Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Untitled
Untitled
Facultatea de Drept
Anul universitar 2021-2022
Semestrul II
1. Obiective:
Obiectivul general
Cunoașterea reglementărilor aplicabile organizării sistemului judiciar.
Însușirea noțiunilor referitoare la organizarea profesiilor juridice din România.
Obiectivele specifice
La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili să:
- explice regulile aplicabile sistemului judiciar și profesiilor juridice din România
- descrie statutul juridic al magistraților, avocaților, consilierilor juridici, executorilor
judecătorești
- utilizeze limbajul juridic de specialitate specific
- analizeze situații juridice concrete (spețe)
2. Competențe:
Competențe profesionale
C1. Însușirea unor instrumente și dobândirea unor cunoștințe și abilități în sensul caracterizării
și evaluării sistemului judiciar românesc
C2. Emiterea unor judecăți de valoare cu privire la funcționarea acestui sistem
C3. Capacitatea de a înțelege și analiza noțiunile specifice disciplinei
C4.Creșterea capacității de soluționare a spețelor
Competențe transversale
CT1. Dezvoltarea abilităților de comunicare și valorificare a cunoștințelor și abilităților
dobândite,
1
CT2. Înțelegerea dinamicii domeniului și a legăturilor cu alte ramuri de drept
CT3. Creșterea gradului de conștientizare și a capacității de autoevaluare a statutului juridic
personal în perspectiva alegerii unei profesii juridice (magistrat, avocat, consilier juridic, notar
public, executor judecătoresc)
2
1 lucrare în format test grilă după unitatea de învățare 7
1. Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, Paul Pop, Instituţii judiciare Ediția 2,
Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2016
2. Ion Popa, Tratat privind profesia de magistrat în România, Universul Juridic, Bucureşti,
2007
3. Carmen Moldovan, Alexandru Suciu, Fișe privind organizarea și exercitarea profesiei de
avocat, Ediția a II-a, Editura Universul Juridic, București, 2020
4. Florea Măgureanu, Organizarea sistemului judiciar, Universul Juridic, Bucureşti, 2006
5. Ioan Leş, Daniel Ghiță, Instituții judiciare contemporane, Ediția 2, Editura CH Beck,
București, 2019
Referinţe suplimentare:
1. Ioan Leş, Organizarea sistemului judiciar în dreptul comparat, Editura All Beck,
Bucureşti, 2005
2. Ligia Dănilă, Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Editura CH Beck,
Bucureşti, 2007
3
Unitatea de învățare 1:
PRINCIPIILE ORGANIZĂRII JUDICIARE. ORGANIZAREA INSTANȚELOR
JUDECĂTOREȘTI DIN ROMÂNIA ȘI A MINISTERULUI PUBLIC I (2 ore)
4
de jurisdicție. Justiția este un serviciu public. În România, justiția se realizează prin Înalta Curte
de Casație şi Justiție şi de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.
Ministerul Public îşi exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în
condițiile legii.
Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială şi egală pentru toți.
2. ACCESUL LA JUSTIȚIE
5
Acest principiu nu înseamnă că accesul este absolut sau nelimitat; se exercită în
conformitate cu dispozițiile legale care prevăd condiții pe care trebuie să le îndeplinească actele
de sesizare a instanțelor de judecată și termene procedurale pe care persoanele interesate pot
trebuie să le respecte.
6
Distribuirea aleatorie reprezintă o garanție suplimentară a imparțialității și
independenței instanțelor de judecată și se realizează prin sistemul informatic ECRIS.
Continuitatea completului de judecată presupune că judecătorul învestit cu soluționarea
cauzei nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât pentru motive temeinice (membrii
completului de judecată trebuie să rămână aceiași în tot cursul judecății).
7
Părțile au libertatea de a folosi acest drept sa nu.
Garanții ale dreptului la apărare: părțile au posibilitatea de a lua cunoștință de cuprinsul
dosarului, de a propune probe, de a-și face apărări, de a-și prezenta susținerile în scris sau oral
și de a exercita căile de atac prevăzute de lege; în materie civilă, persoanele fizice pot solicita
acordarea ajutorului public judiciar. În materie penală, sunt stabilite situații în care asistența
juridică este obligatorie.
Întrebări:
- Care sunt instanțele judecătorești prin intermediul cărora se realizează funcția
jurisdicțională a statului?
- Care sunt componentele dreptului la un proces echitabil ?
- Ce se înțelege prin publicitatea ședințelor de judecată ?
- Care sunt garanțiile dreptului la apărare?
Unitatea de învățare 2:
ORGANIZAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI DIN ROMÂNIA ȘI A
MINISTERULUI PUBLIC II (2 ore)
8
- cunoască regulile aplicabile asistenților judiciari și magistraților asistenți.
9
ÎCCJ se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secţii şi judecători.
ÎCCJ este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia
de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
În cadrul ÎCCJ funcţionează: Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii,
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi complete de 5 judecători.
La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al ÎCCJ, la propunerea preşedintelui sau
a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor
ÎCCJ, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum
şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.
Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în
interesul legii, precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea
pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în
funcţie de specializarea completelor de judecată din care aceştia fac parte.
În cadrul ÎCCJ funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii. ÎCCJ
cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de
funcţii.
10
- conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
- orice alte cereri prevăzute de lege.
Completele de 5 judecători în materie penală judecă:
- apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a ÎCCJ;
- recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5
judecători după admiterea în principiu;
- soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă
instanţă de Secţia penală a ÎCCJ;
- recursuri împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții
Constituționale, pronunțate de un alt complet de 5 judecători.
La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc completuri formate din 5
judecători, în compunerea cărora intră judecători din cadrul Secției penale.
Desemnarea judecătorilor se face prin tragere la sorți, în ședință publică, de către
președintele ÎCCJ sau, în lipsa sa, de către unul din cei doi vicepreședinți.
11
a) Preşedintele reprezintă ÎCCJ în relaţiile interne şi internaţionale.
Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele ÎCCJ sau unul dintre judecătorii
anume desemnați de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului
Național de Interceptare a Comunicațiilor, a supravegherilor tehnice realizate de organele
de urmărite penală.
b) Colegiul de conducere al ÎCCJ este constituit din preşedinte, vicepreşedinții şi câte 2
judecători de la fiecare secție, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
judecătorilor.
Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului
de conducere participă managerul economic al ÎCCJ, care are vot consultativ. La şedinţele
colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
Colegiul de conducere al ÎCCJ are următoarele atribuţii:
- aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi
statele de funcții şi de personal ale ÎCCJ;
- propune Secției pentru judecători a CSM judecătorii care vor face parte din comisiile
de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la ÎCCJ;
- propune Secției pentru judecători a CSM numirea, promovarea, transferul, suspendarea
şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
- organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
- propune proiectul de buget al ÎCCJ;
- exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea
administrativă a ÎCCJ.
Colegiul de conducere al ÎCCJ este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de
către un vicepreşedinte.
Colegiul de conducere al ÎCCJ se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar,
la convocarea preşedintelui ÎCCJ, a unuia dintre vicepreședinți sau la solicitarea a cel puţin 3
dintre membrii săi.
Hotărârile Colegiului de conducere al ÎCCJ se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
12
curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;
- 2 judecători, pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de
drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la ÎCCJ;
- 3 judecători, pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în
primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;
- 3 judecători, pentru contestațiile împotriva încheierilor prin care au fost dispuse măsuri
asigurătorii în cursul judecății în apel de curțile de apel și Curtea Militară de Apel;
- 3 judecători, pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în
apel de curţile de apel şi de Secţia penală a ÎCCJ, după admiterea în principiu;
- 3 judecători, pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curțile de apel și Curtea
Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curții Constituționale;
- 1 judecător, pentru procedura de judecată în cameră preliminară.
13
2.1. Organizarea curților de apel
Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora
funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate.
În cadrul curţilor de apel funcţionează în raport de complexitatea și numărul cauzelor,
secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniși, cauze
penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii,
precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
14
pentru minori şi familie.
15
judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume
desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai
legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a
vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere. Preşedinţii instanţelor
desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele
privind activitatea de judecată. Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un
preşedinte de secţie.
16
colegiul de conducere al instanţei.
4. COMPLETELE DE JUDECATĂ
17
5. ASISTENȚII JUDICIARI
18
Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
- condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi
Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul
justiţiei;
- condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
19
ani în aceste funcţii.
Numirea în funcţiile de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef se face pe o
perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.
Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:
- coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din
Cancelaria ÎCCJ;
- ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale ÎCCJ şi ale Completului de 5 judecători, ca
instanţă disciplinară.
Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind
organizarea administrativă şi funcţionarea ÎCCJ.
5. INSTANŢELE MILITARE
Întrebări:
- Care este competența Înaltei Curți de Casație și Justiție ?
- Care sunt organele de conducere ale instanțelor judecătorești ?
- Care sunt regulile de constituire a completelor de judecată ?
- Ce sunt asistenții judiciari ?
20
- Ce sunt magistrații asistenți ?
Unitatea de învățare 3:
ORGANIZAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI DIN ROMÂNIA ȘI A
MINISTERULUI PUBLIC III (2 ore)
21
1. MINISTERUL PUBLIC
22
În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege.
Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a CSM, în cadrul procedurii de verificare
a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice
formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic
superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
- suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
- în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică
rechemarea sa;
- lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a CSM, în cadrul procedurii de
verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic
superior.
1.2. Detașarea ofițerilor sau agenților de poliție judiciară în cadrul Ministerului Public
În vederea desfăşurării activităţilor de supraveghere tehnică prevăzute de Codul de
procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi
de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita
posturilor aprobate potrivit legii.
Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului
general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de
cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
23
Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, lucrători, informatori sau
colaboratori, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii. Anterior numirii în funcţie, aceştia vor
da o declaraţie olografă pe propria răspundere că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de
informaţii, că nu sunt şi nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora.
Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea
perioadei prevăzute prevăzute de lege prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului
de pe lângă ÎCCJ.
Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele
ierarhic superioare nicio însărcinare.
Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele
întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
24
1.5. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Parchetul de pe lângă ÎCCJ coordonează activitatea parchetelor din subordine,
îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul
Ministerului Public.
Parchetul de pe lângă ÎCCJ este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă
ÎCCJ, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct. În activitatea sa, procurorul general al Parchetului
de pe lângă ÎCCJ este ajutat de 3 consilieri. Procurorul general este ordonator principal de
credite.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ:
- reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice
persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate;
- exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor
parchetelor;
- participă la şedinţele ÎCCJ în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când
consideră necesar. În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-
adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele
ÎCCJ;
- desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele
Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
Parchetul de pe lângă ÎCCJ are în structură secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi
ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi.
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ
emite ordine cu caracter intern.
În cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ funcţionează colegiul de conducere, care:
- hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public;
- este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul,
şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă ÎCCJ se convoacă de către
procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, anual sau ori de câte ori este necesar.
Parchetul de pe lângă ÎCCJ elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată,
pe care îl prezintă CSM şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor.
Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a
Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
26
- este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă
acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile
numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia;
- este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al
Parchetului de pe lângă ÎCCJ, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului
general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
În activitatea sa, procurorul şef al DNA este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor
procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Procurorul şef al DNA este ordonator principal de credite. Finanţarea cheltuielilor
curente şi de capital ale DNA se asigură de la bugetul de stat. În exercitarea atribuţiilor ce-i
revin, procurorul şef al DNA emite ordine cu caracter intern.
În cadrul DNA funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor
generale de conducere ale acestei direcţii. Colegiul de conducere al DNA este constituit din
procurorul şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a
procurorilor.
Adunarea generală a procurorilor DNA se convoacă de către procurorul şef al acestei
direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
În cadrul DNA se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente
de activitate. Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul
şef al DNA, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel
şi în raport cu circumscripţiile acestora.
DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al DNA, la
propunerea Secţiei pentru procurori a CSM, în urma concursului organizat în acest sens, în
limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
Pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
- să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel
puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi
- să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de comisia constituită în acest
scop.
Concursul constă în:
a) un interviu transmis în direct, susţinut în faţa Secţiei de procurori a CSM;
b) o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a
altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de
activitate.
Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de
a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori,
cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
Evaluarea rechizitoriilor se efectuează de o comisie desemnată de Secţia pentru
procurori a CSM, formată din 2 procurori de la DNA propuşi de procurorul-şef al direcţiei, 2
procurori de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ propuşi de procurorul general şi un formator propus
27
de INM.
Procurorii numiţi în cadrul DNA pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al DNA,
cu avizul Secţiei pentru procurori a CSM, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor
specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de Legea
nr. 303/2004.
La data încetării activităţii în cadrul DNA, procurorul revine la parchetul de unde
provine. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul
DNA îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia
avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul
desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.
DNA elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă
Secţiei pentru procurori a CSM şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului
următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate
al DNA.
Principii și compunere
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit
principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Este interzisă delegarea sau
detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr de 15
posturi de procuror. Numărul de posturi al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângă ÎCCJ, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al
Plenului CSM.
Pe durata desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din
justiţie, procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor
detaşaţi.
29
c) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul
de competenţă;
d) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.
1.9. Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi
judecătorii
Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie
funcţionează un parchet.
Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care
funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate
juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă
judecătorii nu au personalitate juridică.
Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora
pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o
secţie pentru minori şi familie.
Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se
stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se
înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi
circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.
Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Parchetele de
pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-
procurori.
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii
parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării
parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii
parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori
secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de
ordonatori terţiari de credite.
În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale,
procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la
30
parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate
fi ajutat de un adjunct. La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe
lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de
1-3 adjuncţi.
Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori
şefi.
Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în
funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de
specializarea acestora.
În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele
generale de conducere ale parchetelor.
Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale
pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenţă procurori care deţin funcţii de nivelul
celor prevăzute de lege pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
31
3. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUTULUI NAŢIONAL AL
MAGISTRATURII
33
publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii
judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un
judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul
parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit
prin concurs sau examen.
3.4. Grefierii
Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire
penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să
îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de
judecată sau, după caz, al procurorului.
La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară
corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului şi se asigură în mod gratuit. La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi
să poarte uniforma militară.
Întrebări:
- Care sunt atribuțiile Ministerului Public?
- Care sunt regulile aplicabile controlului exercitat de Ministrul Justiției?
- Care sunt atribuțiile procurorilor?
- Cum este organizat PICCJ?
- Cum este organizată Direcția Națională Anticorupție?
- Care sunt atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție?
- Cum sunt organizate parchetele de pe lângă curțile de apel ?
- Cum sunt organizate parchetele de pe lângă judecătorii și tribunale ?
- Cum este organizat Institutul Național al Magistraturii ?
34
- Care sunt compartimentele auxiliare de specialitate ale instanțelor judecătorești?
Unitatea de învățare 4:
ORGANIZAREA PROFESIEI DE MAGISTRAT ÎN ROMÂNIA I (2 ore)
35
3.6. Examenul de absolvire
3.7. Drepturi și obligații
3.8. Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari. Formarea profesională pe perioada
stagiului
3.9. Competența judecătorilor și procurorilor stagiari
3.10. Examenul de capacitate
3.11. Alegerea posturilor
4. Numirea judecătorilor şi procurorilor
4.1. Procedura și condițiile de numire
4.2. Dobândirea calității de magistrat de către anumite persoane, cu o vechime în
specialitate de cel puțin 5 ani
4.3. Jurământul
1. NOŢIUNI ŞI PRINCIPII
36
dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate. Procurorii care se
bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor.
Procurorii pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de
lege.
Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau
incompletă.
2. INCOMPATIBILITĂŢI ŞI INTERDICŢII
2.1. Incompatibilitatea cu alte funcții publice sau private, activități sau profesii. Obligații
în legătură cu aceste incompatibilități
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile
cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul
superior, așa cum acestea sunt definite potrivit legislației în vigoare.
Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de
justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de
înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt
obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele
sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică
ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora.
Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.
37
propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau
colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. Consiliul Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile, iar rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul
profesional.
Apartenenţa în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are
ca efect eliberarea din funcţia deţinută.
38
acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
- să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii
de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi
naţionale sau regii autonome, magistraţii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât
această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.
39
3. ADMITEREA ÎN MAGISTRATURĂ, FORMAREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ A
JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR ȘI STAGIUL PROFESIONAL AL
ACESTORA
40
Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere
psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul de admitere.
Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere, inclusiv comisiile de
concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a
rezultatelor se stabilesc prin regulamentul aprobat de CSM.
Rezultatele concursului se afişează la sediul INM şi se publică pe pagina de internet a
CSM şi pe cea a INM.
Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor din cadrul CSM şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public,
precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate se face prin
concursul de admitere la INM. Posturile respective se evidenţiază separat.
Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de
3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen
de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă.
41
În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale INM, precum şi în
situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului
Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care
s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii.
Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi
proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările
sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal şi pentru
creşterea copilului, pe durata concediilor respective.
Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat
examenul de absolvire a INM, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor
se aplică şi auditorilor de justiţie.
42
- avertismentul;
- diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
- diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc
8 ore într-o lună;
- exmatricularea din INM.
43
3.7. Drepturi și obligații
Absolvenţii INM sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau
de procuror. În cazul în care un absolvent al INM este eliberat din funcţie înainte de expirarea
perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să
restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa,
proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului de 10 ani.
44
Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele
prevăzute anterior, prin rotaţie, la completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi,
stabilite de preşedintele instanţei. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un
raport consultativ asupra cauzei şi poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea preşedintelui
completului. Modalitatea de participare la aceste completuri se stabileşte prin hotărâre a
colegiului de conducere.
Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze
acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv. Procurorul stagiar
emite opinie consultativă care se motivează şi rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim-
procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.
Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive
de libertate.
Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.
Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a
procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea
cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
46
următoarele condiții:
- are cetăţenia română și domiciliul în România;
- are capacitate deplină de exerciţiu;
- este licenţiată în drept;
- nu are antecedente penale
- nu are cazier fiscal;
- se bucură de o bună reputaţie;
- cunoaşte limba română;
- este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
Concursul de admitere în magistratură pentru această categorie de persoane se
organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de CSM, prin INM, pentru ocuparea
posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.
În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului CSM propune
Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor
admişi. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie.
După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele care au dobândit calitatea
de magistrat în această modalitate sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de
formare profesională în cadrul INM, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept
comunitar.
După numire, judecătorii sau procurorii care au dobândit calitatea de magistrat în
această modalitate nu pot fi delegați, detaşați, transferați şi nu pot promova la alte instanţe sau
parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.
Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau
de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.
Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi
magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte
bine» la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără
concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de
acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.
4.3. Jurământul
Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul
jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale
ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute
Dumnezeu!” Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei
religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă. Refuzul depunerii jurământului
atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.
Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a
procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de
numire.
Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de
47
conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii
prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul. Depunerea jurământului nu este necesară în
cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie.
Întrebări:
- Care sunt interdicțiile aplicabile judecătorilor și procurorilor?
- Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a participa
la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii?
- Care este statutul auditorilor de justiție?
- În ce constă examenul de absolvire a INM?
- Care este competența judecătorilor și procurorilor stagiari?
- În ce constă examenul de capacitate?
- Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a participa
la concursul de admitere în magistratură?
Unitatea de învățare 5:
ORGANIZAREA PROFESIEI DE MAGISTRAT ÎN ROMÂNIA II (2 ore)
48
2.2. Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor
de apel
2.3. Numirea în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor
2.4. Condiții de vechime pentru numirea în funcții de conducere
2.5. Încetarea mandatului. Revocarea din funcție
2.6. Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
2.7. Numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie
49
În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se
organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări,
dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea INM. Tematica acestora se
aprobă de CSM.
Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă
curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea
activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel
şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi
parchetele subordonate.
50
Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul
«inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel
mult 6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări.
Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a
comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de
consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului CSM.
1.6. Dosarul profesional
Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul
profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de CSM. Datele conţinute în dosarul profesional
sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege. Judecătorii şi procurorii au acces la propriul
dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.
Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la
ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de
vechime prevăzute de lege. Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte
considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului,
la INM.
52
Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea
atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul,
comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma
răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.
Contestaţiile cu privire la fiecare dintre probele de concurs se trimit INM în termen de
3 zile de la publicarea rezultatelor pentru fiecare probă. Anularea sau modificarea în orice mod
a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem
a fost adus la cunoştinţă candidaţilor, atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia.
Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători din cadrul CSM, la
propunerea INM, şi este formată din 2 judecători de la ÎCCJ, 2 judecători de la curţile de apel
şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi
în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.
Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului
elaborat de INM se aprobă de CSM şi se afişează pe pagina de internet a INM, Ministerului
Justiţiei, CSM şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data
desfăşurării acestuia.
Secția pentru judecători a CSM validează rezultatul concursului sau examenului şi
numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor
finale. Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au
fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3
ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, sub condiția susținerii concursului. Numirea
judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
reînvestirii o singură dată, de Secția pentru judecători a CSM, la propunerea preşedintelui
instanţei.
Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de
informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează
sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de
lege. Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie
de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au
făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum
şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei
schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta. Înainte de numirea
în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi
comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea CSM, dacă judecătorul a făcut parte din
serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
53
Secția pentru procurori a CSM, prin INM. Pot participa la concurs sau examen procurorii care
au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3
ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. Procurorii îşi depun candidaturile
însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei
concursului sau examenului, la INM.
Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea
atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul,
comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma
răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.
Comisia de examinare este numită de Secția pentru procurori a CSM, la propunerea
INM şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, 2 procurori de la
parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională.
La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri
de management.
Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului
elaborat de INM se aprobă de CSM şi se afişează pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă
ÎCCJ, a INM, a CSM, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile
înainte de data desfăşurării acestuia.
Secția pentru procurori a CSM validează rezultatul concursului sau examenului şi
numeşte procurorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor
finale. Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au
fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3
ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, sub condiția susținerii concursului.
Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secția pentru procurori a CSM, la propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Pentru numirea în aceste funcții de
conducere este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit
procurorul.
Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de
informaţii sau au colaborat cu acestea ori procurorii care au un interes personal, ce influenţează
sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de
lege. În această privință, sunt aplicabile dispozițiile din cazul judecătorilor
54
pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător
sau procuror;
- pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel,
procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror
şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 12 ani în funcţia de
judecător sau procuror.
În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere,
judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa sau, după caz,
parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura.
55
2.6. Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ se face numai prin concurs organizat ori de
câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secția pentru judecători a CSM, prin
INM.
Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se
organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin
parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi se publică pe pagina
de internet a CSM, a INM, a ÎCCJ, a Parchetului de pe lângă ÎCCJ, precum şi în 3 cotidiene
centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ judecătorii care
au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul
«foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o
vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani.
Evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora are ca
obiect:
- verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;
- verificarea coerenţei în exprimare;
- verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii;
- verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a
hotărârilor.
În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaţilor explicaţii
cu privire la orice aspect supus evaluării.
În cadrul probei interviului, Secția pentru judecători a CSM evaluează aspecte
referitoare la integritatea candidaţilor şi modul în care candidaţii se raportează la valori precum
independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, motivaţia candidaţilor şi competenţele
umane şi sociale ale acestora.
În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare
în funcţia de judecător la ÎCCJ, Secția pentru procurori a CSM dispune, prin hotărâre,
promovarea candidaţilor declaraţi admişi.
56
Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ,
inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de CSM,
prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
57
Seția pentru procurori a CSM, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă
ÎCCJ, a procurorului șef DNA sau a procurorului șef al DIICOT, după caz.
Întrebări:
- Cum se realizează evaluarea periodică a magistraților ?
- Care sunt condițiile de vechime pentru numirea în funcțiile de conducere ?
- Care sunt condițiile de promovare în funcția de judecător la ICCJ ?
- Care este procedura de numire în funcții de conducere la ICCJ ?
Unitatea de învățare 6:
ORGANIZAREA PROFESIEI DE MAGISTRAT ÎN ROMÂNIA III (2 ore)
58
de CSM– Secția pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia
căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.
Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de CSM
- Secția pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de apel.
Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale,
tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de CSM - Secția
pentru judecători, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.
Delegarea în funcţiile de conducere de la ÎCCJ a judecătorilor de la această instanţă se
dispune de CSM - Secția pentru judecători, cu acordul scris al acestora, la propunerea
preşedintelui ÎCCJ.
Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi
prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleași condiții.
În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv
în funcţii de conducere. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă ÎCCJ se dispune, cu
acordul scris al acestora, de CSM - Secţia pentru procurori.
Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi numai la instanţe sau parchete la care au dreptul
să funcţioneze potrivit gradului profesional dobândit.
În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora,
în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele ÎCCJ sau
preşedintele Curţii Constituţionale, după caz, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea
magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleași condiții. Pe
perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru
funcţia în care sunt delegaţi.
59
1.3. Transferul judecătorilor și procurorilor
Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un
parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia
corespunzătoare a CSM, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei sau al procurorului şef
al parchetului corespunzător.
Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care
judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
Normele de reglementare a procedurii transferului se stabilesc prin regulamente
elaborate de secţiile corespunzătoare ale CSM.
60
Suspendarea din calitatea de auditor de justiţie se dispune de către Consiliul Ştiinţific al
INM. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum şi cea prin care s-a constatat încetarea
suspendării se comunică de îndată auditorului de justiţie; despre decizia luată este informat şi
CSM. După încetarea suspendării, auditorul de justiţie va relua cursurile la Institut din aceeaşi
etapă în care acestea au fost întrerupte.
61
Întrebări:
- Care sunt diferențele dintre delegare și detașare ?
- În ce situații pot fi suspendați din funcție judecătorii și procurorii ?
- Care sunt situațiile de încetare a funcției de judecător și procuror ?
- Care sunt drepturile judecătorilor și procurorilor eliberați din funcție din motive
neimputabile ?
Unitatea de învățare 7:
ORGANIZAREA PROFESIEI DE MAGISTRAT ÎN ROMÂNIA IV (2 ore)
62
1. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR
1.1. Principii
Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi
rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi
procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi
urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.
1.6. Despăgubiri
Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionați, beneficiază de despăgubiri acordate din
fondurile bugetare ale ÎCCJ, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul
procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naționale, în cazul în care viaţa,
sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu
acestea. Despăgubirile se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul
CSM.
1.7. Concedii
Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile
lucrătoare.
Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru
participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru
pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată,
potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.
Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
64
combustibil la suta de kilometri pentru 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, în cazul în
care deplasarea se efectuează cu autoturismul.
1.10. Indemnizația specială la data pensionării sau eliberării din funcție din motive
neimputabile
Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază,
la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie
egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
Indemnizaţia se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror şi se
înregistrează, potrivit legii. Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabileşte
prin hotărâre a CSM.
În cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate, de indemnizaţie
beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea acestuia la data decesului.
65
asistent se face de CSM, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele
României, la propunerea CSM.
1.14. Excluderi
Nu beneficiază de pensia de serviciu şi de indemnizaţia specială judecătorii, procurorii,
magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea
aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de
corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie.
Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
66
Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din INM este asimilat judecătorilor şi
procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de
admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de
promovare, dispoziţiile prezentei Legii nr. 303/2004 aplicându-se în mod corespunzător.
Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de
cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor Ministerului
Justiţiei, Ministerului Public, CSM, Institutului Naţional de Criminologie, Institutului Naţional
de Expertize Criminalistice şi INM.
68
2.3. Dreptul de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii
Orice persoană poate sesiza CSM, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai
parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau
procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de
către aceştia a unor abateri disciplinare. Exercitarea acestui drept nu poate pune în discuţie
soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.
69
- folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor
sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării
intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în
limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, dacă fapta nu întruneşte elementele
constitutive ale unei infracţiuni;
- nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
- obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
- participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de
noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;
- neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale
procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;
- utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor
judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic,
de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;
- nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de ÎCCJ în
soluţionarea recursurilor în interesul legii;
- exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte
elementele constitutive ale unei infracţiuni. Sancţiunea disciplinară nu înlătură
răspunderea penală. Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă
cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea
unei persoane. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul
nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material
ori procesual.
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu
gravitatea abaterilor, sunt:
- avertismentul;
- diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de
până la un an;
- mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanţă sau
la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;
- retrogradarea în grad profesional;
- suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;
- excluderea din magistratură.
Sancţiunile disciplinare se aplică de secţiile CSM, în condiţiile legii sale organice.
Întrebări:
- Care sunt principalele drepturi ale judecătorilor și procurorilor ?
- Cum se determină vechimea în magistratură ?
- Care sunt principalele îndatoriri ale magistraților ?
- Care sunt formele răspunderii magistraților ?
- Care sunt sancțiunile disciplinare aplicabile magistraților ?
Unitatea de învățare 8:
70
ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT ÎN ROMÂNIA I (2
ore)
Obiectiv general – însușirea cunoștințelor referitoare la organizarea și exercitarea
profesiei de avocat în România
După parcurgerea acestei unități de învățare, studentul va putea să:
- cunoască principiile și regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat în România
- cunoască regulile aplicaile dobândirii calității de avocat
- facă distincție între situațiile de încetare a calității de avocat și cele de suspendare din
avocatură
1
Adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare.
72
În cazurile arătate mai sus, baroul are dreptul la acţiune în despăgubiri împotriva
persoanei fizice sau juridice care exercită fără drept profesia de avocat. Sumele obţinute cu titlu
de despăgubiri vor fi cuprinse în bugetele barourilor şi vor fi folosite în mod exclusiv pentru
organizarea activităţii de pregătire profesională a avocaţilor, în condiţiile legii.
73
juridică legal încheiat.
Într-o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are
un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra
drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.
Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de lege și de statut, îşi îndeplineşte
îndatoririle şi obligaţiile faţă de client în raporturile cu autorităţile şi instituţiile în relaţie cu care
îşi asistă sau îşi reprezintă clientul, faţă de profesia sa în general şi faţă de fiecare confrate în
particular, precum şi faţă de public. Avocatul are îndatorirea de a-şi îndeplini cu
conştiinciozitate, onoare şi probitate profesională obligaţiile faţă de client, în raporturile cu
persoanele fizice, cu autorităţile şi instituţiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu
ceilalţi avocaţi, precum şi în relaţia sa cu publicul în general.
În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni,
constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane
fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.
Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este
dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele
legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.
Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris în faţa instanţelor
de judecată, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală ori a altor autorităţi,
dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului.
Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în
exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 51/1995.
74
conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. Avocatul este dator să le aducă
la cunoştinţă această obligaţie.
Obligaţia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi
salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor
ce le revin.
Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi
client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este
confidenţială.
În relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene,
avocatul este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al
avocaţilor din Uniunea Europeană.
În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul
trebuie să se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită
profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi,
în caz contrar, să încheie un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă
acceptă, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.
Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent
de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de
caracterul confidenţial.
75
- are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
- este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;
- nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
- este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
2.2. Nedemnități
Este nedemn de a fi avocat:
- cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru
săvârşirea unei infracţiuni intenţionate;
- cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri
disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune
disciplinară;
- cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită
prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
- cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin
acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice
formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.
76
de supraveghere al unei societăţi comerciale pe acţiuni ori de membru al consiliului de
administraţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest
fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate
explicaţiile asupra condiţiilor în care exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie
sau al consiliului de supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens,
cu respectarea regulilor confidenţialităţii.
Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru al consiliului de
administraţie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea şi
cu regulile de conduită impuse avocaţilor, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să
părăsească funcţia pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată
avocatului în cauză.
Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris consiliul baroului,
solicitând trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în tabloul
avocaţilor incompatibili.
Interdicții
Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au
funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii, se
înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, ÎCCJ şi Curtea
Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători,
indiferent de secţia la care au funcţionat.
În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează
pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanţa
respectivă.
Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului
auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale.
Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul de
urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei
respective.
În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de
judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire şi de cercetare penală,
durata fiind calculată în mod corespunzător.
77
Aceste cazuri de interdicții se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire
penală.
78
Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocaţi definitivi cu o
vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o reputaţie profesională
neştirbită.
2.7. Jurământul
La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn,
următorul jurământ: "Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile
omului şi să exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă, în acest caz, jurământul va începe
cu formula: "Jur pe onoare şi conştiinţă!"
79
publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor,
precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii.
Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia ÎCCJ,
unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de
la definitivare.
Avocatul definitiv este obligat să frecventeze formele de pregătire profesională continuă
organizate de barou, INPPA sau de formele de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de
Statutul profesiei de avocat.
80
Calitatea de avocat este suspendată:
- în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
- pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau
disciplinară;
- în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou,
către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la
scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;
- la cererea scrisă a avocatului.
În situația suspendării avocatului pe durata existenței stării de incompatibilitate, baroul
are obligaţia de a verifica trimestrial, precum şi înainte de data întocmirii tabloului anual al
avocaţilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În tabloul avocaţilor avocatul
suspendat la cerere figurează în secţiunea destinată menţionării avocaţilor fără drept de
exercitare a profesiei.
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva
avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru
săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea
unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Avocatul este dator să încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie
care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei
obligaţii constituie abatere disciplinară.
Întrebări:
- Care sunt principiile care gurvernează exercitarea profesiei de avocat în România?
- Care sunt regulile după care se organizează examenul de primire în profesia de avocat?
- Care sunt situațiile de nedemnitate? Dar cele de incompatibilitate ?
- Care sunt drepturile și obligațiile avocaților stagiari ?
- Care sunt situațiile de încetare a profesiei de avocat? Dar cele de suspendare din
exercițiul profesiei ?
Unitatea de învățare 9:
ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT ÎN ROMÂNIA II (2
81
ore)
Obiectiv general – însușirea cunoștințelor referitoare la activitatea profesională a
avocatului și relațiile dintre avocat și client
După parcurgerea acestei unități de învățare, stundentul va putea să
- prezinte conținutul activității avocatului
- facă distincții între actele pe car le poate îndeplini avocatul
- cunoască regulile aplicabile relațiilor dintre avocați și clienți
- cunoască regulile aplicabile contractelor de asistență juridică
- cunoască modalitățile de determinare a onorariului avocatului
83
Fiecare barou organizează un Registru al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele
judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali, în care sunt înregistraţi toţi
avocaţii care au consimţit să îndeplinească activitatea de curator special. U.N.B.R. centralizează
registrele barourilor şi ţine evidenţa Registrului naţional al avocaţilor care pot fi desemnaţi de
instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali.
84
- administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operaţiuni
materiale şi efectuarea de operaţiuni juridice menite să sporească valoarea şi lichiditatea
plasamentelor;
- activităţi conexe, cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata acestora şi a
celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăţi,
culegerea fructelor şi încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investiţiilor,
mijlocirea/medierea operaţiunilor financiare etc.;
- orice operaţiuni în numerar privind plăţi, încasări, efectuări de depozite bancare,
compensări, rambursări impuse de natura activităţii încredinţate.
Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfăşoară activităţi fiduciare,
un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării de fonduri fiduciare.
Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înţelege orice sumă primită de
către avocat cu titlu de fond iniţial sau rezultată din valorificarea acestuia ori a bunurilor
încredinţate. În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.
Avocatul are obligaţia să păstreze evidenţe scrise ale tuturor operaţiunilor efectuate în
baza sau în legătură cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenţă, rapoarte de evaluare,
extrase de cont etc.). În cazul în care clientul solicită originalul acestor evidenţe, avocatul este
îndreptăţit să păstreze fotocopii pe format hârtie sau electronic.
Avocatul are obligaţia să păstreze cel puţin un registru sau un sistem echivalent de
înregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfăşurat activităţi
fiduciare:
- identitatea clientului pe seama căruia fondurile şi/sau bunurile sunt primite şi/sau
administrate;
- un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate şi valoarea fondurilor primite şi
rambursate, precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi bunurilor şi data rambursării
acestora sau rezultatul administrării şi valorificării acestora;
- operaţiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, părţilor, valorii şi tipului operaţiunii.
Avocatul este obligat să înregistreze prompt fiecare tranzacţie fiduciară şi, în orice caz,
nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.
Avocatul are obligaţia să păstreze evidenţele legate de activităţile fiduciare pe o perioadă
de cel puţin 10 ani.
85
Perioada pentru care sediul societăţii în cauza este stabilit la sediul profesional al
avocatului nu poate depăşi un an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistenţă juridică.
Avocatul poate îndeplini orice formalităţi legale necesare în vederea înregistrării, în
numele şi pe seama clientului, a societăţilor comerciale, a părţilor de interes, a părţilor sociale
şi a acţiunilor, în condiţiile legii.
Avocatul va întocmi şi păstra registre de părţi de interes, părţi sociale sau de acţiuni,
emise de societăţile înregistrate de acesta în numele şi pe seama clientului. Avocatul poate
efectua, la cererea clientului, operaţiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de
garanţii, şi poate emite, la cererea persoanei îndreptăţite, extrase din aceste registre, în condiţiile
legii.
86
avocatului.
Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de
un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când
există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi,
atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie
violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.
Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informaţiilor
încredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat
a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.
În cazul în care avocaţii practică profesia într-o formă asociativă, în colaborare sau în
conlucrare cu alţi avocaţi, regulile mai sus enunțate se aplică tuturor avocaţilor.
Există conflict de interese în situaţiile următoare:
- în activitatea de consultanţă, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de
a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve nu îşi poate îndeplini
misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza
situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin
concretizarea rezultatului urmărit;
- în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai
multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru
care ar fi optat dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi,
inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării;
- atunci când, prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul
descoperă una dintre dificultăţile arătate la punctele anterioare.
Nu există conflict de interese:
- atunci când, după ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în
exercitarea diferitelor sale activităţi, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;
- atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situaţia
ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri,
avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat
pentru clienţi diferiţi, care sunt însă informaţi cu privire la această apartenenţă comună;
- atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial
afectaţi de asistenţa juridică acordată existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de
interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre
respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de
asistenţă juridică.
Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul trebuie să se abţină a se ocupa de cauzele
tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază
că nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când
secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie lezată.
Avocatul va încerca în momentele oportune să îşi consilieze clientul cu privire la
posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă
87
a proteja drepturile şi interesele legitime ale acestuia.
Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.
Condiţiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de Statut şi pot fi
stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între
avocaţi.
Obligaţia de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi
mai mică decât cea prevăzută în statutul profesiei.
Prin contract, părţile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare
totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.
Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care
îi încredinţează cazul.
88
- datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional
şi reprezentantul acesteia;
- datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi
mandatarul clientului, dacă este cazul;
- obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile
prevăzute de lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de
administrare şi conservare a patrimoniului clientului;
- onorariul;
- atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;
- modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client;
- semnăturile părţilor.
Lipsa elementelor arătate mai sus (mai puțin cele referitoare la modul de soluționare a
litigiilor dintre avocat și client) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare
ce nu poate fi altfel remediată.
Modelul contractului de asistenţă juridică este prevăzut în anexă la Statutul profesiei de
avocat.
Părţile pot modifica contractul de asistenţă juridică, cu respectarea dispoziţiilor legale,
a Statutului şi, după caz, a condiţiilor prevăzute în contract.
Contractul de asistenţă juridică învestit cu formulă executorie, în condiţiile legii,
constituie titlu executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de
avocat în interesul clientului. Procedura de executare este cea prevăzută de dispoziţiile Codului
de procedură civilă.
Contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care
clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin
împuternicirea avocaţială. Modelul împuternicirii avocațiale este prevăzut de anexă la
Statutul profesiei de avocat.
În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific
profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.
Pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă
juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub
semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziţie în
numele şi pe seama clientului.
89
- importanţa intereselor în cauză;
- împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să
accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi
constatată de client fără investigaţii suplimentare;
- notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea
avocatului;
- conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi
dificultatea cazului;
- avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de
avocat;
- situaţia financiară a clientului;
- constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze
pentru a asigura servicii legale performante.
Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale Statutului. Este
interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de
către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi.
Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii
acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului.
În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării
imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să
transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa
acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare. În absenţa unei
instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a reprezentării ori a unei
comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privinţa onorariilor, se consideră
ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat.
În toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistenţă juridică, ce
urmează să fie încheiat în formă scrisă.
Onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să respecte
prevederile privind regimul legal al plăţilor.
Onorariile pot fi stabilite astfel:
- onorarii orare;
- onorarii fixe (forfetare);
- onorarii de succes;
- onorarii formate din combinarea acestor criterii.
Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare
cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului.
Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu
profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după
caz, le prestează clientului.
Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut
prin prestarea serviciilor profesionale.
90
Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă
forfetară.
Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un
onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat.
Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către
avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar
sau fix.
În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura
civilă a cauzei.
Este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.
Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de
soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor
avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-
o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.
Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere
(activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al
acestuia.
91
Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privinţa strategiilor, tacticilor şi
acţiunilor preconizate şi desfăşurate pentru client.
Avocatul va ţine permanent sub control gradul său de ocupare profesională şi
extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura
împrejurărilor şi specificul cauzei. Acesta va fi obligat să refuze un client ori de câte ori este
conştient că nu îi poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat.
Neglijarea cauzelor clientului, absenţa nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei
substituiri legale şi competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere
disciplinară.
Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale
în care asistă sau reprezintă clientul şi se va abţine de la metode şicanatoare şi prejudiciabile
pentru terţe părţi, dacă acestea sunt evident indiferente şi irelevante în raport cu interesele
clientului reprezentat.
92
diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate
drepturile prevăzute de lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun
regula confidenţialităţii nu se aplică.
Folosirea de către client a opiniilor şi sfatului avocatului în scopuri ilegale, fără
cunoştinţa avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil de
acţiunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi
sfătuirea conştientă a unui client în activităţi infracţionale.
Un avocat este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea
clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul
asistenţei şi/sau a reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale.
Avocatul are obligaţia să informeze rezonabil clientul în legătură cu situaţia curentă a
asistenţei şi reprezentării şi de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din
partea clientului.
Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situaţia curentă, posibilele evoluţii
viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale
cazului.
Avocatul este obligat să comunice clientului informaţiile pe care le deţine în legătură cu
cazul acestuia, chiar şi în situaţia în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.
În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părţi, contractul de asistenţă juridică încetează
prin renunţarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.
Încetarea contractului prin renunţarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl
exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru
acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său.
Întrebări:
- Care sunt activitățile care pot fi exercitate de avocați?
- Care sunt obligațiile avocaților în legătură cu reprezentarea clienților în fața
instanțelor judecătorești ?
- Care sunt elementele obligatorii ale contractului de asistență juridică ?
- Care sunt modalitățile de stabilire a onorariului ?
- Ce se înțelege prin pact de quota litis ?
Unitatea de învățare 10:
ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT ÎN ROMÂNIA III (2
ore)
95
profesionale oneste între avocaţi.
96
- avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator
sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
- avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în
cadrul profesiei;
- avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi
calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;
- avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul
formei de exercitare a profesiei la care colaborează şi cu condiţia informării
corespunzătoare a baroului;
- avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;
- obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea,
colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât şi titularului cabinetului individual
ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al
societăţilor profesionale cu răspundere limitată;
- formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire. În cazul tuturor
formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza, la alegere,
denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate.
97
În cabinetul individual de avocat îşi exercită profesia un avocat definitiv titular, singur
sau împreună cu avocaţi colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înfiinţează în baza
actului de înfiinţare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou.
Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se
stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formă scrisă.
Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele avocatului
titular, urmat de sintagma "cabinet de avocat" (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat"
sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").
Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează în actele profesionale, cu
respectarea prevederilor prezentului statut.
Denumirea cabinetului poate fi păstrată şi după decesul titularului, cu acordul tuturor
moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică. Dobânditorul denumirii transmise în
acestă modalitate va proceda la înştiinţarea baroului şi este îndrituit să informeze publicul
referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.
98
numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum şi dreptul sau interdicţia de
substituire a acestuia.
Pentru litigiile născute din desfăşurarea activităţii profesionale, societatea civilă
profesională poate sta în judecată ca reclamant sau pârât, chiar dacă nu are personalitate
juridică.
Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifică,
cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma "societate civilă de
avocaţi" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocaţi" sau "IONESCU, POPESCU
- Societate civilă de avocaţi"). Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează în
actele profesionale, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă
scrisă între avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea statutului.
Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune,
divizare totală sau divizare parţială (desprindere).
Divizarea se realizează prin împărţirea patrimoniului de afectaţiune profesională între
una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau astfel fiinţă.
Societatea civilă profesională nu încetează în situaţia divizării parţiale (desprindere) în
cazul în care o parte din patrimoniul său de afectaţiune profesională se desprinde şi se transmite
către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia astfel fiinţă.
99
în formă scrisă. Actul constitutiv se încheie în formă autentică dacă printre bunurile subscrise
ca aport la capitalul social se află şi un bun imobil.
Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitatăsunt guvernate
de legea civilă.
Orice modificare a actului constitutiv şi/sau a statutului societăţii profesionale cu
răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea legii și a statutului.
Societatea profesională cu răspundere limitată dobândeşte personalitate juridică la data
înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază
teritorială se află sediul său principal. Dovada personalităţii juridice în raporturile cu terţii se
va face în baza unui certificat de înregistrare. Baroul va ţine registrul de evidenţă a societăţilor
profesionale cu răspundere limitată, care are caracter public.
Capitalul social al societăţii profesionale cu răspundere limitată, reprezentând
echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se va vărsa la momentul constituirii societăţii.
Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a
capitalului social şi, dacă este cazul, evaluarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă.
Nu va putea fi înregistrată de către niciun barou o societate profesională cu răspundere
limitată decât în condiţiile vărsării integrale a capitalului social.
Clientela aparţine societăţii profesionale cu răspundere limitată, şi nu avocaţilor care au
calitatea de asociaţi.
Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a
asociaţilor. Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori aleşi
de majoritatea avocaţilor asociaţi.
Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi, prin orice mijloace care
să poată proba realizarea convocării.
Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim
al asociaţilor, în orice alt loc.
Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea
părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul statut.
Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul
unanim al asociaţilor.
Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris,
celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere, cu cel puţin 3 luni înainte.
La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de
retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.
În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinându-se seama
de prevederile din statutul societăţii. În caz de neînţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind
arbitrajul Statutul profesiei de avocat.
Dacă, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat, acesta nu poate deţine
această calitate mai mult de 3 luni. În situaţia în care societatea nu este transformată în cabinet
individual, aceasta se dizolvă de drept şi intră în lichidare.
100
3. MODALITĂŢILE DE EXERCITARE A PROFESIEI DE AVOCAT
101
Orice client personal trebuie adus la cunoştinţa avocatului titular/coordonator al formei
de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator îşi desfăşoară activitatea.
Lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator se
vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de asistenţă
juridică se va menţiona expres caracterul de "client personal" al avocatului colaborator.
Rezultatele financiare obţinute de avocatul colaborator din contractele încheiate pentru
clienţii personali (onorariile) vor fi încasate integral sau parţial de avocatul colaborator, după
caz, în raport cu clauzele contractului de colaborare, fără a se afecta în niciun mod cuantumul
retrocedărilor lunare de onorarii, prevăzute în contractul de colaborare.
Titularii sau avocaţii coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligaţi să
permită avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condiţiile prevăzute în contractul
de colaborare.
Pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a
baroului, avocatul colaborator va utiliza ştampila personală, aprobată de forma de exercitare a
profesiei, pe care se inscripţionează menţiunea "avocat colaborator". Ştampila personală a
avocatului colaborator poate fi confecţionată şi utilizată numai cu acordul formei de exercitare
a profesiei.
Pentru activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul
colaborator va păstra rezultatele financiare obţinute.
În lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi
denunţat de oricare dintre părţi, prin înştiinţarea celeilalte/celorlalte părţi cu cel puţin 3 luni
înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar, vor fi respectate dispoziţiile
din prezentul statut privind formarea profesională iniţială.
Desocotirea între părţi în cazul denunţării unilaterale a contractului se va realiza potrivit
contractului de colaborare.
Întrebări:
- Care sunt regulile aplicabile relațiilor dintre avocați ?
- Care sunt actele de concurență neloială sancționate cu excluderea din profesie ?
- Care sunt formele de exercitare a profesiei de avocat ?
102
- Care sunt modalitățile de exercitare a profesiei de avocat ?
1.1.Drepturile avocatului
Avocatul înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să
exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii nr. 51/1995, Statutului prefesiei, codului
deontologic şi regulamentului baroului din care face parte.
Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea
deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
103
Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi
specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, în conformitate cu dispoziţiile
prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit,
precum şi onorariul stabilit.
În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei
pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sediul
profesional numai în circumscripţia baroului în care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept
de exercitare a profesiei oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.
Avocatul îşi exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum şi la
biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.
Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în
orice localitate din circumscripţia sa.
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sedii secundare
în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.
Înfiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia
căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a
sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.
Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului
organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi
în cazul în care există sau are cunoştinţă de existenţa unui sistem de control al contactului cu
clientul.
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ştampilă, pe care o
vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu următoarele menţiuni: "Uniunea
Naţională a Barourilor din România", baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei
de exercitare a profesiei.
Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conţine: denumirea
acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz,
telefonul, telefaxul, adresa de internet şi de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia,
menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesională.
Avocaţii pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de
exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi
menţiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv".
Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă prin una sau mai multe
perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează activităţile sale
profesionale obişnuite.
Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus
anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.
Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica în prealabil baroului în
tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii,
începerea şi durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul
evidenţei.
104
1.2. Îndatoririle avocatului
Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea,
umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate
sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acesteia. Avocatul este
obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum şi în viaţa privată.
Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea
profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.
Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe
orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în
legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente
redactate de avocat care conţin sau se fundamentează pe informaţiile ori datele furnizate de
client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.
În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul
profesional sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate
fi situat şi în locuinţa avocatului.
Actele şi lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului
profesional, avocatul are obligaţia să se opună percheziţionării domiciliului, a sediului
profesional principal, secundar şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire
la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-menţionate ori asupra sa.
Avocatul este obligat să se opună şi ridicării înscrisurilor şi bunurilor constând în acte
şi lucrări cu caracter profesional, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege. Avocatul
are obligaţia ca, de îndată, să îl încunoştinţeze despre cele întâmplate pe decanul baroului.
Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, să se prezinte
la fiecare termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte
instituţii şi să manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat.
Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi
încredinţat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepţia dosarelor
repartizate obligatoriu sau a gratuităţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa
unilateral o prestaţie în curs de executare deja angajată.
Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să pledeze cu
demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi
participanţii la proces, atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.
Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are
obligaţia să depună note de şedinţă sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă ori la cererea
instanţei de judecată.
Avocatul are obligaţia să acorde, atunci când este desemnat, asistenţă juridică gratuită.
Avocatul înscris în registrul de asistenţă judiciară are obligaţia, atunci când este desemnat, să
acorde asistenţă judiciară în formele prevăzute lege.
Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu
respectarea competenţei profesionale prevăzute de lege. Refuzul nejustificat de a acorda
asistenţă juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmând a fi
105
sesizată conform Statutului.
Avocaţii pensionari care continuă activitatea nu se pot înscrie în registrul de asistenţă
judiciară.
Avocatul are obligaţia să se asigure pentru răspunderea profesională. Prin răspundere
profesională se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din
exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, a Statutului profesiei şi a
regulilor deontologice.
Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu
respectarea următoarelor reguli:
- avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro
anual;
- avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro
anual.
Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia să
participe la şedinţele acestora.
Avocatul are obligaţia să participe la activităţile hotărâte de consiliul baroului şi aduse
la cunoştinţă prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia
baroului respectiv.
Absenţa nejustificată de la activităţile prevăzute mai sus constituie abatere disciplinară
gravă.
În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor
încredinţate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanţei.
La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredinţate
persoanei de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de
client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut
declarat.
Avocatul are obligaţia să depună toate diligenţele necesare pentru îndeplinirea
serviciului profesional ce i-a fost încredinţat.
În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, îşi va
asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care îşi desfăşoară activitatea într-o altă formă de
exercitare a profesiei, dacă în prealabil obţine acordul clientului în acest scop.
Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul
corespunzător activităţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi.
106
Avocatul are obligaţia să poarte robă în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi
în faţa Curţii Constituţionale din România.
Roba poate fi purtată şi în faţa instanţelor judecătoreşti din alte state, cu respectarea
condiţiilor impuse de legislaţia naţională a statului în cauză, precum şi în faţa jurisdicţiilor
internaţionale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanţelor judecătoreşti, cu
respectarea condiţiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicţii.
Avocatul are obligaţia să folosească atât în mod direct, cât şi indirect numai procedee
oneste în scopul dobândirii clientelei.
Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul
baroului, care va soluţiona conflictul pe calea medierii sau arbitrajului.
Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată de
către acesta la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile
107
efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat şi a căror rambursare
o solicită.
Avocatul are obligaţia să se abţină de la exercitarea oricărei activităţi profesionale în
cazul în care există sau survine un conflict de interese. Nerespectarea acestei obligaţii constituie
abatere disciplinară gravă.
Avocatul este obligat să se abţină de la desfăşurarea unor activităţi de natură a aduce
atingere drepturilor profesionale rezervate avocaţilor prin lege şi statutul profesiei.
Nerespectarea acestor obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.
Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din
contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi ori care privesc conlucrarea între
diferitele forme de exerciţiu al profesiei, vor fi supuse soluționării pe calea medierii sau
arbitrajului.
2.1. Medierea
Decanul baroului poate propune părţilor o procedură de mediere şi le comunică numele
mediatorului pe care l-a propus. Dacă una dintre părţi refuză medierea, litigiul nu va putea fi
soluţionat decât prin procedura arbitrajului. După ce părţile au acceptat propunerea de mediere,
decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În
cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai
mare de o lună.
Activitatea mediatorului este gratuită.
2.2. Arbitrajul
Când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesată poate
declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispoziţiilor art. 343-368 din Codul de
procedură civilă şi dispoziţiilor din Statut.
Partea interesată formulează cerere de arbitrare, pe care o înaintează decanului baroului.
Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului,
situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.
Cererea, precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte
părţi sunt şi unul pentru decan.
În cazul în care părţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un
avocat din barou.
Funcţia de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime
neîntreruptă în profesie şi care se bucură de o bună reputaţie.
Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.
Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare
întemeiată.
108
În procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat.
În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. În acest sens o
copie a tuturor actelor depuse de una din părţi va fi comunicată celeilalte părţi.
Şedinţele de judecată nu sunt publice.
Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condiţiile art. 367-368 din Codul de
procedură civilă.
109
Instanţele disciplinare sunt:
- comisia de disciplină a baroului;
- Comisia centrală de disciplină;
- Consiliul U.N.B.R., în plenul său.
110
Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul
care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea
anchetei disciplinare.
După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va
consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea
plângerii sau sesizării.
Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat,
în vederea audierii sale.
După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului
va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea
cercetărilor. Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei, prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de
semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut
plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui
U.N.B.R.
În situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare,
Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea
acesteia la instanţa disciplinară.
Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea
persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul
baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.
În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat
de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau, respectiv,
decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului
în cauză, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la ordonanţa preşedinţială cuprinse în
Codul de procedură civilă.
Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară,
procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei.
Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de
organele profesiei.
Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză
la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi
preşedintelui U.N.B.R. Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de
lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică, în aceleași condiții.
Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere prin care s-a luat măsura
suspendării din exercițiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei disciplinare şi
împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv şi determină controlul de legalitate şi de
temeinicie a acestora de către organul competent. Contestaţia se depune şi se înregistrează la
secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de
declarare a contestaţiei, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat hotărârea, care
o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.
111
Întrebări:
- Care sunt drepturile avocaților ?
- Care sunt îndatoririle avocaților ?
- Care sunt modalitățile de soluționare a litigiilor dintre avocați ?
- Care sunt sancțiunile disciplinare aplicabile avocaților ?
- Care este procedura de angajare a răspunderii disciplinare a avocaților ?
112
4.2. Suspendarea exercitării profesiei de consilier juridic
4.3. Tranferul
5. Drepturile și îndatoririle consilierului juridic
5.1. Drepturile consilierului juridic
5.2. Îndatoririle consilierilor juridici
Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează
ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind
organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi prevederilor Statutului profesiei de
consilier juridic, cu modificările și competările ulterioare.
Profesia de consilier juridic este independentă şi organizată autonom, fiind exercitată
integrat în sistemul de justiţie românesc.
Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe
Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, ţinut de către Colegiile
Consilierilor Juridici din România.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, codului
de deontologie profesională şi statutului profesiei. În exercitarea profesiei şi în legătură cu
aceasta, consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus nici unei îngrădiri
sau presiuni de orice tip, acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.
Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale
autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte
persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat şi ale
celorlalte entităţi interesate în conformitate cu Constituţia şi cu legile ţării.
Relaţia profesională dintre consilierul juridic şi beneficiarul serviciilor sale se bazează
pe onestitate, probitate, corectitudine, confidenţialitate şi independenţa opiniilor profesionale.
În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei
juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale
acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi
cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în funcţiile
de magistrat, avocat, notar public sau în alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale
specifice fiecăreia dintre aceste profesii.
Activitatea desfăşurată de consilierul juridic este o activitate de mijloace şi nu de
rezultat.
113
2. DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE CONSILIER JURIDIC
2.2. Nedemnități
Este nedemn de a fi consilier juridic acela care:
- a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere
profesiei de consilier juridic;
- în exercitarea profesiei de consilier juridic a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate
drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă;
- este declarat nedemn, pentru alte cauze, de lege.
2.3. Incompatibilități
Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:
114
- calitatea de avocat;
- activităţile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau
bunele moravuri;
- alte profesii autorizate sau salarizate;
- funcţia şi activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de
reorganizare şi lichidare judiciară;
- activitatea publicistică salarizată;
- alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din situaţia de conflict de interese,
în condiţiile legii.
115
la sfârşitul perioadei de stagiu, un raport de activitate asupra modului în care stagiarul şi-a
îndeplinit în mod efectiv îndatoririle profesionale. Poate îndeplini calitatea de consilier juridic
îndrumător numai consilierul juridic definitiv şi care se bucură de o reputaţie profesională
neştirbită. Raportul dintre consilierul juridic definitiv - îndrumător şi consilierul juridic stagiar
este de conlucrare profesională, în baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.
După efectuarea stagiului consilierul juridic stagiar va susţine examenul de definitivare.
Comisia de examinare după definitivat eliberează candidatului „Certificatul de
promovare a examenului de definitivat” în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu
menţiunea „definitiv”.
Taxa pentru susţinerea examenului de definitivat se stabileşte de către fiecare colegiu
teritorial.
Poate fi primit în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv, cel care anterior sau
la data primirii a îndeplinit funcţia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit alte
funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii, cel puţin 5
ani.
116
Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justiţie rudele sale, ale soţului/soţiei, până
la gradul IV inclusiv.
În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat să
păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor
prevăzute expres de lege.
Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform
prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei faţă de
beneficiar.
În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional
aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile.
Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului său nu poate fi făcută decât
de procuror, în temeiul unui mandat emis în condiţiile legii. Nu vor putea fi ascultate şi
înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic
şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa cu caracter profesional, decât în
condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
3.3. Interdicţii
Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi
cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în
legătură cu aspectele litigioase ale pricinii.
Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei
autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea
prealabilă, expresă şi scrisă din partea părţii în cauză, în condiţiile legii.
Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de consilier juridic, cu privire la faptele
şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al vreunei părţi în
cauză. Dacă a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desfăşura nici o activitate
profesională în acea cauză.
Consilierul juridic nu poate îndeplini funcţia de expert, interpret sau traducător în cauza
în care este angajat.
117
3.4. Tabloul anual al Consilierilor juridici
Colegiul teritorial are obligaţia să întocmească anual Tabloul, cu menţionarea numelui
şi a prenumelui, codului unic de înregistrare, a poziţiei profesionale, respectiv stagiar sau
definitiv, precum şi a situaţiei în ceea ce priveşte exercitarea profesiei (exclus, suspendat etc.).
Prin grija colegiului teritorial, Tabloul anual şi modificările intervenite sunt comunicate
Ordinului Consilierilor Juridici din România (O.C.J.R.) şi instituţiilor prevăzute de lege.
Consiliul colegiului teritorial emite hotărâri de trecere pe Tablou a consilierilor juridici
incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe Tablou se face la cerere, după încetarea
stării de incompatibilitate. Taxele de reînscriere pe Tablou se stabilesc de Consiliul colegiului
teritorial.
118
4. ÎNCETAREA CALITĂȚII DE CONSILIER JURIDIC, SUSPENDAREA
EXERCITĂRII PROFESIEI ȘI TRANSFERUL
4.3. Transferul
Consilierul juridic care, din motive justificate, solicită transferarea într-un alt colegiu va
notifica atât colegiul în care este înscris, cât şi colegiul în care urmează să se înscrie.
Cererea de transfer trebuie să fie însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un
certificat eliberat de colegiul de la care se solicită transferul, certificat eliberat ulterior
înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit
nedemn sau incompatibil, nu se află în curs de judecată penală ori disciplinară şi că a achitat la
zi taxele şi contribuţiile profesionale către colegiu.
Consiliul colegiului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va înainta,
împreună cu dosarul de înscriere în profesie, colegiului la care se solicită transferul.
Consiliul colegiului la care se solicită transferul va soluţiona cererea, potrivit raportului
întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care
solicită transferul, înaintat de colegiul de la care se solicită transferul o dată cu certificatul
menţionat în articolul precedent, va aviza înscrierea în Tablou în mod corespunzător şi va
elibera acestuia decizia de înscriere în Tablou, legitimaţia, insigna şi ştampilele.
119
Consiliul colegiului de la care consilierul juridic se transferă va dispune prin decizie
radierea consilierului juridic transferat din Tabloul ţinut de colegiul respectiv.
Consilierul juridic transferat are obligaţia de a preda colegiului de la care se transferă
legitimaţia, insigna şi ştampilele.
121
folosească expresii jignitoare faţă de completul de judecată, faţă de ceilalţi consilieri juridici,
avocaţi sau faţă de părţile din proces.
Consilierii juridici sunt datori să studieze temeinic cauzele în care asistă sau reprezintă
instituţiile, autorităţile ori entităţile interesate, să se prezinte la termene la instanţele de judecată
sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, să manifeste conştiinciozitate şi probitate
profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecător şi de părţile în proces, să depună
concluzii orale sau note de şedinţă ori de câte ori consideră necesar acest lucru sau instanţa de
judecată dispune în acest sens.
Consilierii juridici sunt obligaţi să participe la şedinţele convocate de Consiliul
Colegiului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte.
Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Consilierii juridici sunt obligaţi să ţină evidenţele cerute de lege şi pe cele prevăzute în
regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul O.C.J.R. - cu privire la cauzele în
care asistă sau reprezintă, să avizeze pentru legalitate actele juridice şi să achite cu regularitate
taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului şi bugetului O.C.J.R. La
înscrierea sau reînscrierea în colegiu, fiecare consilier juridic va achita o taxă stabilită de
Consiliul O.C.J.R., ce se face venit atât la bugetul colegiului respectiv, cât şi la bugetul O.C.J.R.
Consilierii juridici sunt obligaţi să restituie actele ce le-au fost încredinţate instituţiei,
autorităţii sau entităţii interesate de la care le-au primit.
Consilierul juridic este obligat să respecte dispoziţiile legale privitoare la interesele
contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana
juridică ce o reprezintă le poate avea; el este, de asemenea, obligat să respecte secretul şi
confidenţialitatea activităţii sale, în condiţiile legii. Obligaţia de a păstra secretul profesional,
conform clauzei de confidenţialitate. Ea se extinde asupra tuturor activităţilor consilierului
juridic. Consilierul juridic nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoană
fizică sau juridică să divulge secretul profesional.
Aceeaşi obligaţie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale şi angajaţilor
acestora cu privire la informaţiile cunoscute de către aceştia în funcţiile pe care le deţin.
Consilierii juridici sunt obligaţi să poarte robă în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti.
Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă.
Consilierul juridic răspunde pentru încălcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi
Statutului.
La încetarea raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei de consilier juridic
faţă de beneficiarul prestaţiei, consilierul juridic va informa în scris colegiul din care face parte.
Toţi consilierii juridici asociaţi, membri ai colegiilor teritoriale, au îndatorirea de a
participa la activităţile profesionale, stagiile de pregătire profesională, conferinţele,
simpozioanele şi la orice alte manifestări organizate de colegiile teritoriale şi O.C.J.R. potrivit
statutelor şi regulamentelor acestora.
Întrebări:
- Care sunt condițiile în care o persoană poate deveni consiler juridic ?
- Care sunt activitățile specifice consilierilor juridici ?
122
- Cum se desfășoară stagiul profesional al consilierilor juridici stagiari ?
- Care sunt evidențele pe care trebuie să le țină consilierii juridici ?
- Care sunt drepturile consilierilor juridici ?
- Care sunt îndatoririle consilierilor juridici ?
Unitatea de învățare 13:
ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA PROFESIEI DE NOTAR PUBLIC (2 ore)
123
4.2. Suspendarea din funcția de notar public
5. Drepturile și îndatoririle notarilor publici
5.1. Drepturile notarilor publici
5.2. Îndatoririle notarilor publici
6. Răspunderea notarilor publici
6.1. Răspunderea civilă
6.2. Răspunderea disciplinară
125
1.4. Competenţa notarilor publici. Competența altor instituții sau organe de a efectua acte
notariale
Notarul public îndeplineşte următoarele acte şi proceduri notariale:
- redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitarea părţilor;
- autentificarea înscrisurilor;
- procedura succesorală notarială;
- certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;
- legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a
sigiliilor;
- darea de dată certă înscrisurilor;
- primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi,
precum şi a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia
inventarului succesoral, în limita spaţiului şi utilităţilor de care dispune biroul notarial;
- actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor;
- legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
- efectuarea şi legalizarea traducerilor;
- eliberarea de duplicate de pe actele pe care le-a întocmit;
- activităţi fiduciare, în condiţiile legii;
- numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
- înregistrarea şi păstrarea, în condiţiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de
marcat;
- certificarea etapelor procedurale ale licitaţiilor şi/sau ale rezultatelor acestora;
- procedura divorţului, în condiţiile legii;
- emiterea certificatului european de moştenitor;
- lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moştenitorilor;
- emiterea titlurilor executorii notariale;
- orice alte operaţiuni prevăzute de lege.
Notarii publici pot da şi alte consultaţii juridice în materie notarială decât cele privind
conţinutul actelor pe care le îndeplinesc şi pot participa, în calitate de specialişti desemnaţi de
părţi, la pregătirea şi întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.
Notarul public poate desfăşura, în condiţiile legii, activităţi de agent al Arhivei
Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, precum şi alte activităţi decât cele prevăzute de
prezenta lege, date în competenţa sa.
126
notarii publici care îşi desfăşoară activitatea într-un birou individual sau într-o societate
profesională din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul
domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă;
- actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor se fac de notarul public
din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care urmează a se face plata;
- eliberarea duplicatelor de pe actele notariale, îndreptarea erorilor materiale sau
completarea omisiunilor vădite se face de notarul public în a cărui arhivă se află
originalul actelor notariale;
- procedura divorţului este de competenţa notarului public cu sediul biroului în
circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei
sau ultima locuinţă comună a soţilor;
- procedura eliberării încheierii cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în Registrul
de evidenţă a procedurilor succesorale al Camerelor şi în registrele naţionale notariale
ale Uniunii se îndeplineşte de notarul public competent, în condiţiile legii, să efectueze
procedura succesorală.
În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri de
notari publici, competenţa teritorială a fiecărui notar public se întinde pe tot cuprinsul acelei
circumscripţii. Competenţa teritorială a notarilor publici numiţi în municipiul Bucureşti se
întinde pe tot cuprinsul circumscripţiei Tribunalului Bucureşti.
Conflictele de competenţă între notarii publici din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel
se soluţionează de către Colegiul director al Camerei, la sesizarea notarului public sau a părţii
interesate.
Conflictele de competenţă dintre notarii publici din circumscripţia unor curţi de apel
diferite se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
Decizia Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului
Uniunii poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei
circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public cel din urmă sesizat. Hotărârea
judecătoriei este definitivă.
Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale
notarilor publici îndeplinesc, la cererea părţilor, legalizarea copiilor de pe înscrisuri, cu excepţia
înscrisurilor sub semnătură privată.
Activitatea notarială a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României se
desfăşoară pe baza legii române şi a înţelegerilor internaţionale la care România este parte,
precum şi potrivit uzanţelor internaţionale.
La cererea persoanelor fizice având cetăţenia română, precum şi a persoanelor juridice
române, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României îndeplinesc următoarele acte
notariale:
- redactarea de înscrisuri, la solicitarea părţilor, în vederea îndeplinirii uneia dintre
procedurile notariale prevăzute de lege în competenţa misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare;
- autentificarea înscrisurilor, cu excepţia actelor juridice între vii cu efect constitutiv sau
127
translativ de proprietate şi a actelor privind alegerea, modificarea şi lichidarea regimului
matrimonial;
- legalizarea sigiliilor şi a semnăturilor;
- darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi;
- certificarea unor fapte;
- legalizarea de copii de pe înscrisuri;
- efectuarea şi legalizarea traducerilor;
- primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi;
- eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau
oficiile consulare.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare nu pot îndeplini procedura desfacerii
căsătoriei şi procedura succesorală.
Activităţile notariale date în competența misiunilor diplomatice și oficiilor consulare,
care produc efecte juridice în România, pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale României şi la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în
care legile şi reglementările statului de reşedinţă sau acordurile bilaterale nu se opun.
Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare,
precum şi la bordul navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc care se află staţionate în raza
de activitate a acestor organe, precum şi la domiciliul cetăţeanului român ori în alt loc, dacă
acest lucru este prevăzut în convenţiile internaţionale la care România şi statul de reşedinţă sunt
părţi sau legea locală nu se opune.
129
- numărul notarilor stagiari care urmează să susţină examenul de definitivat;
- cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care urmează să fie numiţi
notar public cu scutire de examen;
- cerinţele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor;
- volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
- media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale, pe localităţi.
3.2. Dobândirea calității de notar de către persoanele care efectuează stagiul profesional
Pentru a deveni notar stagiar, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile
prevăzute de lege şi să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar
stagiar, organizat de Institutul Notarial Român.
Institutul Notarial Român organizează, pe posturile aprobate de Consiliul Uniunii, într-
o zi lucrătoare, la o dată stabilită de preşedintele Uniunii, examenul sau concursul de dobândire
a calităţii de notar stagiar.
Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar constă într-o probă scrisă, cu
caracter teoretic, din tematica aprobată de Consiliul Uniunii. Nota minimă de promovare este
7,00. Candidaţii declaraţi admişi vor ocupa locurile în limita posturilor aprobate de Consiliul
Uniunii pentru Camera la care şi-au depus cererea de înscriere la examen sau concurs. Un
candidat poate depune cererea de înscriere la examen sau concurs la o singură Cameră.
130
Locurile destinate dobândirii calităţii de notar stagiar se aprobă de către Consiliul
Uniunii, după consultarea Colegiilor directoare.
După promovarea examenului sau concursului, notarul stagiar urmează timp de 2 ani
cursurile de pregătire teoretică şi practică organizate de Institutul Notarial Român.
Pe perioada desfăşurării stagiului, notarul stagiar suportă cheltuielile de pregătire
stabilite de către Institutul Notarial Român. Nefrecventarea cursurilor sau neplata cheltuielilor
de pregătire atrage încetarea calităţii de notar stagiar. Structura pregătirii şi condiţiile aplicării
sancţiunii prevăzute în prezentul alineat, precum şi procedura desfăşurării stagiului se stabilesc
prin regulament aprobat de către Consiliul Uniunii.
Pregătirea teoretică se desfăşoară prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul
Notarial Român. Pregătirea practică se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, desemnat de
către Colegiul director al Camerei în care notarul stagiar a susţinut examenul sau concursul de
dobândire a calităţii de notar stagiar, cu acordul notarului public coordonator.
Activitatea unui notar stagiar poate fi îndrumată numai de notari publici cu o vechime
de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o bună reputaţie profesională.
După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie să participe şi să
promoveze examenul de definitivat organizat de Institutul Notarial Român (INR).
Examenul de definitivat constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic
şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, dar
nu mai puţin de nota 5,00 la fiecare probă.
După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel
mult două sesiuni ale examenului de definitivat.
Comisia de examinare pentru examenul de definitivat este constituită din următorii
membri: un membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei, un reprezentant
al Ministerului Justiţiei, un membru al corpului didactic din învăţământul superior de
specialitate şi 2 notari publici cu prestigiu profesional, desemnaţi în condiţiile regulamentului
de organizare şi desfăşurare a concursului. În funcţie de numărul candidaţilor, Consiliul
Uniunii, la propunerea INR, poate hotărî suplimentarea numărului comisiilor de examinare, cu
excepţia preşedintelui, care este unic. Reguli similare se aplică şi pentru constituirea comisiei
de soluţionare a contestaţiilor.
Rezultatele examenului de definitivat se validează de către Consiliul Uniunii, la
propunerea preşedintelui comisiei de examinare.
Examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se susţine în
limba română şi se organizează de către INR, conform condiţiilor şi procedurii prevăzute prin
regulament aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii. Componenţa
comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau, după caz, a concursului de
dobândire a calităţii de notar stagiar se stabileşte potrivit regulamentului. Din comisia de
examinare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al
Ministerului Justiţiei.
Examenul de definitivat, concursul de dobândire a calităţii de notar public, concursul de
schimbări de sedii, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de
notar stagiar se desfăşoară la Bucureşti.
131
Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a
concursului pentru dobândirea calităţii de notar public se aprobă prin ordin al ministrului
justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
În termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidaţii care au promovat examenul
de definitivat îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor
obţinute pe locurile din cadrul Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de dobândire
a calităţii de notar stagiar şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare emis de
Ministrul Justiției.
După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului
Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin
ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.
3.3. Dobândirea calității de notar de către persoanele care au cel puțin 6 ani vechime într-
o funcție de specialitate juridică
Poate dobândi calitatea de notar public şi persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile
prevăzute de lege, are cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică şi
promovează concursul de admitere în funcţia de notar public organizat de INR. Persoanele care
doresc să dobândească calitatea de notar public, în aceste condiții, trebuie să se înscrie la
Camera în circumscripţia căreia doresc să îşi desfăşoare activitatea, pentru ocuparea unui post
propus de respectiva Cameră şi cuprins în ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei.
INR organizează concursul de admitere la nivel naţional pentru persoanele înscrise din
toate Camerele, la o dată unică stabilită de preşedintele Uniunii, în condiţiile stabilite de
regulamentul de organizare şi funcţionare a concursului.
Comisia de examinare şi Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor pentru concursul de
admitere se constituie potrivit dispoziţiilor aplicabile organizării examenului de definitivat.
Concursul de admitere constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi
una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, cu
condiţia ca la fiecare probă din concurs să obţină cel puţin nota 5,00.
Preşedintele concursului înaintează, spre validare, Consiliului Uniunii rezultatele
concursului de admitere.
Concursul de admitere în funcţia de notar public pentru persoanele care au cel puţin 6
ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică se organizează de către INR, la solicitarea
Consiliului Uniunii, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată la 2 ani.
În termen de 15 zile de la data validării rezultatelor, candidaţii care au promovat
concursul de admitere îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea
mediilor obţinute pe locurile din cadrul Camerei în care s-au înscris la concurs şi în limita
locurilor cuprinse în ordinul de actualizare emis de Ministrul Justiției.
După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului
Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin
ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.
După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această
calitate fără a efectua stagiul profesional au obligaţia de a urma cursuri privind pregătirea
132
practică pentru desfăşurarea profesiei de notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui
birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu
plata taxelor aferente.
133
Jurământul are următorul conţinut: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi
îndeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi
revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase
a notarului public. Notarul public fără confesiune va depune jurământul fără formulă religioasă,
pe conştiinţă şi onoare.
3.6. Incompatibilități
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu:
a) desfăşurarea unei activităţi salarizate, cu excepţia:
- activităţii şi funcţiei didactice universitare/de învăţământ superior şi de cercetare
ştiinţifică;
- activităţii literar-artistice şi publicistice;
- activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică;
- calităţii de deputat sau senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata
mandatului;
- calităţii de membru în organele de conducere sau în alte organisme ale Uniunii, ale
Camerelor ori în alte organizaţii interne şi internaţionale la care Uniunea sau Camerele
sunt afiliate ori cu care colaborează;
- calităţii de membru într-un consiliu de administraţie;
- calităţii de membru în cadrul unei asociaţii sau fundaţii;
b) exercitarea unei funcţii publice sau de demnitate publică, alta decât cea de deputat, senator
sau de consilier în consiliile judeţene sau locale;
c) exercitarea unei funcţii de judecător, procuror, magistratasistent sau grefier;
d) exercitarea profesiei de avocat, consilier juridic, executor judecătoresc sau practician în
insolvenţă;
e) desfăşurarea directă de activităţi de producţie, comerţ sau alte activităţi de prestări de
servicii;
f) calitatea de administrator sau de preşedinte al unui consiliu de administraţie al unei societăţi
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
135
corespunzător, în condiţiile stabilite de regulament;
- în cazul nerespectării obligației de înregistrare în Registrul Național de Evidență a
Notarilor Publici (RNEP), în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în
funcție.
La suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarului public îi revine obligaţia predării de
îndată Camerei a sigiliilor, registrelor şi, după caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada
suspendării.
Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.
În cazul suspendării din funcţia de notar, termenul de suspendare începe să curgă de la
data încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor şi închidere a registrelor.
Suspendarea şi încetarea suspendării se dispun prin ordin de ministrul justiţiei, la
propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
136
asigurărilor sociale de stat şi/sau la sistemul privat, în condiţiile legii;
- să aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activităţii notariale,
atât la nivelul Camerelor, cât şi al Uniunii;
- să adere individual la Uniunea Internaţională a Notariatului;
- să participe, la cerere, la şedinţele organelor Camerelor şi ale Uniunii, atunci când are un
interes propriu, în vederea susţinerii acestuia;
- să beneficieze de sprijin financiar în caz de întrerupere a activităţii biroului din cauza
incapacităţii temporare de muncă;
- să beneficieze, la cerere, de asistenţă juridică din partea Uniunii, prin personalul de
specialitate, în cauzele care au legătură cu activitatea profesională;
- să participe la manifestări profesionale organizate în ţară şi străinătate;
- să beneficieze de orice alte drepturi prevăzute de lege şi statut.
Notarul public are dreptul la concediu de odihnă de 30 de zile lucrătoare, în condiţiile
stabilite prin Statut. Notarul public are obligaţia de a înştiinţa Camera în circumscripţia căreia
îşi desfăşoară activitatea în legătură cu perioada în care va efectua concediul de odihnă.
137
- să asigure pregătirea profesională a notarilor stagiari repartizaţi de către Colegiul
director al Camerei, precum şi a personalului angajat;
- în termenele prevăzute în statut să achite contribuţiile profesionale, să comunice
Camerei din care face parte şi Uniunii situaţia statistică lunară prevăzută în statut;
- să îşi declare domiciliul fiscal în România.
Dispoziţiile privind obligativitatea participării la programe de pregătire profesională
organizate de INR se aplică şi personalului de specialitate al birourilor notariale, în condiţiile
prevăzute de regulament.
138
de lege pentru funcţionarea sistemului informatizat al Camerei şi al Uniunii;
- nerespectarea dispoziţiilor legale cu privire la stabilirea, încasarea şi, după caz, virarea
impozitelor, tarifelor şi onorariilor;
- nedepunerea la termen a situaţiei statistice şi a altor date solicitate de Cameră sau de
Uniune;
- refuzul nejustificat de a întocmi un act notarial în afara sediului biroului notarial, iar în
cazuri temeinic justificate, şi în afara programului normal de lucru;
- neîndeplinirea obligaţiei de a participa la formele de pregătire profesională continuă
organizate prin INR, la intervalele de timp stabilite prin regulament;
- neîndeplinirea obligaţiei de a participa la formele de pregătire profesională, dispusă ca
sancțiune disciplinară complementară;
- nerespectarea dispoziţiilor Codului deontologic al notarilor publici;
- absenţe nejustificate de la Adunările generale şi de la acţiunile organizate de Colegiul
director al Camerei sau organele de conducere ale Uniunii;
- continuarea activităţii după aplicarea sancţiunii suspendării din exerciţiul funcţiei;
- refuzul nejustificat de a îndeplini actele şi procedurile repartizate de preşedintele
Camerei din care face parte.
Acţiunea disciplinară se exercită de ministrul justiţiei, de preşedintele Uniunii sau de
Colegiul director al Camerei şi se judecă de Consiliul de disciplină din cadrul Uniunii.
Acţiunea disciplinară se exercită numai după efectuarea cercetării prealabile de către
inspectori din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul Uniunii ori de către Colegiul
director al Camerei.
În cadrul cercetării prealabile, citarea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind
îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului de cercetare disciplinară şi să îşi formuleze
apărarea. Neprezentarea sau refuzul celui cercetat de a formula apărări nu împiedică finalizarea
cercetării.
Consiliul de disciplină funcţionează ca organ de jurisdicţie la nivel naţional, în baza
regulamentului aprobat de Consiliul Uniunii. Consiliul de disciplină este compus din câte un
reprezentant al fiecărei Camere, ales de Adunarea generală a Camerei.
Acţiunea disciplinară se soluţionează printr-o hotărâre motivată, care se comunică
părţilor şi Camerei în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea cel cercetat, în termen de
10 zile de la pronunţare.
Împotriva hotărârii, notarul public, respectiv titularii acţiunii disciplinare, pot face
contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii.
Contestaţia se soluţionează de Consiliul Uniunii prin hotărâre. Hotărârea prin care se
soluţionează contestaţia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Recursul poate
fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acţiunii disciplinare prevăzuţi de lege, în
termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti este
definitivă.
Hotărârea prin care notarul public a fost sancţionat disciplinar, rămasă definitivă, se
comunică, de îndată, de către Uniune sau, după caz, de către instanţa de judecată
compartimentului de specialitate din Ministerul Justiţiei şi Camerei în a cărei circumscripţie îşi
139
desfăşoară activitatea notarul public.
Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 6 luni de la data luării la cunoştinţă
a săvârşirii abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii acesteia.
Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie se face
de către inspectori din cadrul Ministerului Justiţiei sau al Uniunii, din oficiu sau la solicitarea
ministrului justiţiei, respectiv a preşedintelui Uniunii sau a Colegiului director al Camerei.
Raportul de inspecţie întocmit în urma verificărilor privind buna reputaţie se comunică
notarului public care face obiectul sesizării, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea
formulării de obiecţiuni.
Raportul de inspecţie împreună cu obiecţiunile formulate se înaintează Consiliului de
disciplină din cadrul Uniunii. Pe baza raportului şi a obiecţiunilor formulate, Consiliul de
disciplină adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către notarul
public a condiţiei de bună reputaţie ori, dacă apreciază că obiecţiunile sunt întemeiate, dispune,
în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu arătarea în
mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea
condiţiei de bună reputaţie cuprinde şi propunerea de încetare a calităţii
Hotărârea Consiliului de disciplină, însoţită de actele care au stat la baza acesteia, se
comunică de îndată ministrului justiţiei, preşedintelui Consiliului Uniunii şi notarului public.
Hotărârea Consiliului de disciplină poate fi atacată cu contestaţie la Consiliul Uniunii în
termen de 15 zile de la comunicare. Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula
contestaţie la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile
de la comunicare.
Hotărârea definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie se
comunică ministrului justiţiei, în vederea emiterii ordinului de încetare a calităţii.
Întrebări:
- Care sunt modalitățile de primire în profesia de notar public?
- Care sunt actele și procedurile care intră în competența notarilor publici?
140
- Care sunt cazurile de suspendare din funcția de notar public?
- Care sunt drepturile notarilor publici?
- Care sunt îndatoririle notarilor publici?
- Care sunt situațiile de incompatibiliate aplicabile notarilor publici?
- Care sunt abaterile disciplinare pe care le pot săvârși notarii publici?
- Care sunt sancțiunile disciplinare aplicabile notarilor publici?
141
3.2. Suspendarea din funcție
4. Drepturile, îndatoririle și răspunderea executorului judecătoresc
4.1. Drepturile executorului judecătoresc
4.2. Îndatoririle și răspunderea executorului judecătoresc
5. Desfășurarea activității executorilor judecătorești
5.1. Îndeplinirea atribuțiilor de către executorul judecătoresc. Actele executorului
judecătoresc
5.2. Controlul profesional
5.3. Arhiva, registratura și evidențele biroului executorului judecătoresc
142
- întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de
consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă;
- întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi a
cecurilor, după caz;
- orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.
Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel în raza
căreia se află judecătoria pe lângă care funcţionează, dacă prin lege nu se dispune altfel.
În cazul punerii în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii este
competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială
urmează să se facă executarea, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
În cazul constatării unei stări de fapt este competent executorul judecătoresc din
circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se va face constatarea.
În vederea aducerii la îndeplinire a celorlalte atribuții este competent orice executor
judecătoresc învestit de partea interesată, în condiţiile legii.
Conflictele de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti situate în aceeaşi
circumscripţie a unei curţi de apel se soluţionează de acea curte de apel, la sesizarea părţii
interesate.
Când conflictul intervine între birouri de executori judecătoreşti situate în circumscripţii
diferite, competenţa aparţine curţii de apel în a cărei circumscripţie se află biroul executorului
judecătoresc cel dintâi sesizat.
Conflictele de competenţă se soluţionează de urgenţă şi cu precădere.
Instanţa se pronunţă în toate cazurile, motivat, prin încheiere definitivă.
143
Executorul judecătoresc sau executorii judecătoreşti asociaţi, titulari ai unui birou, pot
angaja executori judecătoreşti stagiari, alt personal de specialitate, precum şi personal auxiliar
corespunzător, necesar pentru desfăşurarea activităţii biroului.
Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte evidenţa birourilor de
executori judecătoreşti şi lucrările privind numirea şi încetarea funcţiei de executor
judecătoresc.
Numărul executorilor judecătoreşti se stabileşte şi se actualizează anual de ministrul
justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie
de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numărul
locuitorilor, în aşa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puţin un executor judecătoresc.
Numărul executorilor judecătoreşti din circumscripţia unei instanţe nu va fi mai mic de 3. De
asemenea, la stabilirea numărului executorilor judecătoreşti se va avea în vedere şi numărul
executorilor judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de definitivat.
În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori
judecătoreşti, a căror competenţă se întinde pe tot cuprinsul curţii de apel în a cărei rază
teritorială se află judecătoria.
2.2. Incompatibilități
Exercitarea funcţiei de executor judecătoresc este incompatibilă cu:
- activitatea salarizată în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactică universitară,
activitatea artistică, literară şi publicistică;
- calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe
durata mandatului;
- desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
- calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comanditat în societăţile în
144
comandită simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată,
preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere,
director general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi
profesionale.
145
şi se stabileşte prin Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
2.5. Jurământul
După numirea în funcţie executorul judecătoresc va depune jurământul în faţa
ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau a
reprezentanţilor acestora.
Jurământul are următorul conţinut:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu onoare şi probitate, cu conştiinţă
şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute
Dumnezeu!"
Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase
a executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc fără confesiune va depune jurământul fără
formula religioasă, pe conştiinţă şi onoare.
La depunerea jurământului se încheie un proces-verbal în două exemplare. Un exemplar
al procesului-verbal se păstrează la grefa curţii de apel şi celălalt exemplar se înmânează
executorului judecătoresc respectiv.
Executorii judecătoreşti intră în exerciţiul funcţiunii numai după depunerea
jurământului.
146
JUDECĂTORESC
147
- la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.
Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o, dispoziţiile
privind luarea măsurii fiind aplicabile în mod corespunzător.
148
să păstreze secretul profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în
cadrul activităţii lor, chiar şi după încetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor în care legea sau
părţile interesate îi eliberează de această obligaţie.
Executorii judecătoreşti au obligaţia să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la programe
de formare profesională continuă organizate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti,
de camerele executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, de instituţii de învăţământ
superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti aprobă anual, la propunerea camerelor
executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, programul de formare profesională
continuă a executorilor judecătoreşti.
Modul de organizare a activităţilor de formare profesională continuă, precum şi
modalităţile de evaluare a îndeplinirii acestei obligaţii sunt prevăzute de regulamentul de
aplicare a prezentei legi şi de statutul profesiei.
Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii
civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin
Casa de asigurări constituită în acest scop.
Este interzis executorilor judecătoreşti să dobândească direct sau prin persoane
interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.
Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele
abateri:
- nerespectarea secretului profesional;
- încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege;
- săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor
moravuri;
- neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesională a executorilor judecătoreşti
stagiari, angajaţi pe bază de contract;
- întârzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor;
- absenţa nejustificată de la birou;
- omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de publicitate a
vânzării bunurilor supuse executării silite.
Acţiunea disciplinară se exercită de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al
Camerei executorilor judecătoreşti şi se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din
3 membri aleşi de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti, pe o perioadă de 3
ani.
Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea
prealabilă, care se efectuează de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din
Ministerul Justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptăţit să ia cunoştinţă de
conţinutul dosarului şi să-şi formuleze apărarea.
Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti citează părţile şi pronunţă
o hotărâre motivată care se comunică acestora.
149
Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti
părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de
disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care judecă în complet de 5 membri.
Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie la
curtea de apel.
Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:
- mustrare;
- avertisment;
- amendă de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor
judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc
respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a
hotărârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din
funcţie a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă
constituie titlu executoriu;
- suspendarea din funcţie pe o durată de la o lună la 6 luni;
- excluderea din profesie.
În cazul în care împotriva executorului judecătoresc s-a luat măsura arestării preventive
ori a arestului la domiciliu sau în cazul în care s-a dispus în primă instanţă condamnarea ori
amânarea aplicării pedepsei, ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, va lua măsura suspendării din funcţie a acestuia până la
soluţionarea procesului penal, potrivit legii.
Ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a executorului judecătoresc
condamnat sau cu privire la care s-a dispus amânarea executării pedepsei, începând cu data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare.
În caz de suspendare sau excludere din profesie ştampila, legitimaţia, registrele şi
lucrările executorului judecătoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub
luare de semnătură, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat
biroul acestuia. Camera executorilor judecătoreşti are obligaţia de a asigura continuarea
lucrărilor neexecutate.
150
lege.
La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite
în îndeplinirea atribuţiilor sale oricărei persoane care justifică un interes.
Executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei
legi, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale Codului
de procedură civilă şi ale altor legi aplicabile în materie.
Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului
judecătoresc, în timpul programului de lucru afişat în mod corespunzător sau la locul efectuării
executării.
În cazul în care întocmirea unui act nu suferă amânare din motive obiective, acesta va
putea fi îndeplinit şi în afara programului de lucru.
Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuţiile care îi revin în competență
(mai puțin cele referitoare la executarea silită) se motivează, dacă părţile stăruie în cererea de
îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.
În cazul refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuţiilor date de lege în competența
executorului judecătoresc (mai puțin cele privitoare la efectuarea actelor de executare silită),
partea interesată poate introduce plângere, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă
de acest refuz, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului
judecătoresc. Judecarea plângerii se face cu citarea părţilor. Hotărârea judecătoriei este supusă
numai apelului. Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti
rămase definitivă.
Cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la executare,
în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Actele îndeplinite de executorii judecătoreşti, care prezintă erori materiale sau omisiuni
vădite, vor fi îndreptate sau completate de către aceştia, la cerere sau din oficiu, cu citarea
părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea
omisiunilor.
La cererea părţii de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului
judecătoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile. Duplicatul
are aceeaşi forţă probantă ca şi originalul.
În cazul îndeplinirii atribuţiilor privind recuperarea pe cale amiabilă a creanțelor,
raporturile dintre executorul judecătoresc şi client sunt supuse, prin asemănare, regulilor
mandatului. Remiterea de către client a înscrisului original constatator al creanţei constituie
mandat de încasare a acesteia.
Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor
judecătoreşti competente. Persoanele vătămate prin actele de executare pot formula contestaţie
la executare, în termenul și condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
151
conducere, şi va avea în vedere:
- organizarea şi funcţionarea camerelor executorilor judecătoreşti şi a birourilor
executorilor judecătoreşti;
- calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti;
- comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu autorităţile publice
şi cu persoanele fizice şi juridice.
Întrebări:
- Care sunt atribuțiile date în competența executorilor judecătorești ?
- Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană care dorește să
devină executor judecătoresc ?
- Care sunt cazurile de suspendare din funcția de executor judecătoresc ?
- Care sunt situațiile de încetare a calității de executor judecătoresc ?
- Care sunt abaterile disciplinare pe care le poate săvârși un executor judecătoresc ?
- Care sunt sancțiunile disciplinare aplicabile executorilor judecătorești ?
152