TEST DE ANTRENAMENT LA DISCIPLINA

ÎNTREBUINŢAREA ÎN LUPTĂ A ARTILERIEI ȘI RACHETELOR

ANUL IV – semestrul I – ANUL UNIVERSITAR 2022 - 2023

MODULUL “ARTILERIE NAVALĂ”

1. Cuvântul „artilerie” desemnează astăzi: a) un gen de forţă terestră; b) o categorie de armament c) ştiinţa
construirii armamentului; d) ştiinţa întrebuinţării armamentului în luptă. (a,b,c,d)
2. Artileria din dotarea Forţelor Navale, numită generic artilerie navală se împarte în: a) artilerie maritimă; b)
artilerie fluvială; c) artilerie de coastă; d) artilerie universală. (a,b,c)
3. Artileria maritimă se împarte în: a) artilerie principală; b) artilerie antiaeriană c) artileria de coastă; d) artilerie
universală. (b,d)
4. Din punct de vedere tehnic, artileria navală se prezintă sub forma: a) complexelor navale de artilerie; b)
pieselor de artilerie; c) instalaţiilor navale de artilerie; d) tunurilor. (a,c)
5. Teoria tragerilor artileriei navale este un sistem de .......... referitoare la tragerile artileriei navale, axat pe o
.......... teoretico-experimentală de studiu al influenţei tuturor factorilor ce intervin în tragerea cu una sau mai
multe instalaţii (complexe) navale de artilerie, în scopul fundamentării metodelor, procedeelor şi regulilor
raţionale de planificare, organizare, pregătire şi executare a tragerilor artileriei navale pentru îndeplinirea
misiunilor de foc pe mare şi la fluviu cu maximum de eficacitate şi operativitate. a) reguli; b) metodologie; c)
procedură; d) cunoştinţe. (b,d)
6. Prin maximum de eficacitate şi operativitate se înţelege obţinerea efectului ..........la ţintă în timpul cel mai
.........., cu consum..............de muniţie şi fără a se încălca parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de
artilerie. a) scurt; b) maxim; c) minim; d) lung. (a,b,c)
7. Tragerile artilerie navale constau în acţiunile violente executate cu una sau mai multe instalaţii (complexe)
navale de artilerie împotriva unei sau mai multor ţinte în scopul obţinerii unui anumit efect (rezultat) cum ar fi:
a) neutralizarea; b) nimicirea; c) scufundarea; d) distrugerea. (a,b,c,d)
8. Teoria tragerilor artileriei navale, ca sistem de cunoştinţe şi metodologii de studiu teoretico-experimental,
conţine: a) ansamblul noţiunilor, conceptelor şi elementelor cu care operează; b) modelele fizice şi matematice
ale influenţei tuturor factorilor ce intervin la tragerile artileriei navale; c) ipotezele contradictorii; d) criteriile de
evaluare şi acceptare a metodelor, procedeelor şi regulilor raţionale, rezultate în urma fundamentării ştiinţifice a
lor, pentru planificarea, organizarea, pregătirea şi executarea tragerilor artileriei navale. (a,b,d)
9. Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru: a)
metodele, procedeele şi regulile de planificare, organizare şi pregătire a tragerilor artileriei navale în condiţiile
de la mare şi de la fluviu;b) determinarea elementelor iniţiale de tragere cu artileria navală în condiţiile de la
mare şi de la fluviu; c) manevra cinematică a ţintelor navale; d) metodele, procedeele şi regulile de executare a
reglajului la tragerile artileriei navale în condiţiile de la mare şi de la fluviu. (a,b,d)
10. Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru: a)
evitarea rateurilor la tragerile de artilerie; b) consumurile de muniţii; c) executarea tragerilor de efect; d)
modelele matematice la simularea tragerilor artileriei navale în poligoane şi cu simulatoare (reale, reduse, pe
calculatoare etc.). (b,c,d)
11. Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru: a)
direcţiile de perfecţionare tehnică la instalaţiile (complexele) navale de artilerie, sistemele de conducere a
tragerilor, muniţiile de artilerie; b) opţiunile de achiziţii de armamente, sisteme de conducere a tragerilor şi
muniţii de artilerie; c) metodologiile şi algoritmii analitici de calcul în diverse scopuri; d) opţiunile de achiziţii
de nave. (a,b,c)
12. Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru: a) studiul
fenomenelor arderii pulberii în ţeavă; b) siguranţa tragerilor artileriei navale; c) aprecierea sau calificarea
tragerilor artileriei navale; d) comenzile şi rapoartele ce se transmit pe timpul tragerilor artileriei navale. (b,c,d)
13. Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru: a)
aprecierea sau calificarea pregătirii profesionale a personalului; b) elaborarea recomandărilor repartiţiei optime
sau raţionale a ţintelor sau obiectivelor între instalaţiile (complexele) navale de artilerie şi între nave (forţe
navale); c) studiile interdisciplinare; d) dezvoltarea armamentelor neconvenţionale. (a,b,c,d)
14. O aplicaţie distinctă a teoriei tragerilor artileriei navale constă în elaborarea metodologiilor de stabilire a
cerinţelor tehnico-tactice optime (raţionale) la proiectarea noilor modele de armament artileristic naval,
îndeosebi cele privind: a) accesibilitatea armamentului artileristic; b) caracteristicile împrăştierii proiectilelor;
c) stabilirea listei achiziţiilor de armament de artilerie; d) caracteristicile acţiunii proiectilelor la ţintă. (a,b,d)

1 din 9
15. O aplicaţie distinctă a teoriei tragerilor artileriei navale constă în elaborarea metodologiilor de stabilire a
cerinţelor tehnico-tactice optime (raţionale) la proiectarea noilor modele de armament artileristic naval,
îndeosebi cele privind: a) metodologia desfăşurării experimentelor în poligon şi la nave în cazul achiziţiilor de
armament artileristic, aparate de ochire, sisteme de conducere şi muniţii; b) lotizarea muniţiilor; c) pregătirea
meteorologică a tragerii; d) precizia tablelor principale de tragere. (a,d)
16. Care situaţii concrete sunt raţionale, dar nu şi optime: a) armament performant cu preţ peste posibilităţile
de achiziţie; b) armament neperformant cu preţ convenabil de achiziţie; c) armament suficient de performant la
preţ convenabil de achiziţie; d) armament suficient de performant la preţ peste posibilităţile de achiziţie. (c)
17. Care situaţii concrete sunt optime, dar nu şi raţionale: a) armament performant cu preţ peste posibilităţile
de achiziţie; b) armament neperformant cu preţ convenabil de achiziţie; c) armament suficient de performant la
preţ convenabil de achiziţie; d) armament suficient de performant la preţ peste posibilităţile de achiziţie. (a)
18. În sensul tragerilor artileriei navale ţinta (obiectivul) este un element sau un ansamblu de elemente de natură
………., ce prezintă interes pentru lovirea cu focul armamentului de artilerie. a) materială; b) umană; c)
materială şi umană; d) combinată. (a,b,c,d)
19. Noţiunile „ţintă” şi „obiectiv” sunt sinonime, dar se utilizează de regulă astfel: a) ţintă - la tragerile executate
în acţiunile militare la mare; b) ţintă - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat;
c) obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat; d) obiectiv - la tragerile
executate în acţiunile militare la mare. (a,c)
20. Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după: a) natura şi caracteristicile definitorii ale acestora;
b) cantitatea de materiale; c) vizibilitatea din poziţia de tragere; d) mediul în care se află sau evoluează acestea.
(a,c,d)
21. Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după: a) capacitatea de trecere dintr-o stare în alta; b)
capacitatea de manevră; c) vizibilitatea din postul de observare; d) protecţia (natura protecţiei). (a,b,c,d)
22. Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după: a) caracteristicile principale; b) caracterul dispunerii
şi numărul lor; c) densitatea spaţială; d) caracterul mişcării. (a,b,c,d)
23. După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele navale plutitoare sunt: a)
ambarcaţiuni, mijloace şi instalaţii plutitoare; b) mine ancorate; c) nave de suprafaţă din toate clasele (de luptă,
auxiliare, speciale, comerciale); d) hidroavioane amerizate. (a,c,d)
24. După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele fluviale plutitoare sunt: a)
mine derivante; b) mijloace şi instalaţii plutitoare; c) nave şi ambarcaţiuni fluviale din toate clasele (de luptă,
auxiliare, speciale, comerciale); d) poduri şi alte construcţii de artă. (a,b,c)
25. După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii) ţintele aeriene cu propulsor şi
pilotate sunt: a) avioane; b) deltaplane; c) motoplanoare; d) elicoptere. (a,c,d)
26. După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele aeriene cu propulsor şi
nepilotate (auto sau teledirijate şi nedirijate) sunt: a) rachete (navă-navă, aer-navă, sol-navă, racheto-torpilă);
b) baloane cu aer cald; c) elicoptere robot; d) avioane robot. (a,c,d)
27. După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele aeriene fără propulsor sunt
de tip: a) planat; b) eolian; c) largat; d) paraşutat. (a,b,d)
28. După vizibilitatea din poziţia de tragere ţintele (obiectivele) sunt: a) văzute; b) neobservate; c) observate; d)
nevăzute. (a,d)
29. După vizibilitatea din postul de observare ţintele (obiectivele) sunt: a) nevăzute; b) neobservate; c) văzute); d)
observate. (b,d)
30. După caracterul dispunerii şi numărul lor ţintele (obiectivele) sunt: a) izolate; b) cu suprafaţă; c) grupate; d)
neliniare. (a,b,c)
31. După situaţia în cadrul acţiunii militare ţintele (obiectivele) sunt: a) mijloc de lovire sau de atac; b fără
capacitate de trecere dintr-o stare în alta; c) purtător de mijloace de lovire sau de atac; d) cu capacitate de
trecere dintr-o stare în alta. (a, c)
32. După capacitatea de trecere dintr-o stare în alta ţintele (obiectivele) sunt: a) manevriere; b fără capacitate de
trecere; c) nemanevriere; d) cu capacitate de trecere. (b,d)
33. După densitatea spaţială ţintele (obiectivele) sunt:
a) concentrate,
b) eterogene;
c) omogene;
d) dispersate. (a,d)
34. După capacitatea de manevră ţintele (obiectivele) sunt:
a) fixe;
b) manevriere;
c) nemanevriere;
d) mobile. (b,c)
2 din 9
35. După caracterul mişcării ţintele (obiectivele) sunt:
a) manevriere;
b) fixe;
c) nemanevriere;
d) mobile. (b,d)
36. După caracteristicile principale ţintele (obiectivele) sunt:
a) neprotejate;
b eterogene;
c) protejate;
d) omogene. (b,d)
37. După calibrul ţevii instalaţiei navale de artilerie cu care se trage tragerile sunt cu calibrul:
a) mic (20  d  100 mm);
b) foarte mic (d  20 mm);
c) mijlociu (76  d  150 mm);
d) mare (150 mm  d) (b,c,d)
38. După mediul în care se află sau evoluează ţinta (obiectivul) tragerile sunt: a) trageri terestre; b) trageri costiere;
c) trageri navale; d) trageri antiaeriene. (a,c,d)

3 din 9
39. După distanţa de tragere tragerile sunt: a) la distanţe mici; b) la distanţa loviturii directe; c) la distanţa loviturii
indirecte; d) trageri la distanţe mari. (a,b,d)
40. După gradul de automatizare a funcţionării armamentului naval de artilerie tragerile sunt: a) manuale;
b) semiautomate; c) automate; d) complet automate. (b,c,d)
41. După dimensiunile ţintelor (obiectivelor) sau după dispunerea reciprocă între ele tragerile sunt: a) împotriva
ţintelor (obiectivelor) punctiforme; b) cu aparate de ochire; c) pe obiective cu suprafaţă; d) împotriva
obiectivelor liniare (de front, oblice, în adâncime, de flanc). (a,c,d)
42. După gradul de saturare (dotare) tehnică tragerile sunt: a) cu aparate de calcul (analogice, numerice, hibride);
b) automate; c) complet automate; d) cu aparate de ochire. (a,d)
43. După manevra ţintei (obiectivului) tragerile sunt: a) din mişcare împotriva ţintelor (obiectivelor) staţionare; b)
din staţionare împotriva ţintelor (obiectivelor) staţionare; c) din mişcare împotriva ţintelor (obiectivelor) în
mişcare; d) din staţionare împotriva ţintelor (obiectivelor) în mişcare. (a,b,c,d)
44. După forma traiectoriei proiectilelor tragerile sunt:
a) curbe;
b) prin ochire instrumentală;
c) întinse;
d) verticale. (a,c)
45. După felul ochirii tragerile sunt:
a) curbe;
b) prin ochire indirectă;
c) verticale;
d) prin ochire directă. (b,d)
46. După modul de funcţionare a focoaselor tragerile sunt:
a) cu focos piezoelectric;
b) percutante (cu funcţionarea focosului instantanee, cu mică întârziere, cu întârziere sau cu întârziere
autoreglabilă);
c) prin ricoşet;
d) de proximitate. (b,c,d)
47. După metoda de trecere la tragerea de efect tragerile sunt:
a) fără reglaj;
b) cu procedee combinate; c) cu reglaj;
d) prin transport de foc. (a,c,d)
48. După metoda de reglaj (cum se execută observarea şi corectarea tragerii) tragerile sunt:
a) fără corectarea abaterilor;
b) prin măsurarea abaterilor;
c) prin observarea sensului spargerilor (jerbelor, exploziilor);
d) fără observare. (a,b,c)
49. După regimul de foc tragerile cu armamentul automat sunt:
a) lovitură cu lovitură (foc cu foc);
b) prin foc continuu;
c) prin serii scurte;
d) prin serii lungi. (b,c,d)
50. După regimul de răcire impus ţevilor instalaţiilor navale de artilerie tragerile sunt:
a) în regim extrem (la limita tehnică admisă de material);
b) în regim forţat;
c) în regim impus de situaţie;
d) în regim normal. (a,b,d)
51. După metoda de conducere a focului tragerile sunt:
a) centralizate;
b) descentralizate;
c) individuale;
d) combinate. (a,b,d)
52. După misiunea de foc tragerile sunt:
a) de hărţuire;
b) de interdicţie;
c) de distrugere;
d) de nimicire. (a,b,c,d)
53. Fenomenul împrăştierii este un efect manifestat la tragerile artileriei, inclusiv navale, care constă în distribuţia
pe o suprafaţă ………. dintr-un plan vertical (plan orizontal) a punctelor de impact (de cădere) sau în
4 din 9
 distribuţia într-un volum finit din spaţiu a exploziilor proiectilelor trase în condiţii aparent.............
a) uniformă;
b) identice;
c) diferite;
d) finită. (b,d)
54. Fenomenul împrăştierii a fost pus în evidenţă.............., în urma unui număr mare de trageri de artilerie.
a) prin calcul;
b) ocazional;
c) experimental;
d) întâmplător. (c)
55. Fenomenul împrăştierii este propriu:
a) tuturor tragerilor şi lansărilor;
b) numai lansărilor de rachete;
c) numai tragerilor artileriei;
d) armamentului. (a)
56. În realitate, dacă se trage un număr mare de lovituri de artilerie de acelaşi fel, din acelaşi lot de fabricaţie, cu
proiectile de aceeaşi formă şi masă, cu aceeaşi ţeavă de la aceeaşi instalaţie de artilerie, cu aceleaşi unghiuri de
ochire pe verticală şi pe orizontală, într-un interval de timp relativ mic şi în condiţii meteorologice (de vânt,
presiune atmosferică, temperatură şi umiditate) constante proiectilele nu vor urma aceeaşi ………. şi nu vor
avea, prin urmare, acelaşi................de impact (de cădere) sau de explozie.
a) poziţie;
b) traiectorie;
c) punct;
d) proiecţie. (b,c)
57. Caracteristicile fenomenului împrăştierii sau pe scurt caracteristicile împrăştierii sunt cuprinse în afirmaţia că
împrăştierea este:
a) nelimitată;
b) simetrică;
c) neuniformă;
d) limitată. (b,c,d)
58. Caracteristicile împrăştierii sunt cu atât mai evidente cu cât se trage un număr:
a) nelimitat de lovituri;
b) mic de lovituri;
c) de două lovituri;
d) mai mare de lovituri. (d)
59. Punctele de impact (de cădere) sunt rezultatul intersectării traiectoriilor proiectilelor cu un plan:
a) secant;
b) vertical;
c) orizontal;
d) oblic. (b,c)
60. Traiectoria medie este:
a) traiectorie curbă;
b) traiectorie imaginară;
c) traiectorie reală;
d) traiectorie calculată. (a,b,c,d)
61. Dispersia proiectilelor la tragerile artileriei poate fi interpretată ca:
a) abateri ale traiectoriilor proiectilelor faţă de traiectoria medie;
b) abatere a traiectoriei medii faţă de traiectoria teoretică (calculată);
c) abateri ale traiectoriilor faţă centrul ţintei;
d) abateri ale traiectoriilor proiectilelor între ele. (a,b,d)
62. La baza oricărei abateri se află cauze:
a) permanente;
b) permise;
c) planificate;
d) nepermanente. (a,d)
63. Cauzele permanente care apar la trageri pot fi ………. şi................prin introducerea unor corecţii la elementele
iniţiale de tragere.
a) memorate;
b) selectate;
5 din 9
c) cunoscute;
d) înlăturate. (c,d)

6 din 9
64. Apariţia fenomenului împrăştierii este determinată în principal de cauzele:
a) naturale;
b) permanente;
c) nepermanente;
d) hidrologice. (c)
65. Cauzele fenomenului împrăştierii sunt grupate după criteriul:
a) efectelor produse pe traiectorie;
b) efectelor produse în diferite faze ale mişcării proiectilului;
c) efectelor produse în rezultatul final al mişcării proiectilului;
d) efectelor produse în funcţie de condiţiile concrete de tragere. (b,c,d)
66. Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiţii de poligon terestru sunt
datorate variaţiilor în:
a) viteza iniţială;
b) coeficientul balistic;
c) ochire;
d) mişcarea proiectilului în jurul centrului de masă. (a,b,c,d)
67. Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile reactive în condiţii de poligon terestru sunt
datorate variaţiilor în:
a) viteza iniţială;
b) coeficientul balistic;
c) ochire;
d) mişcarea proiectilului în perioada activă. (a,b,c,d)
68. Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiţii navale, suplimentar la
cele de poligon terestru, sunt datorate variaţiilor în:
a) măsurările mărimilor de intrare;
b) transmiterile de mărimi măsurate;
c) determinarea elementelor de tragere;
d) amplitudinea vibraţiilor ţevii la tragerea foc cu foc. (a,b,c)
69. Ca unitate de măsură a împrăştierii pe o direcţie oarecare a fost adoptată: a) abaterea medie; b) abatere de
mijloc; c) abatere faţă de care probabilitatea producerii unor abateri mai mari sau mai mici decât ea este de
50%; d) abatere probabilă. (a,b,c,d)
70. În spaţiul unidimensional fâşia lată de  1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
a) 100%;
b) 25 %;
c) 50 %;
d) 75 %. (c)
71. În spaţiul bidimensional intersecţiile fâşiilor late de  1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
a) 75%;
b) 25 %;
c) 12,5 %;
d) 50 %. (b)
72. În spaţiul tridimensional intersecţiile fâşiilor late de  1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
a) 12,5 %;
b) 25 %;
c) 75 %;
d) 50 %. (a)
73. Legea împrăştierii punctelor de cădere în tragerea cu mai multe instalaţii (ţevi, piese) de artilerie rămâne practic
nemodificată pentru diferenţa de bătaie de cel mult:
a) 4 APx;
b) 2 APx;
c) 1 APx;
d) 3 APx.. (b)
x x
74. În cazul diferenţelor în bătaie mai mici de 2 A P , valoarea AP de baterie:
a) creşte foarte mult;
b) nu se cunoaşte;
c) creşte foarte puţin;
d) scade semnificativ. (c)
7 din 9
75. Regulile de tragere stabilite pentru tragerea cu o instalaţie de artilerie sunt valabile şi în cazul tragerii cu mai
multe instalaţii de artilerie dacă diferenţele de bătaie ale instalaţiilor sunt de cel mult:
a) 4 APx;
b) 1 APx;
c) 2 APx;
d) 3 APx.. (c)
76. Între fenomenul împrăştierii şi tragerile artileriei.................definitorii.
a) nu există legături biunivoce;
b) există legături univoce;
c) nu există legături univoce;
d) există legături biunivoce. (d)
77. Justeţea tragerii este................a tragerii artileriei ce se apreciază prin depărtarea CIP-ului unei serii de lovituri
faţă de punctul teoretic (centrul teoretic) al ţintei (obiectivului) pentru care s-au pregătit elementele iniţiale de
tragere şi s-a executat focul.
a) o caracteristică;
b) o proprietate;
c) o valoare numerică;
d) o calitate. (c)
78. Ansamblul de măsuri pentru micşorarea împrăştierii cuprinde:
a) măsuri de fabricaţie;
b) măsuri de calibrare;
c) măsuri de proiectare;
d) măsuri organizatorice. (a,c,d)
79. Împrăştierea proiectilelor nu poate fi evitată, însă, poate fi micşorată prin următoarele măsuri:
a) antrenarea servanţilor (ochitorilor, operatorilor) în condiţii complexe;
b) respectarea preciziei admise în calcule, în înregistrarea elementelor iniţiale de tragere (calculate sau
comandate) şi în executarea ochirii;
c) respectarea regulilor de tragere specifice;
d) respectarea cerinţelor pregătirii tehnice. (a,b,c,d)
80. Împrăştierea proiectilelor poate fi micşorată prin următoarele măsuri:
a) lotizarea muniţiei după destinaţie, semne de greutate, lotul încărcăturii de azvârlire (lotul pulberii), uzină, an
de fabricaţie;
b) depozitarea muniţiei în condiţii normale de temperatură şi umiditate;
c) curăţarea muniţiei (proiectilelor) înainte de tragere;
d) reducerea jocurilor mecanice la mecanismele şi aparatele de ochire. (a,b,c,d)
81. Ochirea armamentului naval de artilerie este o noţiune care denumeşte................operaţiunilor executate, după
determinarea unghiurilor de ochire, pentru a aduce ţeava (ţevile) armamentului naval (instalaţiei navale) de
artilerie într-o asemenea poziţie în care traiectoria medie să treacă teoretic prin ţintă sau punctul dorit.
a) produsul;
b) suma;
c) totalitatea;
d) echivalentul. (c)
82. Rezultatul rezolvării problemei întâlnirii proiectilului cu ţinta (obiectivul) sunt ……….. unghiuri situate în
……….. planuri reciproc perpendiculare.
a) patru;
b) două;
c) trei;
d) cinci. (b)
83. Unghiurile de ochire sunt numite:
a) unghi de ochire pe orizontală (UOO) sau derivă ();
b) unghi total de ochire pe orizontală (UTOO);
c) unghi de ochire pe verticală (UOV) sau unghi de înălţător ();
d) unghi total de ochire pe verticală (UTOV). (a,b,c,d)
84. Unghiurile de ochire se pot determina:
a) semiautomat;
b) automat;
c) asistat (automatizat);
d) manual. (b,c,d)

8 din 9
85. Clasificarea ochirii armamentului naval de artilerie se poate face în funcţie de:
a) numărul instalaţiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile de ochire;
b) locul de unde sunt transmise unghiurile de

9 din 9
 ochire deja determinate;
c) linia de referinţă folosită în realizarea ochirii;
d) modul de acţionare a mecanismelor de ochire de la instalaţia navală de artilerie cu unghiurile de ochire
determinate. (a,b,c,d)
86. În funcţie de linia de referinţă folosită ochirea poate fi:
a) geografică;
b) instrumentală;
c) directă;
d) indirectă. (b,c,d)
87. În funcţie de locul de unde sunt transmise unghiurile de ochire determinate ochirea poate fi:
a) automată;
b) locală;
c) centrală;
d) la distanţă. (b,d)
88. În funcţie de numărul instalaţiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile ochirea poate fi:
a) centrală;
b) locală;
c) individuală;
d) automată. (a,c)
89. În funcţie de modul de acţionare a mecanismelor de ochire de la instalaţia navală de artilerie pe unghiurile de
ochire determinate ochirea poate fi:
a) manuală;
b) individuală;
c) semiautomată;
d) automată. (a,c,d)
90. Ochirea se realizează prin satisfacerea simultană a criteriilor de:
a) regim;
b) procedeu;
c) acţionare;
d) fel. (a,b,c,d)
91. Fenomenul tragerii artileriei navale este un……………al ansamblului activităţilor îndeplinite de către
personalul specializat al navei (subunităţii) în scopul executării misiunii de foc ordonate cu maximum de
eficacitate şi operativitate.
a) efect;
b) urmare;
c) rezultat; consecinţă. (a,b,c,d)
92. Pregătirea tragerii are extensie în timp din momentul..................până în momentul plecării din ţeavă a primului
proiectil din salvă sau serie (momentul dării focului).
a) descoperirii ţintei;
b) dării ordinului de foc;
c) pornirii complexului naval de artilerie;
d) dării misiunii de foc. (b,d)
93. Executarea tragerii are extensie în timp din momentul...................până în momentul obţinerii efectului urmărit
la ţintă (obiectiv).
a) plecării din ţeavă a primului proiectil din salvă sau serie;
b) dării misiunii de foc;
c) dării focului;
d) pornirii instalaţiei navale de artilerie. (a,c)
94. Pregătirea preliminară are extensie în timp din momentul dării ordinului (misiunii) de foc până în
momentul………...
a) descoperirii ţintei;
b) indicării ţintei;
c) indicării obiectivului;
d) descoperirii obiectivului. (a,b,c,d)
95. Pregătirea finală are extensie în timp din momentul...................până în momentul plecării din ţeavă a
primului proiectil din salvă sau serie (momentul dării focului).
a) indicării obiectivului;
b) descoperirii ţintei;
c) indicării ţintei;
10 din
9
d) descoperirii obiectivului. (a,b,c,d)
96. Reglajul are extensie în timp din momentul plecării din ţeavă a primului proiectil din salvă sau serie (momentul
dării focului) până în momentul când se consideră că..................
a) centrul de împrăştiere a proiectilelor (CIP)
este suficient de aproape de centrul ţintei (obiectivului);
b) traiectoria medie a proiectilelor este suficient de aproape de centrul ţintei (obiectivului);
c) proiectilele cad pe ţintă;
d) se realizează condiţiile impuse de trecere la tragerea de efect. (a,b,c,d)
97. Tragerea de efect are extensie în timp din momentul realizării condiţiilor de trecere la efect până în momentul
obţinerii.................
a) observării spargerilor la ţintă;
b) manevrei ţintei;
c) efectului urmărit la ţintă sau obiectiv;
d) consumului normei (cantităţii) de muniţii, destinată tragerii respective. (c,d)
98. Forţele navale execută:
a) trageri fără aparate de calcul;
b) trageri terestre;
c) trageri antiaeriene;
d) trageri navale. (a,b,c,d)
99. Forţele navale execută:
a) trageri în condiţii speciale;
b) trageri cu aparate de ochire;
c) trageri în teren accidentat;
d) trageri cu aparate de calcul. (a,b,d)
100. Tragerile împotriva ţintelor văzute sunt numite trageri prin ochire directă:
a) fără aparate de calcul;
b) cu aparate de ochire simple;
c) cu aparate de ochire complexe;
d) cu aparate de calcul. (a,b,c,d)
101. Tragerile împotriva obiectivelor terestre nevăzute sunt numite trageri................(fără sau cu aparate de calcul).
a) prin ochire directă;
b) prin ochire instrumentală;
c) prin ochire automată;
d) prin ochire indirectă. (d)
102. Pregătirea preliminară conţine următoarele activităţi:
a) pregătirea personalului;
b) pregătirea meteorologică
c) pregătirea tehnică;
d) pregătirea balistică; (b,c,d)
→
103. Determinarea vectorului Vt se face prin:
a) mărime;
b) sens;
c) coordonatele punctului de aplicaţie;
d) direcţie. (a,b,c,d)
104. Pregătirea finală conţine următoarele activităţi:
a) determinarea UOO şi UOV (UTOO şi UTOV);
b) înregistrarea UOO şi UOV (transmiterea UTOO şi UTOV la instalaţia navală de artilerie);
c) darea focului;
d) ochirea instalaţiei navale de artilerie. (a,b,c,d)
105. Regulile tragerilor artileriei navale (RTAN) reprezintă un ansamblu de principii, norme, prevederi şi
recomandări legate de planificarea, organizarea, pregătirea şi executarea tragerilor artileriei navale, care,
aplicat cu măiestrie, duce cu mare probabilitate la îndeplinirea ………….. ordonate.
a) acţiunii de foc;
b) misiunii de foc;
c) sarcinii de foc;
d) atribuţiilor de foc. (c)
106. În elaborarea regulilor tragerilor artileriei navale trebuie respectate următoarele cerinţe:
a) RTAN să fie simplu formulate;
b) RTAN să fie uşor de memorat;

11 din
9
c) RTAN să fie sistematizate;
d) RTAN să asigure îndeplinirea atribuţiunilor. (a,b,c)

12 din
9
107. Regulile tragerilor artileriei navale nu pot cuprinde prevederi pentru toate situaţiile (condiţiile) posibile în
timpul luptei şi, de aceea, ele se întocmesc după principiul că o parte din reguli au caracter:
a) obligatoriu;
b) facultativ;
c) de recomandare;
d) de incertitudine. (a,c)
108. Metodica elaborării RTAN are un caracter teoretico-experimental, fiind obligatorie parcurgerea următoarelor
etape:
a) elaborare variante de bază;
b) verificare experimentală;
c) verificare practică;
d) verificare teoretică. (a,c,d)
109. La elaborarea variantelor de bază ale regulilor tragerilor artileriei navale este obligatorie:
a) cunoaşterea armamentului naval de artilerie;
b) cunoaşterea tehnicii de luptă asociate armamentului naval de artilerie;
c) cunoaşterea RTAN pentru armamente navale de artilerie şi tehnica de luptă asociată similare;
d) analiza etapelor fenomenului tragerii artileriei navale. (a,b,c,d)
110. În urma analizei reglajului (când acesta este necesar) trebuie stabilite:
a) prin ce metodă se execută;
b) prin ce procedeu se execută;
c) numărul raţional de instalaţii (ţevi, piese) de artilerie participante la reglaj;
d) condiţiile trecerii la tragerea de efect. (a,b,c,d)
111. În urma analizei tragerii de efect trebuie să rezulte:
a) cum trebuie executat optim (raţional);
b) care sunt indiciile obiective ale obţinerii rezultatului dorit în misiunea de foc;
c) dacă este oportun;
d) care sunt indiciile obiective ale necesităţii revenirii la reglaj. (a,b,d)
112. În urma analizei tragerii de efect trebuie să rezulte cum trebuie executat optim (raţional):
a) indicarea ţintei;
b) observarea tragerii;
c) corectarea tragerii;
d) tragerea de efect. (b,c,d)
113. Expresiile „fără aparate de calcul” sau „pe date comandate” indică faptul că unghiurile de tragere, calculate
indiferent cum, se introduc:
a) automat;
b) semiautomat;
c) manual;
d) de la distanţă. (c)
114. RTAN prin ochire directă fără aparate de calcul (pe date comandate) se referă la instalaţiile navale de artilerie
de la mare şi de la fluviu:
a) AK-726;
b) 40 APRN-122;
c) AK-176 M;
d) 100 Md 77. (a,c,d)
115. RTAN prin ochire directă cu aparate de ochire (simple sau complexe de tip mecanic, mecanooptic,
electromecanooptic sau electronooptic) se referă la instalaţiile navale de artilerie de la mare şi de la fluviu:
a) AK-726;
b) 40-APRN-122;
c) AK-176 M;
d) 100 Md 77. (a,b,c,d)
116. Aparatele de ochire (simple sau complexe de tip mecanic, mecanooptic, electromecanooptic sau
electronooptic) folosite la RTAN prin ochire directă se referă la:
a) reflex-vizor;
b) corector automat;
c) coloană de vizare;
d) indicator TV. (a,b,c,d)
117. Instalaţia navală de artilerie AK-306 foloseşte pentru aplicarea RTAN aparatul de ochire:
a) PRISMA;
13 din
9
 b) CONDENSOR;
c) indicator TV;
d) OPU-1. (d)
118. Instalaţia navală de artilerie AK-630 M foloseşte pentru aplicarea RTAN aparatul de ochire:
a) PRISMA;
b) CONDENSOR;
c) coloana de vizare;
d) OPU-1. (c)
119. Instalaţia navală de artilerie AK-176 M foloseşte ca rezervă pentru aplicarea RTAN aparatul de ochire:
a) PRISMA;
b) CONDENSOR;
c) indicator TV;
d) OPU-1. (b,c)
120. RTAN prin ochire directă cu aparate de ochire de tip luneta pentru trageri prin ochire directă se foloseşte la
instalaţiile de artilerie:
a) 100 Md 77;
b) AK-725;
c) AK-726;
d) 76 Md 42. (a,d)
121. RTAN cu aparate de calcul se aplică la aparatele de calcul din radarele de artilerie:
a) MR-103;
b) MR-104;
c) MR-123;
d) Vâmpel-AME. (a,b,c,d)
122. Descoperirea, identificarea tipului, recunoaşterea apartenenţei, selecţia şi indicarea ţintei se poate executa:
a) optic;
b) electronooptic;
c) electronic;
d) radiotehnic. (a,b,c,d)
123. Operaţiile la pregătirea şi executarea tragerilor artileriei navale în varianta tragerii artileriei navale fără aparate
de calcul (pe date comandate) sunt:
a) pregătirea balistică;
b) pregătirea finală;
c) ochirea;
d) deschiderea focului. (b,c,d)
124. Operaţiile la pregătirea şi executarea tragerilor artileriei navale în varianta tragerii artileriei navale cu aparate
de ochire sunt:
a) ochirea;
b) pregătirea finală;
c) observarea tragerii;
d) deschiderea focului. (a,b,c,d)
125. Operaţiile la pregătirea şi executarea tragerilor artileriei navale în varianta tragerii artileriei navale cu aparate
de calcul sunt:
a) pregătirea preliminară;
b) pregătirea finală;
c) corectarea tragerii;
d) tragerea de efect. (a,b,c,d)
126. Distanţa de 10 cabluri nautice este egală cu distanţa de............cabluri de artilerie.
a) 9,95;
b) 10,01;
c) 10,25;
d) 10,13. (d)
127. Distanţa de 10 cabluri de artilerie este egală cu distanţa de …….. hectometri.
a) 20;
b) 18,3;
c) 18,52;
d) 19. (b)
128. Unghiul de 45 este egal cu unghiul de...........miimi distanţă.

14 din
9
 a) 700;
b) 800;
c) 600;
d) 750. (d)
129. Unghiul de 45-00 este egal cu unghiul de.............grade sexagesimale.
a) 300;
b) 270;
c) 180;
d) 360. (b)
130. Viteza de 50 noduri este egală aproximativ cu viteza de..........metri/secundă.
a) 10;
b) 15;
c) 20;
d) 25. (d)
131. Viteza de 30 noduri este egală aproximativ cu viteza de..........cba/min.
a) 5;
b) 6;
c) 4;
d) 7. (a)
132. Tablele principale de tragere (TPT) şi tablele principale de tragere antiaeriene (TPTaa) sunt documente
proprii fiecărui ……… de instalaţie navală de artilerie şi fiecărui …….. de muniţie cu ajutorul cărora se

15 din
9
 rezolvă în primul rând problema întâlnirii proiectilului cu ţinta, precum şi alte probleme care privesc
întrebuinţarea în luptă, cum ar fi de exemplu, eficacitatea focului artileriei.
a) model;
b) prototip;
c) gen;
d) tip. (a,d)
133. Tablele principale de tragere (TPT) cuprind:
a) consumurile de muniţii;
b) elementele principale ale traiectoriei proiectilelor;
c) elementele împrăştierii;
d) corecţiile necesare a fi introduse în cazul variaţiilor de la condiţiile normale de tragere. (b,c,d)
134. Condiţiile balistice normale sunt:
a) viteza iniţială a proiectilului cea din tablele principale de tragere;
b) temperatura încărcăturii de azvârlire este Tî= + 25C;
c) masa proiectilului complet echipat (cu focos de cap, dacă există) cea din tabla principală de tragere;
d) forma proiectilului (cu focos de cap, dacă există) corespunde desenelor de fabricaţie. (a,c,d)
135. Condiţiile meteorologice normale sunt: a) viteza vântului la toate înălţimile egală cu zero; b) temperatura
aerului în planul orizontal al poziţiei de tragere Ta = + 15C; c) presiunea atmosferică în planul orizontal
al poziţiei de tragere Pa = 760 mm col Hg; d) umiditatea relativă a aerului er = 50%. (a,b,d)
136. Aparatele de ochire şi de calcul se proiectează şi se realizează pentru:
a) condiţiile normale de tragere;
b) condiţii anormale de tragere;
c) condiţii reale de tragere;
d) condiţii experimentale de tragere. (a)
137. Măiestria profesională a conducătorului focului constă îndeosebi în................corectă a factorilor care perturbă
traiectoriile proiectilelor şi în ……….. acţiunii acestora prin …………. de corecţii corespunzătoare.
a) evitarea;
b) stabilirea;
c) înlăturarea;
d) aplicarea. (b,c,d)
138. Pregătirea tehnică nemijlocită în vederea executării misiunilor de foc se împarte în:
a) pregătirea tehnică urgentă;
b) pregătirea tehnică sumară;
c) pregătirea tehnică completă;
d) pregătirea tehnică extremă. (a,b,c)
139. Defectele posibile la complexele (instalaţiile) navale se clasifică în defecte care:
a) pot afecta complexul şi personalul;
b) pot afecta tragerile;
c) pot afecta ţintele (obiectivele);
d) pot afecta nava. (a,b,d)
140. Principial, pregătirea tehnică nemijlocită cuprinde:
a) pregătirea instalaţiei navale de artilerie;
b) pregătirea sistemului de conducere a tragerilor artileriei navale (aparatul de calcul, aparate periferice,
aparate de ochire de rezervă etc.);
c) pregătirea muniţiei (a elementelor loviturii de artilerie, a benzilor, încărcătoarelor , lamelor, chesonului
primelor lovituri şi a magaziilor de muniţii);
d) pregătirea mijloacelor de observare şi de comunicaţii (legături radio, fir şi voce). (a,b,c,d)
141. Pe timpul verificărilor tehnice se acordă o atenţie deosebită:
a) răcirii naturale;
b) legăturii elastice;
c) mecanismului de declanşare (de dare) a focului;
d) împingătorului de lovituri. (b,c,d)
142. Rezistenţa electrică de izolaţie în circuitul electric de dare a focului trebuie să fie:
a) mică;
b) mare;
c) foarte mare;
d) foarte mică. (b)

16 din
9
143. Pregătirea tehnică a muniţiei cuprinde:
a) lotizarea muniţiei;
b) reglarea focoaselor în funcţie de situaţia de luptă (comanda primită);
c) verificarea loviturilor şi şuruburilor (capselor) portamorsă electrice);
d) verificarea sistemelor de protecţie din magazia (magaziile) de muniţii. (a,b,c,d)
144. Se consideră că pregătirea tehnică nemijlocită în vederea executării misiunilor de foc este corect făcută dacă:
a) complexul naval (instalaţia navală) de artilerie este în stare operaţională (poate deschide imediat focul la
primirea ordinului);
b) erorile de paralaxă între axa canalului ţevii de control şi axele optice şi electrice sunt în limite admise;
c) eroarea de paralaxă între ţevi este în limita admisă;
x b
d) dezacordul între ţevi (diferenţa între CIP-urile elipselor de împrăştiere) este în bătaie peste 2 AP (2AP ) şi
în direcţie sub 2 APz (2APd). (a,b,c)
145. Valoarea mărimii Vouz [%] poate fi determinată practic prin următoarele procedee:
a) cu miniradarul bazat pe efect Yang;
b) prin trageri (numite trageri de regimaj);
c) instrumental (prin măsurarea alungirii camerei de încărcare);
d) după numărul de lovituri trase. (b,c,d)
146. Procedeul după numărul de lovituri trase constă în folosirea unei formule de calcul cu forma generală:
a) kN;
b) + kN;
c) kN;
d) kN. (c)
147. Atunci când se trage cu o instalaţie navală de artilerie cu două sau mai multe ţevi sau centralizat cu două sau
mai multe instalaţii navale de artilerie şi Vouz [%] este diferit între ţevi, se procedează la efectuarea:
a) mediei geometrice a valorilor;
b) mediei aritmetice a valorilor;
c) mediei exponenţiale a valorilor;
d) mediei logaritmice a valorilor. (b)
148. Atunci când Vo lot (înscrisă în fişa de însoţire a muniţiei sau pe tubul cartuş al loviturilor) diferă de VoN
(viteza iniţială normală pentru care s-a întocmit TPT) se calculează valoarea mărimii Vo lot cu relaţia
Volot[%]=100(Volot-….)/
a) Vo;
b) Vţ;
c) VoN ;
d) Vp. (c)
149. Semnul algebric pentru valoarea mărimii XTî este „+”, atunci Tî a avut semnul:
a) „+”;
b) „”;
c) „”;
d) nu depinde de semn. (b)
150. Sursele autorizate pentru furnizarea datelor meteorologice la tragerile artileriei navale sunt:
a) comandantul serviciului de luptă artilerie sau comandantul de navă fluvială purtătoare de artilerie;
b) staţia meteorologică de artilerie;
c) comandantul serviciului de luptă navigaţie;
d) postul meteorologic de artilerie. (a,b,d)
151. Buletinul meteo-mediu conţine următoarele date meteorologice:
a) variaţia presiunii atmosferice la sol şi variaţia temperaturii virtuale a aerului la sol;
b) direcţia şi viteza vântului mediu;
c) variaţia medie a

17 din
9
 temperaturii virtuale a aerului faţă de valorile din tablele principale de tragere;
d) variaţia medie a densităţii aerului faţă de valorile din tablele principale de tragere. (a,b,c,d)
152. Buletinele meteorologice de artilerie au o valabilitate în spaţiu şi timp bazată pe valorile:
a) 25 km;
b) 4 ore;
c) 20 km;
d) 2 ore. (a,b)
153. Datele meteorologice din BMA „Meteo-mediu” se scot de la o înălţime tip (standard), notată cu Ybul
(înălţimea de intrare în buletin), aflată prin intermediul unei nomograme, care are ca argument de intrare
valoarea mărimii:
a) săgeţii traiectoriei;
b) distanţei de tragere;
c) săgeţii traiectoriei corespunzătoare distanţei de tragere;
d) corespunzătoare tipului de ţintă . (c)
154. La sol se măsoară:
a) temperatura aerului;
b) presiunea atmosferică;
c) direcţia şi viteza vântului;
d) densitatea aerului. (a,b,c)
155. Datele meteorologice din BMA „Meteo-aproximativ” se scot de la o înălţime tip corespunzătoare:
a) tipului de ţintă;
b) săgeţii traiectoriei corespunzătoare distanţei de tragere;
c) distanţei de tragere;
d) săgeţii traiectoriei. (b)
156. Determinarea caracteristicilor vântului pe baza datelor hărţilor sinoptice presupune:
a) pregătirea tehnică a complexului naval de artilerie;
b) recepţia hărţilor sinoptice;
c) determinarea direcţiei vântului;
d) determinarea vitezei vântului. (b,c,d)
157. Determinarea caracteristicilor vântului deasupra acvatoriului maritim presupune:
a) identificarea cazului;
b) identificarea tipului de rugozitate a terenului;
c) determinarea direcţiei vântului;
d) determinarea vitezei vântului. (a,b,c,d)
158. Parametrii de mişcare a ţintei navale şi a navei trăgătoare sunt:
a) viteza ţintei (Vţ);
b) relevmentul ţintei (qţ);
c) viteza proprie (Vp);
d) d) relevmentul viitor (Rv). (a,b,c)
159. Ca viteză de lucru pentru ţinta navală cu viteza maximă după memorator de 27 Nd se va lua:
a) 27 Nd;
b) 26 Nd;
c) 25 Nd;
d) 24 Nd. (d)
160. Variaţia distanţei (VD) este proiecţia vectorului viteză pe linia de vizare şi se obţine cu formula:
a) VD = V cos q:
b) VD= V cos q;
c) + VD = V cos q
d)  VD = V cos q. (d)
161. VD are semnul „+” când:
a) q  90 ;
b) q = 0;
c) q  90;
d) q = 180. (c)
162. Variaţia distanţei este o ………. şi se exprimă în ..……sau în…..........în funcţie de construcţia aparatelor de
ochire.
a) viteză;
b) distanţă;
18 din
9
 c) cabluri de artilerie;
d) hectometri pe minut (hm/min). (a,d)
163. DL are semnul „+” dacă se asociază cu cuvântul:
a) dreapta
b) stânga
c) tribord
d) babord. (a,c)
164. În TTM se intră cu viteza navei în noduri şi cu relevmentul în grade. Dacă se intră de sus se află:
a) DL;
b) VD;
c) VDţ;
d) VDp. (b,c,d)
165. La determinarea elementelor iniţiale de tragere conducătorul focului consumă un timp numit timp de pregătire
(tpreg). Pe această durată distanţa între nave:
a) se măreşte;
b) se micşorează;
c) se poate mări, micşora sau staţiona;
d) este constantă. (c)

Xv  2
166. În formula X2  Vtv  t
 2  X  Vtv  t nu se cunoaşte aprioric:
t cosq a) X;
b) Xv;
c) tv;
d) Vţ. (b,c)
167. Corecţia combinată de derivă DMD    provine din suma algebrică a trei valori:
a) derivaţie;
b) diviziunea medie a derivei;
c) corecţia pentru mişcarea ţintei;
d) corecţia pentru mişcarea navei proprii. (a,b,c)
168. Corecţia X are semnul „+” dacă:
a)  are „+”;
b)  are „”;
c) Ta are „+25C” şi Pa are 720 mm col Hg;
e) Ta are „25C” şi Pa are 720 mm col Hg. (a,d)
169. Timpul mort „tm” – datorat observării fizionomiei jerbelor, luarea deciziei de corectare, darea comenzii de
corectare, înregistrarea valorilor comandate la aparatul de ochire şi darea focului  are valori de ordinul a:
a) 3-5 sec;
b) 10-15 sec;
c) 20-25 sec;
d) 30-35 sec. (b)
170. În schema de mai jos Wx are semnul de corecţie:
a) „+”;
b) „”, iar Wz are semnul de corecţie:
c) „+”;
d) „”.
0 o

270 90
o W
Wx
Wz
o

180
(b,d)
171. Rezultatul pregătirii preliminare a tragerii este aşa numita corecţie a zilei, adică suma algebrică a tuturor
corecţiilor balistice şi meteorologice în bătaie ce pot fi cunoscute înainte de apariţia ţintei, adică:
a) corecţii de vânt;

19 din
9
 b) corecţia de densitate a aerului;
c) corecţia de temperatură a aerului;
d) corecţia de presiune atmosferică. (b)
172. Graficul corecţiei zilei se întocmeşte pentru distanţa orizontală de tragere:
a) recalculată;
b) reală;
c) teoretică;
d) de calcul. (b)

20 din
9
173. La campanie sau în cazul menţinerii navei într-o stare de pregătire de luptă ridicată se recomandă să fie
calculată corecţia zilei la fiecare................, pentru distanţe luate din 5 în 5 cabluri de artilerie sau din 10 în 10
cabluri de artilerie sau din 10 în 10 hectometri sau din 20 în 20 hectometri, până la bătaia maximă a calibrului
cu care se trage.
a) oră;
b) două ore;
c) trei ore;
d) ori de câte ori se schimbă starea vremii. (b,d)
174. Corecţia zilei se notează cu z şi se exprimă în cabluri de artilerie cu o precizie de................sau în hectometri
cu o precizie de…...........în funcţie de cum este gradat înălţătorul, în cabluri de artilerie sau în hectometri.
a)1/4 cba;
b) 1/8 cba;
c) 1/4 hm;
d) 1/8 hm. (b,c)
175. Aparatul de ochire de la coloana de vizare are cercuri de vizare din 50 în 50 m/s în număr de:
a) 2;
b) 3;
c) 4;
d) 5. (d)
176. Numărul de pini orizontali pentru înălţător la aparatul de ochire de la coloana de vizare este egal cu:
a) 1;
b) 2;
c) 3;
d) 4. (b)
177. Racursul este valoarea fracţionară a funcţiei trigonometrice:
a) tg q;
b) cos q;
c) sin q;
d) sec q. (c)
178. Se alege cercul de vizare de...............m/s pentru o ţintă aeriană cu Vţ = 1200 km/h şi qţ = 50.
a) 50;
b) 100;
c) 150;
d) 250. (d)
179. Dacă seria a trecut prin faţa avionului în locul marcat cu „** ”noul punct de vizare este:
a);
b);
c);
d). (c)

a
b
c**
d

180. Dacă Vţ = 30Nd, qţ = 30Bd, iar Vp = 24Nd, qp = 50Td, atunci DLTot în Nd pentru alegerea derivei din tabel
la tragerea cu Coloana de Vizare este egal cu:
a) 0;
b) 10;
c) 15;
d) 3. (d)

21 din
9
 Întocmit,
Cdor
Cătălin CLINCI 17.01.2023

22 din
9