Principiile dreptului afacerilor.

Un loc important in reglementarea activitatii de intreprinzator il ocupa principiile dreptului, idei directoare
carora le sunt subordonate structura si sistemul de drept. Doctrina juridica evidentiaza un sir de principii ale
dreptului afacerilor, unele fiind caracteristice intregului sistem de drept, altele mimai catorva sau unei singure
ramuri de drept. Din Constitutia Republicii Moldova pot fi extrase sau deduse un sir de principii caracteristice
intregului sistem de drept: principiul egalitatii in fata legii (ari 16), principiul neretroactivitatii legilor (art.22),
principiul exercitarii drepturilor cu buna credinta (art.55), principiul legalitatii (art. 1 si 7) fara de care este
inimaginabila avansarea economica a statului. Dreptului afacerilor ii sint caracteristice si cele mai progresiste
principii ale dreptului civil, cum ar fi cel al inviolabilitatii proprietatii private (art. 9,46,127 clin Constitutie), al
libertatii de a contracta, al pozitiei de egalitate a subiectelor raporturilor civile. Pe langa acestea, pot fi mentionate
si unele principii speciale care se refera numai la dreptul afacerilor: principiiul libertatii activitatii de
intreprinzator, al concurentei loiale si inviolabilitatii investitiilor persoanelor fizice si juridice.

Principiul libertatii activitatii de intreprinzatori si are fundamentul in art.9 si 126 din Constitutie,
potrivit carora piata, libera initiativa economica si concurenta loiala suni factorii de baza ai economiei, precum si
faptul ca statul asigura libertatea comertului si activitatii de intreprinzator. Aceasta libertate presupune
posibilitatea subiectului de a-si alege forma de organizare a activitatii, genul de activitate, de a stabili pretul la
bunurile si serviciile sale iu scopul obtinerii unor beneficii. Din coroborarea art.20 si 60 din Codul civil se poate
conchide ca intreprinzatorii pot practica orice gen de activitate neinterzis de lege pentru a-si asigura surse
permanente de venituri, in principiu, nelimitate.

Principiul concurentei loiale, de asemenea, isi are fundamentul in dispozitiile art.9 si 126 din Constitutie,
prin care concurenta este decretata ca un factor de baza al economiei statului si stabileste ca statul sc obliga sa
asigure protectia concurentei loiale, ceea ce consta in adoptarea unor masuri de protejare a intreprinzatorilor
impotriva actiunilor ilegale si daunatoare ale concurentilor si impotriva actiunilor autoritatilor publice.
Dispozitiile constitutionale isi au continuitatea in: Legea nr. 103/2000 privind protectia concurentei, Legea
nr.820/2000 privind masurile antidumping, compensatorii si de salvgardare, Legea nr.906/1992 cu privire la
limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea concurentei.

Principiul inviolabilitatii investitiilor persoanelor fizice si juridice. Desi rezulta din alt principiul al
dreptului civil, si anume inviolabilitatea proprietatii private, principiul inviolabilitatii investitiilor este consacrat
in art.126 alin.(2) lit. h) din Constitutie, deoarece investitii pot fi nu numai lucrurile asupra carora se instituie un
drept de proprietate, ci si drepturile, tehnologiile, inovatiile, ideile de afaceri si alte valori incorporale. Acest
principiu isi gaseste continuitatea in dispozitiile Legii nr.81/2004 cu privire la investitiile in activitatea de
intreprinzator.

Principiul libertatii comertului, denumit libertatea de a revinde pentru a castiga, este premisa esentiala
pentru desfasurarea normala a circulatiei bunurilor, a valorilor si cunostintelor, fiind consacrat in art. 126, al. 2
din Constitutie ca o obligatie fundamentala a statului. Acest principiu exprima nevoia de a inlatura orice obstacol
de ordin economic, vamal, fiscal, de natura sa incomodeze si sa impiedice aceasta circulatie pentru participantii la
comert. Principiul libertatii comerciale, care a inlaturat monopolismul de stat, consta in primul rand in capacitatea
recunoscuta de lege persoanelor fizice si juridice de a fi subiecte de drept comercial.

Principiul reglementarii activitatii de intreprinzator din partea statului.

Reglementarea economiei si activitatii de intreprinzator din partea statului se efectueaza in orice tara, dar
diferite sunt formele si metodele acestei reglementari, care sunt determinate de situatia politica, de nivelul
dezvoltarii economice si sociale, traditiile istorice, specificul national, precum si de alti factori.

Controlul statului asupra activitatii de intreprinzator se realizeaza, in principal, prin licente de import-
export, diferite autorizatii pentru exercitarea activitatii de intreprinzator si alte mijloace financiar-bancare prin
care statul intervine in relatiile economice, in cazurile prevazute de lege. Esentialul acestei interventii a statului
consta in asigurarea echilibrului dintre interesele personale ale intreprinzatorilor si interesele publice ale statului
si societatii.