Master BIOLOGIE MEDICALĂ ANUL I 2022-2023

Evaluare semestrială-“ Etică și integritate

academică”

Valori și principii etice în exercitarea profesiei de

biolog: imparțialitatea, obiectivitatea și secretul
profesional

Coordonator: conf. univ. dr. Cîrtiță-Buzoianu Cristina

Studenți: Duban Maria Mădălina și Lala Georgiana Alexandra

1
 Din punct de vedere etimologic “etica” este un termen provenit din din cuvântul grecesc
„ethos”, însemnând morav, obicei, character și desemnează disciplina filosofico-științifică ce are
ca obiect principal de studiu “morala”, parte important a existențeiumaneşisociale.Într-o
accepțieclasică, eticareprezintăteoriamoralei, știința ethos-uluiadicăștiințaaxată pe
cercetareamoravurilor.1

Odată cu apariția conștiințeiînrândulindivizilorspecieiumaneșiulterior

aorganizăriiacestoraînsocietățicivilizate s-a constatatnevoiaintrinsecăa unuisistemnormativcare
sădiferențiezeîn mod unanimceestepermisde ceeace nu
estepermisșiarputeaaducerepercusiuninegative
asupragrupuluirespectiv.Prindeconturastfelnoțiunea de moralitate, setul de standarde care îiajută
pe oamenisătrăiascăcooperativîngrupuriunul cu celălalt.

Termenul de morală (provenit din latinescul „mos, mores” – obicei) desemnează un

ansamblu de reguli căroraindiviziitrebuiesă li se conformezeîncalitate de membri ai societăţii
(Filip, Iamandi, 2008). Moralareprezintătotalitateaconvingerilor, atitudinilor, deprinderilor,
sentimentelor, normelor, regulilor determinate istoricşi social, care
reglementeazăcomportamentulşiraporturileindivizilorîntreei, precum
şidintreaceştiaşicolectivitate, familie, grup, clasă, naţiune, societate, Morala se
raporteazăînstabilireaunuicomportamentdezirabil la o serie de categorii precum bine, rău, datorie,
dreptate, nedreptate (Ţigu, 2003), precum şi la o serie de principii,standarde, reguli şinorme a
cărorrespectare se întemeiază pe conştiinţaindivizilorşi pe opiniapublică.Orice formă de
comportamentumanconţineprobleme morale, axate pe judecăţi de valoareprivinddiferitele grade
ale „bunătăţii” şi „răutăţii”, ale „corectitudinii” şi „incorectitudinii”, ale „dreptăţii” şi
„nedreptăţii” înconduitaomului” (Cozma, Măgurianu, 2008)2.

1
https://floringeorgepopovici.wordpress.com/2011/10/25/introducere-in-problematica-discursului-moral/ ,
accesatîn12.01.2023 ;
2
Sandu Antonio, “Eticășideontologieprofesională”, editura Lumen, Iași, 2012, pag 9;

2
 Termenul“deontologie”provine din limbagreacă de la cuvântul „deon” care
semnificădatorie, obligaţie. Înprezentdeontologiadesemneazănormele de
conduităşiobligaţiileetice din
cadruluneiprofesiişiaplicareaanumitornorme morale particulare. Etica, moralaşideontologia se
referă la ceeaceeste „drept”, „corect”, „just” (Filip, Iamandi, 2008).Eticiledeontologiceau un
caracter universalist şiîn general negativ. Ele sunt gânditeîntr-o logicăinterdictivă care
limiteazăagentul moral înaefectuaalegerigreşite.
Corectitudineaalegeriiestejudecatăprinconformitate la normamorală. Agentul moral are obligaţia
de a respectanormamorală. Îneticiledeontice, dreptateaprimeazăînfaţabinelui (Alexander, Moore,
2008).
Eticaaplicatăanalizează, din punct de vedere moral, o serie de situaţii concrete din
practicasocialăsauprofesională, învedereaadoptăriiunordeciziiadecvate. Înspectruleticiiaplicate
sunt integrate subdomenii precum eticamedicală, eticajuridică, eticaîn mass-media,
eticaprofesională, eticamediuluiînconjurător, eticaafacerilor etc. (Filip, Iamandi, 2008).3

Însituațiacând suntmenționateîntr-uncadru socio-profesional, sistemelede valorișiprincipii

definite mai sus se impundrepteticăprofesionalăsauca șicod de conduităprofesională.Principiul
care stă la bazaeticiiprofesionaleconstă in faptulcăacțiunileprofesionistuluitrebuiesăproducă
maximum de bine atâtpentrubeneficiar, câtșipentrucomunitateșisă nu întăreascăputereașipozițiasa
ca practicant al profesiei.4
Acestecoduri sunt proiectatepentruaaduceclarificări cu privire la
ceeaceestepermisșiceeace nu întimpuldesfășurăriiactivitățiiprofesionale, darșipentru a
aduceîmbunătățiri ale rezultatelorinstutuției. Concluzionămastfelcăetica,
moralitateașideontologia sunt importanteatâtînviața de zi cu zi a uneipersoane,
câtșiînexercitareaprofesiei.Remarcămînmajoritatealimbilorcunoscute, asociereacuvântului cu
roldescriptiv “professional” cu așteptări la o conduităfără de cusurși a uneisiguranțe pe care
acestatribut o conferăposibililorbeneficiari.

3
Sandu Antonio, “Eticășideontologieprofesională”, editura Lumen, Iasi, 2012, pag 14;
4
Cîrtiță-Buzoianu Cristina, “Eticășideontologieprofesională”, editura Alma Mater, Bacau, 2011, pag 4;

3
 Studiu de caz

Profesia de biolog/biochimist/chimistestereglementatăînțaranoastră de
cătreinstituțianumităOrdinulBiologilor, BiochimistilorșiChimiștilorînSistemulSanitar din
România (OBBCSSR), înanul 2018 fiindredactatșiun cod de eticășideontologie 5, care stă la
bazaexercităriiîn mod legal șiprofesional a meseriilor sus amintite.Unul din rolurilecoduluieste
de ainformapubliculasupraprofesiei, sporindu-iastfelcredibilitatea. Pacientulesteprotejat, dar se
asigurășiuniformitateaconduiteiprofesionaleînrândulmembrilorOrdinului, sporindu-
iastfelcredibilitatea. Parcurgândtextulcodului,la punctul 6 regăsim
“Independențașiimparțialitatea” iar la punctul 7 “Confidențialitateașisecretulprofesional”.

Conform acestorparagrafespecialistulînmedicină de
laboratortrebuiesăîșiexercitejudecataprofesionalăîncadrulactivitățilorîntreprinseîn mod impartial
șiobiectiv, dupăluareaînconsiderare a tuturorcircumstanțelorrelevante, îninteresulpacientuluisau,
farăpresiuni din surseexternesauconflicte de interese, asigurândprotecțiaintereselorcelor care
participă la o anumităcercetaresauinvestigație.

Înceeacepriveștesecretul professional, aceiașispecialiști sunt

obligațisărespecteconfidențialitateatuturorinformațiilorobținuteînactivitatea lor profesională,
farăaaduceatingerilegistațieiprivindviațaprivatăaplicabileînțaraîn careîșiexercităprofesia.
Specialiștiiînmedicină de laborator nu trebuiesăutilizezeîn mod abuzivacesteinformații,
avânddatoria de a respectașiprotejainformațiaprofesională, respectândurmatoareleregului:

 să nu permităaccesulterților la informațiiprivindactivitateaunitațiiîn care

îsidesfasoarăactivitateadecât cu acordulscris al
angajatoruluisauînaltesituațiiprevazute de lege;
 sărespectecerințelelegale de
protecțieainformațiilorprivindacumulareașiutilizareaacestora;
5
https://www.obbcssr.ro/codul-de-etica-si-deontologie/ , accesat la data de 11.01.2023;

4
  săasigureprotecțiadatelorîncadruloperațiunilor de primire, stocare,
trimiteresaudistrugere.

Este permisădezvăluirea de informațiiînanumitesituații:

 princonsimțământulscris al pacientuluisau altutorelui, dacăvârstasaustarea de

sănătate a pacientului nu permiteaceasta;
 cândestenecesarpentru a preveniafectărimajoresaupunereaînpericol a
sănătățiipacientului, auneialtepersoanesausănătateapublică;
 învedereastabiliriivinovățieiîncazulsăvârșiriiunorinfracțiuni, la solicitareainstanței
de judecată;
 înaltesituațiiprevăzute de lege.6

Legea 46/2003, Capitolul IV7, ce face referire la confidențialitatea informațiilor și

viață privată a pacientului pune foarte mare accent pe drepturile dar și pe consimțământul
acestuia. Pacientul este singurul care poate avea acces la datele medicale personale, însă
poate desemna printr-un acord comun o persoană ce poate avea acces deplin la acestea.

O situație când acordarea consimțământului nu mai este obligatorie, este atunci când
informațiile sunt indispensabile altor furnizori acreditați de servicii medicale, atât timp
cât iau parte la tratarea pacientului. Excepție de la obligativitatea consimțământului face
și situația în care pacientul reprezintă un pericol pentru propria persoană, pentru familie
sau pentru sănătatea publică.

Învedereaexemplificăriiprincipiiloreticemenționateînparagrafeleanterioare, am
proiectat o serie de posibilesituații cu care s-arputeaconfruntaspecialiștiiînmedicină de
laborator, la care vomadăugapunctul de vedere personal cu privire la
conduitaprofesională pe care o considerămetică.

Presupunemsituațiaprobabilăîn care o persoană de interes public la nivelnațional, de

exempluconducătorulunui minister, efectuează o serie de investigațiimedicale, printre
care șianalize de laboratorîntr-o anumeinstutuțiemedicală derenume. Este

6
https://www.obbcssr.ro/codul-de-etica-si-deontologie/ , accesat la data de 11.01.2023;
7
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41483 , accesatîn 15.01.2023;

5
 cunoscutfaptulcăînoriceinstituție de profil, actelemedicale (trimiteri, buletine de analize,
fișe de diagnostic) includdatelepersonale ale pacienților (nume, prenume, sex, vârstă), la
care adăugamfaptulcăministrii pe perioadaguvernării, sunt înatențiapreseidestul de des,
populațiaavândcunoștință de numeleșiînfățișareaacestoraprinintermediulmijloacelor de
informare audio-vizuale (radio, televizor, rețele de socializare).

Înurmacoroborăriituturorrezultatelorevaluăriistării de sănătate, se
concluzioneazăcăpacientulsuferă de o formă de cancer de
sângenumităleucemiemieloidăacută.

Din punct de vedere al prognosticuluisperanței de viațăpentruacest diagnostic ( rata

de desupraviețuiretotală la 5 ani de 27.4%) precum și a efectelor adverse pe care pacienții
care urmeazătratamentpentruaceastăboală le resimt (diaree, greață, vomă,
pierdereapărului, lipsaenergiei, lipsaapetituluialimentar, anxietate, pierderi de memorie,
insomnii, pierdereaputerii de concentrare)8, pacientularputea fi declarat inapt
pentruexercitareafuncției de interes public national pe care o ocupăînprezentulpresupus.
Acest aspect, cunoscutpracticienilorînmedicină de laborator, nu esteînmăsuraacestorasă
fie decis, pentruacestesituațiiparticulareexistândcomisiispeciale de evaluare care
arurmasăemită un raportoficial. Impactul pe care prezențaunuipacient cu funcție de stat ca
șipacientîlpoateaveaasupraprofesioniștilormedicali nu artrebuisăinfluențezeactul medical
niciîn mod negativ, nici cu tentă de favoritism, însăatribuireaunui diagnostic
cunoscutdreptgravînpericlitareastării de sănătatearputeacrea o serie de părerișidiscuții
interne, la fel cum ar face-o aceeșiatribuireunui artist sauuneipersoane de
televiziunecunoscute.

Secretulprofesionalesteevidențiatîntr-o
asemeneasituațieprinpăstrareaconfidențialitățiidatelordesprepacient, oricinear fi
acestașioricefuncțiearocupa. Implicațiileprivindconduitaetică, artrebuisă fie pe lângăcele
de ordinprofesional (pentru o scurgere de informațiiarputea fi impusemăsurilegale care
arafectaimagineacliniciiși a profesieiîn sine) și de ordin moral, dreptul la
viațăprivatăamintit in textulCodului de Etică al OBBCSSR fiindunul fundamental
pentruconviețuireacivilizată a oamenilorînsocietațiledemocratice, menționatîn “Carta
8
Holbrook E.K. Kohrt, “Seriaghidurilor ESMO/ pentru pacienți”, versiunea 2011.2,
SocietateaEuropeanăpentruOncologieMedicală, pag. 13-14;

6
 drepturilorfundamentale a UniuniiEuropene” (Titlul II, Articolul
7)9șiîntextulConstituțieiRomâniei, Articolul 2610.

Ar fi etic sau moral ca biologul care aefectuatinvestigațiile de laboratorși a

identificatînprimăfazăposibilitateaunui diagnostic sever sădiscute cu
membriifamilieidesprefaptulcă un ministruînfuncțiearputeadecedaînurmătorul an?
Înideeacăaceastăpresupunere s-artransformaînzvonșiarajungesubiectînpresă, care ar fi
impactul emotional asuprapacientuluiîncauzăși a familieiacestuia? Dar
dacăpresupunereaîndiscuție s-arinfirmașipacientularreacționaîn mod neașteptat de pozitiv
la tratament? Nu sunt întrebăriretorice, moralaarpresupune ca respectareadreptului la
viațăprivatăaoricăruiindividînsocietatesăprimeze, însărealitateasocială nu
funcționeazăîntotdeaunadupăprincipiile morale,
scopulacestorafiindtocmaicombatereasaumăcarținerea sub control a situațiilorîn care
indiviziiîși pot aduceneplăceriuniicelorlalți, chiarfărăsăîșideaseama.

Adăugămstudiuluinostru o altăpresupunere: estecunoscutfaptulcășefiiministerelor

sunt numițiînfuncție de apartenența la un anumitpartid politic,
celemaiimportantefiindatribuitecâștigătoriloralegerilor din legislaturamomentului.
Sistemele de guvernaredemocraticeacordă factor de deciziesipartideloraflateînopoziție,
presa având la rânduleifavoriți fie de o parte, fie de cealaltă, înlimitelelegii –
libertateapreseieste la rândulei un dreptgarantat de Constituție, presa
reprezentândînRomânia a patraputereîn stat.Presupunereanoastrăimplică un mariaj de 20
de ani întrebiologul care a evidențiatrezultatulrevelator de
leucemiemieloidăacutăpentruministrulpacientșiun reputatjurnalist, cu
afinitățipoliticepentruopoziție. Cunoscândpreferințeleideologice ale
parteneruluișijudecândprinprismacodului de conduit profesională, asuprabiologului nu
artrebuisăaibăefectnici un fel de presiune, imparțialitateașiobiectivitateamenționate la
punctul 6 înCodul de Etică al OBBCSSR să fie exericitateînsituațiaministrului-pacientla
felca sipentruoricare alt pacient. De celemaimulteori, un rezultat nu
tocmaipozitivestesupusrepetării, tocmaipentruaeliminaprobabilitateaunorerori de
manipularesaucitire a probelorșipentru a face sigurdiagnosticulatribuit ulterior de către
9
https://fra.europa.eu/ro/eu-charter/article/7-respectarea-vietii-private-si-de-familie , accesatîn data de 15.01.2023;
10
https://www.constitutia.ro/art-26-viata-intima-familiala-si-privata.htm , accesatîn data de 15.01.2023;

7
clinician. Așadar o atențiesporită se acordăîn mod imparțialșiobiectivfiecăreisituații cu
rezultatemaipuținplăcute, practica medical funcționând independent de
particularitățisociale, etnicesaupolitice.

Revenind la întrebările de mai sus: ar fi moral sau etic ca

biologulsădezvăluieparteneruluijurnalistrezultateleaflatedesprestarea de sănătate a
pacientuluiministru nu tocmaiagreat de membrulpresei? Care arputea fi
repercusiunileuneiștiridesprepresupusaincapacitare a șefului de minister? Concluzionăm
ca păstrareaconfidențialitățiidatelordesprepaciențieste un principiu de
eticăprofesionalăobligatoriuînexercitareameseriilormedicale,
darșiînvederearespectăriidrepturilorcelorlalțiindivizi, libertateanoastră de
exprimareavândlimităacoloundearputeaîncepesaîngradeascălibertateaaltorindivizi. Nu
doar din punctdevedereprofesional, acolounde conform așteptărilorcelor care beneficiază
de serviciilenoastreartrebuisăacționămcorect, normativ, conform eticiișideontologiei, ci și
caindiviziîn afara profesiei, oameni cu conștiințămorală, să nu
aducemprejudiciicelorlalțișisărespectămtraiultuturorașa cum am dorisa ne fie
respectatășiexistențanoastră. Cu privire la imparțialitateșiobiectivitate, pe acelașiprincipiu
de corectitudine ca și anterior, normalul s-ar traduce înlipsaoricărui tip de
presiuneînexercitareaactului medical și a profesionalismuluisauimplicăriinecesare.

Exemplelenoastre deșiimaginare, pot reprezentacazurireale, în care indivizii sunt

supușiinflențelor de oricefelșinu întotdeauna la ivireaunorsituațiidelicate
putemdiscernecorect, moral, conform normei, de aicinecesitateașiimportanța
eticiiprofesionale la locul de muncași a moralitățiiînviața de zi cu zi.

8
Bibliografie:

1. Cîrtiță-Buzoianu Cristina, “Eticășideontologieprofesională”, editura Alma

Mater, Bacau, 2011;
2. Holbrook E.K. Kohrt, “Seriaghidurilor ESMO/ pentru pacienți”, versiunea
2011.2, SocietateaEuropeanăpentruOncologieMedicală;
3. Sandu Antonio, “Eticășideontologieprofesională”, editura Lumen, Iași, 2012;
4. https://floringeorgepopovici.wordpress.com/2011/10/25/introducere-in-
problematica-discursului-moral/;
5. https://www.obbcssr.ro/codul-de-etica-si-deontologie/;
6. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41483;
7. https://fra.europa.eu/ro/eu-charter/article/7-respectarea-vietii-private-si-de-
familie ;
8. https://www.constitutia.ro/art-26-viata-intima-familiala-si-privata.htm .