DOCUMENTE SIMILARE

Share on google Share on facebook 

Share on twitter Share
twitter Share on email More
Sharing Services 0
Simularea si informatica in antrenament
LICEUL CU PROGRAM si concurs
SPORTIV BUZAU Dezoltarea calitatilor motrice: forta si
rezistenta
’’IOLANDA BALAS SOTER’’ PARTICIPAREA ROMANIEI LA
JOCURILE OLIMPICE
Analiza SWOT a sistemului national de

LUCRARE educatie fizica si sport

Concepte, analiza, terminologie. Criterii
ale selectiei
DE CERINTE DE REGULAMENT
ARBITRAJ
INOT SINCRON
ATESTAT Finalitatile si obiectivele sportului de
 performanta:
 perfor manta: integrar
integrarea
ea acestora
acestora in tara
tara
noastra. Actiunea sistemica a factorilor si
Tema: indicatorilor care deter 
MICROCICLU SAPTAMANAL DE
ANTRENAMENT LA O ECHIPA DE DE
FOTBAL - CICLUL SAPTAMANAL
SAPTAMANAL -
PERIOADA COMPETITIONALA
Manual de merchandising pentru adidasadidas
sport performance

TERMENI importanti pentru acest

document
: rezistentaforme de manifestare factori
factori
determinantimetode de dezvoltare : atletismul
 peste hotare editura
editura SPORT
SPORT TURISM
TURISM :
mijloace si metode de dezvoltarea rezistentei :
motivarea alegerii temei de dezvoltarea
rezistentei :

CUPRINS

CAP. I . INTRODUCERE

I.1. Atletismul romanesc

romanesc de-a lungul timpului .

I.2. Motivarea alegerii temei .

CAP. II . PARTEA FUNDAMENTALA

II.1. Caracteristicile efortului de

rezistenta. Forme de manifestare
II.2. Factorii determinanti ai rezistentei.

II.3. Periodizarea rezistentei

II.4. Metodica dezvoltarii rezistentei in atletism.

4.1.Particularitatile dezvoltarii rezistentei in atletism .

4.2.Metode de antrenament pentru dezvoltarea rezistentei

in atletism .

4.3 Mijloace de antrenament pentru dezvoltarea rezistentei

in atletism.

CAP. III . INCHEIERE

INCHEIERE

III.1. Concluzii

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I .

I.1. Atletismul romanesc de-a lungul timpului

‘’Atletismul s-a nascut o data cu omul

omul .Caci, a alerga, a sari, a arunca,
arunca, a
insemnat dintotdeauna miscare – viata noastra ce a de toate zilele si din toate
timpurile . Dar ele a evoluat
evoluat istoric si estetic in cele douasprezece
douasprezece secole ale
Jocurilor Olimpice antice si cei peste o suta de ani de atletism modern .
 Nu numai performantele au crescut,
crescut, nu numai baza materiala a devenit
devenit alta ci
s-a nascut si renascut spiritul atletic . Astazi, atletismul apartine popoarelor,
intregului pamant . Prin el, rasele si continentele participa egal la intrecerile
virtutilor omenesti.’’

La noi in tara, valorificarea exercitiilor fizice in spatiul public , indeosebi in

scoala , a fost un proces
proces indelungat , incepand
incepand din secolul al XVIII-lea .

Atletismul isi face aparitia pe teritoriul romanesc abia spre sfarsitul secolului
al XIX –lea , o influenta pozitiva avand-o tinerii care studiau in strainatate si
se intorceau apoi acasa si unii profesori ce erau chemati sa predea in scoli
romanesti.

Primele intreceri atletice au fost organizate

organizate in Bucuresti , in anul
anul 1882, pentru
elevii scolilor Sf. Sava si Matei Basarab , la probele de alergari – plat, garduri
si obstacole.

Tot in acest an se infiintea

infiinteaza
za ’’Societat
’’Societatea
ea romana de alergari
alergari pe jos „ care
timp de trei ani a organizat concursuri pe un stadion improvizat in gradinile
Dimitrie Ghica.

In anul 1893
1893 se infiinteaza Societatea
Societatea Olimpica Romana
Romana , Romania devine
devine a
16 –a natiune
natiune din lume membra
membra a C.I.O., avandu-l
avandu-l ca reprezentant pe George
George
Bibescu
Bibescu apoi pe George
George Plagino
Plagino care a activat
activat in acest organism
organism timp de 41
de ani .

In anul
anul 1912
1912 ia fiin
fiinta
ta’’
’’ Comi
Comisi
siaa de Aler
Alerga
gari
ri pe jos
jos si Conc
Concur
ursu
suri
ri’’
’’,,
transf
transform
ormata
ata in ’’Com
’’Comisi
isiaa de atleti
atletism
sm ’’, reprez
reprezent
entand
and de fapt
fapt Federa
Federatia
tia
Ramana de Atletism de astazi , plasata pe lista mondiala pe locul 19 .
Anul 1912 reprezinta anul de debut al Campionatelor Scolare de atletism .

In anul
anul 1914
1914 se desf
desfas
asoa
oara
ra prim
primul
ul Camp
Campio
iona
natt Nati
Nation
onal
al al Roma
Romani
niei
ei,,
cuprinzand in program 15 probe
probe – exclusiv
exclusiv masculine .

In perioada interbelica competitiile de atletism nu s-au mai organizat decat in

anul
anul 1920
1920,, an in care
care orga
organi
niza
zarea
rea a fost
fost supe
superi
rioa
oara
ra , cu regu
regula
lame
ment
nt de
desfasurare
desfasurare si inmultirea
inmultirea probelo
probelorr – la 18 .In continuar
continuare,
e, campionatel
campionatelee de
atletism se vor desfasura fara intrerupere, in fiecare an .

Patrunderea femeilor in competitiile atletice este legata de orasele ardelene

Cluj si Brasov unde in 1922 se organizeaza primele concursuri feminine iar in
1924 se desfasoara primele campionate feminine avand in program 6 probe .

In 1924 au loc primele Campionate Nationale ale Juniorilor .

In 1928 pentru prima oara o delegatie romana participa la Jocurile Olimpice

de la Amsterdam (delegatia era formata
formata din zece atleti
atleti si doua atlete
atlete ).

1930 – Atena – are loc prima editie a Jocurilor Balcanice .

Dupa cel de al II –lea razboi

razboi mondial
mondial activitatea
activitatea de educatie
educatie fizica si sport ia
ampl
amploa
oare
re,, au fost
fost cons
constr
trui
uite
te stad
stadio
ioan
ane,
e, sali
sali de spor
sportt si unit
unitat
atii pen
pentru
tru
 practicarea sportului de performanta
performanta .

Din 1952 prin participarea la Jocurile Olimpice rezultatele atletilor romani au

inceput sa creasca si pana in prezent, acumuland numeroase medalii, titluri si
recorduri mondiale si olimpice

I.2. Motivarea alegerii temei

 Am ales sa tratez aceasta tema deoarece am practicat atletismul, respectiv
am alergat in probele de 3000 m si 5000 m, probe care cer un efort deosebit
din partea celui ce le practica .

In aceste probe este nevoie de indici de pregatire fizica la cel mai inalt nivel
din care rezistenta are un factor hotarator in obtinerea performantelor .

Alergarile pe distante medii si lungi, de semifond si fond cuprind o mare

varietate de distante in care efortul de la cateva minute pana la zeci de minute.

Acum realizez ca in atletismul de performanta, pentru desavarsirea maiestriei

sportive
sportive sunt necesare si inteligen
inteligenta,
ta, temperame
temperamentul,
ntul, motivatia,
motivatia, precum
precum si
numeroase alte procese caracteristice personalitatii sportivului .

Prin efectuarea unui antrenament sistematic, respectand principiile de baza ale

antr
antren
enam
amen
entu
tulu
luii spor
sporti
tiv
v se prod
produc
uc imbu
imbuna
nata
tati
tiri
ri clar
claree ale
ale para
parame
metri
trilo
lor 
r 
fundamentali ce caracterizeaza rezistenta .

CAPITOLUL II.

II.1.Caracteristicile
II.1.Caracteristicile efortului de rezistenta

Definitia rezistentei fizice umane cunoaste o serie de variante de la un

autor
autor la altul
altul dar
dar esenta
esenta ramane
ramane aceeasi
aceeasi - capacitat
capacitatea
ea sau apti
aptitudin
tudinea
ea unui
individ de a efectua un timp cat mai indelungat un anumit gest motric sau
diferite structuri motrice ciclice sau aciclice .

Masu
Masurar
rarea
ea rezi
rezist
sten
ente
teii o cons
consti
titu
tuie
ie timp
timpul
ul in care
care omul
omul este
este capa
capabi
bill sa
efectueze o actiune fara instalarea semnificativa a oboselii.
Orice activitate motrica efectuata un timp mai scurt sau mai indelungat, cu
angrenarea unui numar mai mic sau mai mare de grupe musculare, poate duce
la oboseala , solicitand astfel rezistenta sau diferitele ei aspecte .

Gradul
Gradul de dezvol
dezvoltar
taree a rezist
rezistent
entei
ei se reflec
reflecta
ta in capaci
capacitat
tatea
ea functi
functiona
onala
la a
aparatului cardio-vascular si respirator, in metabolism, in rezistenta sistemului
nervos , precum si in coordonarea dintre celelalte organe si sisteme .

Calitatea rezistentei este influentata de :

 coordonarea miscarilor,

 capacitatea psihica a sportivului ,

 de solicitarea rationala a functiilor tuturor organelor 

Prin
Prin antr
antren
enam
amen
entt sist
sistem
emat
atic
ic se poat
poatee mari
mari capa
capaci
cita
tate
teaa de rezi
rezist
sten
enta
ta la
oboseala, ca urmare a capacitatii organismului de a-si imbunatati posibilitatile
de folosire rationala a rezervelor energetice si a posibilitatilor de refacere,
ajungand sa-si ridice indicii functionali la un nivel superior, adica sa lucreze
economic .

Pentru ca excitantii care actioneaza asupra organismului sa aiba urmari

favorabile asupra dezvoltarii rezistentei este necesar ca ei sa fie modificati ,
marindu-se , pe masura ce organismul se adapteaza la diferite trepte de efort.

Forme de manifestare

Rezistent
Rezistentaa este caracterizata
caracterizata prin
prin doua forme principal
principalee de manifestare
manifestare si
anume ;
 - Rezistenta generala - care este capacitatea organismului de a mentine
un timp cat mai indelungat un efort de intensitate mica relativ generalizat,
intr-un tempo care sa permita prelungirea efortului in conditii de aerobioza .

Rezistenta generala depinde de anumiti factori de baza :

 capacitatea plamanilor de a inhala oxigen intr-o cantitate cat mai mare

in timpul efortului
 capacitatea de a transporta cea mai mare cantitate de oxigen in unitatea
de timp pana la grupele musculare interesate ,
 capaci
capacitat
tatea
ea de a utiliz
utilizaa la maximu
maximum
m oxigen
oxigenul
ul la nivelu
nivelull tesutu
tesuturil
rilor 
or 
(schimbul cel mai eficace la nivel celular )

Rezistent
Rezistentaa aeroba
aeroba are
are o insem
insemnatat
natatee de prim
prim ordin
ordin in probel
probelee de 3000m,
3000m,
5000m, 10000 m , 2000 obstacole , maraton, 3000 obstacole, mars .

Rezistenta generala poate fi privita si din alte unghiuri si anume :

Ø capac
capacita
itatea
tea de a face
face fata
fata tuturo
tuturorr exerc
exercit
itiil
iilor
or cuprin
cuprinse
se in
 pregatire, numarul mare de lectii
lectii de pregatire, durata acestora,
acestora,

Ø o parte a gradului de pregatire fizica generala .

- Rezistenta speciala sau specifica - este

este acea
acea calita
calitate
te care
care permit
permitee
efectuarea pe o durata de timp determinata a unui efort de intensitate mare,
intr-un tempo cat mai ridicat, in asa fel incat sa duca la rezultatul maxim
(nev
(nevoi
oiaa de oxig
oxigen
en a orga
organi
nism
smul
ului
ui depa
depase
sest
stee capa
capaci
cita
tate
teaa sa maxi
maxima
ma de
consum, creand datoria de oxigen)
Rezist
Rezistent
entaa speci
speciala
ala are insemn
insemnata
atate
te priori
prioritara
tara in probe
probele
le de alergare
alergare pe
distante scurte pana la 1500m .

Ea poate fi privita prin :

- capacitatea de a executa un numar mare de sarituri sau aruncari la anumite

distante.

In sporturile
sporturile cu caracter ciclic,
ciclic, ca si in atletism,
atletism, intalnim
intalnim mai multe
multe forme de
manifestare a rezistentei speciale :

*- Rezistenta de
de lunga durata - este necesara pentru
pentru parcurgerea unei distante
distante
in care sportivul depaseste 8 minute de efort maximal. Efortul se desfasoara in
condi
conditii
tii aerobe
aerobe,, in care
care sistem
sistemul
ul cardi
cardio-v
o-vasc
ascula
ularr si cel
cel respir
respirato
atorr lucrea
lucreaza
za
intens .

*- Rezistenta de durata medie – este impusa de parcurgerea unei distante in

care sportivul depune un efort intre 3-8 minute . Aici incep sa apara , pe langa
 procesele aerobe din prima parte a efortului si procese anaerobe deoarece
efortul se desfasoara in conditiile unui deficit de O2 .

 Nivelul acestui tip de rezistenta depinde de forta si viteza in regim de

rezistenta .

*- Rezistenta de durata scurta – este necesara pentru parcurgerea unei distante

cuprinse intre 45 secunde si 2 minute de efort

In atletism aceste forme de manifestare a rezistentei pot fi grupate in functie

de durata efortului , insa rezistenta generala si cea speciala formeaza o unitate
indisolubila .
 II.2 . Factorii determinanti
determinanti ai rezistentei

Rezistenta este de diferite tipuri, iar dezvoltarea ei efectiva depinde de

numer
umero
oase
ase met
metode
ode de antr
antren
enam
amen
ent.
t. Daca
Daca se urma
urmare
rest
stee amel
amelio
iora
rare
reaa
 performantei
 performante i sportive, este important sa se cunoasca numerosii factori care
 pot influenta negativ
negativ dezvoltarea rezistentei.

Sistemul nervos central (SNC)

In antr
antren
enam
amen
entu
tull de rezi
rezist
sten
enta
ta,, sist
sistem
emul
ul nerv
nervos
os cent
centra
rall (SNC)
(SNC) se
adapteaza la specificul cerin
rintei de antrenament. Ca rezultat al
antr
antreenam
nament
entului
ului,, SNC
SNC isi marest
restee capac
apacit
itat
atea
ea de lucru
ucru,, amel
amelio
iora
ran
nd
cone
conexi
xiun
unil
ilee nerv
nervoa
oase
se nece
necesar
saree pent
pentru
ru func
functi
tion
onare
areaa bine
bine coor
coordo
dona
nata
ta a
orga
organe
nelo
lorr si siste
sistemel
melor.
or. Obose
Oboseala
ala,, care
care adese
adeseaa afect
afecteaz
eazaa prega
pregatir
tirea,
ea, se
manifesta la nivelul SNC; in consecinta, scaderea capacitatii de lucru a SNC
reprezinta o cauza majora a oboselii.
oboselii. Lupta impotriva
impotriva acesteia
acesteia este, de fapt, o
 batalie a centrilor nervosi pentru mentinerea capacitatii lor de lucru.
lucru.

Cresterea rezistentei SNC si a starii sale optime trebuie sa constituie

una din preocuparile principale in cadrul antrenamentului. Antrenorul poate
fac
facilit
ilitaa aces
acestt lucru prin
rin sel
selectare
tareaa unor mijloace de antrenam
enamen
entt
coresp
corespunza
unzatoa
toare.
re. Un lucru
lucru uniform
uniform de intens
intensita
itate
te moderat
moderataa amelio
amelioreaz
reazaa si
cons
consol
olid
ideeaza
aza intrea
reaga act
activit
ivitat
atee a SNC
SNC, ind
indeoseb
sebi coordon
rdonaarea
rea
neur
neurom
omus
uscu
cula
lara
ra spec
specif
ific
icaa acti
activi
vita
tati
tilo
lorr de rezi
rezist
sten
enta
ta.. in mod
mod simi
simila
lar,
r,
antrenamentul de rezistenta de lunga durata, executat in conditii de oboseala
crescuta mareste rezistenta celulei nervoase la efortul solicitant.

Vointa in sport
 Puterea de vointa reprezinta o componenta de maxima importanta in
antrenamentul de rezistenta, fiind necesara sportivului in special atunci cand
are de executat un efort in conditii de oboseala sau cand nivelul de oboseala
creste
creste ca rezult
rezultat
at al activi
activitat
tatii
ii prelun
prelungi
gite.
te. Lucru
Lucru cu atat
atat mai
mai evide
evident
nt cand
cand
intensitatea constituie o componenta importanta a antrenamentului. Sportivul
nu mai poate mentine nivelul de intensitate a executiei decat ajutat de propria
voin
vointa
ta,, coma
comand
ndan
and
d cent
centri
rilo
lorr nervo
nervosi
si sa cont
continu
inuee sau chia
chiarr sa inte
intensi
nsific
ficee
efortul, mai ales spre final. Oamenii au rezerve considerabile de rezistenta, cu
 posibilitatea maximalizarii acestora numai cu un efort de vointa in masura sa
invi
inving
ngaa slab
slabic
iciu
iune
neaa indu
indusa
sa ades
adesea
ea de obos
obosea
eala
la.. De acee
aceea,
a, un obie
obiect
ctiv
iv
important al antrenamentului este de a creste toleranta la durere, astfel incat
sporti
sportivi
viii sa poat
poataa supo
suporta
rta psiho
siholo
logi
gicc durer
urerea
ea,, sufe
suferi
rint
ntaa si 'ch
'chinur
inuril
ile'
e'
antrenamentului si competitiilor.

Capacitatea aeroba
Potentialul aerob, sau capacitatea organismului de a produce energie in
 prezenta O 2, este cel care determina capacitatea de rezistenta a sportivului.
Puter
Puterea
ea aero
aeroba
ba este
este limi
limita
tata
ta de capa
capaci
citat
tatea
ea de a tran
transpo
sporta
rta oxig
oxigen
enul
ul in
organism. in consecinta, dezvoltarea sistemului de transport al O 2 trebuie sa
faca parte din orice program de antrenament
antrenament vizand ameliorarea
ameliorarea capacit
capacitati
atiii
de rezi
rezist
sten
enta
ta.. in plus
plus,, o capa
capaci
cita
tate
te aero
aeroba
ba cres
crescu
cuta
ta,, esen
esenti
tial
alaa pent
pentru
ru
antren
antrenamen
ament,
t, facili
facilitea
teaza
za o reface
refacere
re mai
mai rapida
rapida intre
intre si dupa
dupa antren
antrename
amente
nte..
Reface
Refacerea
rea rapid
rapidaa permi
permite
te sport
sportiv
ivulu
uluii sa reduca
reduca interv
intervalu
alull de repaus
repaus si sa
execute un efort cu o intensitate mai mare. Ca urmare a intervalelor de repaus
mai
mai scur
scurte
te,, numa
numaru
rull de repe
repeta
tari
ri poat
poatee cres
creste
te dete
determ
rmin
inan
and
d o cres
creste
tere
re a
volumului
volumului de antrenam
antrenament.
ent. Viteza
Viteza de refacere,
refacere, intensifi
intensificata
cata de capacitat
capacitatea
ea
aeroba inalta, este importanta si in sporturile care necesita repetari numeroase
ale unei deprinderi (arte martiale, box etc.) sau un numar crescut de scheme de
 joc (exercitii) in sporturile
sporturile de echipa (hochei, fotbal).
fotbal).

Organele, in special sistemul respirator, care furnizeaza oxigenul, sunt bine

dezvoltate in timpul antrenamentului de rezistenta. De fapt, unele organe sunt
dezv
dezvol
olta
tate
te in funct
unctie
ie de meto
metoda
da de antr
antren
enam
amen
entt uti
utiliza
lizata
ta.. Astfe
stfel,
l,
antrenamentul
antrenamentul pe intervale
intervale fortifica inima, iar cel la altitudine
altitudine sau de lunga
lunga
durata mareste potentialul de utilizare a O2. in orice caz, capacitatea aeroba se
 bazeaza pe dezvoltarea
dezvoltarea sistemului
sistemului respirator
respirator si pe o respiratie
respiratie corecta.

Respira
Respiratia
tia joaca
joaca un roi importa
important
nt in antrena
antrenamen
mentul
tul de reziste
rezistenta
nta..
Sportivul trebuie sa respire
respire adanc si ritmic, deoarece
deoarece o expiratie
expiratie activa este
critica pentru o performanta adecvata. Majoritatea sportivilor trebuie sa invete
cum
cum sa expi
expire
re pent
pentru
ru a elim
elimin
inaa cat
cat mai
mai mult
mult aer
aer (inc
(incar
arca
catt cu CO 2) din
 plamani,
 plamani, deoarece
deoarece O 2 tocm
tocmai
ai a fost
fost eli
elimina
minat.
t. in cazul
azul une
unei expi
expira
rati
tiii
necore
necorespu
spunza
nzatoa
toare,
re, concent
concentrati
ratiaa de O 2 din aerul proaspat inhalat se reduce,
influen
influentand
tand in mod advers
advers performa
performanta
nta.. O expiratie
expiratie energica
energica este chiar
chiar mai
importanta
importanta in timpul
timpul fazei critice
critice a unei curse sau a unui meci, cand un aport
corespunzator
corespunzator de O 2 poate permite sportivului sa depaseasca dificultatea.

O capac
capacita
itate
te aerob
aerobaa mare
mare este
este transf
transfera
erata
ta pozi
pozitiv
tiv spre
spre capa
capacit
citate
ateaa
anaeroba. Daca un sportiv isi amelioreaza capacitatea aeroba, inseamna ca
si capacitate
capacitateaa sa anaeroba
anaeroba se amel
amelio
iore
reaz
aza,
a, el puta
putand
nd sa-si
sa-si prel
prelun
unge
geas
asca
ca
efortul inainte sa ajunga in datorie de O 2| iar, dupa dezvoltarea unei datorii de
O2, sa se refaca
refaca mai rapid
rapid.. Aceas
Aceasta
ta consta
constatare
tare este
este semnif
semnifica
icativ
tivaa pent
pentru
ru
majoritatea sporturilor in care capacitatea anaeroba reprezinta o componenta
import
important
anta.
a. Prin
Prin dezvo
dezvolta
ltarea
rea capac
capacita
itatii
tii aerob
aerobe,
e, cei mai multi
multi sporti
sportivi
vi din
spor
sportu
turi
rile
le de echi
echipa
pa isi
isi vor
vor cons
consol
olid
idaa cuno
cunost
stin
inte
tele
le tehn
tehnic
icee si tact
tactic
ice.
e.
Ameliorare
Ameliorareaa rezistente
rezistenteii aerobe
aerobe trebuie
trebuie sa constitu
constituie
ie un obiectiv
obiectiv permanen
permanentt
 pentru majoritatea
majoritatea sportivilor.
sportivilor.

O capacitate aeroba bine dezvoltata stabilizeaza, de asemenea, viteza.

in multe sporturi, faza competitionala pune accentul pe capacitatea anaeroba,
dar deseori
deseori constan
constanta
ta performa
performante
nteii anaerobe este afectata de efortul intens,
excesiv,
excesiv, solicita
solicitant.
nt. in situatia
situatia in care capacita
capacitatea
tea anaer
anaeroba
oba reprez
reprezint
intaa o
comp
compon
onen
enta
ta impo
import
rtan
anta
ta a antr
antren
enam
amen
entu
tulu
lui,
i, pent
pentru
ru prel
prelun
ungi
gire
reaa unei
unei
 performante reusite, trebuie introduse si o serie de activitati aerobe. in astfel
de cazuri, lectiile de antrenament care pun accentul pe rezistenta de lunga
durata in regim aerob alterneaza cu activitati de diferite intensitati. in aceste
conditii
conditii,, organism
organismul
ul se poate
poate reface
reface si, in conseci
consecinta,
nta, crest
crestee durab
durabili
ilita
tatea
tea
 puterii anaerobe. Aceeasi conceptie
conceptie este valabila si pentru faza de descarcare .
Atunci
Atunci cand,
cand, inain
inaintea
tea compet
competiti
itiilo
ilorr impor
importan
tante,
te, sunt
sunt reduse
reduse sarcini
sarcinile
le de
antrenament, se vor introduce lectii de antrenament in regim aerob pentru a
le inlo
inlocu
cuii pe cele
cele inte
ntense,
se, sol
solicit
icitan
ante
te.. Conseci
secin
nta va fi o ref
refacer
aceree a
organi
organismul
smului
ui ca urmare
urmare a reduce
reducerii
rii incar
incarcat
caturi
urii,
i, nivelu
nivelull de antre
antrenam
nament
ent
nefi
nefiin
ind
d afec
afecta
tat.
t. Exis
Exista
ta o tend
tendin
inta
ta care
care arat
arataa ca spor
sporti
tivi
viii care
care se supu
supun
n
antrenamentelor de lunga durata submaximale au un prag anaerob mult mai
ridicat decat cei supusi antrenamentelor pe intervale si de rezistenta de mare
intensitate. in consecinta, bazandu-se pe aceste evidente, antrenorii trebuie sa-
si revizu
revizuiasc
iascaa concep
conceptia
tia de antren
antrename
ament,
nt, marind
marind proce
procent
ntaju
ajull de activ
activita
itati
ti
aerobe introduse in programele de antrenament.

Capacitatea anaeroba

In absenta O 2, energia este produsa de sistemul anaerob in sporturile

care, in fazele initiale,
initiale, necesita
necesita eforturi maximale
maximale si submaximale.
submaximale. Energia
Energia
furnizata de sistemul anaerob este in raport direct cu intensitatea performantei.
De exemplu, daca un sportiv alearga cursa de 400 m cu o viteza de 7,41 m
/sec, ergogeneza (productia de energie) este 14% aeroba si 86% anaeroba.
Daca alearga aceeasi distanta cu o viteza de 8,89m /sec, procentajul este de
7,7%
7,7% aero
aerob
b si 92,3
92,3%
% anae
anaerob
rob.. in conse
conseci
cint
nta,
a, se evide
evident
ntia
iaza
za fapt
faptul
ul ca
utilizarea
utilizarea sistemelor energetice
energetice depinde de distanta cursei si de clasificarea
sau de nivelu
nivelull de perfor
performan
manta
ta atins
atins de sporti
sportiv.
v. Din acest
acest exem
exempl
plu,
u, este
este
evident ca cele doua sisteme pot asigura energie in proportii diferite. Proportia
componentei aerobe creste o data cu cresterea distantei si reducerea intensitatii.

Capacitatea anaeroba a organismului este influentata de procesele SNC,

care
care faci
acilite
liteaaza cont
contin
inua
uare
reaa efor
efortu
tulu
luii inte
intens
nsiv
iv sau
sau pana
pana la epui
epuiza
zare
re..
Cercetarile sugereaza, de asemenea, ca aceasta capacitate este influentata de
hipe
hiperv
rven
enti
tila
lati
tiee sau
sau de insp
inspir
irar
area
ea unei
unei cant
cantit
itat
atii supl
suplim
imen
enta
tare
re de O 2, care
are
intensifica frecventa respiratorie inaintea startului.

Antr
Antren
enam
amen
entu
tull spec
specif
ific
ic repr
reprez
ezin
inta
ta cea
cea mai
mai buna
una meto
metoda
da de
dezv
dezvol
olta
tare
re a capa
capaci
cita
tati
tiii anae
anaero
robe
be.. Asa
Asa cum
cum s-a expl
explic
icat
at,, antr
antren
enam
amen
entu
tull
anaerob trebuie totusi sa alterneze cu cel aerob. Acesta din urma trebuie sa
 predomine in cazul probelor
probelor cu o durata depasind 60
60 de secunde.

II.3. Periodizarea rezistentei

In planul anual, rezistenta este dezvoltata in mai multe faze. Folosind ca

referinta un plan anual cu un singur varf, un sportiv realizeaza un antrenament
de rezistent
rezistentaa in trei
trei etape
etape principa
principale:
le: rezistent
rezistentaa aeroba,
aeroba, rezistenta
rezistenta aeroba +
rezistenta specifica (ergoneneza), apoi rezistenta specifica.
Faza Perioada pregatitoare Perioada competitionala Perioada de

 pregat
 pregatiri
iriii tranzitie
Sub-faza generala specifica precompetitionala principala tranzitie
 pregat
 pregatiri
iriii
Rezist. Rezist. aeroba Rezist. Rezist
zist.. spec
specif
ific
icaa andu
andura
rant
ntaa
aeroba
aeroba Rezist,
Rezist, specifica Aeroba
Periodizarea
rezistentei
Rezist.

specifica

Figura 1 - Ilustratie grafica a periodizarii rezistentei in cadrul planului anual

Rezistenta aeroba

Rezistenta
Rezistenta aeroba se dezvolta,
dezvolta, timp de 2-3 luni, in decursul perioadei de
tranzi
tranzitie
tie si in faza initiala
initiala de pregatir
pregatire.
e. Desi fiecare
fiecare proba
proba necesita
necesita usoare
usoare
modif
modifica
icari,
ri, rezist
rezisten
enta
ta aeroba
aeroba poat
poatee fi dezv
dezvol
olta
tata
ta prin
prin meto
metoda
da cond
condit
itie
ieii
uniforme si stabile , cu o intensitate de la moderata la medie. Ca o consecinta
a acestui program, sistemul cardio-respirator al sporti
sportivul
vului
ui se amelior
amelioreaz
eazaa
 progresiv. in paralel cu adaptarea la antrenament, incarcatura de lucru trebuie
sa creasca, in special volumul de antrenament

Rezistenta aeroba si rezistenta specifica

Rezi
Rezist
sten
enta
ta aero
aeroba
ba si cea
cea spec
specif
ific
icaa sun
sunt extr
extrem
em de impo
import
rtan
ante
te in
realiz
realizare
areaa obiec
obiectiv
tivelo
elorr antrename
antrenamentulu
ntuluii de rezistenta
rezistenta.. Prin aceasta
aceasta tranzitie
tranzitie
de la rezist
rezistent
entaa aeroba
aeroba la cea specif
specifica
ica prob
probei
ei,, se va conti
continu
nuaa sa se puna
puna
accen
accentul
tul pe rezi
reziste
stent
ntaa aerob
aeroba.
a. Se vor
vor intro
introdu
duce
ce elem
element
entee din
din activ
activita
itatea
tea
anaeroba, in functie de specificul probei si de ergogeneza fiecarei activitati.
Ritmul activitatii si cadenta exercitiilor specifice devin treptat specifice probei
respective.

Antrenamentul intensiv specific fazei competitionale poate esua daca

nu sunt dezvoltate niste baze solide ale rezistentei in faza a doua. Metodele
 predominante sunt antrenamentul uniform, alternativ si cel pe intervale lungi
si medii (spre sfarsitul acestei faze). Volumul de antrenament atinge nivelurile
cele mai inalte in faza aeroba si in aceasta etapa din planul anual.

Rezistenta specifica

Rezis
Rezisten
tenta
ta speci
specific
ficaa coinci
coincide
de cu perio
perioade
adele
le pre-co
pre-compe
mpetit
tition
ionala
ala si
comp
compet
etit
itio
iona
nala
la.. Metod
etodaa core
coresp
spun
unza
zato
toar
aree de antr
antren
enam
amen
entt depi
depind
ndee de
ergogeneza
ergogeneza sportului si de necesitatile
necesitatile sportivului.
sportivului. in multe sporturi, antrenorul
trebuie
trebuie sa puna accentul
accentul pe intensit
intensitatea
atea antrenam
antrenamentul
entului,
ui, care ajunge adesea
sa depaseasc
depaseascaa intensi
intensitate
tateaa cursei.
cursei. Prin alterna
alternarea
rea diferitel
diferitelor
or intensi
intensitati
tati se
faciliteaza refacerea intre lectiile de antrenament, conducand la un varf bun de
forma pentru competitia finala.

II.4. Metodica dezvoltarii rezistentei in atletism

II. 4.1. Particularitatile

Particularitatile dezvoltarii rezistentei in atletism

Dezvoltarea rezistentei in atletism are loc intr-o stransa corelare cu o

motivatie puternica si cu efort
efort de vointa sustinut si se realizeaza respectandu-
respectandu-
se cu strictete particularitatile de varsta si sex , astfel :
Ø - pana la 11 ani – dezvoltarea rezistentei generale, prin alergari de durata in
tempo uniform ,

Ø - 11-14 ani - rezistenta generala

generala se dezvolta foarte
foarte mult, evitandu-se
evitandu-se
distantele de 200
200 – 600 sub
sub forma de concurs
concurs .

Ø - 15 – 17
17 ani - dezvoltarea rezistentei
rezistentei specifice

Ø - peste 17 ani - isi schimba continutul,

continutul, aparand si solicitari
solicitari maximale .

Dezvoltarea rezistentei trebuie

trebuie realizata intr-o
intr-o deplina armonie
armonie cu celelalte
calitati motrice si in mod constant .

II.4.2. Metode de antrenament

antrenament pentru dezvoltarea rezistentei

Rezistenta poate fi dezvoltata prin mai multe metode de antrenament dintre

care cele mai eficiente sunt :

- ALERGA
ALERGARE
REA
A DE DURAT
DURATA
A - prin
prin acea
aceasta
sta meto
metoda
da se dezv
dezvol
olta
ta
rezistenta
rezistenta generala
generala - piatra de incercare
incercare a pregatiri
pregatiriii tinerilor
tinerilor semifondisti
semifondisti .
Aceasta se efectueaza prin alergare de durata in tempo uniform sau variat .

Este o metoda care prezinta actionarea sistemelor functionale ale organismului

ce actioneaza asupra stabilitatii afective si a autocontrolului comportamental ,
 premize favorabile ale unei alergari
alergari relaxate .

Durata efortului se recomanda a fi de 20-60 minute iar distantele de alergare

ar fi (dupa Frasinelli ) :

-  pentru un alergator
alergator de 800 m – 10 km.
-  pentru un alergator
alergator de 1500 m – 15 km.
Aceste distante nu trebuie interpretate rigid , in functie de gradul de pregatire
si de varsta, ele putand fi micsorate sau marite .

Intensitatea efortului se recomanda a fi peste 60% din posibilitatile aerobe ale

sportivului, astfel incat valoarea pulsului sa fie 130-150pulsatii / minut.

Cercetarile de pulsmetrie au stabilit pentru nivelul de puls 130/minut, un

tempo de alergare de 5 min./km iar in alergarile pe sosea un tempo mai
scazut .Pentru nivelul de puls de 150 / minut s-a stabilit un tempo de 4.30 /km
la juniori, in alergarile de pista acest tempo putand ajunge pana la 4 minute
/km. la juniorii cu performante foarte bune .

Aceast
Aceastaa metod
metodaa se carac
caracteri
terizea
zeaza
za printr
printr-un
-un volum
volum mare
mare de lucru,
lucru, intreg
intregul
ul
antr
antren
enam
amen
entt desf
desfas
asur
uran
andu
du-se
-se sub
sub form
formaa de alerg
alergare
are,, care
care are
are ca efec
efectt
modifi
modificar
carii fiziol
fiziologi
ogice
ce care
care duc la dezvo
dezvolta
ltarea
rea rezist
rezistent
entei
ei si la educar
educarea
ea
calitatilor de vointa .

Desi foloseste ca mijloc de pregatire numai alergarea, datorita folosirii unei

game variate de intensitati,
intensitati, precum si forme diferite : - pe plat , pe sosea,
sosea, pe
teren variat - este o metoda
metoda complexa , folosita cu precadere
precadere in perioada
 pregatitoare .

- FARTLEKUL – este o metoda de antrenament caracterizata prin alergare

libera, in teren variat, in care sportivul isi regleaza tempoul dupa bunul plac .

Schimbarile de ritm, alternarea accelerarilor cu alergare usoara, apeleaza la

contributia alergatorului in reglarea alergarii .

Este o metoda de antrenament cu caracter predominant aerob dar poate avea si

un cara
caract
cter
er usor
usor anae
anaero
rob,
b, cons
consid
ider
erat
ataa o meto
metoda
da efic
eficie
ient
ntaa in larg
largir
irea
ea
 posibilitatilor functionale prin numeroasele accelerari care obliga organismul
sa lucreze in regim aerob –anaerob in alergarea continua .

Ruperi
Ruperile
le de ritm
ritm din cadru
cadrull fartle
fartlekul
kului
ui pot da rezult
rezultate
ate bune
bune numai
numai daca
daca
sportivul este constient si depune tot interesul in pregatire . Acest lucru da un
efect important atat in perfectionarea gradului de pregatire functionala cat si
 psihica inainte de concurs
concurs .

- ALERGAREA PE INTERVALE - alaturi

alaturi de alergarea
alergarea de durata, aceasta
metoda
metoda are un rol mare in cresterea capacita
capacitatii
tii de efort aerob
aerob si anaerob
anaerob in
functie de lungimea distantelor, intensitatea si durata pauzelor .

In cresterea capacitatii de efort aerob, se folosesc distantele scurte – 50 m – 

100 m cu o intensit
intensitate
ate de 70 –80 % din
din valoare
valoareaa vitezei
vitezei maxime
maxime si pauze
relativ scurte . In acest caz consumul de oxigen creste foarte mult in timp ce
lactacemia scade dupa a treia repetare .

In cazul pauzelor scurte, cantitatea de oxigen fixata de hemoglobina poate

inlocui 50% din nevoile organismului
organismului , iar perioadele mai lungi
lungi numai 8 % .

Antrenamentul cu intervale scurte, cu un numar mare de repetari, in tempo

mai scazut si cu un timp
timp de recuperare
recuperare adecvat,
adecvat, realizat
realizat prin alergare
alergare usoara,
usoara,
este deosebit de eficient ajutand la o buna utilizare a oxigenului , in aceeasi
masura ca si la alergarea de durata . In acest caz, viteza de alergare nu trebuie
sa depaseasca, la juniori, 15 secunde /100m ; 30secunde /200m , deoarece
altfel tind sa devina mai mult anaerobe .

Daca
Daca se urma
urmare
reste
ste dezv
dezvol
olta
tare
reaa capa
capaci
cita
tati
tiii anae
anaero
robe
be atun
atunci
ci inte
intens
nsit
itat
atea
ea
efortu
efortului
lui trebui
trebuiee sa fie aproape
aproape maxima
maxima ( 80-90
80-90%
% ) , distante
distantele
le scurte
scurte iar 
 pauzele sa se faca prin alergare usoara . Se recomanda un regim de lucru de
170-180 pulsatii / minut la sfarsitul efortului, iar pauza sa permita refacerea
optima fara a scadea sub 90 pulsatii / minut .

Efortul optim este considerat a fi 45 sec. ca durata, cu o intensitate de 80 %

din posibilitatile maxime, la un regim de 160 –180 pulsatii / minut . Efortul,
numarul de repetari, pauza de odihna, trebuie precis stabilite de la o etapa la
alta in functie de reactiile organismului in momentul respectiv, de gradul de
 pregatire, valoarea lor fiind stabilita prin controlul frecventei cardiace .
 Numarul repetarilor nu trebuie sa depaseasca 3-4 la juniori iar cel al seriilor sa
fie de 2-3 .

Elem
Elemen
entu
tull de prog
progre
resi
siee pent
pentru
ru dezv
dezvol
olta
tarea
rea rezi
rezist
sten
ente
teii este
este numa
numaru
rull de
repetari . In antrenamentul pe intervale se tine seama de urmatorii factori :

- impartirea efortului pe portiuni si serii ,

- stabilirea alurii de lucru si durata pauzelor ,
- stabi
stabilir
lirea
ea numaru
numarului
lui de repeta
repetari
ri si a conti
continut
nutulu
uluii pauze
pauzeii dintre
dintre
repetari .

Deosebit de complexa , metoda antrenamentului pe intervale este mereu in

atentia specialistilor care considera ca este foarte eficienta pentru dezvoltarea
calitatilor motrice bazate pe rezistenta si viteza .

- METODA REPETARILOR – este o metoda principala pentru dezvoltarea

capaci
capacitat
tatii
ii de efort
efort anaero
anaerob
b si se carac
caracter
terize
izeaza
aza prin
prin invin
invinge
gerea
rea trepta
treptata
ta a
datoriei de oxigen, determinand o pregatire de calitate cu profil de viteza . Se
 pare ca cea mai mare eficienta pe plan biochimic o are repetarea unei distante
de 400 m. cu viteza mare
mare si cu pauze din ce in
in ce mai scurte .
 In acest tip de antrenament, calea aeroba de obtinere a energiei este destul de
redusa, fiind solicitate procesele glicolitice anaerobe .

In general, se lucreaza pe distante mai lungi decat intervalul optim, circa 3 / 4

din distanta de concurs, cu pauza pana la revenirea completa .

Aceasta varianta este utilizata la juniori deoarece intensitatea moderata si

 pauza lunga evita suprasolicitarea
suprasolicitarea .

Viteza de deplasare, in acest caz trebuie sa fie cel putin egala cu viteza medie
competitionala pe intreaga distanta . Intensitatile se aleg in functie de scopul
antr
antren
enam
amen
entu
tulu
luii si de perf
perfor
orma
mant
ntaa spor
sporti
tivu
vulu
luii . In cazu
cazull in care
care nu se
real
realiz
izea
eazza tem
tempoul
poul dorit,
rit, se scur
scurtteaz
eaza dist
istante
ntele sau
sau se intr
intreerup
rupe
antrenamentul .

Reiese
Reiese ca, inten
intensit
sitate
ateaa este
este parame
parametru
trull care
care trebui
trebuiee urmari
urmaritt cu priori
prioritat
tatee ,
dist
distan
ante
tele
le treb
trebui
uiee sa fie
fie sufi
sufici
cien
entt de lung
lungii pent
pentru
ru a crea
crea o acum
acumul
ular
aree
substantiala de acid lactic .

Pauza completa asigura ca viteza de executie sa fie mare .

Acest tip de antrenament se poate executa tot timpul anului dar la juniori este
recomandat sa se foloseasca in ultimele trei luni dinaintea competitiei .

Cand nu se poate lucra pe pista, efecte asemanatoare creeaza alergarile in

 panta , pe distante
distante scurte, in tempo sustinut, cu acelasi
acelasi tip de pauze .
 II.4.3 Mijloace de antrenament
antrenament pentru
pentru dezvoltarea
dezvoltarea rezistentei in
atletism

DENUMIREA DISTANTA / TEMPO METODA DE LUCRU

EXERCITIULUI
DURATA
Alternari de mers 10-30 min. / 10-40 min2/4
2/4 ,3/4

cu alergare usoara.
Alergare pe teren 30-80 min. 2/4

variat
Alergare de durata 100 – 200 – 400 m. 2/4 –4/4 Repetare,pauza 5-7min.
Alergare pe 60-150m 2/4 - 4/4 Repetare,pauza 5-10 min.

intervale
Alergare accelerata 150-600m 2/4-4/4 Repetare –pauza 5-15 min.
Alergare in tempo 150-600 m, 80-350m2/
m2/4 – 4/4 Eforturi uniforme

uniform
Alergare in tempo

variat
Pentru alergatori 35m.g. / 55m.g. /110m.g.
3/4,4/4 Repetare , pauza 5-15 min.

de 100m.garduri 35m.g.+55m.g. Repetare , pauza 5-15 min.

Pentru alergatoarele de50m.g. / 100m.g. 3/4 / 4/4 Repetare , pauza 5-15 min.
100m.garduri si
50m.g.+50m.g. 3/4 / 4/4 Repetare , pauza 5-15 min.
200m.garduri

3-5-7 garduri 3/4 / 4/4 Repetare , pauza 5-10 min.

Pentru alergatorii 1-3-5-7 garduri 3/4 / 4/4 Repetare , pauza 5-15 min.

de 400 m.garduri 100m+200m.g 3/4 / 4/4 Repetare , pauza 5-15 min.

 200m.g.+100m. 3/4 / 4/4 Repetare , pauza 5-15 min.

200m.g.+200m. 3/4 / 4/4 Repetare , pauza 5-15 min.

300m.g.+100m 3/4 / 4/4 Repetare , pauza 5-15 min.

CAPITOLUL III

CONCLUZII

Pentru realizarea de performante deosebite este nevoie de indici de

 pregatire fizica, deprinderi motrice perfectionate la cel mai inalt nivel ,
 precum si de calitati morale
morale si de viata deosebite .

Consider ca daca nu ar exista o planificare judicioasa a antrenamentului si

folo
folosi
sirea
rea indi
indici
cilo
lorr de preg
pregat
atire
ire la un nive
nivell cat
cat mai
mai ridi
ridica
cat,
t, nu ar exis
exista
ta
rezultatele dorite in atletism .

De asemeni, in proba pe care am practicat-o, rezistenta este o calitate motrica

dominanta fara de care nu se poate vorbi in practicarea performantei .

Dezvo
Dezvolta
ltarea
rea rezist
rezistent
entei
ei in atleti
atletism
sm trebui
trebuiee facuta
facuta esalon
esalonat,
at, tinan
tinand
d cont
cont de
 particularitatile de varsta
varsta si sex ale atletului, de nivelul
nivelul de pregatire .

Asig
Asigura
urare
reaa unei
unei preg
pregat
atir
irii fizi
fizice
ce de baza
baza inai
inaint
ntee de ince
incepe
pere
reaa lucr
lucrul
ului
ui
specializat trebuie sa fie in atentia celor ce lucreaza in atletism, pregatirea
 prealabila, in vederea specializarii ulterioare, trebuie sa inceapa la varsta de
13-14 ani pentru a asigura o baza solida de pregatire pe care sa se grefeze apoi
antrenamentul de specialitate .
O atentie deosebita trebuie acordata alternarii efortului cu odihna, astfel incat
 pauzele sa asigure refacerea completa
completa a organismului pentru efortul
efortul urmator .

De asemeni, transformarea lucrului cantitativ in calitate trebuie sa fie facut

intr-o perioada prestabilita . Cercetarile arata ca in eforturile de rezistenta
acumul
acumulari
arile
le substa
substante
ntelor
lor carac
caracter
terist
istice
ice acestu
acestuii gen de efort
efort se fac
fac intr-o
intr-o
 perioada de aproximativ 10-12 zile . In aceasta perioada se lucreaza in
conti
continua
nuare
re pentru
pentru menti
mentiner
nerea
ea nivelu
nivelului
lui atins
atins , scazan
scazand
d volum
volumul
ul si marin
marind
d
intensitatea treptat .

BIBLIOGRAFIE

1. Alexe ,Nicu
,Nicu - Antrenamentul
Antrenamentul sportiv modern , Bucuresti
Bucuresti

2. Ardelean, Tiberiu;
Tiberiu; Alexandrescu,
Alexandrescu, Dumitru - Atletism
Atletism , Bucuresti,
Bucuresti,

Ed.Sport – Turism

3. Alexandrescu,Dumitru
Alexandrescu,Dumitru - Atletism – specializare,
specializare, Ed.ANEFS

4. Buiac,Dumitru - Rezistenta
Rezistenta in sport , Ed.Sport-Turism 1983
1983

5. Dragnea, Adrian
Adrian - Teoria antrenamentului
antrenamentului sportiv
sportiv . Ed.
Ed. Didactica

si Pedagogica R.A.Bucuresti , 1996

6. Demeter, Andrei - Bazele fiziologice

fiziologice sui biochimice
biochimice ale calitatilor 

motrice , Ed.Sport-Turism, Bucuresti , 1983

7. Garlea
Garleanu
nu , Dumitr
Dumitru
u - Atletis
Atletism
m la copii
copii si juniori
juniori , Ed Sport-
Sport-

Turism,