Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
include rețete special ajustate în funcție de etapele din viața pisicii, de când e
pui și până la bătrânețe. Toți nutrienții importanți, vitaminele și mineralele din Purina ONE vor
ajuta pisica dumneavoastră să trăiască mai mult și să aibă o viață sănătoasă și activă.
Purina ONE cu formula specială Actilea creată special pentru a ajuta sistemul imunitar al
pisicii. Purina ONE Adult este special creată conform cerințelor de nutriție ale pisicilor adulte.
Rețetele Purina ONE Adult țin cont de mai multe aspecte ale sănătății pisicii.
Vocalizare
Vaccinarea pisicii este importantă pentru sănătatea acesteia, mai ales dacă este o pisică de
exterior
Pentru ca pisica ta să fie sănătoasă și ca să te poți bucura de ea mult timp, ar trebui să o
vaccinezi. În caz contrar, pisicile pot suferi de boli grave care ar putea avea urmări
permanente sau, în cel mai rău caz, pot duce la moartea acesteia. Doar veterinarii se pot
ocupa de vaccinarea pisicii. De asemenea, doar ei au voie să completeze carnetul de
sănătate al acesteia.
Cuprins
1. Ce trebuie să iau în considerare înainte de vaccinare?
2. La ce vârstă se vaccinează pisica?
3. Este necesară vaccinarea pisicii de apartament?
4. Ce vaccinuri se recomandă pentru pisici?
5. Vaccinarea pisicii: schema de vaccinare recomandată pentru pisici
6. Ia în considerare următoarele vaccinuri
Prin intermediul fiecărui vaccin sunt injectați agenți patogeni în pisică, dar aceștia nu
cauzează nicio boală. Cu ajutorul acestora, pisica își formează așa numiții anticorpi. Aceștia
previn pisica din a contacta diverse boli.
Răceala felină
Răceala felină este cauzată de calicivirus sau virusul herpes. Denumirea inofensivă te poate
induce în eroare. De fapt, boala este extrem de infecțioasă și poate duce la pneumonie sau
chiar la pierderea vederii pisicii. În cel mai rău caz, dacă nu este tratată, poate fi fatală. Pisica
trebuie vaccinată la vârsta de 8 săptămâni. Dacă pisica are acces afară, veterinarii
recomandă vaccinarea anuală, în timp ce o pisică de apartament poate fi vaccinată doar o
dată la trei ani.
Rabie
Rabia este fatală după infecție. Vaccinul antirabic oferă protecție nu doar animalului, ci și
stăpânului acestuia. Pentru că rabia se transmite de la pisici la oameni și poate fi fatală și
pentru oameni. Conform WHO circa 50,000 de oameni mor anual de rabie. Aceasta este
cauzată de virusul rabic (virusul Lyssa). Vaccinul antirabic este obligatoriu dacă vrei să duci
pisica într-o călătorie în străinătate. În general pisicile ce au acces afară sunt cele afectate de
rabie. Vaccinarea pisicii împotriva rabiei trebuie făcută la vârsta de 12 săptămâni. Acest
vaccin trebuie repetat o dată la doi sau trei ani, în funcție de preparat. Un veterinar îți poate
da mai multe informații.
Vrei să știi dacă pisica ta are chef de joacă, sau meditează, sau are o zi proastă? Iată cum îți
dai seamna:
Bucurie. Când pisica ta este bucuroasă ea stă, în picioare sau întinsă, torcând, cu
ochii pe jumătate inchiși, cu pupilele ingustate, coada liniștită, urechile date pe spate. Dacă
este cu adevărat fericită, ea va frământa o suprafață moale.
Jucăușă. Pisica jucăușă are urechile înclinate în față, coada ridicată, mustățile întinse
în față și pupilele dilatate. Întrucât de cele mai multe ori joaca înseamnă vânătoare, felina ta
va urmări prada (o jucărie, sau pe tine), lăsându-se jos, cu fundul ușor ridicat. Va scutura
ușor din fund și va sări să prindă prada. O va prinde, o va mușca, o va arunca pe podea și o
va lovi până când jucăria va muri.
Iritată, supra-stimulată. Pisica iritată are pupilele dilatate, urechile plecate pe spate,
și coada ondulată, bătând ritmic și nervos. Felina va mârâi, sau te va mușca ușor, pentru a te
avertiza să încetezi să o atingi. Joaca intensă se poate transforma ușor în supra-stimulare,
rezultând astfel mușcături și zgârieturi.
Nervoasă, anxioasă. O pisică nervoasă are urechile aplecate lateral sau pe spate,
pupilele dilatate, coada între picioare. Ea va circula prin casă târâș, paralalel cu podeaua,
câutând un loc unde să se ascundă. Deasemenea, se va așeza undeva cu fața spre un
perete, pentru a evita contactul cu oricine.
Fricoasă, speriată. Felina speriată are urechile lăsate pe spate, paralel cu capul,
mustățile înclinate și spatele arcuit, blana și coada ridicate. Deasemenea, ea va vocaliza
insistent.
Defensivă. Felina defensivă are o poziție grămădită, urechile lăsate pe spate,
mustățile îndreptate spre spate, coada pe lângă corp și pupile dilatate. Ea va mieuna tare, va
hârâi și va scuipa.
Agresivă. Pisica agresivă are urechile înclinate spre spate, pupilele subțiri, coada
ridicată sau așezată cu blana zbârlită. Felina agresivă va privi insistent cealaltă pisică și va
vocaliza pentru a o intimida.
23 de comportamente bizare ale pisicii
O zicală foarte populară în rândul oamenilor sună cam așa „Pisicile sunt nebune”. Deși unele
comportamente ale pisicii ne fac să credem că sunt nebune, ele sunt justificate de unele stări
de spirit sau sentimente pe care le are felina ta. Dacă împarți locuința cu o felină, cu
singuranță ești obișnuit cu următoarele comportamente:
Când pisica îți atacă piciorul, sau papucul pur și simplu își
exerseaza instinctual de vânător (salt, prins, mușcat). Pentru ea, acest gest poate fi și în
joacă. Dacă ești atacat, intră în jocul ei, sau distrage-i atenția cu un laser pe care să-l
vâneze.
Comportamentul hiperactiv al pisicilor
Ce putem face?
Majoritatea problemelor cauzate de hiperactivitate, pot fi prevenite, sau chiar vindecate, dacă
pui la dispoziţia felinei jocuri şi exerciţii care să-i ocupe timpul şi energia. Aşează-te pe podea
şi joacă-te cu pisica ta, nu-i arunca o jucărie şi o lăsa să se joace singură. Leagă o jucărie de
o bucată de aţă şi târâi-o prin casă, lăsând felina să o vâneze şi să o atace.
Pisoii neînţărcaţi
Uneori pisoii rămân cu dorinţa de a suge, de a se alăpta, chiar şi când sunt adulţi. În aceste
condiţii, pune la dispoziţia felinei o jucărie pe care să o poată suge sau linge fără a risca să
aibă probleme de sănătate. Dacă ea alege să te lingă pe tine, nu o lăsa; fie o stropeşti cu
apă, cu ajutorul unui pulverizator, fie faci un zgomot puternic, pentru a-i arăta că nu eşti de
acord cu acest comportament.
Comportamentul nocturn
Dacă ceea ce te deranjează cel mai mult este comportamentul nocturn al felinei tale,
încearcă să o dresezi să-şi schimbe ritmul de viaţă. Dacă felina nu are nici un fel de activitate
în timpul zilei, ea va dormi. Seara, în loc să laşi felina să moţăie în timp ce tu butonezi
telecomanda televizorului, mai bine te joci cu ea. Dacă reuşeşti să o oboseşti în timpul serii,
ai mai mare şanse ca ea să doarmă în timpul nopţii. Dacă însă, ea insistă să se joace
noaptea, pune-i la dispoziţie activităţi care nu te deranjează în nici un fel, cum ar fi jucării
moi, de burete sau de pluş.
Este foarte greu pentru o pisică care trăiește doar în casă să își
păstreze silueta subțire și slabă. O pisică care trăiește într-un spațiu stabil, cald însă destul
de restrâns are foarte puține șanse să facă mișcare. Lipsa mișcării duce în timp la creșterea
în greutate pentru pisicile care stau doar în casă.
Prima regulă pentru pisicile crescute doar în casă este să eviți supra hrănirea. Supra-
hrănirea este principala cauză a obezității, iar aceasta poate cauza o serie de alte probleme
de sănătate, afectând inima și crescând riscul la diabet. Este foarte ușor să dai prea multă
mâncare pisicii tale dacă nu măsori cantitatea de hrană pe carea aceasta o primește la
fiecare masă în timpul unei zile. Deasemenea încearcă să eviți gustările dintre mese dar și
laptele.
Însă mâncarea este doar una din cauzele îngrășării pisicii tale. Lipsa de mișcarea contribuie
și ea la creșterea în greutate a unei pisici care trăiește doar în casă. Pentru a mări gradul de
activitate pe care pisica ta o desfășoară în cursul unei zile pune în practică următoarele
sfaturi:
Stabilește un program zilnic de joacă cu pisica ta. Pisicilor le place să alerge după o
minge, sau un șoricel, sau după o lumină de la laser;
Cățăratul pe turnurile speciale pentru pisici prezintă deasemenea interes pentru pisica
ta și contribuie la mișcarea zilnică;
Pune mâncare uscată într-o minge pentru recomense. Astfel pisica este nevoită să
alerge după minge pentru a obține hrana și va face mai multă mișcare.
Așează-i mâncarea undeva sus (la capătul scărilor, pe turnul de joacă, pe mașina de
spălat) pentru a o forța să depună efort să ajungă la ea.
Dacă este posibil, găsește o cale să o lași să se plimbe puțin pe afară (în grădină, pe
scara blocului, etc.)
Încurajează-ți pisica să mărească cantitatea de apă pe care o bea în cursul unei zile,
deoarece pisicile care trăiesc doar în casă sunt supuse riscului apariției problemelor ale
tractului urinar. Pentru aceasta poți folosi fântâni de apă pentru pisici, sau o varietate de
vase cu gura largă; unor pisici le place să bea apă de la robinet.
După cum îți imaginezi, există o varietate de produse alimentare special create pentru a
satisface nevoile pisicilor care trăiesc doar în interior. Un regim alimentar cu asemenea
produse prezintă unele avantaje:
Este bogat în proteine și au un conținu scăzut de calorii pentru a reduce depozitarea
grăsimilor;
Au un conținut echilibrat de minerale care reduc riscul apariției problemelor tractului
urinar;
Au în compoziție un nivel ridicat de fibre greu digerabile cu conținut scăzut în calorii
care ajută la eliminarea ghemurilor de păr înghițite de pisica ta;
Prezintă fibre fermentabile speciale care reduc mirosul fecalelor și optimizează
bacteriile intestinale. Aceste fibre ajută la formarea de fecale de dimensiuni mici și
ferme care sunt mai ușor de îndepărtat;
Această hrană este deasemenea bogată în nutrienți necesari pentru menținerea unei
blăni sănătoase a pisicii tale.
O pisică care trăiește doar în casă poate fi fericită și sănătoasă însă trebuie să te asiguri că
nu îi oferi prea multă hrană și că o ajuți să facă mișcare în fiecare zi. Astfel reduci nu doar
riscul ca pisica ta să devină obeză ci și plictiseala ei.
Deși toate imaginile arată pisoii bând lapte, este total incorect să
dai lapte de vacă pisicilor nou născuți. Deși pisoii au enzime de lactază în organism, acestea
nu sunt suficiente pentru a putea lupta contra cantităților semnificative de lactoză din laptele
de vacă. Deasemenea, laptele de vacă conține cantități semnificative de cazeină, care sunt
dăunătoare sistemului digestive al pisoilor.
Dacă ai în jur sau în familie pisoi tineri, care încă nu sunt înțărcați și mama lor nu mai este,
nu îi hrăni cu lapte de vacă, ci cu un înlocuitor de lapte special facut pentru pisici, pe care îl
găsești în petshopuri. Acest tip de lapte este modificat astfel încât să fie similar cu laptele de
pisică, în ceea ce privește compoziția. Laptele special pentru pisici are cantități reduse de
cazeină, zer și lactoză. Astfel, dacă trebuie să alăptezi pisoi cu biberonul, apelează la acest
lapte.
În general, e bine ca felina ta să mănânce doar hrană dedicată ei, aceasta conținând
toate vitaminele și proteinele de care are nevoie pentru o dezvoltare normală. Desigur, cu cât
hrana aleasă este de mai bună calitate, cu atât și pisica ta se va simți mai bine. Însă, unii
stăpâni preferă să ofere pisicii și hrană de la masa lor. Ne amintim cu toții cum creșteau
pisicile în curtea bunicii, rozând oase sau ce le era aruncat de la masă și bând lapte. Nu este
greșit să hrănești pisica și cu hrană de la masa ta, însă înainte să o faci, asigură-te că
alimentele oferite nu-i fac mai mult rău decât bine. Există numeroase alimente care sunt
toxice pentru felina ta.
Iată ce gustări ar putea primi pisica ta, fără a-i fi pusă în pericol sănătatea:
Somon. Fiind o sursă foarte bună de proteine și omega 3, somonul poate fi o gustare
delicioasă pentru pisica ta. Unele conserve au la bază care de somon. Deși unele
tipuri de carne pot fi mâncate de pisică în stare crudă, asigură-te că somonul este gătit
înainte să ajungă în „farfuria” pisicii.
Spanac. Deși mai puțin apetisant, spanacul este o sursă foarte bună de vitamine și
minerale precum vitamina A, C, K, Fer și calciu. Dacă felina are pietre la rinichi sau
alte afecțiuni ale vezicii urinare determinate de o supra acumulare de calciu, e mai
bine să eviți spanacul în dieta ei.
Ulei de pește. Uleiul de pește este cel mai des întâlnit sub formă de pastile. În cazul
pisicilor, consultați medicul veterinar înainte să luați decizia de a-i administra pisicii
pastile cu ulei de pește. Cercetările au demonstrat că printre beneficiile pe care uleiul
de pește le are asupra pisicii se numără o piele hidratată și blană pufoasă și
sănătoasă, mai ales în sezonul rece.
Ouă. Bogate în proteine și vitamina B, ouăle reprezintă un alt aliment sigur pentru
felina ta. Pentru a evita riscul apariției unor boli determinate de alimentație
necorespunzătoare, asigură-te că fierbi oul, sau îl gătești sub o altă formă înainte să-l
mănânce pisica. Ouăle crude sunt un pericol pentru feline.
Pepene galben. Deși nu te-ai gândit vreodată că felina ta ar putea mânca pepene
galben, acesta este foarte bogat în antioxidanți și beta-caroten. Acestea din urmă
ajută la menținerea sănătății pielii și ochilor pisici.
Carnea de pui. Având în vedere că felinele au fost „obligate” de mediu să devină
carnivore, corpul lor nu este întodeauna pregătit să digere mâncăruri fibroase. Cu
toate acestea, carnea de pui poate fi foarte ușor digerată de stomacul pisici tale. Atât
timp cât e bine gătită, carnea de pui poate fi o sursă foarte bună de proteine slabe.
Încearcă să îndepărtezi pielea de pe carne înainte să o oferi picii, aceasta fiind prea
grea pentru sistemul ei digestiv.
Banane. Bananele reprezintă un alt fruct foarte benefic pentru dieta unei pisici, dacă o
poți convinge să le mănânce. Bananele sunt bogate în potasiu și fibre solubile,
ambele foarte importante pentru sănătatea felinei tale.
Fulgi de cereale. Fulgii de cereale reprezintă o sursă bună de energie și vitamina B
pentru pisica ta. Cu toate acestea, puține pisici vor mânca de bună voie acest aliment.
Dacă totuși pisicii tale îi plac, asigură-te că are acces la cantități mici zilnice, pentru a
nu-i îngreuna procesul de digestie.
Bostan. Poate o pisică să mănânce bostan? Nu doar că bostanul este un aliment cu
un număr redus de calorii și cu un număr ridicat de fibre,dar bostanul ajută și la
rezolvarea problemelor legate de constipație. Pentru a convinge felina să mănânce
bostan, îl poți amesteca în hrana umedă preferată.
Brânzeturi. Înainte de a-i da pisicii tale să mănânce brânzeturi asigură-te că nu suferă
de intoleranța la lactoză. Dacă știi sigur că felina poate digera lactoză, îi poți oferi
gustări mici, însă este de preferat să alegi brâzneturi dense precum Ceddar sau
Gouda. Aceste brânzeturi sunt bogate în calciu și proteine.
Pâine. Există o vorbă în popor care spune că „nici câinii nu mănâncă pâine goală”.
Parțial este adevărat, însă are și consumul de pâine beneficiile lui. Pâinea este bogată
în proteine și fibre, ambele foarte benefice pentru sănătatea felinei tale.
Mere. Bogate in fibre și vitamina C, merele sunt deasemenea recomandate pentru
felina ta, atât timp cât sunt mâncate fără coajă.
Afine. Există unele tipuri de hrană uscată care au în componenșă și afine, acestea
fiind bogate în vitamina A și C. Cu toate acestea, nu cred că vei putea convinge
vreodată o pisică să mănânce afine proaspete.
Mazăre. Fiind bogată în vitamina A și C mazărea este un alt aliment care se
regăsește în unele conserve cu hrană pentru pisici. Însă, ea poate fi mâncată fără
probleme și în stare crudă, sau chiar înghetată, dacă felina o preferă așa.
Carnea de curcan. La fel ca și în cazul cărnii de pui, carnea de curcan este bogată în
proteine și este foarte benefică pentru felina ta, atât timp cât este servită în formă
gătită.
Dacă vrei să încerci un aliment nou, cu care felina nu este obișnuită, este normal să
apară unele supărări la nivelul sistemului digestiv al pisicii. Dacă pisica n-a mai mâncat
niciodată până în prezent bostan, cu siguranță organismul ei nu va ști să-l digere. Cu toate
acestea, dacă începi cu cantități foarte mici, încet încet organismul se obișnuiește și nu vor fi
probleme în viitor,
Nu este recomandat ca o pisică să trăiască doar cu hrana primită de la masa
stăpânilor. În aceste cazuri, apar unele deficiențe în ceea ce privește cantitatea de proteine,
vitamine, fibre, etc. Încearcă să găsești un echilibru, astfel încât pisica ta să primească toate
suplimentele de care are nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă.
Comunicarea pisicii – limbajul mirosului
Simţul mirosului este definitoriu pentru felina ta. Pentru ea, miresmele determină statusul
sexual, dar sunt folosite şi pentru a transmite mesaje, pentru a interacţiona social şi pentru a
identifica teritorii.
Pentru a înţelege mai bine cât de important este mirosul pentru felina ta, fă o analogie cu
oamenii. Oamenii au între 5-20 milioane celule care analizeată mirosul. Pisicile au
aproximativ 67 milioane de astfel de celule. Deşi noi, oamenii, nu avem toate uneltele
necesare pentru a înţelege mirosul felinelor, putem să recunoaştem şi să
înţelegem comportamentul lor bazat pe diferite arome.
Parfumul şi împroşcatul
Pisicile comunică între ele şi cu stăpânii lor în mai multe feluri. De la o anumită poziţionare a
urechilor, a ochilor, sau a cozii, la mieunat, hârâit sau sporovăit, felinele nu rămân fără un
mijloc de comunicare, chiar dacă trebuie să apeleze la blana lor pentru a transmite un mesaj.
Limbajul blănii pisicii
Blana unei pisici relaxate îi acoperă corpul în straturi uniforme. Felinele nesigure sau
speriate folosesc blana zburlită, perpendiculară pe corp, pentru a părea mai mari decât sunt
şi a intimida adversarul. Blana pufoasă are menirea de a face felinele să pară mai
impresionante şi mai impunătoare; felina foloseşte această blană pentru a ieşi din situaţii
periculoase pentru ea. Când pisica foloseşte această blană ea va fi zburlită pe spate, de la
gât până pe şolduri, iar coada va avea aspectul unei perii de spălat sticle.
De cele mai multe ori pisoii folosesca această poziţie a blănii în timpul jocurilor. Blana
pufoasă nu apare conştient la pisici, ci mai degrabă ca un răspuns automat la starea
emoţională a lor. Asta înseamnă ca blana zburlită poate să apară chiar şi dacă felina doar se
joacă.
Mustăţile pisicii
Mustăţile reprezintă un tip special de păr specific felinelor, care creşte pe lângă botic, la
sprâncene şi uneori pe obraji. Mustăţile sunt lungi şi rigide, însă sunt flexibile şi au o funcţie
senzorială extrem de importantă pentru pisică. Mustăţile au rădăcini adânci în piele, care au
în jurul lor terminaţii nervoase. Aceşti nervi înregistrează chiar şi cele mai mici vibraţii ale
mustăţilor. Acestea pisicii sunt folosite şi ca antene care detectează orice, de la măsurarea
unei intrări înguste la schimbări ale direcţiei vântului şi modificări de presiune. Mustăţile
protejează deasemenea ochii pisicii de riscul rănirii, provocând un reflex spontan, care
închide ochii dacă ceva îi atinge.
Mustăţile pisicii transmit mesaje şi către exterior. Dacă felina este curioasă, mustăţile se vor
aduna spre în faţă, ca şi cum ar vrea să îmbrăţişeze obiectul proaspăt descoperit. Observă
mustăţile felinei tale, data viitoare când deschizi un plic cu mâncare pentru ea.
Mustăţile pisicii relaxate sunt intinse spre exterior. Atunci când felina este speriată, mustăţile
se vor da pe spate, lipindu-se de obraji. Mustăţile sunt foarte sensibile, iar asta face ca felina
să vrea să le protejeze în caz de atac. De cele mai multe ori, poziţia mustăţilor coincide cu
poziţia urechilor, ele transimţând acelaşi mesaj. Observarea limbajului blănii pisicii tale te
ajută să înţelegi starea ei emoţională şi să-i anticipezi acţiunile. Chiar şi pisicile care au blana
scurtă şi deasă pot să folosească blana zburlită. Acest mijloc de comunicare, alături de
vocalizare, transmite un mesaj foarte clar către stăpâni.
Comunicarea pisicii – limbajul cozii
Felinele comunică printr-un sistem complex de semne şi sunete pe care nici specialiştii în
domeniu nu-l cunosc în totalitate. Semnalele ajută la definirea şi consolidarea poziţiei sociale
a pisicii şi facilitează relaţiile pisică-pisică, pisică-om, pisică-câine, sau alte animale.
Comunicarea silenţioasă poate fi la fel de subtilă precum o mişcarea tremurândă a cozii.
Dacă nu înţelegi corect semnalul trimis de felina ta şi acţionezi greşit într-o anume direcţie, te
poţi trezi cu un hârâit nervos, sau chiar cu un atac din partea ei.
Coada zburlită
Urmărirea blănii de pe coada felinei este deasemenea importantă. Dacă blana este ridicată,
zburlită, stând perpendicular pe coadă, înseamnă că felina ta este extrem de excitată. Dacă
coada zburlită este ridicată drept în sus, sau doar paralel cu solul, felina ta se pregăteşte să
atace. Coada zburlită, asemănătoare unei perii de spălat sticle, ţinută în formă de U este
semn de frică. Dacă felina este atacată în acest moment, ea nu va ezita să riposteze.
Ascunderea cozii între picioare este semn de frică întensă. Asta nu înseamnă, însă, că în
cazul unui atac, pisica nu va riposta cu ghiare şi dinţi. Această poziţie este deseori însoţită de
hârâit, mârâit şi scuipat, iar pisica speriată se va ghemui cât mai mult posibil şi va da urechile
pe spate. Desemenea, felina se poate rostogoli pe spate pentru a lăsa toate cele 4 seturi de
ghiare la iveală. Unii stăpâni pot interpreta acest gest ca unul de joacă, însă este unul destul
de periculos pentru cel care îndrăzneşte să o atingă.
Externarea de la clinică
Operația de sterilizare
Deși pare o joacă, pisica ta suferă o operație majoră în care este implicată și o anestezie
generală, ceea ce inseamnă că ea va fi inconștientă în timpul operației. În timpul operației,
medicul veterinar îndepărtează uterul și ovarele pisicii printr-o incizie mică a peretului
abdominal. Tăietura este cusută fie cu ațe resorbabile, fie cu ațe care trebuie scoase după
10-14 zile.
Locul inciziei
În cazul sterilizării, locul în care a fost făcută tăietura nu trebuie să prezinte nici un tub de
drenaj. Este normal ca locul inciziei sa fie puțin roșu și umflat. Dacă pisica ta te lasă,
încearcă să verifici locul inciziei cel puțin o dată pe zi pentru a observa apariția unei roșeli
excesive, sânge, scurgeri sau dacă operația a crăpat.
NU curăța locul operației cu nici un fel de soluție și NU-l unge cu nici un fel de cremă.
Cusături
În mod normal, pisica ta nu are cusături externe. În cazul motanilor, nu sunt cusături de loc.
Majoritatea medicilor folosesc ațe resorbabile pentru cusăturile din interior, iar pielea de la
suprafață se unește cu ajutorul adezivului chirurgical. Există însă medici care preferă să
coase pielea cu ațe neresorbabile, pe care le scot mai apoi la 10 – 14 zile de la operație.
Ambele metode sunt sigure pentru pisica ta.
Cicatrice
Hrănire
Din cauza anesteziei, pisica ta va prezenta amețeli, ceea ce îi va tăia pofta de mâncare
aproape în totalitate. În aceste condiții, hrana trebuie reintrodusă trepat. Pune-i la dispoziție o
porție mică de hrană și apă curată imediat cum se trezește. Dacă vezi că începe să vomite,
nu-i mai da mâncare până a doua zi. La o zi după operație, pune-i din nou la dispoziție hrană
și apă curată.
Nu schimba dieta pisicii tale și nu-i da resturi de la masă, lapte sau orice altă hrană pe care o
mănânci tu. Acesta hrană poate ascunde unele efecte secundare care pot apărea după
operația de sterilizare. Apetitul pisicii tale ar trebui să revină complet în 24 de ore de la
operație.
Dacă pisica ta are mai puțin de un an, continuă să îi dai hrană pentru pui. Pisica ta este încă
în proces de creștere până la vârsta de un an și are nevoie de toate proteinele aflate în
hrana pentru pisoi pentru a se dezvolta normal. Abia după vârsta de un an poți să treci la
hrană pentru pisici sterilizate.
Mișcarea
Procesul de vindecare după operația de sterilizare la pisici durează între 7 și 10 zile. În
această perioadă orice activitate care presupune efort poate perturba procesul de vindecare.
Unele animale sunt active după operație, în timp ce altele sunt foarte liniștite. Dacă pisica ta
este una activă, este important să limitezi mișcările pe care le face pe parcursul perioadei
de vindecare. În timpul perioadei de recuperare după sterilizare, pisica trebuie ținută doar
în casă, unde mediul este curat, uscat și cald. Nu lăsa pisica să alerge, să sară, să se joace,
să înoate sau să facă orice alt efort în perioada de 10 zile de recuperare.
Complicații posibile
Sterilizarea este o operație sigura, însă asta nu înseamnă că nu pot apărea complicații.
Roșeața și umflătura ușoară trebuie să dispară în primele zile. Dacă însă observi gingii
palide, depresie, vomă, diaree, scurgeri sau sângerare din incizie, dificultăți de urinare,
respirație greoaie, scăderea poftei de mâncare sau moleșeală completă trebuie să te întorci
la medicul veterinar.
Comunicarea pisicii – limbajul ochilor
Ce să NU faci
Încearcă să eviți folosirea metodei „Vezi, nu-ți face rău” pentru a rezolva problema
fricii pisicii tale. Această tehnică este utilă doar dacă sentimentul de frică este
superficial și presupune expunerea pisicii la locul sau lucrul de care se teme până
când nu mai arată semne de frică și se relaxează. Pentru teama mai profundă,
această tehnică nu va face altceva decât să streseze pisica și mai tare.
Evită pedepsirea pisicii pentru că îi este teamă, chiar dacă își manifestă frica printr-un
comportament agresiv. Pedeapsa va înrăutăți sentimentul de frică pe care pisica ta îl
simte.
Evită să atingi pisica ta pentru a-i insufla sentimentul de siguranță. Atunci când simt
frica, cele mai multe pisici devind defensive și agresive și pot mușca pe orice încearcă
să le atingă. Pisica ta se va simți mai bine dacă o lași să evite situația care îi crează
teamă decât dacă încerci să o asiguri că totul este ok.
Comportamenul compulsiv la pisici
Cuvântul „compulsiv” descrie nevoie repetitiva și irezistibilă de a acționa într-un anume fel.
Cele mai multe comportamente compulsive sunt reprezentate de activități zilnice precum
hrănirea, torsul, mersul sau sexul, dar dacă acest tip de comportament apare într-un context
greșit, el va sta în calea dezvoltării și funcționării normale a organismului pisicii tale.
Cel mai întâlnit comportament compulsiv la pisici este suptul sau linsul materialelor textile
precum și trasul de păr sau mestecatul părului. Dacă aceste comportamente au loc în mod
compulsiv, pot deveni nocive pentru pisica ta. Pisicile care mănâncă materiale textile pot
suferi obstrucții intestinale; pisicile care se spală prea des pot dezvolta răni ale pielii. Uneori
pisicile devin oarecum obligate să dezvolte un comportament compulsiv care va interfera mai
târziu cu viața ei normală de zi cu zi.
Identificarea cauzei
Odată ce ai exclus cauzele medicale pentru comportamentul compulsiv, trebuie să afli ce
determină pisica sa fie așa de stresată și să găsești soluția pentru această problemă. Printre
factorii care determină dezvoltarea tulburărilor compulsive la pisici se numără:
Anxietatea cauzată de separare, mai ales dacă cineva din familie lipsește pentru o
perioadă îndelungată, sau dacă un membru al familiei sau un alt pet a murit sau a
părăsit locuința;
Venirea unei persoane noi sau a unui nou animal de companie în locuință;
Mutarea într-o locuință nouă;
Accesul în afara locuinței restricționat;
Neadaptarea la traiul exclusive în interior;
Prezența pisicilor în exteriorul locuinței, pe care pisica ta le poate vedea pe fereastră;
Zgomote puternice;
Nevoia de atenție;
Bineînțeles ca majoritatea acestor factori pot fi eliminați, însă dacă nu poți îndepărta sursa
stresului, există modalități să ajuți pisica să se adaptaze.
Ce NU trebuie sa faci
Nu pedepsi pisica dacă prezintă comportament compulsive. Pedeapsa va duce la
intensificarea stresului și astfel pisica ta va prezenta un lins, supt sau ros mult mai compulsiv.
Nu este recomandat să stopezi comportamentul prin contact fizic cu pisica. Spre exemplu,
dacă pisica ta își linge blana întru-un loc în mod compulsiv, dacă o îmbraci cu o hăinuță care
să acopere zona, nu rezovi problema. Deși restricția ajută pe termen scurt, întrucât previne
rănirea imediată a pisicii, este important să găsești o soluție pe termen lung prin rezolvarea
cauzei.
Comportamentul agresiv al pisicii
Agresivitatea este al doilea cel mai întâlnit comportament la pisici. Deși mai puțin interesantă
decât agresivitatea câinilor, agresiunea întâlnită la pisici poate fi cu adevartă fascinantă.
Pisicile au 5 arme potențiale: dinții și cele patru labe cu ghiare. Pisicile pot mușca și pot
provoca răni care sunt dureroase și se pot infecta foarte ușor. Deasemenea pisicile pot
cauza febra zgârieturilor, o boală infecțioasă destul de severă. Luptele dintre pisici nu sunt
fatale, însă pot cauza răni destul de severe care cer îngrijirea din partea medicului veterinar.
Pisicile agresive pot fi un risc pentru locuința și familia ta.
Ce este agresiunea
Agresivitatea reprezintă un comportament de amenințare sau de vătămare asupra unei
persoane sau a unui alt animal. În teorie, toate animalele sălbatice au comportamente
agresive pentru a-și apăra teritoriul sau pentru a se apăra când sunt atacate. Agresivitatea
se referă la un complex de comportamente care apar în diferite circumstanțe având diferite
cause. Problemele legate de agresivitatea pisicilor variază de la pisici care evită țintele
agresiunii la pisica care atacă agresiv.
5. Agresivitate redirecționată
Unor pisici le place să fie mângâiate și ținute în brațe, însă alte pisici nu pot tolera un astfel
de comportament din partea stăpânilor, sau acceptă să fie mângâiate, dar nu luate în brațe.
Agresivitatea cauzate de mângâiat apare atunci când pisica ta devine brusc iritată de
activitatea de mângâiere și mușcă sau zgârie persoana care o mângâie, după care fuge.
Acest tip de comportament agresiv nu este foarte bine înțeles însă specialiștii consider că
anumite contacte fizice pot deveni neplăcute dacă sunt repetate mereu. Contactul similar și
repetat pe anumite suprafețe poate cauza iritație, nervozitate sau chiar durere pentru pisica
ta. Deși la început mângâierea poate fi plăcută, ea poate deveni deranjantă, iar pisica ta va
vrea să te oprești.
Acet tip de comportament agresiv este mai des întâlnit la motani decât la pisici. Când pisica
ta îți de înțeles că vrea să te oprești, ar trebui să o asculți. Principalele semne care indică că
pisica ta vrea să te oprești sunt următoarele:
Întoarcerea rapidă a capului către mâna stăpânului;
Mișcarea agitată a cozii;
Scuturarea urechilor sau rotirea lor către spate;
Neliniște;
Pupile dilatate.
8. Agresivitatea maternală
9. Agresivitatea idiopatică
Care sunt etapele de dezvoltare ale pisicilor
și până la ce vârstă cresc?
Cele șase etape de creștere ale pisicilor au loc pe parcursul primului an de viață. Este
necesar să cunoaștem nevoile pisicii în fiecare dintre aceste faze, pentru a le asigura o
dezvoltare sănătoasă.
Până la ce vârstă cresc pisicile și cât de mari se fac? Asta depinde de genotip pe de o parte,
dar și de factori externi, cum ar fi nutriția. Creșterea pisicilor are loc în șase faze, ce se
desfășoară pe parcursul primului an de viață. Este necesar să cunoști aceste etape de
dezvoltare ale pisicilor, pentru a oferi puiului tău începutul perfect pentru o viață sănătoasă și
pentru a îi oferi tot suportul necesar în timpul procesului de creștere.
Cuprins
1. Cele 6 etape de creștere ale pisicii
2. Cât de mari se fac pisicile?
3. Cât trăiește o pisică?
Cele 6 etape de creștere ale pisicii
Pisicile nasc după circa 66 de zile de gestație. În acest moment, micuțele creaturi nu
cântăresc nici măcar 100 de grame. Totuși, vor deveni niște feline mari și curioase pe
parcursul următoarelor luni.
Creșterea pisicilor poate fi împărțită în stadii diferite:
Etapa 1: prima săptămână de viață
După naștere, puii de pisică sunt orbi și slabi și au mare nevoie de laptele matern. Cunoscut
cu numele de colostru, laptele mamei conține nutrienți importanți și anticorpi ce protejează
micuții (proteine de protecție). Cele din urmă sunt extrem de importante pentru sănătatea
pisoilor, pentru că sistemul imunitar este încă neexperimentat și slăbit după naștere. Blana
lor este încă insuficientă, motiv pentru care puii de pisică au nevoie de căldura protectoare a
mamei lor.
După aproximativ o săptămână de la naștere, pisoii deschid ochii, iar bontul ombilical se
usucă și cade. Pentru a te asigura că pisoii au un început sănătos în viață, fii atent la
greutatea lor zilnică. Poți folosi tabele de greutate pentru a verifica dacă puii de pisică se
dezvoltă normal și ajustează dieta lor dacă e cazul.
Etapa 2: le ies dinții de lapte
În primele săptămâni de viață, puii de pisică nu au forță să facă mai nimic. De aceea, ei își
petrec toată ziua dormind. Dinții de lapte apar în general între săptămâna a treia și a opta de
viață. O pisică are 26 de dinți de lapte, care sunt mult mai mici și mai ascuțiți decât dinții unei
pisici adulte.
Etapa 3: prima masă solidă
După patru săptămâni, pisoii au crescut deja în greutate. Dacă în primele două etape de
creștere ale pisicilor, acestea mai mult au dormit, acum pot, în sfârșit, să alerge și să se
joace cu frații lor. Încep să accepte și mâncare solidă. Este momentul să începi să le
oferi hrană umedă pentru pisici pui. Însă schimbarea nu trebuie să fie prea bruscă. Tractul
gastrointestinal este încă obișnuit cu laptele mamei și trebuie să se acomodeze treptat cu
noua mâncare. Altfel, ar putea apărea diaree, constipare și dureri abdominale.
Pisica poate fi speriată în primele zile în noua casă. Asigură-te că iei toate măsurile pentru a
o acomoda.
Urmează să aduci un pisoi acasă? Felicitări! Acum trebuie să găsești o metodă să
obișnuiești o pisică nouă în casă. Pisicile sunt creaturi unice, pe atât de independente, cât și
de sensibile. Multe pisici simt, cu mustățile lor delicate, starea de spirit a omul lor și le place
să îl consoleze când este cazul. Sensibilitatea lor și simțul seismografic sunt atât de
pronunțate, încât ele pot presimți fenomene precum cutremure și furtuni.
Cuprins
1. Cum acomodezi pisica în noua casă: când omul și pisoiul trăiesc împreună
2. Cum să acomodezi pisoiul cu noua casă: timp pentru joacă, distracție și
relaxare
3. Cum să obișnuiești puiul de pisică cu litiera
4. Boluri și fântâni de apă – și despre bun gust
5. Culcușurile și vizuinile pentru pisici – oaze pentru dormit și relaxare
Cum acomodezi pisica în noua casă: când omul și pisoiul trăiesc împreună
Deși sunt foarte sensibile, pisicile sunt și extrem de independente și trăiesc cum vor. Astfel,
viața cu o pisică nu va fi niciodată plictisitoare. Însă, înainte de adopție, gândește-te cum poți
să o împaci cu condițiile tale de viață și cu casa ta. Pisica poate să își petreacă ziua complet
singură, însă va fi mai mulțumită dacă te are acasă. Singurătatea nu este stilul de viață pe
care l-ar alege. De aceea, dacă nu petreci mult timp acasă e în interesul pisicilor să aibă un
măcar încă companion felin. Asemenea, pisica va aprecia dacă o mângâi și îi pui mâncare
de mai multe ori pe zi.
Înainte de a îți lua un pisoi, ar trebui să te gândești ce faci cu el când mergi în vacanță. Sau
cine poate să aibă grijă de el, dacă e cazul. Odată ce te-ai hotărât că vrei un animal de
companie, pregătește-te din timp și mobilează casa într-un mod potrivit pentru acesta,.
Amenajează locuința pentru a fi cât mai confortabilă pentru toți cei care trăiți sub același
acoperiș.
Având în vedere gama largă de produse pentru pisici, să cauți inspirație online în timp ce te
pregătești pentru adopție, e foarte distractiv și face anticiparea noului membru al familiei mai
plăcută. Felina ta se va bucura dacă îi dai cât mai multe ocazii să sară, să vâneze și să se
joace. Îți va mulțumi torcând, ghemuindu-se lângă tine și frecându-se de picioarele tale. Pe
lângă asta, dacă pisica își poate ascuți ghearele pe stâlpi de zgâriat speciali, ai șanse mai
mari ca mobila ta să scape nevătămată.
Cum să acomodezi pisoiul cu noua casă: timp pentru joacă, distracție și relaxare
Atunci când aduci o pisică nouă în casă, trebuie să iei în considerare anumite aspecte.
Printre altele, și faptul că pisoii mici sunt foarte jucăuși și dornici să descopere lucruri noi,
lucru care poate fi periculos într-o casă nepregătită de dinainte. Atât pentru pisică, cât și
pentru mobila ta.
Dacă pisica își încearcă ghearele pe canapeaua ta preferată și scoate fire din ea,
reacționează pozitiv și arată-i de exemplu mobilierul pentru zgâriat pe care l-ai pregătit
special pentru ea.
Știm deja că o cantitate moderată de mâncare este benefică pentru sănătatea pisicii. Dacă
pisica se simte slăbită din punct de vedere fizic, poți bineînțeles să îi dai un plus de mâncare
din când în când. Suntem siguri că pisicii tale îi va face plăcere să mănânce dintr-un bol
frumos de ceramică. Bonus, bolurile cu motive frumoase sau amuzante înfrumusețează
locuința. Atât omul, cât și pisica vor aprecia.
Un castron cu fund anti-alunecare este foarte la modă și oprește pisica din a împinge bolul
prin casă atunci când este bucuroasă că mănâncă. Dacă ești destul de norocos să ai mai
mult de o pisică în casă, ar putea ajuta să le oferi pisicilor mai multe locuri de unde să poată
mânca. Astfel previi o așa numită „epuizare a resurselor”. Asta înseamnă că pisicile vor să
pună stăpânire pe mâncare sau pe locul de unde mănâncă.
Ele arată acest lucru, de exemplu, dând cu lăbuța una către cealaltă sau blocând accesul la
bol. Același comportament îl poți observa la suportul de ascuțit gheare al pisicii sau la culcuș.
Astfel de comportamente pot cauza uneori tensiune. Poți preveni acest lucru oferindu-i
fiecare pisici propriul spațiu. Asta îți va garanta pace într-o casă cu mai multe pisici. În ceea
ce privește mâncarea, în general poți fi sigur că, dacă pisicii îi place, o duce bine. Și dacă
pisica o duce bine, și persoana cu care împarte locuința este fericită.
Le place să doarmă și pe zonele moi ale căsuțelor de pisici. Astfel, căsuța e potrivită pentru
diverse preferințe pisicești – de la ascuțit gheare la dormit. Tot timpul e plăcut să vezi o
pisică cum se trezește din somn și își întinde toți mușchii. Unele adoptă și poziția tipică cu
fundul în sus sau merg la suportul pentru ascuțit gheare ca să se întindă și mai bine. Nu
deranja pisica în această fază importantă de regenerare, ca să poată să își încarce calm
bateriile pentru aventurile sale, fie că sunt mici sau mari.
Mai devreme sau mai târziu pisica se va ridica voluntar – cel târziu când i se face foame. Și,
după cum știm deja, acesta este un fenomen destul de comun printre blănoasele noastre.
După ce a fost hrănită, deseori ea se întinde din nou și se culcă la loc. Eat, sleep, repeat.