Profesor si elev - parteneri in invatare

Motto: ,, Procesul de invatamant incepe cand tu,profesor,inveti de la

elev,cand tu ,situandu- te in locul lui ,intelegi ceea ce a inteles el, felul in care a
inteles.’’( S. Kierkegaard )

Problema relatiei optime profesor elevi a constituit de–a lungul timpului

obiect de reflectie si tematica in mai toate tratatele de psihopedagogie

scolara.Procesul de predare a trecut dintr-o extrema intr-alta (de la o conceptie

autocratica a magistrocentristilor la o forma de liberalism pedagogic ,marca a

pedocentristilor ) fiind parca in cautarea unui echilibru intre cei doi poli mentionati.

Si cum o relatie presupune reglementarea status-ului atat in ceea ce-l

priveste pe elev in prezent nu se poate concepe o astfel de relatie lipsita de empatie
si de dialog reciproc.
Conform definitiei data de J.S.Bruner ,,a instrui pe cineva intr-o disciplina nu
inseamna a-l face sa inmagazineze in minte rezultate,ci a-l invata sa participe la
procesul care face posibila crearea de cunostinte. ’’
Principiul insusirii constiente si active a noilor cunostinte de catre elev reprezinta
o ,,faclie’’ pentru intreaga activitate a unui profesor.
Consider asta pentru ca fiind fidel acestui fir director intregul proces de predare –
invatare-evaluare se va simplifica uimitor , iar rezultatele vor fi pe masura asteptarilor.
Privind prin analogie procesul de invatare ca pe o afacere si elevul ca pe un
partener ,ar fi de dorit sa avem maiestria de a-l face pe elev constient ca nu poate fi
dezinteresat de ora de curs,tocmai pentru ca este copartener in invatare si are in
egala masura de castigat.
Astfel,nu e suficient ,sa cunosc doar eu , ca dascal,principiul didactic al
participarii active si constiente a elevului in activitatea de invatare,daca nu reusesc
sa-mi formez elevul si sa vad in el un real partener .
Insa revenind la analogia anterioara ,e cat se poate de logic ca partenerul va fi cu
atat mai interesat cu cat ,, afacerea’’(invatarea) este mai atractiva si mai profitabila.
Traducand in termeni pedagogici,elevul trebuie sa fie constient de rolul sau unic
in cadrul lectiei.
,,Fiecare om , sustine V.Pavelcu,in acelasi timp seamana cu toti ,seamana cu unii
si nu seamana cu nimeni’’.Pe parcursul unei ore.mesajul transmis de profesor este
unul singur si totusi ,in functie de personalitate si coparticipare,conectarea la
activitatea din clasa ,a fiecarui elev,modul de percepere este diferit.Astfel,in functie
de feed-back-urile primite(verbala, paraverbale, nonverbale, mixte) profesorul isi poate
conduce cu mai multa eficienta ,,afacerea’’.
Procentajul castigului din partea elevului va fi si el direct proportional cu gradul
de implicare al acestuia in propria instruire.
Elevul, odata constientizat de rolul determinant pe care il joaca in procesul de
predare –invatare,profesorului ii mai ramane o singura sarcina:accea de a-
si ,,cosmetiza’’ afacerea.
Metodele alese ,tehnicele si mijloacele de invatamant sunt ,,ambalajul’’ pe care
este inscrisa ,,garantia’’ succesului activitatii desfasurate cu elevii.Acestia sunt
sensibili la diversitate si nou.Le place suspansul si adora surprizele.
De exemplu o secventa de aprofundare a cunostintelor la lectia ,Reguli de calcul
cu radicali’’- la clasa a VII a se poate derula cu eficienta si printr-un joc ,,La loterie’’.
Elevii au de ales ,,bilete’’ de loterie pe care sunt inscrise exercitii variate de
calcul cu radicali ,adecvat selectate.Aceste bilete pot fi ,,castigatoare de tip A’’
sau ,,castigatoare de tip B’’,nicidecum necastigatoare.In functie de gradul de
dificultate al exercitiului elevul poate castiga in cazul rezolvarii corecte un plus de
0,25 ,0,50,075 sau chiar 1 punct la nota de la oral .
Biletele castigatoare de tip B sunt cele pe care se gasesc exercitii cu grad sporit de
dificultate , insotite de indicatii sau de un mesaj , prin care elevul are permisiunea de
a cere ajutor unui elev din clasa sau chiar profesorului.La sfarsitul secventei de
invatare ,elevii norocosi vor pastra biletul cu semnatura profesorului si il vor folosi
pentru a–si ridica punctajul evaluarii orale , atunci cand va fi nevoie ,pe parcursul
semestrului.
Astfel, prin aceasta metoda activa sunt atinse mai multe obiective :
rezolvarea unui numar cat mai variat de exercitii de grade de dificultate
diferite,evaluarea si autoevaluarea permanenta a elevilor , antrenarea a cat mai multi
elevi in joc, coparticiparea elevilor din clasa la emotiile tragatorului la loto , trezirea
interesului a cat mai multi elevi(initial pentru a-si testa norocul , apoi , odata trecut
pragul psihologic ei vor dori sa rezolve corect exercitiul pentru a castiga punctajul
inscris).
Metoda poate fi perfectata si adaptata si la orele de algebra la cls a VI a (Ordinea
efectuarii operatilor cu numere intregi) la clasa a V a (Reguli de calcul cu
puteri ,Transformari geometrice),Operatii cu nr. reale reprezentate prin litere, la cls a
VIII a etc.
In timpul actului de predare , ca proces de comunicare didactica ,profesorul este
supus unei permanente retroactiuni de tip feed-back sau feed –forword .Este similar
etapei de lansare a unui produs pe piata . Succesul insuccesul produsului(lectiei)
depinde in mare masura de campania de publicitate dusa ,de cunostintele
cumparatorului in domeniu,de modul in care produsul raspunde nevoilor reale ale
clientului.
 Astfel, nu se preteaza o lectie de extindere a cunostintelor cu tema ,,Aplicatii ale
teoremei lui Thales’’ (–teorema bisectoarei ,teorema lui Menelaus),la o clasa cu
potential scazut ,oricat de bine proiectata ar fi acea lectie.
Astfel, in functie de raspunsul primit din partea elevului ,profesorul poate sa-si
adapteze si sa-si reconsidere intreaga strategie de abordare a unei teme.O metoda
eficienta de evaluare a unei lectii este cea a termometrului.In finalul orei ,elevii sunt
rugati sa puna note .Astfel pe gradatia termometrului se gasesc inscrise notiunile de
baza ale lectiei, iar elevii le vor asocia note, in functie de gradul , nivelul de intelegere
a notiunii respective.Este o evaluare cantitativa , pe baza careia profesorul poate
selectiona exercitiile de asa maniera incat sa acopere ,,zona defavorizata’’ a lectiei
precedente.
Fisele de evaluare pot contine si teste de verificare a atentiei , itemi alegere
multipla , itemi pereche,probleme capcana discutate In timpul orei, definitii eliptice,
sau exercitii de recunoastere a greselii strecurate in rezolvare .Pentru stimularea
atentiei se poate intocmi un clasament al raspunsurilor corecte.
Inoculand elevului o stare de trezie a spiritului, o dispozitie spre nou si
problematic de fapt ii generam o linie directoare : ,,invata –te sa cauti singur’’!Este o
idee la care concura toate formele de activitate cu elevii:examenele ,lectia,cercurile
de matematica,activitatea practica,manualele,culegerile de probleme,
internetul.Butonul ,,Search” odata activat creaza dependenta .Si functioneaza fara a
avea un caracter elitar,nu se refera doar la elevii buni,ci la toti elevii .Astfel ,spunea
Alain ,,nu inveti sa desenezi uitandu-te la un profesor care deseneaza foarte bine .Nu
inveti pianul ascultand un virtuoz .Tot astfel […] nu inveti sa gandesti ascultandu-l pe
un om care vorbeste si gandeste bine.’’
In corcondanta cu principiul participarii active trebuie sa ne facem din elev un
partener .Si nu orice fel de pertener.Unul activ , curios, atent care sa stie sa invete .un
partener in care sa investim incredere si pe care sa –l respectam .Numai astfel
resursele umane , temporale ,materiale pe care le implicam in procesul instructiv –
educativ se vor transforma in satisfactii .Si ce satisfactie poate fi mai profunda decat
aceea de a vedea ,,chipul ‘’luminat al unui elev care a inteles azi , care cauta maine si
care va descoperi singur , in curand, ca matematica este un adevarat spectacol?

Prof. Nicoleta Balas ,Scoala ,,I.Iordan’’ Tecuci