Consecintele instaurarii regimului comunist asupra societatii romanesti

Romania cunoaste in anii '40 o perioada de metamorfoza, trecand in doar cativa ani de la
un sistem democratic la forme de conducere autoritare, prin impunerea unui sistem politic total
strain de traditiile romanesti. Noul regim aducea cu sine un sistem de guvernare comunist -
importat din Uniunea Sovietica- ale carui valori de tip sovietic vor guverna de acum inainte viata
politica si sociala romaneasca Consecintele acestui fapt se vor vedea evident pe parcursul anilor
prin faptul, ca va exista o masa de oameni ce nu se va putea adapta la noile valori sociale aparute
dupa evenimentele din august 1944.

CONSECINTE POLTICE

Evenimentele petrecute dupa 23 august 1944, arunca Romania in sfera de

influenta sovietica, fapt cu consecinte majore in societatea romaneasca bulversata de
impactul celui de-al doilea razboi mondial si care dorea acum o revenire
la normalitatea  existenta in anii '20. Presiunea sovietica exercitata prin intermediul
trupelor Armatei Rosii aflate pe teritoriul romanesc, conduce la instaurarea sistemului
comunist odata cu impunerea la guvernare incepand cu data de 6 martie 1945 a
guvernului Groza, moment considerat a fi ,,punctul 0 al comunismului romanesc" . Noul
regim aducea cu sine un sistem de guvernare comunist -importat din Uniunea Sovietica-
ale carui valori de tip sovietic vor guverna de acum inainte viata politica si sociala
romaneasca.

Impunerea regimului comunist in Romania, de catre Uniunea Sovietica,

determina si metodele de actiune, cum ar fi modul de construire al societatii si de
acaparare a puterii politice, care sunt de sorginte sovietica. Ideea de baza a proiectului
socialist prevedea ,,realizarea unei societati inalt prospere cu un grad ridicat de
omogenitate" . Pornind de la acest obiectiv, statul a trecut la reorganizarea intregii vieti
sociale cu consecinte in toate compartimentele societatii. Punctul de plecare l-a
constituit acapararea puterii politice, dupa modelul clasic sovietic, ceea ce a permis
instaurarea modelului politic de tip comunist in societatea romanesca. O data realizat
acest obiectiv politic, Partidul Comunist Roman in spiritul ruperii legaturilor cu trecutul,
reprezentat de ,,societatea burgheza decadenta", trece la acapararea intregii puterii
politice in stat.

Un prim pas in acest sens l-a constituit trecerea de la un sistem politic de tip
monarhist, la unul de ,,democratie populara" odata cu abdicarea silita a regelui Mihai I
la 30 decembrie 1947 si proclamarea Republicii Populare Romane .

Noua orientare politica este ,,oficializata" prin constitutia din 1948. Datorita
impunerii noului sistem politic de catre sovietici, a faptului ca liderii politici erau in
marea lor majoritate de origine etnica straina-evrei, maghiari, germani-, ca veneau de
la Moscova cum a fost cazul Anei Pauker sau ca au stat departe de scena politica fiind
chiar fosti detinuti politici-referindu-ne la Gheorghiu Dej-, Partidul Comunist nu a avut o
legitimitate interna si in consecinta nici o adeziune din partea maselor, cum s-a
intamplat in Cehoslovacia sau in Iugoslavia. Astfel ca regimul va dori sa controleze
societatea in toatalitatea sa, prin diferite metode, de la favoritism la represiune si
dorinta recladirii din temeli a acestei societati. In acest context au loc lupte interne in
Partid pentru acapararea puterii si eliminarea adversarilor incomozi. In urma epurarilor
care au loc in interiorul sistemului, este eliminat grupul politic Ana Pauker-Vasile Luca in
anul 1952 si fractiunea rivala din PMR a lui Iosif Chisinevski -Miron Constantinescu.
Aceasta din urma s-a realizat in 1957, la un an dupa Congresul XX PCUS-al
destalinizarii-, membrii grupului fiind acuzati de convingeri staliniste (de altfel eliminarea
acestora este legata in mod evident de lupta pentru putere de la Moscova, caci daca ar
fi invins stalinistii in URSS cei doi ar fi fost acuzati ca sunt pro hrusciovisti). In urma
epurarilor Gheorghiu Dej isi asigura o pozitie predominanta in cadrul partidului, fiind
eliminati totodata si cei care aveau convingeri politice diferite de ale liderilor care au
reusit sa se impuna acum. In acesta etapa este eliminata si vechea clasa politica
asigurandu-se astfel, aparitia unei noi clase politice care a o politica de conformism fata
de ideile sovietice, pozitie care se va schimba insa, incepand cu a doua parte a
deceniului 6. Datorita acestor considerente putem spune ca Partidul comunist nu era un
partid in conceptul Occidental al cuvantului, ci aparat destinat sa conduca statul si sa
tina sub control societatea.

Catre sfarsitul anilor '50 Romania va dori sa construiasca socialismul in propriul sau
mod, fapt care a dus la divergente in relatia cu Uniunea Sovietica. Dar ,, rebeliunea
Romaniei nu era un pericol real pentru U.R.S.S. si politica sa, Romania nepunand sub
semnul intrebarii sistemul comunist din interior, ci doar politica externa impusa de
U.R.S.S." Dintr-o tara libera am devenit o tara ocupata, condusa autoritar, izolata fata
de Europa, dar si opusa ca principii restului Europei, referire vident la Europa
Occidentala.

CONSECINTE ECONOMICE

Societatea romaneasca pana atunci una traditionala trebuia acum sa se alinieze

modelului economic sovietic si sa constituie cadrul pentru crearea unui ,,om nou", care
la randul lui sa participe ,,activ" la construirea societatii sub coordonarea noilor
conducatori si a regulilor impuse de doctrina comunista. Acest om nou se identifica cu
figura muncitorului, parte a muncitorimii romane care devine, conform constitutiei din
1948, forta conducatoare a societatii. Un om nou are nevoie de un cadru nou, precum
si de un mediu prielnic care sa-i permita reusita actiunilor sale, mediu care l-a constitut
orasul industrializat; rezultand doua tendinte majore ale societatii romanesti sub
comunism: urbanizarea si industrializarea, care se vor afla intr-o interdependenta.
Industrializarea va capata proportii din ce in ce mai mari pe parcursul acestor ani, iar
pentru sustinerea proiectelor industriale, statul avea nevoie de o forta de munca ieftina,
si in proportii ridicate.

Datorita considerentelor amintite anterior, dar si a unei ideologii de tip sovietic

referitoare la proprietate si la ,,clasele exploatatoare", statul a trecut la cooperativizarea
agriculturii, disponibilizandu-se in acest fel si forta de munca necesara sustinerii
proiectelor statului. Referindu-ne la impactul colectivizarii asupra societatii romanesti
putem spune ca acesta politica a implicat o trecere a propietatii agricole in cea mai
mare parte a sa, in proprietatea statului, si mutatii de ordin social care au rezultat din
acesta actiune. Prin colectivizare statul concentreaza in mainile sale pamanturile si
mijloacele agricole ale taranilor deposedandu-i in acest fel de propriile lor bunuiri, fapt
care va avea ca si consecinta transformarea taranului in ,,proletar agricol" .

La nivelul de ansamblu al societatii un alt factor care a avut consecinte asupra

societatii a fost si nationalizarea. Acesta actiune a vizat trecerea mijloacelor de
productie in proprietatea statului, iar data de 11 iunie va ramane ca o data importanta
in mitologia comunista. In viziunea comunista nationalizarea socialista a
realizat ,,lichidarea proprietatii privatea a claselor exploatatoare asupra principalelor
mijloace de productie si asupra altor bunuri acumulate prin exploatare si trecerea
acestora in proprietatea socialista de stat ca bunuri ale intregului popor" . In acest
context, a fost vizat si sistemul bancar, asupra caruia statul a obtinut controlul, dar si
cinematografele, farmaciile, relizandu-se astfel trecerea de la o economie de tip
capitalist in care legea era facuta de catre cerere si oferta la o economie socialista
centralizata, controlata in totalitate de catre stat. Caracteristic acestei perioade a fost si
aparitia in economia romaneasca a intreprinderilor mixte romano-sovoietice
denumite sovromuri  . In noul tip de economie statul era cel care stabilea regulile.
Dispaitia unei pieti libere, a fost contrabalansata prin aparitia uneia centralizate care sa
produca conform unor dorinte si nu unor nevoi. Acest tip de economie Belu Zilber in
memoriile sale facea urmatoarea remarca: ,,La originea acestei aberatii, a unei economii
planificate care acopera o anarhie permanenta si generalizata, stau doua idei
fundamentale:

1) productia poate creste exponential;

2) productia determina consumul. Din prima rezulta posibilitatea unui sistem de

repartitie pe baza formulei ,,fiecaruia dupa nevoi" (comunismul), iar din a doua
independenta productiei [fata] de piata. Experienta le-a infirmat pe amandoua" Aceste
schimbarii determina disparitia unor categorii profesionale cum ar fi liber profesionisti
sau bancherii, promovarea in functii a persoanelor dupa criteriu politic, nemai tinand
cont decat in plan secund de criteriul pregatirii profesionale. Astfel se urmareste
realizarea unei dependente totale a individului de stat prin deposedarea acestuia de
catre proprietatea care ii dadea o relativa independenta.

Sursa: https://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/Consecintele-instaurarii-regim43294.php

Sala Iulia- Elena