut în calorii
care ajută la eliminarea ghemurilor de păr înghițite de pisica ta;
 Prezintă fibre fermentabile speciale care reduc mirosul fecalelor și optimizează
bacteriile intestinale. Aceste fibre ajută la formarea de fecale de dimensiuni mici și
ferme care sunt mai ușor de îndepărtat;
 Această hrană este deasemenea bogată în nutrienți necesari pentru menținerea unei
blăni sănătoase a pisicii tale.
O pisică care trăiește doar în casă poate fi fericită și sănătoasă însă trebuie să te asiguri că
nu îi oferi prea multă hrană și că o ajuți să facă mișcare în fiecare zi. Astfel reduci nu doar
riscul ca pisica ta să devină obeză ci și plictiseala ei.

Pisica bea lapte – mit sau realitate?

Încă din copilărie am văzut în jurul nostru doar imagini în care


pisici mai mici sau mai mari beau lapte. Până și vestitul motan Tom din desenele animate
Tom și Jerry bea lapte în toate episoadele. Cu toate acestea, povestea de dragoste dintre
pisici și lapte nu este întotdeauna una cu final fericit. Cu toate că celor mai multe pisici le
place foarte mult laptele, acesta se poate dovedi a fi foarte dăunător pentru sănătatea lor.
 
Intoleranța la lactoză versus alergia la lapte la pisici
Intoleranța la lactoză nu trebuie confundată cu alergia la lapte. Alergia presupune ca
sistemul imunitar să se răzvrătească împotriva uneia sau mai multor proteine din lapte. In
cazul intoleranței la lactoză sistemul imunitar nu este implicat.

Unele pisici sunt intolerante la lactoză


Pisicile sunt intolerante la lactoză, iar acest lucru este complet normal. Singurul moment
cand pisoii au contact cu laptele este cand sunt nou născuți. Pentru a digera lactoza,
sistemul digestiv trebuie să conțină enzima lactază. Atunci când se nasc, pisicle au această
enzimă în sistemul digestiv, insă pe măsură ce înaintează în vârstă, organismul pisicilor nu
mai produce această enzimă. Astfel, cu cât avem mai puține enzime de lactază în organism
cu atât este mai dificil pentru acesta să digere lactoza. În aceste condiții, pisicile pot deveni
intolerante la lactoză.
Când pisicile beau lapte deși nu-l pot digera, lactoză nedigerată trece în intestin atrăgând și
o cantitate semnificativă de apă după ea. Aici, se află și bacterii care fermentează zaharurile
nedigerate, fapt ce duce la formarea de acizi grași. Toți acești factori, cumulați, duc la
disconfort la stomac și stare de vomă. Efectul negativ cel mai des întalnit este însă diareea,
care apare în cel mult 12 ore de la momentul în care felina a mâncat lapte.
Multe pisici pot mânca lapte
Există foarte multe situații în care pisica mănâncă lapte, fără a suferi efecte negative asupra
stării de sănătate. Acest lucru se datorează faptului ca unele pisici pur și simplu tolerează
laptele fără probleme. Cum poți să-ți dai seama dacă pisica ta poate digera laptele? Prin
testare. Lasă pisica să mănânce o lingură de lapte și apoi urmărește efectele. Dacă nu
prezintă nici un simptom care să sugereze că este intolerantă la lactoză (vomă, diaree) în
următoare douăsprezece ore, înseamnă că poți să-I dai lapte ocazional. Cu toate acestea
însă, medicii veterinari recomandă să nu dai lapte pisicilor în mod frecvent.

Iaurturile și brânzeturile sunt mai ușor de digerat de către pisici


Există pisici care desi nu pot tolera laptele în forma simplă, nu au nici un fel de problemă
dacă mănâncă iaurt sau orice alt tip de produs lactat (brânzeturi, cașcaval) deoarece aceste
produse conțin cantități variate, mult mai mici de lactoză. Produse precum iaurt sau inghetată
sunt diluate cu alte ingrediente (apă, grăsimi) și conțin și bacterii care digeră o parte din
lactoză, cantitatea rămasă fiind considerabil mai mică. Astfel, dacă pisica ta are probleme cu
laptele, poți să îi dai produse procesate în loc.

Pisoii nu au nevoie de lapte de vacă

Deși toate imaginile arată pisoii bând lapte, este total incorect să
dai lapte de vacă pisicilor nou născuți. Deși pisoii au enzime de lactază în organism, acestea
nu sunt suficiente pentru a putea lupta contra cantităților semnificative de lactoză din laptele
de vacă. Deasemenea, laptele de vacă conține cantități semnificative de cazeină, care sunt
dăunătoare sistemului digestive al pisoilor.
Dacă ai în jur sau în familie pisoi tineri, care încă nu sunt înțărcați și mama lor nu mai este,
nu îi hrăni cu lapte de vacă, ci cu un înlocuitor de lapte special facut pentru pisici, pe care îl
găsești în petshopuri. Acest tip de lapte este modificat astfel încât să fie similar cu laptele de
pisică, în ceea ce privește compoziția. Laptele special pentru pisici are cantități reduse de
cazeină, zer și lactoză. Astfel, dacă trebuie să alăptezi pisoi cu biberonul, apelează la acest
lapte.

Pisicile au nevoie de apă, nu lapte


Indiferent cât de bine tolerează pisica ta laptele, ea va avea mereu nevoie de apă proaspătă.
Apa are numeroase beneficii asupra corpului pisicii tale: reglează temperatura corpului, ajută
digestia, ajută eliminarea fecalelor, lubrifiază țesuturile și permit altor electroliți să tranziteze
organismul. Pentru a încuraja felina să bea apă, pune-i la dispoziție vase de diferite
adâncimi, iar ea il va alege pe cel preferat. Poți deasemenea să îi pui la dispoziție o fântână
cu apă pentru pisici, întrucât unor pisici le place apa curgând.
Alimente din dieta ta – bune și pentru pisică

În general, e bine ca felina ta să mănânce doar hrană dedicată ei, aceasta conținând
toate vitaminele și proteinele de care are nevoie pentru o dezvoltare normală. Desigur, cu cât
hrana aleasă este de mai bună calitate, cu atât și pisica ta se va simți mai bine. Însă, unii
stăpâni preferă să ofere pisicii și hrană de la masa lor. Ne amintim cu toții cum creșteau
pisicile în curtea bunicii, rozând oase sau ce le era aruncat de la masă și bând lapte. Nu este
greșit să hrănești pisica și cu hrană de la masa ta, însă înainte să o faci, asigură-te că
alimentele oferite nu-i fac mai mult rău decât bine. Există numeroase alimente care sunt
toxice pentru felina ta.

Iată ce gustări ar putea primi pisica ta, fără a-i fi pusă în pericol sănătatea:
 Somon. Fiind o sursă foarte bună de proteine și omega 3, somonul poate fi o gustare
delicioasă pentru pisica ta. Unele conserve au la bază care de somon. Deși unele
tipuri de carne pot fi mâncate de pisică în stare crudă, asigură-te că somonul este gătit
înainte să ajungă în „farfuria” pisicii.
 Spanac. Deși mai puțin apetisant, spanacul este o sursă foarte bună de vitamine și
minerale precum vitamina A, C, K, Fer și calciu. Dacă felina are pietre la rinichi sau
alte afecțiuni ale vezicii urinare determinate de o supra acumulare de calciu, e mai
bine să eviți spanacul în dieta ei.
 Ulei de pește. Uleiul de pește este cel mai des întâlnit sub formă de pastile. În cazul
pisicilor, consultați medicul veterinar înainte să luați decizia de a-i administra pisicii
pastile cu ulei de pește. Cercetările au demonstrat că printre beneficiile pe care uleiul
de pește le are asupra pisicii se numără o piele hidratată și blană pufoasă și
sănătoasă, mai ales în sezonul rece.
 Ouă. Bogate în proteine și vitamina B, ouăle reprezintă un alt aliment sigur pentru
felina ta. Pentru a evita riscul apariției unor boli determinate de alimentație
necorespunzătoare, asigură-te că fierbi oul, sau îl gătești sub o altă formă înainte să-l
mănânce pisica. Ouăle crude sunt un pericol pentru feline.
 Pepene galben. Deși nu te-ai gândit vreodată că felina ta ar putea mânca pepene
galben, acesta este foarte bogat în antioxidanți și beta-caroten. Acestea din urmă
ajută la menținerea sănătății pielii și ochilor pisici.
 Carnea de pui. Având în vedere că felinele au fost „obligate” de mediu să devină
carnivore, corpul lor nu este întodeauna pregătit să digere mâncăruri fibroase. Cu
toate acestea, carnea de pui poate fi foarte ușor digerată de stomacul pisici tale. Atât
timp cât e bine gătită, carnea de pui poate fi o sursă foarte bună de proteine slabe.
Încearcă să îndepărtezi pielea de pe carne înainte să o oferi picii, aceasta fiind prea
grea pentru sistemul ei digestiv.
 Banane. Bananele reprezintă un alt fruct foarte benefic pentru dieta unei pisici, dacă o
poți convinge să le mănânce. Bananele sunt bogate în potasiu și fibre solubile,
ambele foarte importante pentru sănătatea felinei tale.
 Fulgi de cereale. Fulgii de cereale reprezintă o sursă bună de energie și vitamina B
pentru pisica ta. Cu toate acestea, puține pisici vor mânca de bună voie acest aliment.
Dacă totuși pisicii tale îi plac, asigură-te că are acces la cantități mici zilnice, pentru a
nu-i îngreuna procesul de digestie.
 Bostan. Poate o pisică să mănânce bostan? Nu doar că bostanul este un aliment cu
un număr redus de calorii și cu un număr ridicat de fibre,dar bostanul ajută și la
rezolvarea problemelor legate de constipație. Pentru a convinge felina să mănânce
bostan, îl poți amesteca în hrana umedă preferată.
 Brânzeturi. Înainte de a-i da pisicii tale să mănânce brânzeturi asigură-te că nu suferă
de intoleranța la lactoză. Dacă știi sigur că felina poate digera lactoză, îi poți oferi
gustări mici, însă este de preferat să alegi brâzneturi dense precum Ceddar sau
Gouda. Aceste brânzeturi sunt bogate în calciu și proteine.
 Pâine. Există o vorbă în popor care spune că „nici câinii nu mănâncă pâine goală”.
Parțial este adevărat, însă are și consumul de pâine beneficiile lui. Pâinea este bogată
în proteine și fibre, ambele foarte benefice pentru sănătatea felinei tale.
 Mere. Bogate in fibre și vitamina C, merele sunt deasemenea recomandate pentru
felina ta, atât timp cât sunt mâncate fără coajă.
 Afine. Există unele tipuri de hrană uscată care au în componenșă și afine, acestea
fiind bogate în vitamina A și C. Cu toate acestea, nu cred că vei putea convinge
vreodată o pisică să mănânce afine proaspete.
 Mazăre. Fiind bogată în vitamina A și C mazărea este un alt aliment care se
regăsește în unele conserve cu hrană pentru pisici. Însă, ea poate fi mâncată fără
probleme și în stare crudă, sau chiar înghetată, dacă felina o preferă așa.
 Carnea de curcan. La fel ca și în cazul cărnii de pui, carnea de curcan este bogată în
proteine și este foarte benefică pentru felina ta, atât timp cât este servită în formă
gătită.

Surse de proteine sigure pentru pisici


Principala sursă de proteine pentru felina ta este carnea. Cu toate acestea, prea multă carne
poate creea disconfort la stomac, astfel încât cantitățile de carne primite de pisică trebuie
cântărite foarte bine. Sursele de proteine sunt:
o Carne de pui fără piele,
o Carne de vită,
o Ficat,
o Miel,
o Unele preparate din carne,
o Ouă fierte,
o Carne de somon/ton.
Legume sigure pentru pisica ta
Având în vedere că pisicile sunt carnivore, nu cred că vrei să le hrănești cu prea multe
legume, însă dacă le convingi să le mânânce, legumele pot ajuta la buna funcționare a
sistemului digestiv:
o Bostan
o Mazăre
o Castravete
o Spanac
o Morcov, Brocoli, Șparanghel și Păstăi – doar dacă sunt gătite.

Cereale și produse pe bază de cereale sigure pentru pisica ta


Produsele pe bază de cereale sunt bogate în carbohidrați. Astfel,  nu se recomandă pisicilor
care suferă de obezitate. Cu toate acestea, dacă ai gustări pe bază de cereale, pisica ta
poate să le primească din când în când.
o Porumb gătit
o Cuș cuș
o Pâine
o Cereale și făină de ovăz

Fructe benefice pentru pisica ta


Majoritatea pisicilor evită gustul dulce, însă dacă felina ta îl preferă, îi poți oferi gustări pe
bază de:
 Banane
 Afine
 Pepene Galben/Rosu
 Mere (fară coajă)

Produse lactate benefice pentru pisici


 Brănzeturi dense
 Brănzeturi cu un nivel scăzut de lactoză
 Iaurt simplu.

Dacă vrei să încerci un aliment nou, cu care felina nu este obișnuită, este normal să
apară unele supărări la nivelul sistemului digestiv al pisicii. Dacă pisica n-a mai mâncat
niciodată până în prezent bostan, cu siguranță organismul ei nu va ști să-l digere. Cu toate
acestea, dacă începi cu cantități foarte mici, încet încet organismul se obișnuiește și nu vor fi
probleme în viitor,
Nu este recomandat ca o pisică să trăiască doar cu hrana primită de la masa
stăpânilor. În aceste cazuri, apar unele deficiențe în ceea ce privește cantitatea de proteine,
vitamine, fibre, etc. Încearcă să găsești un echilibru, astfel încât pisica ta să primească toate
suplimentele de care are nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă.
Comunicarea pisicii – limbajul mirosului

Simţul mirosului este definitoriu pentru felina ta. Pentru ea, miresmele determină statusul
sexual, dar sunt folosite şi pentru a transmite mesaje, pentru a interacţiona social şi pentru a
identifica teritorii.
Pentru a înţelege mai bine cât de important este mirosul pentru felina ta, fă o analogie cu
oamenii. Oamenii au între 5-20 milioane celule care analizeată mirosul. Pisicile au
aproximativ 67 milioane de astfel de celule. Deşi noi, oamenii, nu avem toate uneltele
necesare pentru a înţelege mirosul felinelor, putem să recunoaştem şi să
înţelegem comportamentul lor bazat pe diferite arome.

Parfumul pisicii şi zgârieturile

Pisicile au între degetele lăbuţelor glande care eliberează şi


absorb parfumuri. Când o pisică zgârie un obiect, nu rămân doar semnele vizibile în urmă, ci
şi mirosul lor personal. Când o felină vrea să semnaleze deţinerea unui teritoriu, ea va
începe să zgârie obiectele din jur în prezenţa celuilalt animal.
Chiar şi pisicile a căror unghii sunt scoase definitiv au aceste glande. Primele obiecte care
vor fi afectate sunt cele de foarte mare importanţă pentru ele: uşile, litiera, zonele unde felina
doarme sau se joacă.
Întrucât unghiile sunt un instrument de comunicare pentru pisici, este imposibil să previi
zgâriatul. Ce poţi să faci este să o dresezi să folosească doar locurile pentru ascuţit
unghiile ca şi ţintă, pentru a-ţi lăsa restul mobilei în pace.

Parfumul pisicii şi alintatul

Glandele cu arome nu se găsesc doar în pernuţele de pe labele


pisicilor. Felinele au glande similare pe obraji, pe buze, pe vârful capului şi pe coadă. Prin
frecarea corpului, sau doar a capului, de oameni, alte animale sau obiecte, pisica se alintă şi
marchează teritoriul în acelaşi timp.
Freacarea permite pisicii să-şi lase semnătura prin miros, pe orice obiect pe care îl atinge.
Acest miros ajută felina să identifice membrii familiei şi obiectele care îi plac din locuinţă.
Alintarea este vazută ca un compliment din partea pisicii, mai ales datorită faptului că ea îşi
lipeşte căpuţul de obrajii, mâinile sau picioarele tale şi-şi înfăşoară coada în jurul tău. Prin
aceste gesturi, felina ta te marchează ca fiind parte din familia ei, sau ca o parte favorită din
teritoriul sau proprietatea ei.Studiile au arătat că feromonii specifici, produşi de glandele de
pe obraji, au o influenţă calmantă asupra felinei. Pe baza acestor studii s-au dezvoltat spray-
uri speciale care conţin aceşti feromoni, care odată pulverizate prin casă ajută felina să
identifice locul ca fiind familiar.
Comunicarea prin acţiuni

Alintatul prin frecarea feţei este considerat un semn subtil de


respect, mai ales atunci când pisica face acest gest faţă de o persoană sau un animal
dominant. Prin acest gest, felina devine vulnerabilă în jurul ochilor, putând fi lovită de ghiare
şi dinţi. Astfel, dacă pisica ta se alintă în acest mod, fii sigur că are încredere în tine şi te
consideră prietenul ei.
Atingerea cu năsucul, sau sprijinirea pe şolduri când este pe tine, sunt gesturi de prietenie.
Deasemenea, alintatul prin frecarea obrajilor de tine este un gest care apare mai ales când
te întorci de la serviciu. În acest moment, pe lângă mirosirea papucilor şi a hainelor, pentru a
descoperi pe unde ai fost, pisica ta vrea să reîmprospăteze parfumul ei pe tine şi să-ţi ureze
bun venit acasă. Spalatul social (atunci când pisicile se îngrijesc reciproc) este o altă metodă
de a împărţi parfumul familiar. Dacă felina ta vrea să te spele, vei şti că ea te consideră parte
din familia ei.

Parfumul şi împroşcatul

Urina pisicilor conţine feromoni care transmit către celelalte


feline mesaje legate de statusul sexual. Atunci când urinează, atât pisicile cât şi motanii au o
poziţie ghemuită în litieră. Însă când o felină vrea să marcheze teritoriul, ea va urina într-o
poziţie diferită. Pisica care împroaşcă stă în picioare, îndreptă fundul spre ţintă, ţine coada
tremurândă ridicată şi eliberează urina sub formă de jet, pe suprafeţe verticale (copaci,
pietre, mobilă, pereţi).
Urina de la motanii nesterilizaţi are un miros foarte pătrunzător, care va fi greu de îndepărtat,
odată eliminat pentru marcarea teritoriului şi delimitarea graniţelor dominării. Feromonii din
urină anunţă celelalte pisici că el este stăpân. Deasemenea, prin împroşcare, este suprimat 
comportamentul sexual al pisoiului mai puţin dominant, care se află în acel teritoriu. Pisicile
care împroaşcă vor să anunţe motanii că sunt pregătite să-i primească.
Sterilizarea reduce considerabil incidenţa împroşcării teritoriului. Pisicile sterilizate, indiferent
de sex, pot recurge la împroşcare, sau la urinarea pe lângă litieră când se simt nesigure.
Stresul poate determina pisica să-i împroaşte pe cei din familie, sau mobila din casă.
Comunicarea pisicii – limbajul blănii

Pisicile comunică între ele şi cu stăpânii lor în mai multe feluri. De la o anumită poziţionare a
urechilor, a ochilor, sau a cozii, la mieunat, hârâit sau sporovăit, felinele nu rămân fără un
mijloc de comunicare, chiar dacă trebuie să apeleze la blana lor pentru a transmite un mesaj.
  
Limbajul blănii pisicii
Blana unei pisici relaxate îi acoperă corpul în straturi uniforme. Felinele nesigure sau
speriate folosesc blana zburlită, perpendiculară pe corp, pentru a părea mai mari decât sunt
şi a intimida adversarul. Blana pufoasă are menirea de a face felinele să pară mai
impresionante şi mai impunătoare; felina foloseşte această blană pentru a ieşi din situaţii
periculoase pentru ea. Când pisica foloseşte această blană ea va fi zburlită pe spate, de la
gât până pe şolduri, iar coada va avea aspectul unei perii de spălat sticle.
De cele mai multe ori pisoii folosesca această poziţie a blănii în timpul jocurilor. Blana
pufoasă nu apare conştient la pisici, ci mai degrabă ca un răspuns automat la starea
emoţională a lor. Asta înseamnă ca blana zburlită poate să apară chiar şi dacă felina doar se
joacă.

Mustăţile pisicii
Mustăţile reprezintă un tip special de păr specific felinelor, care creşte pe lângă botic, la
sprâncene şi uneori pe obraji. Mustăţile sunt lungi şi rigide, însă sunt flexibile şi au o funcţie
senzorială extrem de importantă pentru pisică. Mustăţile au rădăcini adânci în piele, care au
în jurul lor terminaţii nervoase. Aceşti nervi înregistrează chiar şi cele mai mici vibraţii ale
mustăţilor. Acestea pisicii sunt folosite şi ca antene care detectează orice, de la măsurarea
unei intrări înguste la schimbări ale direcţiei vântului şi modificări de presiune. Mustăţile
protejează deasemenea ochii pisicii de riscul rănirii, provocând un reflex spontan, care
închide ochii dacă ceva îi atinge.
Mustăţile pisicii transmit mesaje şi către exterior. Dacă felina este curioasă, mustăţile se vor
aduna spre în faţă, ca şi cum ar vrea să îmbrăţişeze obiectul proaspăt descoperit. Observă
mustăţile felinei tale, data viitoare când deschizi un plic cu mâncare pentru ea.
Mustăţile pisicii relaxate sunt intinse spre exterior. Atunci când felina este speriată, mustăţile
se vor da pe spate, lipindu-se de obraji. Mustăţile sunt foarte sensibile, iar asta face ca felina
să vrea să le protejeze în caz de atac. De cele mai multe ori, poziţia mustăţilor coincide cu
poziţia urechilor, ele transimţând acelaşi mesaj. Observarea limbajului blănii pisicii tale te
ajută să înţelegi starea ei emoţională şi să-i anticipezi acţiunile. Chiar şi pisicile care au blana
scurtă şi deasă pot să folosească blana zburlită. Acest mijloc de comunicare, alături de
vocalizare, transmite un mesaj foarte clar către stăpâni.
Comunicarea pisicii – limbajul cozii

Felinele comunică printr-un sistem complex de semne şi sunete pe care nici specialiştii în
domeniu nu-l cunosc în totalitate. Semnalele ajută la definirea şi consolidarea poziţiei sociale
a pisicii şi facilitează relaţiile pisică-pisică, pisică-om, pisică-câine, sau alte animale.
Comunicarea silenţioasă poate fi la fel de subtilă precum o mişcarea tremurândă a cozii.
Dacă nu înţelegi corect semnalul trimis de felina ta şi acţionezi greşit într-o anume direcţie, te
poţi trezi cu un hârâit nervos, sau chiar cu un atac din partea ei.

Poziţia cozii pisicii


Cozile pisicilor prietenoase sunt aşezate în aşa fel încât să micşoreze distanţa dintre ea şi
stăpâni, sau dintre stăpâni pur şi simplu. Coada dreaptă, ridicată perpendicular pe corp
înseamnă că felina ta este dispusă să primească mângâieri sau atenţie şi chiar să
interacţioneze prin joacă.
Coada unei pisici relaxate se va mişca în sus şi în jos într-un ritm lent, desenând parcă un U.
Cu cât interesul este mai mare pentru un anume lucru, cu atât mai sus va fi ridicată coada.
Pisicile încrezătoare ţin deasemenea coada ridicată. Atunci când este interesată să
interacţioneze cu stăpânul, vârful cozii flutură lent.

Mişcarea cozii pisicii


Unele semnale transmise de coada pisicii te avertizează să stai deoparte, să măreşti distanţa
între tine şi ea. Coada agitată înseamnă dorinţa felinei de a fi lăsată în pace, dar şi starea ei
de excitare. Nu interpreta greşit mişcare cozii felinei tale, întrucât vei fi atacat cu ghiare şi
colţi. Dacă pisica mişca coada în stânga şi în dreapta, la nivelul podelei, ea este pregătită să
atace.
Dacă vârful cozii tremură în diverse direcţii, este semn de frustare sau emoţie intensă. De
obicei, pisicile au această reacţie când cineva intră în teritoriul lor şi nu se retrage, deşi
primeşte numeroase advertismente. Dacă intrusul persistă în mediul ei, pisica îşi va zburli
blana şi, în final, va ataca.

Coada zburlită
Urmărirea blănii de pe coada felinei este deasemenea importantă. Dacă blana este ridicată,
zburlită, stând perpendicular pe coadă, înseamnă că felina ta este extrem de excitată. Dacă
coada zburlită este ridicată drept în sus, sau doar paralel cu solul, felina ta se pregăteşte să
atace. Coada zburlită, asemănătoare unei perii de spălat sticle, ţinută în formă de U este
semn de frică. Dacă felina este atacată în acest moment, ea nu va ezita să riposteze.
Ascunderea cozii între picioare este semn de frică întensă. Asta nu înseamnă, însă, că în
cazul unui atac, pisica nu va riposta cu ghiare şi dinţi. Această poziţie este deseori însoţită de
hârâit, mârâit şi scuipat, iar pisica speriată se va ghemui cât mai mult posibil şi va da urechile
pe spate. Desemenea, felina se poate rostogoli pe spate pentru a lăsa toate cele 4 seturi de
ghiare la iveală. Unii stăpâni pot interpreta acest gest ca unul de joacă, însă este unul destul
de periculos pentru cel care îndrăzneşte să o atingă.

Probleme ale comunicării pisicii


Este important ca un stăpân să cunoască semnificaţia fiecărei poziţii a cozii, întrucât
majoritatea problemelor de comportament apar ca răspuns la interpretarea greşită a
mesajului transmis de către pisică. Pisicile ne transmit ceea ce simt şi ceea ce vor, iar
oamenii trebuie să înţeleagă mesajul.
Dacă însă ai în locuinţă atât o pisică, cât şi un câine, trebuie să ştii foarte bine limbajul
ambelor animale, întrucât un gest poate avea o semnificaţie diferită pentru fiecare.
Deasemenea, ei trebuie să înveţe limbajul reciproc, pentru a putea coabita.
Recuperarea după operația de sterilizare a pisicii
Operația de sterilizare a pisicii este una de scurtă durată, puțin dureroasă și prezintă
numeroase avantaje pentru pisica ta. Însă, la fel ca orice operație care necesită anestezie
totală, operația de sterilizare este una foarte serioasă și trebuie tratată ca atare. De la
terminarea operației efectiv și până la recuperarea totală a pisicii trebuie parcurși câțiva pași,
pentru a ajuta pisica să treacă cât mai ușor peste acest eveniment neplăcut.

Externarea de la clinică

Externarea de la clinica unde ai ales să fie


sterilizată pisica ta se face după ce pisica și-a revenit complet din anestezie. Asta înseamnă
ca dacă duci pisica la cabinetul medicului veterinar la ora 8 dimineața, este foarte probabil ca
în jurul prânzului să o poți lua acasă. Este recomandat însă să o mai lași în grija medicului
câteva ore pentru a te asigura că pisica ta nu suferă de efecte secundare de la anestezie.
Înainte să pleci de la cabinet, medicul îți va da câteva instrucțiuni privind îngrijirea pisicii în
zilele care urmează operației. Deasemenea, medicul îți va spune cum se poate manifesta
pisica ta după această operație și când este momentul să te îngrijorezi.

Operația de sterilizare
Deși pare o joacă, pisica ta suferă o operație majoră în care este implicată și o anestezie
generală, ceea ce inseamnă că ea va fi inconștientă în timpul operației. În timpul operației,
medicul veterinar îndepărtează uterul și ovarele pisicii printr-o incizie mică a peretului
abdominal. Tăietura este cusută fie cu ațe resorbabile, fie cu ațe care trebuie scoase după
10-14 zile.

La ce să te aștepți când aduci pisica acasă

Este recomandat ca atunci când aduci pisica acasă după


operația de sterilizare să o ții într-un spațiu cât mai mic, astfel încât să-i limitezi mișcările.
Dacă ai posibilitatea, închide-o într-o singură cameră.
După trezirea din anestezie, pisica ta va fi amețită și va avea o durere de cap datorată
anestezie asemănătoare cu o mahmureală. În mod normal, recuperarea totală după
anestezia generală durează între 18-24 de ore. Însă cele mai multe animale își revin după ce
substanța anestezică părăsește sistemul.
Pisica ta va dormi mult mai mult decât în mod normal în cursul primelor 24 de ore de la
operație. Deasemenea, pisica ta va fi agitată sau agresivă datorită efectelor secundare de la
anestezie. În aceste condiții este recomandat să eviți atingerea sau mutarea pisicii în
această perioadă, întrucât s-ar putea să încerce să te muște sau să te zgârie.
Nu lăsa pisica în jurul copiilor sau al altor animale de companie. Din cauza anesteziei, pisica
ta este mai predispusă să atace celelalte animale de companie din locuință, sau chiar copii
care vor să se joace cu ea.
Pisica ta  va prezenta lipsa de exchilibru. Asfel, urcarea scărilor sau urcatul sau coborâtul de
pe pat va fi o adevărată provocare pentru pisica ta. Este indicat să îi pregătești un loc
primitor chiar pe podea unde ea să se așeze, pentru a evita orice efort din partea ei. Dacă
vezi că pisica ta vrea să ajungă într-un anume punct din locuință, încearcă sa o transporți tu
prin casă. Astfel nu riști ca operația să se desprindă datorită eforturilor.
Odată ajunsă în patul ei și acomodată, pisica ta va dormi o perioadă îndelungată.

Locul inciziei
În cazul sterilizării, locul în care a fost făcută tăietura nu trebuie să prezinte nici un tub de
drenaj. Este normal ca locul inciziei sa fie puțin roșu și umflat. Dacă pisica ta te lasă,
încearcă să verifici locul inciziei cel puțin o dată pe zi pentru a observa apariția unei roșeli
excesive, sânge, scurgeri sau dacă operația a crăpat.
NU curăța locul operației cu nici un fel de soluție și NU-l unge cu nici un fel de cremă.

Cusături
În mod normal, pisica ta nu are cusături externe. În cazul motanilor, nu sunt cusături de loc.
Majoritatea medicilor folosesc ațe resorbabile pentru cusăturile din interior, iar pielea de la
suprafață se unește cu ajutorul adezivului chirurgical. Există însă medici care preferă să
coase pielea cu ațe neresorbabile, pe care le scot mai apoi la 10 – 14 zile de la operație.
Ambele metode sunt sigure pentru pisica ta.

Cicatrice

Tăietura pentru sterilizare este una de mici dimensiuni,


depinzând însă și de dimensiunile pisicii. În general o tăietură făcută pentru operația de
sterilizare are între 1 și 4 centimetri. Aceasta poate fin însă puțin mai mare, în funcție de
dimensiunea pisicii.

 
 
Hrănire
Din cauza anesteziei, pisica ta va prezenta amețeli, ceea ce îi va tăia pofta de mâncare
aproape în totalitate. În aceste condiții, hrana trebuie reintrodusă trepat. Pune-i la dispoziție o
porție mică de hrană și apă curată imediat cum se trezește. Dacă vezi că începe să vomite,
nu-i mai da mâncare până a doua zi. La o zi după operație, pune-i din nou la dispoziție hrană
și apă curată.
Nu schimba dieta pisicii tale și nu-i da resturi de la masă, lapte sau orice altă hrană pe care o
mănânci tu. Acesta hrană poate ascunde unele efecte secundare care pot apărea după
operația de sterilizare. Apetitul pisicii tale ar trebui să revină complet în 24 de ore de la
operație.
Dacă pisica ta are mai puțin de un an, continuă să îi dai hrană pentru pui. Pisica ta este încă
în proces de creștere până la vârsta de un an și are nevoie de toate proteinele aflate în
hrana pentru pisoi pentru a se dezvolta normal. Abia după vârsta de un an poți să treci la
hrană pentru pisici sterilizate.

Nu lăsa pisica să se lingă sau să muște operația


Linsul sau mușcatul inciziei pot determina redeschiderea operației, crescând astfel riscul
apariției infecției. Pentru a preveni linsul sau mușcatul operației, este recomandat să-i pui
pisicii un guler care o va împiedica să ajungă la locul incinziei.
De asemenea, poți pulveriza pe operație spray de măr amar pe care îl poți achiziționa de la
Zooplus sau Petmart sau orice alt petshop. Acest spray are un gust care va avea un efect
repelant pentru pisici.

Dacă pisica este în călduri


Dacă pisica ta este în călduri la momentul sterilizării, este obligatoriu să o ții departe de
motani necastrați pentru cel puțin 2 săptămâni. Deși pisica ta nu mai poate rămâne gestantă,
ea va atrage încă motanii pentru o perioadă de 2 săptămâni.

Mișcarea
Procesul de vindecare după operația de sterilizare la pisici durează între 7 și 10 zile. În
această perioadă orice activitate care presupune efort poate perturba procesul de vindecare.
Unele animale sunt active după operație, în timp ce altele sunt foarte liniștite. Dacă pisica ta
este una activă, este important să limitezi mișcările pe care le face pe parcursul perioadei
de vindecare. În timpul perioadei de recuperare după sterilizare, pisica trebuie ținută doar
în casă, unde mediul este curat, uscat și cald. Nu lăsa pisica să alerge, să sară, să se joace,
să înoate sau să facă orice alt efort în perioada de 10 zile de recuperare.

Nu fă baie pisicii și nici nu o pieptăna cu peria pentru înnăpârlire în perioada de recuperare.


Încearcă să ții pisica departe de orice efort pe care poate să-l depună, inclusiv urcatul
scărilor.

Complicații posibile
Sterilizarea este o operație sigura, însă asta nu înseamnă că nu pot apărea complicații.
Roșeața și umflătura ușoară trebuie să dispară în primele zile. Dacă însă observi gingii
palide, depresie, vomă, diaree, scurgeri sau sângerare din incizie, dificultăți de urinare,
respirație greoaie, scăderea poftei de mâncare sau moleșeală completă trebuie să te întorci
la medicul veterinar.
Comunicarea pisicii – limbajul ochilor

Pisicile comunică cu ajutorul ochilor. Mesajul poate fi determinat cu ajutorul poziţiei


pleopelor, sau al pupilelor. Mesajul transmis variază de la subtil la limbede şi poate fi foarte
semnificativ. Pisica nu trebuie să se exprime prin vocalizare pentru a transmite un mesaj.
Este suficient să folosească poziţia corectă a ochilor, urechilor sau a cozii pentru a se face
înţeleasă.
 
Ochii pisicii şi excitarea
Orice sentiment puternic de excitare (frică, nervozitate, placere, agitaţie) are ca rezultat
contracţia pupilei felinei, până când rămâne doar o liniuţă subţire pe mijlocul globului ocular.
Deasemnea, pupilele ochilor pisoiului tău se vor contracta când acesta vede vasul cu
mâncarea lui preferată, sau când vede jucăria lui preferată. Pupilele ochilor felinei se mai
contractă şi când aceasta este surprinsă de venirea unei noi pisici în mediul ei.

Ochii pisicii şi încrederea


Pisicile deschid ochii larg când sunt în alertă. Prin deschiderea largă a ochilor, pisicile dau
dovadă de o mare încredere, întrucât ele pot fi oricând lovite şi rănite. Instinctul lor este de a-
şi apăra ochii. Deasemenea, un alt semn de încredere este alintatul felinei, prin mângâierea
feţei tale cu căpuşorul ei.

Ochii pisicii şi dominarea


Dacă pisica ta priveşte insistent, fără să clipească, de la distanţă, acesta este un semn de
control, dominare şi agresivitate. De cele mai multe ori, stăpânii nu observă acest gest, care
poate fi folosit pentru a controla felinele, în cazul unei locuinţe cu mai multe pisici. Prin
folosirea privirii fixe, fără clipit, o felină le avertizează pe celelalte să stea departe de mediul
ei (bolurile cu mâncare, cutia cu nisip sau alte locaţii importante pentru ea).

Ochii pisicii şi agresivitatea


O privire cu ochii întredeschişi indică emoţii puternice, frică sau agresivitate. Privirea
încrucişată (şasie) ajută felina să se protejeze de un posibil atac cu ghiare. Dacă întâlneşti o
pisică necunoscută, care te priveşte cu ochii întredeschişi, evit-o, întrucât este posibil să fii
atacat.
Ochii pisicii şi alintul
O pisică relaxată, încrezătoare are pleoapele aproape închise şi ochi somnoroşi. Pentru a
testa afecţiunea pisicii tale, încearcă să comunici cu ea în timp ce ea stă relaxată în colţişorul
ei, prin aruncarea unei priviri somnoroase, alături de un clipit profund. Dacă felina clipeşte
înapoi, eşti onorat cu cea mai profundă afecţiune din partea ei.

Frica pisicilor de locuri si obiecte

Frica reprezinta un sentiment general


atunci când vorbim de animale, și este cu atât mai prezent în cazul pisicilor. Mai exact, asta
înseamnă ca dacă pisica ta se sperie acum dacă scapi un pahar pe gresie în bucătărie, mai
târziu, îi poate fi frică și de zgomotul pașilor pe parchet. Deasemnea, dacă pisica ta se teme
de un obiect dintr-o cameră, în timp, ea poate ajunge să se teamă de întreaga cameră. Spre
exemplu, zgomotul mașinii de spălat o poate deranja pe pisica ta întratât de tare încât să
evite să intre în baie.
Dacă frica devine un sentiment general pentru pisica ta, îți va fi foarte greu să îți dai seama
ce anume crează acest sentiment. De aceea, este foarte important să înțelegi că probleme
precum evitarea cutiei cu nisip, zgâriatul și agresivitatea, sau linsul excesiv reprezintă
principalele simptome ale prezenței sentimentului de frică și anxietate la pisica ta.
Dacă pisica ta devine agresivă dintr-odată, este foarte probabil ca această agresivitate să fie
motivată de frică și anxietate. Deasemenea, agresivitatea ei poate fi una regresivă. Pentru
mai multe informații despre agresivitate redirecționată împotriva stăpânului, citește articolul
“Comportamentul agresiv al pisicii”.
Semne ale prezenței fricii și anxietății la pisici
Dacă pisicii tale îi displace un lucru sau un loc, ea îl va evita sau se va ascunde.
Deasemenea pisica ta își va lăsa urechile pe spate de fiecare dată când se va simți în
primejdie. Uneori, pisicile care sunt speriate, se ghemuiesc pe podea, ascund coada sub
corp și își țin capul plecat foarte jos și chiar încep să fugă. De obicei pisica nu-și exprimă
sentimentul de frică vocal, însă își va dilata pupilele, va începe să tremure, să saliveze, să
gâfâie, să tragă cu dinții de blană, să transpire, sau chiar să urineze. 
De obicei, stăpânii de pisici nu sunt deranjați dacă pisica stă ascunsă decât dacă perioada în
care pisica se ascunde este așa de îndelungată încât abia apucă să o mai vadă.
Deseamenea, prezența fricii la pisici îi afectează pe stăpâni mai ales dacă sentimentul este
foarte profund și pisica refuză să mai folosească litiera. Dacă observi un astfel de
comportament la pisica ta, este foarte important să schimbi locația cutiei cu nisip. Pentru mai
multe informații despre probleme legate de litieră și despre cum să le rezolvi, citește articolul
nostru “Cutia cu nisip”.
Cauzele prezenței fricii la pisici
 Comportamentul cauzat de frică este foarte comun în cazul pisicilor mai ales pentru că
ele nu sunt obișnuite cu o viață socială foarte activă, cum sunt câinii, dar și pentru că,
de cele mai multe ori, pisicile nu sunt tratate ca un membru al familiei. Pisicile nu fac
altceva decât să stea în casă; ele nu merg la plimbare, la cumpărături sau în călătorii
cu stăpânii și deci nu sunt obișnuite cu schimbări majore în mediul lor de viață, cu
lucruri, peisaje sau locuri noi. Această lipsă de experiență în medii noi determină
pisica să simtă frică atunci când este pusă într-o situație nouă.
 Pisicile pot deveni fricoase și ca urmare a unei experiențe traumatizante. Spre
exemplu, dacă pisica ta a auzit multe artificii, focuri de armă sau tunete ea va fi
speriată și dacă membrii familiei vor vorbi pe un ton mai ridicat. Dacă pisica ta
experimentează frecvent situații care o sperie, ea va deveni fricoasă când va auzi cele
mai mici zgomote din jurul ei.
 Unele pisici sunt mai fricoase decât altele datorită moștenirii genetice. Însă chiar și
pisicile care se sperie mai ușor trebuie ajutate cu tratamente care să le
îmbunătățească calitatea vieții.
 Schimbările comportamentale ale pisicii tale pot fi cauzate și de numeroase condiții
medicale. Pisicile se ascund dacă sunt bolnave, sau dacă simt durere. Deasemenea,
pisica ta poate refuza să folosească cutia cu nisip datorită unor probleme ale tractului
urinar. Pentru a te asigura că pisica ta primește îngrijirea de care are nevoie, este
necesară o vizită la medicul veterinar, pentru a determina că frica nu este cauzată de
o problemă de sănătate.
Cum să te comporți cu pisica fricoasă
Pentru a putea gestiona frica pisicii tale trebuie să controlezi mediul în care trăiește astfel
încât să nu fie expusă la factorii care îi provoacă frica. Cu alte cuvinte trebuie să te asiguri că
pisica ta evită lucrurile sau locurile care o sperie. Dacă se teme de o cameră anume, n-o lăsa
să intre în ea. Dacă mai ai un animal de companie acasă și pisica ta se teme de el, ține-le la
distanță unul de altul. Deasemenea, este important ca în perioada în care încerci să înveți
pisica să aibă încredere în sine să nu o pedepsești, chiar dacă face ceva ce nu are voie.
Cum reduci sau înlături frica pisicii tale
Indiferent care este cauza sentimentului de frică pe care îl simte pisica ta, scopul tău este să
o ajuți să se simtă în siguranță în jurul lucrurilor sau în locurile de care se teme. Cel mai
comun tratament pentru frica sau fobiile întâlnite la animale este bazat pe desensibilizare și
necondiționare. Cu alte cuvinte, desensibilizarea înseamnă că vei încerca să reduce gradual
sensibilitatea pisicii tale față de obiectele de care se teme. Necondiționarea se referă la
încercarea de a ajuta pisica să facă o asociere nouă, plăcută cu obiectul care o  speria în
trecut.
Mai jos am dat un exemplu de pași pe care poți să-i urmezi pentru un astfel de tratament.
Însă acești pași sunt standard. Pentru un tratament de efect acești pași trebuie adaptați
pentru pisica ta și pentru mediul de care ea se teme. Deoarece acest tratament trebuie să
progreseze gradual și să fie modificat corespunzător cu reacțiile pisicii tale este recomandat
să ceri sfatul unui specialist antrenat pentru astfel de probleme.
Tehnica desensibilizării
În primul rând trebuie să identifici obiectul sau lucrul care o sperie pe pisica ta. Spre
exemplu, descoperi că pisicii tale îi este frică de baie unde este mașina de spălat. Încerci să
îți aduci aminte ce anume legat de mașina de spălat a făcut-o pe pisica ta să simtă frica așa
dintr-odată. Realizezi ca pisica ta era în baie când furtunul de scurgere de la masina de
spălat a sărit de la locul lui datorită presiunii apei și a stropit-o.
Odată ce ai identificat motivul exact al fricii pisicii tale, te poți gândi la punctul de plecare
pentru tratament. Pentru asta trebuie să te întrebi când începe pisica ta să se sperie: când
este deja în baie, când se îndreaptă spre baie, sau poate când ajunge la intrarea în baie?
Dacă pisica ta începe să se sperie odată ce ajunge la usă de la baie, înseamnă că
tratamentul trebuie început cu un pas înainte de intrarea în baie, într-un loc unde nu arată
semne de frică.
 Încurajează-ți pisica să vină până în locul ales și oferăi gustări de recompensă când
ajunge acolo. Vorbește-i pe un ton jos și alint-o în timp ce mănâncă gustările. Asigură-
te că ai ales gustările ei preferate, pe care le primește mai rar. Dacă pisica ta este mai
jucăușă, poți încerca să te joci cu jucăria ei preferată și să o duci spre locul respectiv.
 După căteva minute îndreaptă-te spre baie și prefă-te că o ignori total. Nu-i mai oferi
gustări și nici nu te mai juca cu ea.
 Continuă cu acești pași, jucându-te cu ea sau oferindu-i gustări în apropierea ușii și
oprindu-te dacă vezi că se îndepărtează de locul respectiv. Exersează acest prim pas
de cel puțin 2 ori pe zi pe o perioadă de căteva zile, până când pisica ta învață să vină
în locul repsectiv atunci când o strigi, știind că va primi gustarea ei preferată sau că te
vei juca cu ea.
 Încearcă să avansezi cu locul de joacă cât mai aproape de baie, încercâd să-l muți
chiar imediat după întrare. Continuă aceste exerciții până când observi că pisica ta
devine nerăbdătoare să vină acolo să te joci cu ea. Cu cât observi că pisica ta capătă
mai multă încredere în sine și în camera din jur, cu atât avansează mai spre interior.
 Când pisica ta va veni fără nici o reținere în baie, este momentul să o înveți să se
apropie de mașina de spălat, folosind aceeași metodă. Este foarte important ca mai
întâi să o ajuți să se apropie de mașina de spălat când aceasta nu este în funcțiune.
După ce s-a acomodat și cu statul în preajma mașinii de spălat, repetă pașii de la
început când mașina este pornită. Continuă până când observi că pisica ta nu mai are
nici un fel de reținere cu privire la intratul în baie.
Tehnica necondiționării
Uneori nu este suficient să controlezi expunerea pisicii tale la locul sau lucrul de care ea se
teme, așa cum spune tehnica desensibilizării prin care pisica ta învață progresiv să nu se
mai teamă de acel lucru sau loc. În aceste situații, necondiționarea poate fi o tehnică care să
îți aducă efectul dorit.
Să luăm ca exemplu situația în care cumperi o nouă piesă de mobilier și pisica ta o privește
pentru o secundă și apoi fuge să se ascundă. Primul lucru pe care îl vei face este să nu bagi
pisica în seamă și să-i dai timp să se obișnuiască cu mobila nouă. Întrucât pisicile pornesc în
cercetarea lucrurilor noi mai greu decât cățeii, este foarte important să lași obiectul nou
undeva în locuință, fără să-i mai acorzi nici un fel de atenție. În acest fel pisica ta va ieși încet
din ascunzătoare și va începe să cerceteze, să miroase și să înțeleagă care este rostul
acelui obiect în locuința ta. Dacă însă pisica ta întârzie să iasă din ascunzătoare de bună
voie, poți aplica pașii de la tehnica desensibilizării, în cazul acesta fiind vorba doar de un
obiect nou și nu de unul de care ea se teme deja.
Frica de medicul veterinar
Tehnica necondiționării poate fi folosită și pentru a-ți ajuta pisica să se simtă mai în largul ei
atunci când merge la medicul veterinar. Chiar dacă nu poți să-i oferi o expunere graduală la
cabinetul medicului veterinar, așa cum spune tehnica necondiționării, o poți învăța că vizitele
la medic reprezintă o experiență plăcută, prin oferirea de gustări sau prin joacă.
Dacă vrei să fii foarte minuțios, poți să duci pisica la cabinetul medicului, fără un motiv
medical, ci doar ca să o ajuți să se obișnuiască cu locul și să socializeze. Aceste vizite
nonmedicale ajută la crearea unei asocieri bune în mintea pisicii între cabinet și
recompensele pe care le primește.

Folosirea medicamentelor pentru combatarea fricii


Există unele situații când este recomandat să folosești medicamente pentru a reduce frica
pisicii tal, mai ales atunci când nu poți controla expunerea ei la lucurul de care se teme.
Astfel de medicamente au efect anti-anxietate și antidepresive. Este recomandat însă să nu
recurgi la ele, decât dacă celelalte metode nu dau roade.

Cum prevenim apariția fricii la pisici


De obicei, atunci când o pisică primește un lucru nou în mediul ei, sau este dusă într-un loc
nou, este foarte surprinsă de schimbare. Însă dacă pisica a mai fost expusă acelui lucru în
trecut, va trece mai ușor peste sentimentul de uimire. De cele mai multe ori, pisica ta va
putea trece mai ușor peste sentimentul de frică dacă atunci când a fost pui a fost expusă mai
multor animale, oameni, locuri, situații, obiecte sau zgomote cu care s-a învățat în timp.
Această expunere este cunscută ca socializare.
Vârsta cea mai potrivită pentru activitățile de socializarre este cuprinsă între 2 și 7
săptămâni. În această perioadă expunerea plăcută a pisicii la lucrui noi are un impact foarte
profund și de durată asupra ei, făcând-o să se simtă mai încrezătoare și relaxată dacă în
viitor se va confrunta cu astfel de situații. Socializarea este importantă chiar și după această
vârstă.

Ce să NU faci
 Încearcă să eviți folosirea metodei „Vezi, nu-ți face rău” pentru a rezolva problema
fricii pisicii tale. Această tehnică este utilă doar dacă sentimentul de frică este
superficial și presupune expunerea pisicii la locul sau lucrul de care se teme până
când nu  mai arată semne de frică  și se relaxează. Pentru teama mai profundă,
această tehnică nu va face altceva decât să streseze pisica și mai tare.
 Evită pedepsirea pisicii pentru că îi este teamă, chiar dacă își manifestă frica printr-un
comportament agresiv. Pedeapsa va înrăutăți sentimentul de frică pe care pisica ta îl
simte.
 Evită să atingi pisica ta pentru a-i insufla sentimentul de siguranță. Atunci când simt
frica, cele mai multe pisici devind defensive și agresive și pot mușca pe orice încearcă
să le atingă.  Pisica ta se va simți mai bine dacă o lași să evite situația care îi crează
teamă decât dacă încerci să o asiguri că totul este ok.
Comportamenul compulsiv la pisici

Cuvântul „compulsiv” descrie nevoie repetitiva și irezistibilă de a acționa într-un anume fel.
Cele mai multe comportamente compulsive sunt reprezentate de activități zilnice precum
hrănirea, torsul, mersul sau sexul, dar dacă acest tip de comportament apare într-un context
greșit, el va sta în calea dezvoltării și funcționării normale a organismului pisicii tale.
Cel mai întâlnit comportament compulsiv la pisici este suptul sau linsul materialelor textile
precum și trasul de păr sau mestecatul părului. Dacă aceste comportamente au loc în mod
compulsiv, pot deveni nocive pentru pisica ta. Pisicile care mănâncă materiale textile pot
suferi obstrucții intestinale; pisicile care se spală prea des pot dezvolta răni ale pielii. Uneori
pisicile devin oarecum obligate să dezvolte un comportament compulsiv care va interfera mai
târziu cu viața ei normală de zi cu zi.

Cauzele tulburărilor compulsive


Comportamenul compulsiv apare de obicei în cazul pisicilor sensibile care sunt frustrate sau
stresate. Inițial pisica va dezvolta un comportament de schimbare. Ea vrea să facă un anumit
lucru însă nu reușește așa că devine frustrată și face altceva.  De exemplu când o pisică
vede o altă pisică afară cel mai probabil vrea să o atace. Însă ea nu poate ieși afară așa că
în locul atacului alege o să efectueze o altă acțiune, precum linsul, în schimb. Dacă
asemenea situații se repetă des, pisica ta poate suferi de „comportament de schimbare”. La
început va reacționa în acest mod doar în situații stresante, însă acest comportament va
continua și mai tarziu devenind unul compulsiv.
Deși nu a fost pe deplin confirmată există teoria conform căreia pisoi înțărcați prea devreme
sunt cei mai susceptibili să dezvolte un astfel de comportament de-a lungul vieții.

Lucruri certe despre comportamentul compulsiv la pisici


 Comportamentul compulsiv apare la pisici când acestea au vârsta mai mică de 2 ani.
Pisoii pot avea chiar și 3-4 luni când încep să sugă materiale textile.
 Deși toate pisicile pot dezvolta acest tip de comportament, rasele orientale de pisici,
precum siamezele, sunt mai predispuse. Cel mai probabil procesul necesar pentru
crearea și menținerea raselor pure să presupună concetrarea unor gene asociate cu
tulburările compulsive.
 Comportamente precum suptul sau linsul materialelor textile sunt mai des întâlnite în
cazul pisicilor femele.
 Tulburările compulsive apar mai ales la pisicile care trăiesc doar în casă, datorită
stimulării scăzute a creierului și nivelului scăzut de exerciții.
 Schimbări semnificative în viața pisicii, precum mutarea într-o locuință nouă, sau
renovarea locuinței, sau introducerea unui nou membru în familie pot cauza stresul
pisicii tale și pot declanșa comportament compulsiv.

Consultă medicul veterinar


Faptul că pisica ta se linge mereu sau preferă să mânânce produse nonalimentare nu
înseamnă numaidecât că suferă de un comportament compulsiv. Exite numeroase condiții
medicale care pot declanșa astfel de acțiuni, de aceea este foarte important să ai un
diagnostic exact dat de medicul veterinar, înainte de a lau alte măsuri.
Comportamentul compulsiv al pisicii poate fi cauzat de unele probleme de sănătate, ceea ce
face ca un consult la medicul veterinar să fie primordial,  înainte de orice altă măsură. O
pisică care se linge în mod excesiv poate suferi de o alergie sau de o infecție cauzată de o
ciupercă, sau poate simte durere în zona pe care o linge. O pisică care mușcă obiectele din
casă poate suferi de o deficiență nutrițională. Dacă aveți mai multe pisici care se hrănesc din
același vas, este posibil ca una din ele să nu primească suficientă hrană.
Este important să înțelegi că un comportament cauzat de o problemă medicală poate deveni
compulsiv. Pisica ta poate să continue acel comportament chiar și după vindecarea
problemei medicale.

Identificarea cauzei
Odată ce ai exclus cauzele medicale pentru comportamentul compulsiv, trebuie să afli ce
determină pisica sa fie așa de stresată și să găsești soluția pentru această problemă. Printre
factorii care determină dezvoltarea tulburărilor compulsive la pisici se numără:
 Anxietatea cauzată de separare, mai ales dacă cineva din familie lipsește pentru o
perioadă îndelungată, sau dacă un membru al familiei sau un alt pet a murit sau a
părăsit locuința;
 Venirea unei persoane noi sau a unui nou animal de companie în locuință;
 Mutarea într-o locuință nouă;
 Accesul în afara locuinței restricționat;
 Neadaptarea la traiul exclusive în interior;
 Prezența pisicilor în exteriorul locuinței, pe care pisica ta le poate vedea pe fereastră;
 Zgomote puternice;
 Nevoia de atenție;
Bineînțeles ca majoritatea acestor factori pot fi eliminați, însă dacă nu poți îndepărta sursa
stresului, există modalități să ajuți pisica să se adaptaze.

Cum să ajuți pisica care suferă de comportament compulsiv


Dacă pisica ta reacționează la o anumit peisaj sau sunet, ai putea să o expui la lucrurile care
o supără, dar la un nivel scăzut, astfel încât să nu o deranjeze. Deasemenea, poți asocia
lucurile care o deranjează cu ceva care îi face plăcere, precum gustppri sau joacă. De
exemplu, dacă pisica ta devine compulsivă când cânții la pian, ai putea să o înveți că
primește gustarea ei preferată de fiecare dată când tu cânțu la pian, la un nivel al sunetului
scăzut. Pe măsură ce pisica ta se obișnuiește cu sunetul, mărește treptat volumul. Fiecare
sesiune de cântat la pian trebuie să fie însoțită de gustarea ei preferată.
Pisicile care sunt stresate de prezenta altor pisici în jurul locuinței nu trebuie lăsate să
privească pe fereastră. Încearcă să faci alte locuri din casă mai interesante, astfel încât
pisica ta să se îndrepte spre ele, în schimbul locurilor de lângă fereastră. Dacă este nevoie,
poți să pui jaluzele, sau draperii, astfel încât pisica să nu mai poată vedea afară.
Dacă pisica ta trăiește doar în casă, tot ce trebuie să faci este să îi oferi foarte multe jucării
astfel încât să se țină ocupată mereu. Cumpără-i sau construiește-o căsuțe pe care să se
cațere, sau să se joace. Joacă-te cu ea cât de des posibil. Unor pisici le face plăcere chiar să
facă o plimbare zilnică pe afară, în lesă.
Unele pisici dezvoltă comportament compulsiv pentru că primesc atenție de la stăpâni. Este
foarte important să nu răsplătești pisica cu atenție sau cu gustări când are un astfel de
comportament. Dacă primește o răsplată care îi place, pisica învață că acel comportament
este ok și va continua să-l arate. Cel mai bine este să întrerupi acest comportament fără a
interacționa direct cu pisica. Spre exemplu, dacă pisica ta roade un material textil, pur și
simpli ia-l din calea ei.
Dacă pisica ta nu se poate adapta atunci când are loc o schimbare importantă, precum
mutarea într-o nouă locuință, sau pierderea unui membru din famile, o soluție este
reprezentată de medicamente. Medicamentele anti-anxietatea sunt foarte folositoare când
vine vorba de tratarea tulburărilor compulsive.

Sfaturi pentru stoparea rosului țesăturilor


În primul rând trebuie să îndepărtezi din calea pisicii tale toate aceste țesături care ar putea
reprezenta o tentație pentru ea. Deasemenea, pisica ta nu trebuie să aibă acces la camerele
und ear putea roade cuverturile de pe pat sau perdelele. Dacă pisica ta preferă anumite
lucruri când vine vorba de ros, poți să le dai cu spray special care are un gust neplăcut
pentru pisici.  
 Dacă pisica ta suge sau roade materialele textile însă nu înghite ceea ce roade, ai
putea să-i oferi șoricei cu blană și alte jucării pufoase. Dacă însă pisica ta înghite ceea
ce roade, ar trebui să-i dai doar jucării din cauciuc sau plastic. Pune jucăriile în locurile
unde pisica obișnuia să se ducă să roadă materialele textile.
 Unele pisici preferă să mânânce iarba mâtei în locul materialelor textile. Unele
mănâncă chiar salată sau fasole.
 Unor pisici le place să roadă bucățele de piele unse cu ulei de pește sau bucățele de
brânză. Altor pisici le place să roadă oase de la pui de găine, în special de la pulpe
sau de la aripi. Ai grijă însă să-i dai doar oase fierte pentru a nu se îneca cu bucățile
pe care nu le poate mesteca. Dacă îi dai oase, asigură-te că poți să o supraveghezi,
în cazul în care se îneacă.
 Vorbește cu medicul veterinar despre posibilitatea de a o hrăni cu mâncară bogată în
fibre și săracă în calorii. Pisica ta va petrece mai mult timp pentru a putea mânca o
astfel de hrană și nu se va ma gândi la alte lucruri pe care le poate roade.

Poate fi vindecată o pisică care suferă de comportament compulsiv?


Este posibil să vindeci în totalitate un astfel de comportament. Însă cel mai adesea,
modificarea comportamentului și mediului în care trăiește nu duc decât la reducerea
frecvenței și intensității  acestui comportament, făcându-l mai tolerabil atât pentru tine cât și
pentru ea. Este de ajutor dacă urmărești pisica zilnic și notezi când apare și cum se
manifestă acest comportament. În felul acesta poți observa dacă apar modificări în bine au în
rău.

Ce NU trebuie sa faci
Nu pedepsi pisica dacă prezintă comportament compulsive. Pedeapsa va duce la
intensificarea stresului și astfel pisica ta va prezenta un lins, supt sau ros mult mai compulsiv.
Nu este recomandat să stopezi comportamentul prin contact fizic cu pisica. Spre exemplu,
dacă pisica ta își linge blana întru-un loc în mod compulsiv, dacă o îmbraci cu o hăinuță care
să acopere zona, nu rezovi problema. Deși restricția ajută pe termen scurt, întrucât previne
rănirea imediată a pisicii, este important să găsești o soluție pe termen lung prin rezolvarea
cauzei.
Comportamentul agresiv al pisicii

Agresivitatea  este al doilea cel mai întâlnit comportament la pisici. Deși mai puțin interesantă
decât agresivitatea câinilor, agresiunea întâlnită la pisici poate fi cu adevartă fascinantă.
Pisicile au 5 arme potențiale: dinții și cele patru labe cu ghiare.  Pisicile pot mușca și pot
provoca răni care sunt dureroase și se pot infecta foarte ușor. Deasemenea pisicile pot
cauza febra zgârieturilor, o boală infecțioasă destul de severă. Luptele dintre pisici nu sunt
fatale, însă pot cauza răni destul de severe care cer îngrijirea din partea medicului veterinar.
Pisicile agresive pot fi un risc pentru locuința și familia ta.

Ce este agresiunea
Agresivitatea reprezintă un comportament de amenințare sau de vătămare asupra unei
persoane sau a unui alt animal. În teorie, toate animalele sălbatice au comportamente
agresive pentru a-și apăra teritoriul sau pentru a se apăra când sunt atacate. Agresivitatea
se referă la un complex de comportamente care apar în diferite circumstanțe având diferite
cause. Problemele legate de agresivitatea pisicilor variază de la pisici care evită țintele
agresiunii la pisica care atacă agresiv.

Înțelegerea limbajul corpului pisicii tale

Este foarte important ca stăpânii pisicilor să


înțeleagă ce vor să comunice pisicile prin limbajul corporal. Acest lucru le permite să
înțeleagă sentimentele și motivațiile acțiunilor pisicilor lor. Deasemenea le permite să
răspundă în mod eficient în fața unui comportament agresiv. Limbajul corpului se referă la:
poziția corpului, expresia feței, poziția diferitelor părți ale corpului (urechi, coadă). Limbajul
corporal al pisicii este mult mai subtil decât cel al câinelului și deci mai greu de interpretat.
Însă, cunoașterea înțelesului principalelor poziții coproprale vor ajuta stăpânii să resolve
unele probleme mult mai eficient și să se bucure mai mult de compania pisicii.
Amenințările și agreivitatea pot fi atât ofensive cât și defensive. O pisică cu agresivitate
ofensivă va încerca să pară mai mare și mai intimidant, în timp ce o pisică agresivă defensiv
va încercă să se protejeze și să se facă cât mai mică. O regulă de aur spune că nu trebuie
să atingem sau să mângâiem o pisică care are una dintre aceste poziții.

Poziția ofensivă presupune:


 poziție verticală rigidă, în picioarele;
 Picioarele din spate rigide, cu partea inferioară a spatelui ridicată, înclinată spre cap;
 Coada dreaptă întinsă spre pământ;
 Privire fixă;
 Urchi ridicate cu spatele rotit ușor spre față;
 Pupile mici;
 Deplasare spre opponent;
 Mieunat intens.

Poziția defensivă presupune:


 Gemuire;
 Capul ascuns în piept;
 Coadă strânsă pe lângă corp;
 Ochii deschiși larg cu pupile diltate parțial sau total;
 Urechi lăsate pe spate;
 Pisicile cu anxietate au mustățile retrase. Pisicile fricoase pot fi îndreptate în față
pentru a măsura distanța dintre ea și pericol;
 Corpul înclinat față de oponent, nu spre el;
 Șuierat și scuipat;
 Lovituri rapide cu labele din față.

Super-agresivitatea, ofensivă sau defensivă, presupune:


 Lovire cu labele;
 Mușcături;
 Luptă;
 Șuierat și scuipat;
 Zgârieturi;
 Pregătirea pentru atac prin balansarea spre spate și expunerea armelor de atac: dinți
și ghiare;
 În această poziție pisica ta va vrea să-ți ia mâna și să o aducă spre gură pentru a o
mușca.

Clasificarea comportamentelor agresive


Dacă pisica ta a fost agresivă sau crezi că poate deveni agresivă încearcă să găsești cauza
acestui tip de comportament. Spre cine este indreptată agresivitatea? Ce s-a întâmplat în
acele moment și a declanșat acest comportament? Ce se va întâmpla cu pisica ta?
Răspunsul la aceste întrebări vor ajuta la clarificarea circumstanțelor care au declanșat
reacția agresivă a pisicii tale. Înainte de a-ți putea ajuta pisica, trebuie să determini cauza
acestui comportament.
Nu uita că există numeroase condiții medicale care pot cauza comportamentul agresiv la
pisici, condiții precum: toxoplasmoza, hipertiroidism, epilepsie, abcese, artrita, afectiuni
dentare, rabie, traume, si declinul senzorial sau disfunctii cognitive la pisici mai în vârstă.
Primul pas în rezolvarea comportamentului agresiv al pisicii tale presupune o vizită la
veterinar pentru un control fizic.
Problemele legate de comportamentul agresiv la pisici pot fi clasificate după mai multe
criterii. O metodă bună de înțelegere a agresivității este prin identificarea scopului acesteia.
Dacă descoperi toate motivele care pot determina comportamentul agresiv al pisicii tale poți
determina ce o motivează și poți identifica câștigul pisicii de pe urma acestui comportament.

1. Agresivitatea între pisici

Cel mai evident și cel mai ușor de înțeles


comportament de agresiune între pisici apare la motanii nesterilizați. Pe măsură ce motanii
se maturizează încep să se provoace între ei pentru apărarea teriotoriului. Motanii care
rătăcesc pe teritoriile altor motani pot să ajungă să ia parte la lupte reale. Înainte luptei,
motanii vor avea o poziție veritcală rigidă, cu spatele ușor ridicat, privindu-se fix. Urechile vor
fi lăsate pe spate și vor începe să miaune sau să șuiere zgomotos. În cele din urmă, un
motan va pleca, sau va începe lupta.
Agresiunea între pisicile din casă este mult mai subtilă și mai complexă decât cea dintre
motanii de afară. Agresivitatea pisicilor din casă poate fi așa de subtilă încât membrii familiei
nici n-o observă de cele mai multe ori. Agresorul ofensiv va înainta spre oponentul său, iar
pisica defensivă se va face tot mai mică sau va decide să renunțe la luptă. Agresivitatea
poatea apărea și între pisicile femele, sau între femele și motani. Acestea din urmă pot avea
la bază mărimea corporal sau diferite tipuri de activități.

2. Agresivitatea datorată fricii sau defensivă

Agresivitatea datorată fricii poatea apărea dacă o pisică


percepe o amenințare și se atacă dacă nu se poate retrage. Cu cât este mai mare
amenințarea cu atât mai intensă va fi frica și deci agresiunea cu care va reacționa. Poziția
corpului asociată cu agresiunea defesivă sau cea datorată fricii presupune semne defensive
(ghemuire, lăsarea urechilor pe spate, legănarea cozii, balansarea pe spate, dilatarea
pupilei) precum și semen agresive (mieunat și scuipat, șuierat, mușcatul, zgâriatul, etc.).
Semenele agresive apar mai ales dacă pisica nu poate evada din fața obstaculului care îi
provoacă frică. Ceea ce poți să faci în astfel de situații este să eviți pisica până se calmează.
 
3. Agresivitatea teritorială

Animalele din cadrul multor specii se luptă pentru a-și


extinde sau a-și păstra teritoriul, iar pisicile nu fac excepție de la această regulă. Atât pisicile
femele cât și motanii sunt animale teritoriale, însă motanii își protejează teritoriul mai intens
decât pisicile. Agreisivitatea teritorială a pisicilor este direcționată de obicei spre alte pisici,
însă poate fi direcționată și către câini sau oameni.
Pisicile își marchează teritoriul prin patrulare, frecare cu bărbia sau stropirea cu urină. Pisicile
pot pândi, urmări și vâna intrusul țintă în timp ce are o poziție corporală ofensivă alături de
mieunat, șuierat și scuipat. Unele pisici își atacă lent intrusul, în timp ce altele devin foarte
agresive imediat după depistarea lui. Teritoriul revendicat de pisica ta poate fi o parte a casei
tale, sau întreaga casă, o parte a curții sau a blocului sau chiar o suprafață întinsă din
vecinătate.
Cele mai întâlnite situații care declanșează agresivitatea teritorială sunt:
 Un pisioaș din locuință ajunge la maturitate sexual;
 nouă pisică vine în locuință;
 Apar chimbări majore în cadrul familiei și mediului de viață al pisicii (mutarea într-o
locuință nouă);
 Pisicile din vecinătate întră pe teritoriul pisicii tale.

4. Agresivitatea din timpul jocului

Joaca dură este des întâlnită în rândul pisoilor și a


pisicilor tinere cu vârsta de până la 2 ani. Deși pisica ta are în intenție doar joaca, atunci
când devine super entuziasmată poate exagera cauzându-ți răni sau deteriorând obiecte din
locuință.
Agresivitatea din timpul jocului este cel mai comun comportament agresiv întâlnit la pisici,
direcționat către stăpânii lor. Acest comportament este tipic prădător și presupune pândirea,
vânarea, alergarea, atacarea, lovirea, bătaia, scuiparea, zgârierea, mușcarea adversarului.
Dacă atunci când sunt mici pisoii se joacă între ei, ei vor învăța să-și înhibeze mușcătul și
scoaterea unghiilor pentru atac. Gradul de inhibare al acestui tip de comportament variază,
iar pisicile care sunt orfane de mici, sau înțărcate prea devreme nu vor învăța niciodată să
oprească acest tip de comportament.
Un alt factor care determină comportament agresiv în timpul jocului are la bază orele lungi pe
care pisica ta le petrece singură acasă fără nici o ocazie să se joace, precum și încurajarea
de către stăpâni spre urmărirea sau atacarea mâinilor acestora.

5. Agresivitate redirecționată

Agresivitatea redirecționată este cel mai


periculos comportament agresiv întâlnit la motani datorită mușcatului constant și a atacurilor
extreme de agresive, a căror consecințe sunt grave. Din nefericire, acest tip comportmanet
agresiv este des întâlnit în rândul felinelor.
Agresivitatea redirecționată apare când pisica ta este stârnită și agitată în mod agresiv de
către un alt animal sau o persoană la care ea nu poate ajunge (este un geam sau o ușă între
ei). Neputând să ajungă la cel care a cauzat agitația, pisica ta se răzbună pe altcineva (o
pisică, un câine sau o persoanp) care este în apropiere sau care încearcă să îl liniștească.
Între iritarea inițială și apariția atacului poate exista o perioadă de timp lungă chiar și de
câteva ore. De aceea cei mai mulți stăpâni consideră acest tip de agresivitate ca fiind
neprevocată sau bruscă.
Pisica nu va căuta pe cineva să atace ci va redirecționa comportamentul agresiv asupra
oricărei persoane sau animal care este în apropiere sau care încearcă să se apropie. Acest
tip de comportament agresiv nu este unul rău intenționat ci este mai mult un reflex. De aceea
nu este niciodată o idee bună să desparți două pisici care se află într-o luptă.
Dintre factorii declanșatori ai agresiunii redirecționate amintim:
 Privirea unei alte pisici printr-un geam sau printr-o ușă;
 Urmărirea păsărilor, cârtițelor sau a altor animale care pot fi prădate;
 Mirosul unei alte pisici depistat la unul din membrii familiei;
 Reintoarcearea în locuință după o vizită afară, mai ales dacă pisica ta trăiește doar în
locuință;
 Zgomote asurzitoare;
 Urmărirea de câtre un câine;
 Întreruperea unei lupte între pisici;
 Traiul într-un adăpost pentru pisici, unde sunt diferite mirosuri și sunete cauzate de
alte pisici.

6. Agresivitatea cauzată de mângâiat

Unor pisici le place să fie mângâiate și ținute în brațe, însă alte pisici nu pot tolera un astfel
de comportament din partea stăpânilor, sau acceptă să fie mângâiate, dar nu luate în brațe.
 Agresivitatea cauzate de mângâiat apare atunci când pisica ta devine brusc iritată de
activitatea de mângâiere și mușcă sau zgârie persoana care o mângâie, după care fuge.
Acest tip de comportament agresiv nu este foarte bine înțeles însă specialiștii consider că
anumite contacte fizice pot deveni neplăcute dacă sunt repetate mereu. Contactul similar și
repetat pe anumite suprafețe poate cauza iritație, nervozitate sau chiar durere pentru pisica
ta. Deși la început mângâierea poate fi plăcută, ea poate deveni deranjantă, iar pisica ta va
vrea să te oprești.
Acet tip de comportament agresiv este mai des întâlnit la motani decât la pisici. Când pisica
ta îți de înțeles că vrea să te oprești, ar trebui să o asculți. Principalele semne care indică că
pisica ta vrea să te oprești sunt următoarele:
 Întoarcerea rapidă a capului către mâna stăpânului;
 Mișcarea agitată a cozii;
 Scuturarea urechilor sau rotirea lor către spate;
 Neliniște;
 Pupile dilatate.

7. Agresivitatea cauzată de durere și nervozitate

Agresivitatea cauzată de dureri apare frecvent în


urma suferirii unor răni, apariției unei frustrări și este direcționată către oameni, animale sau
obiecte. Nu doar animalele ci și oamenii devin agresivi când suferă dureri. În aceste condiții,
chiar și o pisică cu o viață socială foarte bine dezvoltată poate reacționa agresiv când este
rănită, sau când cineva încearcă să atace o zonă dureroasă de pe corp, sau când este în
suferință și anticipează că va fi luată în brațe întrucât cineva se apropie de ea.
Pisicile care prezintă un comportament agresiv cauzat de dureri trebuie examinate de
medicul veterinar pentru a se trata problemele medicale existente. În această situație, pisica
ta nu trebuie pedepsită pentru comportamentul agresiv ci trebuie îngrijită pentru a dispărea
cauza acestui comportament.

8. Agresivitatea maternală

Toate mamele au instinct protector pentru puii lor


față de diferitele pericole care pot apărea. Comportamentul agresiv maternal poate apărea
atunci când oamenii se apropie de o mamă care este cu împreună cu puii săi sau când
mama observă alte animale care pot reprezenta un pericol pentru puii ei. Acest tip de
agresivitatea este cel mai adesea redirecționată către alte animale, însă poate fi direcționată
și către oamenii. Mamele pot deveni foarte agresive când își apără puii, mai ales în primele
săptămâni de viață a acestora. De aceea este indicat să eviți atingerea puilor de pisică în
preimele zile de viață.

9. Agresivitatea idiopatică

În această categorie sunt incluse toate tipurile


de comportament agresiv a căror cause nu pot fi determinate sau explicate prin examinare
medicală sau comportamentală. Pisicile care prezintă acest tip de comportament agresiv pot
ataca stăpânii într-un mod foarte violent. Pisicile pot mușca în mod repetat și pot rămâne
iritate perioade îndelungate de timp. Înainte de a se stabili ca un comportament agresiv este
idiopatic, este important să se determine că nu ai de-a face cu o agresivitate redirecționată.
Pisicile care prezintă acest tip de comportament agresiv sunt periculoase, așadar este
important să asigurați singuranța membrilor familiei, dacă aveți o astfel de pisică în locuință.

10. Agresivitatea prădătoare

Pisicile sunt animale prădătoare iar


comportamentul prădător este unul natural și motivant pentru ele. Unii speciliști nu consideră
comportamentul prădător ca fiind unul agresiv, deoarece scopul lui este să obțină mâncare,
în timp ce alte comportamente agresive reprezintă un răspuns la un anumit tip de conflict.
Pisicile sunt foarte buni prădători și folosesc în principal privirea acută și auzul ascuțit pentru
a localiza prada. Pisicile vânează însecte, reptile, rozătoare, șoareci și păsări. Cele mai
multe pisici preferă șoarecii și cârtețele da unele vânează și păsări. Când o pisică detectează
o pradă potențială, începe să o urmprească în mod silențios, așteptând un moment potrivit
pentru a ataca.
Când momentul potrivit sosește, pisica sare spre pradă și o prinde cu ghiarele din față. Dacă
reușește să o prindă, o va mușca într-un mod fatal, specific tuturor felinelor, prin care îi rupe
coloana vertebrală. 

Consultă medicul veterinar


Un control medical este esențial pentru toate pisicile agresive. Multe pisici pot prezenta
comportament agresiv datorită unei condiții medicale. Deasemenea pisicile care au probleme
ortopedice, abnormalități ale glandei tiroide, disfuncționalități cognitive sau neurologice
prezintă agresivitate ridicată.
În asemenea condiții unele medicamente pot diminua comportamentul agresiv al pisicii tale.
Deasemenea și dieta controlată poate afecta starea de agresivitate a pisicii tale.
Cum dresez pisica să răspundă la nume

Dresarea unei feline presupune multă răbdare,


înţelegere şi o pungă mare de gustări delicioase pentru pisici. Dacă pisoiul tău nu vine într-
un suflet atunci când îl strigi nu înseamnă că are un comportament neadecvat, ci doar că nu
a fost suficient de motivată să vină. Pentru a-i capta atenţia, este posibil să fie nevoie de
ceva mai mult decât un dulce “pis, pis”. Întrucât pisicile fac doar ceea ce le place şi doar
ceea ce este în interesul lor, pentru a putea dresa o felină să facă ceva ce vrei tu, sunt
necesare gustări yummy care să-i trezească interesul.

Ce faci când “pis, pis” nu funcţionează?


 Începe dresarea când vezi că pisoiul stă lângă tine şi este într-o stare de mulţumire. Îţi
dai seama dacă felina ta este mulţumită dacă vine să se aşeze la tine în braţe şi
începe să toarcă. Odată aşezată, mângâi-o în locurile unde ştii că-i place cel mai tare
(sub bărbie, între urechi, pe burtică) în timp ce-i rosteşti numele pe un ton prietenos.
Încearcă să repeţi gestul de câteva ori pe zi. Astfel, felina va învăţa să asocieze
placerea pe care o simte în timpul mângâiatului cu numele ei.
 După câteva zile, încearcă să-i strigi numele în timpul mângâierii. Dacă întoarce capul
să se uite la tine, oferă-i o gustare. Văzând că primeşte gustări atunci când răspunde
la nume, pisica ta va fi din ce în ce mai atentă, pentru a auzi atunci când este strigată.
 Pe măsură ce timpul trece şi felina ta este tot mai obişnuită cu numele ei, încearcă o
strigi în momentele când nu este lângă tine. Dacă o vezi că stă în pătuţul ei, sau în
locul ei preferat din casă, strig-o pe nume. Dacă doar se uită la tine, mângâi-o în
locurile preferate. Însă dacă se ridică şi vine la tine, oferă-i o recompensă. Astfel ea va
învăţa că trebuie să vină la tine atunci când este strigată.
 Acum că pisica ta a învăţat ce avantaje are dacă răspunde când este strigată,
încearcă să o chemi când este mai departe de tine, sau într-o altă cameră. Astfel ea
va învăţa să vină chiar dacă în momenul acela dormea. Nu uita să o recompensezi 
cu mângâieri şi gustări dacă vine.
Sfat
Nu folosi numele pisicii pe un ton iritat atunci când aceasta este obraznică, pentru a încerca
să opreşti comportamentul nedorit. Strigând-o într-o astfel de situaţie o învăţi să fugă când își
aude numele. Foloseşte sintagme precum “Nu-ivoie! sau Nu!” în schimb, sau un pulverizator
cu apă, astfel încât ea să nu asocieze numele ei cu situaţiile în care a dat de belea.

 
Care sunt etapele de dezvoltare ale pisicilor
și până la ce vârstă cresc? 

Cele șase etape de creștere ale pisicilor au loc pe parcursul primului an de viață. Este
necesar să cunoaștem nevoile pisicii în fiecare dintre aceste faze, pentru a le asigura o
dezvoltare sănătoasă.
Până la ce vârstă cresc pisicile și cât de mari se fac? Asta depinde de genotip pe de o parte,
dar și de factori externi, cum ar fi nutriția. Creșterea pisicilor are loc în șase faze, ce se
desfășoară pe parcursul primului an de viață. Este necesar să cunoști aceste etape de
dezvoltare ale pisicilor, pentru a oferi puiului tău începutul perfect pentru o viață sănătoasă și
pentru a îi oferi tot suportul necesar în timpul procesului de creștere.
Cuprins
1. Cele 6 etape de creștere ale pisicii
2. Cât de mari se fac pisicile?
3. Cât trăiește o pisică?
Cele 6 etape de creștere ale pisicii
Pisicile nasc după circa 66 de zile de gestație. În acest moment, micuțele creaturi nu
cântăresc nici măcar 100 de grame. Totuși, vor deveni niște feline mari și curioase pe
parcursul următoarelor luni.
Creșterea pisicilor poate fi împărțită în stadii diferite:
Etapa 1: prima săptămână de viață
După naștere, puii de pisică sunt orbi și slabi și au mare nevoie de laptele matern. Cunoscut
cu numele de colostru, laptele mamei conține nutrienți importanți și anticorpi ce protejează
micuții (proteine de protecție). Cele din urmă sunt extrem de importante pentru sănătatea
pisoilor, pentru că sistemul imunitar este încă neexperimentat și slăbit după naștere. Blana
lor este încă insuficientă, motiv pentru care puii de pisică au nevoie de căldura protectoare a
mamei lor.
După aproximativ o săptămână de la naștere, pisoii deschid ochii, iar bontul ombilical se
usucă și cade. Pentru a te asigura că pisoii au un început sănătos în viață, fii atent la
greutatea lor zilnică. Poți folosi tabele de greutate pentru a verifica dacă puii de pisică se
dezvoltă normal și ajustează dieta lor dacă e cazul.
Etapa 2: le ies dinții de lapte
În primele săptămâni de viață, puii de pisică nu au forță să facă mai nimic. De aceea, ei își
petrec toată ziua dormind. Dinții de lapte apar în general între săptămâna a treia și a opta de
viață. O pisică are 26 de dinți de lapte, care sunt mult mai mici și mai ascuțiți decât dinții unei
pisici adulte.
Etapa 3: prima masă solidă
După patru săptămâni, pisoii au crescut deja în greutate. Dacă în primele două etape de
creștere ale pisicilor, acestea mai mult au dormit, acum pot, în sfârșit, să alerge și să se
joace cu frații lor. Încep să accepte și mâncare solidă. Este momentul să începi să le
oferi hrană umedă pentru pisici pui. Însă schimbarea nu trebuie să fie prea bruscă. Tractul
gastrointestinal este încă obișnuit cu laptele mamei și trebuie să se acomodeze treptat cu
noua mâncare. Altfel, ar putea apărea diaree, constipare și dureri abdominale.

Etapa 4: pisoii cresc tot mai mari


În a patra fază, puii au doar două luni și deja mănâncă hrană solidă. Ei sunt încă în creștere
și au nevoie mai mare de energie și de nutrienți decât rudele lor adulte. Acum pisicile trebuie
să consume hrană specială pentru juniori, care este adaptată exact acestei etape a vieții.
Depinde de tine dacă preferi să le dai pisoilor hrană uscată sau umedă. Acum e momentul
să mergi prima dată la veterinar. El îți va putea da informații despre vaccinurile importante și,
dacă e cazul, despre nutriția corectă a pisoilor. Puii de pisică își schimbă dinții între luna a
treia și a șasea de viață. În această perioadă, dinții de lapte sunt înlocuiți de 30 de dinți
permanenți. Ca o comparație: noi, oamenii, avem circa 32 de dinți, în timp ce câinii au 42 de
dinți permanenți.
Etapa 5: din pisoi devine pisică adultă
După șapte luni emoționante de viață, etapele de dezvoltare ale pisicilor se aproprie de final.
Acum pisica a crescut. Femelele pot intra acum în călduri și pot rămâne gestante. Masculii
ajung la maturitate sexuală cu circa o lună mai târziu. Din acest moment, poți lua în
considerare castrarea.
Etapa 6: pisica a crescut complet
Pisicile au deja un an și sunt mult mai calme. Aici s-au încheiat etapele de dezvoltare ale
pisicilor și nu vor mai crește. După circa opt ani plini de experiență, s-ar putea ca părul din
zona gurii să se albească. Acesta e în general primul semn al bătrâneții. Pas cu pas, vor
urma oboseala crescută și o dorință redusă de mișcare.
Cât de mari se fac pisicile?
Nu există un răspuns general la această întrebare. Pe de o parte, creșterea pisicilor depinde
de moștenirea genetică, precum și de alți factori, cum ar fi nutriția din perioada de creștere.
Pe de altă parte, rasa dictează dimensiunea și fizicul pisicii. De exemplu European Shorthair,
crește până la o lungime medie între 80 și 90 centimetri. Spre deosebire de aceasta, pisicile
Maine Coon adulte (mai ales masculii) pot ajunge la 120 centimetri lungime.
Și greutatea depinde de rasă și de sex: masculii Persani pot ajunge până la 8 kilograme. Pe
de altă parte, femelele de pisici Bengaleze sunt mult mai ușoare și au între trei și patru
kilograme.
Cât trăiește o pisică?
Pisicile sănătoase trăiesc în medie 15 ani, iar unele pot ajunge chiar până la 19 ani. Însă cât
trăiește o pisică depinde de fiecare. Contează genele sale, precum și alți facturi. Bolile sau o
nutriție deficientă pot să aibă o influență negativă asupra vârstei pisicilor.
Cum să acomodezi o pisică nouă în casă – echipamente de bază și sfaturi

Pisica poate fi speriată în primele zile în noua casă. Asigură-te că iei toate măsurile pentru a
o acomoda.
Urmează să aduci un pisoi acasă? Felicitări! Acum trebuie să găsești o metodă să
obișnuiești o pisică nouă în casă. Pisicile sunt creaturi unice, pe atât de independente, cât și
de sensibile. Multe pisici simt, cu mustățile lor delicate, starea de spirit a omul lor și le place
să îl consoleze când este cazul. Sensibilitatea lor și simțul seismografic sunt atât de
pronunțate, încât ele pot presimți fenomene precum cutremure și furtuni.

Cuprins
1. Cum acomodezi pisica în noua casă: când omul și pisoiul trăiesc împreună
2. Cum să acomodezi pisoiul cu noua casă: timp pentru joacă, distracție și
relaxare
3. Cum să obișnuiești puiul de pisică cu litiera
4. Boluri și fântâni de apă – și despre bun gust
5. Culcușurile și vizuinile pentru pisici – oaze pentru dormit și relaxare

Cum acomodezi pisica în noua casă: când omul și pisoiul trăiesc împreună
Deși sunt foarte sensibile, pisicile sunt și extrem de independente și trăiesc cum vor. Astfel,
viața cu o pisică nu va fi niciodată plictisitoare. Însă, înainte de adopție, gândește-te cum poți
să o împaci cu condițiile tale de viață și cu casa ta. Pisica poate să își petreacă ziua complet
singură, însă va fi mai mulțumită dacă te are acasă. Singurătatea nu este stilul de viață pe
care l-ar alege. De aceea, dacă nu petreci mult timp acasă e în interesul pisicilor să aibă un
măcar încă companion felin. Asemenea, pisica va aprecia dacă o mângâi și îi pui mâncare
de mai multe ori pe zi.
Înainte de a îți lua un pisoi, ar trebui să te gândești ce faci cu el când mergi în vacanță. Sau
cine poate să aibă grijă de el, dacă e cazul. Odată ce te-ai hotărât că vrei un animal de
companie, pregătește-te din timp și mobilează casa într-un mod potrivit pentru acesta,.
Amenajează locuința pentru a fi cât mai confortabilă pentru toți cei care trăiți sub același
acoperiș.
Având în vedere gama largă de produse pentru pisici, să cauți inspirație online în timp ce te
pregătești pentru adopție, e foarte distractiv și face anticiparea noului membru al familiei mai
plăcută. Felina ta se va bucura dacă îi dai cât mai multe ocazii să sară, să vâneze și să se
joace. Îți va mulțumi torcând, ghemuindu-se lângă tine și frecându-se de picioarele tale. Pe
lângă asta, dacă pisica își poate ascuți ghearele pe stâlpi de zgâriat speciali, ai șanse mai
mari ca mobila ta să scape nevătămată.
Cum să acomodezi pisoiul cu noua casă: timp pentru joacă, distracție și relaxare
Atunci când aduci o pisică nouă în casă, trebuie să iei în considerare anumite aspecte.
Printre altele, și faptul că pisoii mici sunt foarte jucăuși și dornici să descopere lucruri noi,
lucru care poate fi periculos într-o casă nepregătită de dinainte. Atât pentru pisică, cât și
pentru mobila ta.
Dacă pisica își încearcă ghearele pe canapeaua ta preferată și scoate fire din ea,
reacționează pozitiv și arată-i de exemplu mobilierul pentru zgâriat pe care l-ai pregătit
special pentru ea.

Pe de altă parte, poți și stimula instinctul de joacă și de explorator al pisoiului cu jucării


frumoase, cum ar fi o undiță pentru pisici. Astfel, te poți bucura de curiozitatea pisicii tale.
Toate lucrurile care se mișcă înainte și înapoi, ca un șoricel în sălbăticie, i se par interesante
pisicii.
Pisicile de interior apreciază și mai ales au nevoie să se distreze cu stăpânul lor. Ideal ar fi
ca un sfert până la o treime din zi să fie dedicată jucatului cu pisica. Un Catit Play 'n
Scratch, de exemplu, care combină mai multe aspecte interesante pentru pisică, este foarte
potrivit pentru acest scop: are o placă de ascuțit ghearele cu iarba-mâței, o minge și o jucărie
cu arc, stimulând creativitatea și caracterul jucăuș al felinei tale la maxim.
Cu toate acestea, pisicile sunt și niște creaturi foarte independente, descurcărețe și sunt
fericite dacă își pot ocupa timpul cu o perniță de jucărie pentru pisici, de exemplu. Experții
cred că atunci când pisicile prind șoareci, ele le arată oamenilor – care nu sunt atât de
pricepuți la asta – cum să vâneze.
Fă-i o favoare pisicii și prefă-te că ești uimit de cum își omoară prada – fie că e vorba de un
șoricel adevărat din grădină sau o jucărie pentru pisici. La fel ca oamenii, pisicilor le place
să facă ce se potrivește felului și temperamentului lor. Și ar trebui să îi oferi ocazia să o facă.

Cum să obișnuiești puiul de pisică cu litiera


Pisicile sunt foarte preocupate de igienă și pot fi chiar un pic mofturoase dacă litiera nu este
curată. Așa că e important să o cureți foarte regulat. Chiar dacă ai pregătit totul cum trebuie
pentru ea, e posibil ca pisica să mai aibă câte un accident și să nu folosească litiera. În acest
caz, nu ar trebui să o cerți, ci să fii înțelegător și să afli motivele ei. Dacă se întâmplă mai
des, poate fi vorba de o boală.
Atunci ar trebui să mergi la un veterinar competent, care să poată să te lămurească dacă, de
exemplu, o infecție la vezică este motivul urinărilor accidentale. Însă, înainte de a face asta,
verifică dacă toaleta felinei este destul de curată. Litiera ar trebui să aibă suficient spațiu
pentru ca pisica să se simtă confortabilă. Poți afla informații despre litiera corectă pentru
pisica ta în articolul nostru „Cum aleg litiera potrivită?”.
Litierele sunt făcute conform nevoilor pisicilor, pentru a își putea face nevoile relaxate, fără
să se simtă încolțite. Au nevoie de spațiu mai ales atunci când își îngroapă cu grijă resturile
în litieră, la fel cum ar face dacă ar fi în natură. Poți alege, pentru mai multă intimitate, o
litieră acoperită. Așa te asiguri că nu scapă eventuale mirosuri nedorite prin casă.
Avem și o mare varietate de produse pentru litiera pisicii. Încearcă diferite tipuri de nisip și
află ce tip îi place cel mai mult pisicii. Poți alege din numeroase opțiuni – de la Tigerino
Crystals Lavandă până la așternut din fibre vegetale Greenwoods pentru cumpărătorii
care sunt îngrijorați pentru mediul înconjurător. Pisica ta alege cu siguranță litiera de fiecare
dată, dacă aceasta este pe placul ei.
Boluri și fântâni de apă – și despre bun gust
Pisicilor le place să mănânce. E important să le placă foarte mult hrana, pentru ca ele să se
simtă cu adevărat acasă. Pentru că nu doar oamenilor, ci și blănoaselor noastre le place să
se întoarcă acolo unde mâncarea este bună. Iubirea trece prin stomac și pentru pisici.
Pisicile au nevoie de hrana și apa potrivită pentru a fi mulțumite din punct de vedere culinar.
Încă de când pregătești locuința pentru noua pisică, asigură-te că bolurile de mâncare și
apă sunt în locuri separate. În sălbăticie, există riscul ca apa să fie contaminată cu sânge
sau cu părți din pradă.
De aceea, o felină are instinctul de a bea apă din alt loc decât cel în care a mâncat.
Recreează acasă condițiile preferate de feline în natură și pune bolul de hrană la câțiva metri
de bolul cu apă. Asemănător, fântânile cu apă ar putea fi atractive pentru pisici, pentru că
lasă apa să formeze bule. Acest lucru imită mișcarea apei dintr-un iaz, de exemplu, unde
pisica ar alege să-și potolească setea în natură. Apropo, un bol bun este făcut din sticlă,
ceramică sau inox de înaltă calitate.

Știm deja că o cantitate moderată de mâncare este benefică pentru sănătatea pisicii. Dacă
pisica se simte slăbită din punct de vedere fizic, poți bineînțeles să îi dai un plus de mâncare
din când în când. Suntem siguri că pisicii tale îi va face plăcere să mănânce dintr-un bol
frumos de ceramică. Bonus, bolurile cu motive frumoase sau amuzante înfrumusețează
locuința. Atât omul, cât și pisica vor aprecia.

Un castron cu fund anti-alunecare este foarte la modă și oprește pisica din a împinge bolul
prin casă atunci când este bucuroasă că mănâncă. Dacă ești destul de norocos să ai mai
mult de o pisică în casă, ar putea ajuta să le oferi pisicilor mai multe locuri de unde să poată
mânca. Astfel previi o așa numită „epuizare a resurselor”. Asta înseamnă că pisicile vor să
pună stăpânire pe mâncare sau pe locul de unde mănâncă.
Ele arată acest lucru, de exemplu, dând cu lăbuța una către cealaltă sau blocând accesul la
bol. Același comportament îl poți observa la suportul de ascuțit gheare al pisicii sau la culcuș.
Astfel de comportamente pot cauza uneori tensiune. Poți preveni acest lucru oferindu-i
fiecare pisici propriul spațiu. Asta îți va garanta pace într-o casă cu mai multe pisici. În ceea
ce privește mâncarea, în general poți fi sigur că, dacă pisicii îi place, o duce bine. Și dacă
pisica o duce bine, și persoana cu care împarte locuința este fericită.

Culcușurile și vizuinile pentru pisici – oaze pentru dormit și relaxare


Unul din „hobby-urile” preferate ale pisicilor este să doarmă. Au multe în comun cu unii
oameni. Pisicilor le place să își petreacă ziua lenevind. Ele se află pe tărâmul viselor până la
16 ore pe zi (76%). Le place să doarmă mai ales în zilele ploioase, pentru că știu că nu
ratează nimic afară. În timpul somnului, pisicile procesează ce au experimentat în timp ce
vânau, se jucau și săreau prin casă.
Somnul este și o sursă relaxantă de energie pentru pisică, pentru că viața de prădător
consumă multă energie. Dar și dacă e vorba de o felină care nu își petrece mult timp vânând,
dormitul rămâne unul dintre obiceiurile preferate. Atunci când obișnuiești un pisoi cu noua
casă, ar trebui să fii conștient că micuții dorm până la 90% din zi. Și indiferent că dorm sau
se joacă – puii de pisică sunt extrem de drăguți!
Este estențial să ai în locuință spații bune pentru dormit. Astfel, se va simți mai bine pisica
nouă în casă. Pisicii îi place să ne arate cum se doarme. Având atât de multe paturi
pufoase, vizuini de pisici și culcușuri de unde să aleagă, e de înțeles că pisicile preferă
reprizele îndelungate de somn.
Apropo, atunci când dorm, temperatura corpului pisicii scade considerabil. Cu ajutorul unui
pat moale sau a unui culcuș, te poți asigura că acesteia îi e bine și cald tot timpul și că nu
răcește.

Le place să doarmă și pe zonele moi ale căsuțelor de pisici. Astfel, căsuța e potrivită pentru
diverse preferințe pisicești – de la ascuțit gheare la dormit. Tot timpul e plăcut să vezi o
pisică cum se trezește din somn și își întinde toți mușchii. Unele adoptă și poziția tipică cu
fundul în sus sau merg la suportul pentru ascuțit gheare ca să se întindă și mai bine. Nu
deranja pisica în această fază importantă de regenerare, ca să poată să își încarce calm
bateriile pentru aventurile sale, fie că sunt mici sau mari.
Mai devreme sau mai târziu pisica se va ridica voluntar – cel târziu când i se face foame. Și,
după cum știm deja, acesta este un fenomen destul de comun printre blănoasele noastre.
După ce a fost hrănită, deseori ea se întinde din nou și se culcă la loc. Eat, sleep, repeat.

S-ar putea să vă placă și