Cum se diagnostichează infecția cu Helicobacter Pylori

Pentru a pune un diagnostic corect, medicul va începe cu o anamneză a pacientului,

adică va obține de la acesta informații cu privire la istoricul medical, starea
actuală în care se află, simptomele pe care le resimte și alte detalii ajutătoare.

Apoi, medicul va supune pacientul la o examinare fizică, prin care să depisteze

eventuale semne de balonare sau de durere la palpare. În funcție de observațiile pe
care le face în urma acestei examinări, medicul va recomanda sau nu pacientului să
își facă analize suplimentare.

Pentru diagnosticarea infecției cu H. Pylori, medicul poate recurge la metode

invazive sau neinvazive.
Metode invazive

Printre acestea se numără:

Testul rapid al ureazei - pentru care este necesară recoltarea de țesut;

Secțiuni histologice - presupune testarea unei probe de biopsie prelevate în
urma endoscopiei superioare a tractului gastrointestinal;
Diagnostic bacteriologic.

Metode neinvazive

Metodele neinvazive de depistare a infecției cu H. Pylori nu creează disconfort

pacientului și nu necesită anestezie. Acestea sunt:

Testul respirator - presupune ca pacientul să sufle într-un dispozitiv după ce

a înghițit un lichid pe bază de uree. În funcție de respirația acestuia,
dispozitivul va detecta instant prezența sau absența bacteriei;
Testul serologic - acesta detectează în sânge anticorpii care apar odată cu
bacteria H. Pylori. Testul poate fi aplicat doar persoanelor care nu au urmat
niciodată un tratament împotriva infecției cu H. Pylori;
Testul molecular - analizează saliva și materiile fecale pentru a depista ADN-
ul bacteriei.