UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

PROIECT- TEHNOLOGIA MORĂRITULUI ȘI

PANIFICAȚIEI

Să se proiecteze și să se stabilească schema tehnică

pentru o moară de porumb cu capacitatea de 93 t/24h,
pentru mălai de consum, extracție 72%, masa
hectolitrică a porumbului fiind de 69 kg/hl.

Disciplina: Tehnologia morăritului

Îndrumător: SIMONA MAN

Student: Alexandru Răzvan – TPPA, An III GR 2

 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

CUPRINS

CUPRINS 2
1.Descrierea materiei prime 2
1.1 Caracteristicile materiei prime 2
1.3. specificitatea fabricației 7
2.ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ 8
2.1 Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secția de pregătire a cerealelor pentru măciniș 8
2.1.1 Calculul capacităţii de producţie a secţiei de pregătire a cerealelor pentru măciniş 8
2.1.2 Calculul şi alegerea utilajelor din secţia de pregătire a cerealelor pentru măciniş 8
2.2 Descrierea fluxului tehnologic stabilit 12
2.3 Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secția de măciniș 13
2.3.1 Alegerea valțurilor și repartizarea lungimii de tăvălug pe pasaje 13
2.3.2 Alegerea sitelor plane și repartizarea suprafeței de cernere pe pasaje 15
2.4 Descrierea fluxului tehnologic pentru secția de măciniș 18
3. PARTEA GRAFICĂ 20
3.1 Schema tehnică a secţiei de pregătire a porumbului pentru măciniș 20
4. BIBLIOGRAFIE 21

1
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

1.Descrierea materiei prime

1.1 Caracteristicile materiei prime

Porumbul este o plantă anuală din familia Gramineae, cultivată în special pentru producția sa de
boabe, care sunt utilizate ca sursă importantă de hrană pentru animale și oameni. Boabele de
porumb pot fi consumate crude sau preparate în diverse moduri, cum ar fi prăjite, fierte sau
măcinate pentru a obține făină.. Porumbul este o cereală originară din America Centrală
cultivată azi în multe regiuni ale lumii, aparținând familiei Poaceae. Ca și suprafață cultivată,
porumbul ocupă locul trei în lume. Forma bobului diferă în funcție de soi și poate fi prismatică,
rotundă, rotund - comprimată sau prismatic - comprimată.

Structura bobului de porumb

2
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

Boabele de porumb conțin o gamă largă de substanțe nutritive, incluzând carbohidrați, proteine,
grăsimi, vitamine și minerale. Următoarele sunt câteva dintre componentele chimice ale bobului
de porumb:

1. Carbohidrați: Porumbul este o sursă importantă de carbohidrați, incluzând amidon și

zaharuri simple.

2. Proteine: Boabele de porumb conțin o cantitate moderată de proteine, care sunt esențiale
pentru funcționarea normală a organismului.

3. Grăsimi: Porumbul conține o cantitate mică de grăsimi, majoritatea fiind acizi grași
saturați și nesaturați.

4. Vitamine: Porumbul conține vitamine, cum ar fi vitamina B1 (tiamina), vitamina B3

(niacină), vitamina B5 (acid pantotenic), vitamina B6 (piridoxina) și vitamina C.

5. Minerale: Boabele de porumb conțin minerale, cum ar fi fier, magneziu, fosfor, potasiu
și zinc, care sunt importante pentru funcționarea normală a organismului.

Este important de menționat că compoziția chimică a bobului de porumb poate varia în funcție
de soi și de condițiile de creștere.

În bob se regăsesc și unele substanțe minerale, a căror pondere scade odată cu maturarea, când
reprezintă cca. 1,6 %, sub nivelul celorlalte cereale.

Pigmenții. Boabele soiurilor de porumb cultivate în țara noastră sunt de culoare galbenă până la
portocalie, culoare ce este dată de o serie de pigmenți dintre care cei mai importanți sunt:
zeaxantina, criptoxantina și β-carotenul.

3
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

În structura boabelor de porumb au fost identificare o serie de vitamine, localizate în diferite

părți anatomice, al căror nivel crește odată cu maturarea. Astfel se regăsesc vitamine cu
conținutul mediu precum vitamina A (4,4 U.I./kg), vitamina E (24,6 mg/kg), vitamina B1
(4,5 mg/kg), vitamina PP (14,1 mg/kg), vitamina B2 (1,3 mg/kg), vitamina B3 (7,5 mg/kg).

1.2.Caracteristicile produselor rezultate finale.

Mălaiul extra – este un mălai degerminat, adică înaintea procesului de măcinare, prin procesul
tehnologic de producție i s-au înlăturat germenii din interiorul boabelor de porumb. Prin acest
proces tehnologic se obține un termen mai mare de valabilitate a produsului finit, dar cu calități
nutritive mai scăzute comparativ cu mălaiul integral .Se obține numai la mașinile de griș și
reprezintă o fracțiune de produs, în majoritate obținută din zonele sticloase ale bobului, de o
granulozitate foarte strânsă , aproximativ fiecare particulă fiind asemănătoare ca mărime cu
celelalte particule. Are culoare roșcat aurie.Este lipsit complet de urme de făină (pospai),cât și
de particule de tărâțe.

Mălaiul grișat – este un mălai degerminat, care după procesul de măcinare și degerminarea
boabelor de porumb, intră într-un proces final de calibrare a granulei mălaiului, obținându-se
astfel o granulație uniformă cu ajutorul unui echipament special denumit mașină de griș.

Mălaiul extra și cel grișat au aceleași calități nutritive, diferența dintre ele o face doar granulația
și costurile de producție, cel grișat având costuri suplimentare.

4
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

Mălaiul superior - este un mălai obținut prin măcinarea integrală a boabelor de porumb, acesta
fiind superior celorlalte două tipuri (extra și grișat) deoarece conține toate elementele nutritive
din bobul de porumb. Cele mai importante elemente nutritive inclusiv enzimele se află chiar în
germenele bobului. Deoarece acești germeni conțin uleiuri/grăsimi, face ca termenul de
valabilitate al mălaiului integral să fie mult mai mic decât al celorlalte tipuri de malai
degerminat (extra și grișat), deoarece uleiurile/grăsimile își pierd calitățile și oxidează rapid în
condițiile în care produsul nu este depozitat corespunzător, ducând astfel la deteriorarea mai
rapidă a calității produsului finit.

Malai de consum- fractiune rezultata din zone amidonoase ale bobului, obtinut la pasajele de cernere; se
prezinta ca particule mici si foarte mici.

5
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

1.3 Detalii specifice pe fabricație

Tema de proiect presupune proiectarea și stabilirea unei scheme tehnice pentru o moară
de porumb cu capacitatea de 93 t/24h, pentru mălai superior, cu o extracţie de 72%.
Masa hectolitrică a porumbului fiind de 69 kg/hl.

Înainte de măcinare porumbul se curăţă de corpurile străine mai mari sau mai mici decât
boabele respective şi eventual de corpurile feroase. Prin măcinarea porumbului se urmăreşte
obţinerea mălaiului care este un produs format din grișuri mari, grişuri mijlocii, mici şi dunsturi.
Nu este recomandat ca în afară de aceste produse să apară particule de mărimea granulei de
făină, iar în cazul în care acestea apar, ele trebuie să fie în proporţie redusă.

Pentru obţinerea mălaiului la granulatia prezentată mai sus, nu este nevoie de un proces
tehnologic format din mai multe faze. O șrotuire scurtă formată din 2 - 4 pasaje este suficientă
pentru a obţine granulația respectivă. După sfărâmarea porumbului la granulația dorită se face
separarea. Această separare se poate efectua cu utilaje de construcţie simplă cum sunt: ciurul
înclinat sau buratul, care în tehnologia modernă au fost înlocuite cu site plane. Cu toată
simplitatea procesului tehnologic de măcinare a porumbului degerminat şi preţul de cost redus
pentru fabricarea mălaiului, acesta este destul de redus în industria de morărit din ţara noastră,
acest proces fiind înlocuit de sistemul de macinare al porumbului degerminat, sistem care
prezintă o serie de avantaje tehnico-economice faţă de cel anterior.

Din punctul de vedere al capacităţii morii mele, aceasta se încadrează în următoarea grupă, şi
anume: moară de capacitate medie -93 t/24h.(de la 50 t/h la 200 t/h).

6
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

2.ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ

2.1 Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secția de pregătire a

cerealelor pentru măciniș

2.1.1 Calculul capacităţii de producţie a secţiei de pregătire a cerealelor pentru măciniş

Se calculează cu 10-20% mai mare decât capacitatea de producție a morii (Qm).

Capacitatea morii: Qm = 93 t/24h

 Capacitatea de lucru a curățătoriei:

Qc = Qm + ( 10-20%) * Qm

Qc = 93+10/100*139= 102 t/24h

Qc = 102 t/24h = 10200kg/24h

 Capacitatea orară a curățătoriei:

Qc/h =10200/24 = 4250 kg/h=4.25 t/h

2.1.2 Calculul şi alegerea utilajelor din secţia de pregătire a cerealelor pentru măciniş

Cântarul automat

Qcupă = Qhc/ nr de răsturnări pe minut

Qcupă= 4250/(3*60)= 23.61 kg

7
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

În concluzie am ales un cântar automat tip CHRONOS cu capacitatea de 20 kg deoarece

ne îndepineste cerințele pe ora, cu următoarele caracteristici:

Tabel 2: Caracteristicile tehnice ale principalelor cântare automate tip Chronos

 Calculul celulelor de siloz:

Celulele de siloz sunt strict necesare și constituie condiția de bază pentru asigurarea continuității
și a calității procesului de prelucrarea a cerealelor.

Vcelulă = L *l *h=4*4*24= 384 m3

În funcţie de volumul unei celule şi masa hectolitrică a grâului calculăm cantitatea de porumb
care intră într-o celulă:

8
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

Mh = 72 kg/h= 720m3

Mporumb=V*Mh= 384*720=276480 kg=276.48 t porumb într-o celulă

Nr celule siloz=Qm x 20 zile/Mporumb

Nr celule siloz= (139*20)/276480= (139000kg*20)/276480=10.05= aproximativ 10 celule

În cazul nostru avem nevoie de 10 celule de siloz

 Calculul separatorului aspirator:

Separatorul aspirator realizează curăţirea cerealelor de corpurile străine, care se deosebesc de

acestea prin mărime şi prin însuşiri aerodinamice. Acesta separă corpurile străine mai mari sau
mai mici decât boabele de cereale, prin combinarea acţiunilor sitelor şi a curentului de aer.

QSA = 50-55 kg/cm x h

l = Qhc / QSA= 4250/55=77.27 cm

9
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

Concluzie: În funcție de lățimea sitei și de capacitatea orară se vor alege 4 utilaje separator
aspirator tip SA-812( 2*precurățire, 2*curățire) cu următoarele caracteristici:

10
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

 Calculul numărului de magneți

Nr = Qhc/qsm= 4250/150=28.33= aproximativ 28 de magneți

Sau

Nrutilaje = Qhc/Utilaj Nr Utilaje = 4250/10000=0,425 => 1 separator magnetic

 Separatorul de pietre

Nr utilaje = Qhc/Qpsu=4250/5000=0.85

În concluzie, folosim două separatoare de pietre.

11
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

2.2 Descrierea fluxului tehnologic stabilit

Fluxul tehnologic începe cuvehicule care transportă materia primă (porumbul) şi îl golescîn
buncăre. Porumbul este preluat din buncăr şi transportat cu ajutorul unui transportator . Când
porumbul ajunge în partea superioară a elevatorului, acesta ajunge la distribuitoarea cu două căi
care îl trimite pe o parte în buncăr, de unde ajunge la cântarul automat. După ce trece din nou
ajunge prin distribuitoarea cu două căi în tararul pentru curăţire. Din tarar, pe la partea
superioară se evacuează impurităţile care trec prin ventilator, o parte ajung în ciclon,
sedimentează şi sunt evacuate pe la partea inferioară, iar cealaltă parte este evacuată pe la partea
superioară a ciclonului. De asemenea, din tarar, porumbul se trece peste magneţi pentru a se
reţine impurităţile metalice, pe urmă acesta este transportat cu transportorul elicoidal în celulele
de siloz şi în celulele de amestec . Din siloz, materia este eliminată prin partea inferioară,
ajungând din nou pe un transportor elicoidal care transportă produsul la elevatorul care preia
materia primă şi o conduce spre următoarele operaţii.

Porumbul ajunge la separatorul aspirator care realizează separarea impurităţilor cu ajutorul

aerului. După ce este evacuat din SA ajunge din nou la magneţi unde se reţin impurităţile
metalice care se mai regăsesc încă în masa de produs.Separatorul de pietre realizează separarea
impurităților mai grele decât bobul de porumb .Pe urmă porumbul ajunge în separatorul cascadă
unde, de asemenea, cu ajutorul curentului de aer se separă impurităţile din materia primă. De la
separatorul cascadă, porumbul ajunge în elevator, după care ajunge într-un buncăr. Se elimină
prin partea inferioară a buncarului, ajungând din nou la un cântar automat. Cand se evacuează

12
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

de la CAT ajunge la valțurile care macină materia primă pregătită pentru măcinare, rezultând
așadar mălaiul.

2.3 Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secția de măciniș

2.3.1 Alegerea valțurilor și repartizarea lungimii de tăvălug pe pasaje

Calculul necesarului de valțuri

Având în vedere că în practica morăritului din ţara noastră deocamdată s-a ajuns la încărcături
specifice pe valturi de 40 – 60 kg/cm de tăvălug, se va adopta în exemplul ce urmează, 50
kg/cm de tăvălug.

Ltv = Qm / qs valț= 93000/50=1860 cm

QM = capacitatea de producţie a morii;

qs valț = încărcarea specifică pe valturi.

13
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

Repartizarea lungimii de tăvălug pe pasaje , pentru o moară cu capacitatea de

producție de 93 t /24 h

Pasajul Lungimea Lungimea Lungimea Lungimea Numărul de

de tăvălug rezultată în reală în reală față valțuri
față de cifre care se de total (%) (mm)
lungimea absolute poate
totală % (cm) încadra
(cm)

Șrot 1 15 436 5*100 14 2.5*1000

Șrot 2 23 400 4*100 22 2*1000

Șrot 3 20 356 4*100 22 2*1000

Șrot 4 20 356 4*100 21 2*1000

Șrot 5 13 162 3*100 14 1.5*1000

Șrot 6 9 150 1*100 7 0.5*1000

Total 100 1860 2100 100 10.5*1000

general

În concluzie, din calcul reiese că pentru o distribuție cât mai apropiată de indicațiile din
normative sunt necesare 10 valțuri de tipul VDA-622 caracteristicile acestuia fiind prezentate în
tabelul următor:

14
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

2.3.2 Alegerea sitelor plane și repartizarea suprafeței de cernere pe pasaje

Calculul necesarului de site plane

Folosind sita clasică cu 4 pasaje, suprafața totală va fi :

Suprafața totală de cernere = capacitatea de producție a morii / încărcarea specifică pe sitele

plane
Stsp = Qm / qssp= (93*1000)/500= 186 m2

15
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

în care: Qm = capacitatea de producţie a morii;

qssp = încărcarea specifică pe sitele plane.

Pasajul Indici Suprafața Suprafața Suprafața Numărul de

orientativi de rezultată în reală (m2 ) reală față de site plane
suprafețe de cifre absolute total (%) (buc)
cernere față (m2 )
de total (%)

Șrot 1 13 16 3*5,5=16.5 12 1.5/4

Srot 2 15 22 4*5,5=22 16 2/4

Șrot 3 15 22 4*5,5=22 16 2/4

Șrot4 12 31 6*5,5=33 12 3/4

Șrot 5 9 20 4*5,5=21 8 2/4

Șrot 6 8 22 4*5,5=22 8 2/4

Sortir 1 6 16 3*5,5=16.5 6 1.5/4

Sortir 2 6 16 3*5,5=16.5 6 1.5/4

Sortir 3 5 10 2*5,5=11 4 1/4

Sistem de 11 11 2*5,5=11 12
perii

Total 100 186 191.5 100 4.12/4=4

16
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

În concluzie, am ales sita clasică cu 4 pasaje , prezentată mai jos:

Calculul necesarului de mașini de griș

Încărcarea specifică medie pentru maşinile de griş cu trei rânduri suprapuse de site este de 30-
40 kg/1 mm lăţime de sită.

Plecând de aici se determină lăţimea totală de sită pentru maşinile de griș

Lt cernere = QM / qsMG= (93*1000)/40= 2325

17
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

Nr MG = Lățimea totală / LMG x nr de site / rând=2325/( 450*3)

Nr MG=1.72 = 2 mașini de griș

În concluzie, am ales mașina de griș GD-35 x 16 , care are următoarele caracteristici :

2.4 Descrierea fluxului tehnologic pentru secția de măciniș

Componenta fluxului tehnologic din moara propriu-zisă

Fazele de prelucrare într-un măciniș dezvoltat sunt:

18
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

1. Procesul de șortare, unde urmărește să se separe cea mai mare parte din endospermul
bobului prin sfărâmarea repetată, între tavalugii rifluiți, a bobului și a produselor intermediare
cu înveliș.

2.Sortarea–se urmărește aspirarea conținutului endosperm al boabelor pentru a rămâne în final

stratul de înveliș sub formă de tărâțe. Aceste pasaje de sortare se numesc sortire și de obicei se
prevede un sortir pentru grișuri și unul pentru dunsturi. Grisurile mari nu necesită o sortare
suplimentară și sunt trimise direct la mașinile de griș. La sortire se trimit amestecul de grișuri
mijlocii și mici dar și șroturile I , II , III . Pe lângă grișuri mici și mijlocii la sortitul de grișuri
rezultă și dunsturi și făină.

3.Curățarea grișurilor și a dunsturilor- urmărește stocarea acestor produse după mărime și

separarea părților cu înveliș sau chiar particule de înveliș ce pot fi prezente în amestecul de
granule de endosperm. Se realizează cu mașinile de griș.

4.Desfacerea grișurilor - pentru îndepărtarea părților de înveliș de pe particulele de grisuri

mari și mijlocii, acestea sunt supuse unei prelucrări speciale la valțuri unde sub o acțiune ușoară
a suprafețelor de lucru a tavalugilor, particulele se desfac în mai multe bucăți, urmând apoi faza
de separare prin cernere, după care sunt trimise din nou la mașinile de griș pentru eliminarea
completă a părților necorespunzătoare.

5. Măcinarea grișurilor și dunsturilor de calitatea I, operație efectuată la 3 – 4 pasaje

speciale de măcinare.

6.Măcinarea grișurilor și dunsturilor de calitatea a II-a, operație efectuată la 5 – 6

pasaje de măcinare cu tăvălugi rifluiți.

7.Compunerea sortimentelor de mălai din mai multe fluxuri de pasaje, în funcție de

calitatea acestora. Această operație se încheie cu controlul mălaiului, înainte de ambalare.

19
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

3. PARTEA GRAFICĂ

3.1 Schema tehnică a secţiei de pregătire a porumbului pentru măciniș

20
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

1- camion (recepție materie primă)

2- cântar automat

3- buncăr pentru descărcarea materie prime

4- transportor cu cupe ( elevator)

5- separator aspirator ( precuratire)

6- celule de siloz (depozitare)

7- transportor elicoidal

8- aparat de procentaj ajută la formarea partidelor de măciniș

9- separator magnetic ( separarea impuritatilor feroase)

10- trior cilindric

11- trior spiral

12- separator de pietre (separarea impurităților după masa specifică)

13- valțuri plane

21
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăștur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România

Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

4. BIBLIOGRAFIE

1. BANU CONSTANTIN , Manualul inginerului de industrie alimentară,vol. I, II,

Editura Tehnica, București , 2002.
2. COSTIN I, Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului, Ed. Tehnică,
București, 1983
3. SEVASTIȚA MUSTE,2010, Materii prime vegetale în industria alimentară,
Ed.ACADEMIC PRESS ,Cluj-Napoca
4. SIMONA MAN, 2012, Îndrumător de proiect pentru tehnologia morăritului, Cluj-
Napoca, editura Academic Press
5. . SIMONA MAN Suport de curs Tehnologia morăritului
6. http://www.rompan.ro/porumb
7. https://www.scridoc.com/2021/04/bobul-de-porumb-structura-anatomica-si.html
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Porumb
9. https://bacaniafermierului.ro/despre-malaiul-agranoland/?v=f5b15f58caba
10. https://www.agroexcelbalkans.ro/2021/05/14/porumbul-sticlos-zea-mays-conv-indurata/
11. https://agroexpert.md/rus/rastenievodstvo/starea-actuala-si-perspectivele-dezvoltarii-
ramurii-porumbului-in-republica-moldova
12.

22