A.

CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

EXEMPLUL 1: CONSTITUIREA CAPITALULUI SOCIAL – CAZUL SOCIETĂȚILOR PE ACȚIUNI – ACȚIONARI PERSOANE

FIZICE

Se constituie societatea pe acțiuni ALBATROS S.A. prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului
constitutiv: Vasilescu Magda, Ionescu Theodor, Fogor Alexandru și Iosif Dorin. Conform Legii 31/1990 capitalul social al societăţii pe
acţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei și valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 0,1 lei, astfel că, presupunem că cei
patru semnatari ai actului constitutiv subscriu 900.000 de acțiuni, aportul urmând a fi depus în numerar.
În continuare Legea 31/1990 prevede că în cazul unei subscrieri integrale şi simultane a capitalului social de către toţi semnatarii actului
constitutiv, capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Prin urmare, în cazul nostru presupunem că
Vasilescu Magda varsă în numerar prin depunere în contul curent 30% din totalul capitalului subscris. Mai departe același paragraf de lege
prevede: diferenţa de capital social subscris va fi vărsată pentru acţiunile emise pentru un aport în numerar, în termen de 12 luni de la data
înmatriculării societăţii, astfel că, ceilalți trei acționari mai au timp pentru efectuarea vărsămintelor reprezentând restul de 70% din capitalul
subscris.
Înainte de expirarea celor 12 luni, Ionescu Theodor care deține 100.000 de acțiuni varsă capitalul anticipat.
La expirarea celor 12 luni:
▪ Fogor Alexandru care deține 50.000 de acțiuni ne anunță că se află în dificultate financiară și nu poate vărsa aportul promis. În acest context
Legea 31/1990 prevede: asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat
în numerar este obligat şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul. Prin urmare presupunem că dobânda
penalizatoare pentru întârzierea depunerii aportului de către Fogor Alexandru este 70 de lei;
▪ Iosif Dorin depune restul aportului promis în numerar în contul bancar.
În continuare, în legătură cu acționarul Fogor Alexandru societatea ALBATROS S.A. a respectat prevederile art 100 din Legea 31/1990,
respectiv:
 Când acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează în termenele prevăzute, societatea îi va invita să-şi îndeplinească
această obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată de două ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a,
şi într-un ziar de largă răspândire;
 În cazul în care nici în urma acestei somaţii acţionarii nu vor efectua vărsămintele, consiliul de administraţie, respectiv directoratul va
putea decide fie urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele restante, fie anularea acestor acţiuni. ALBATROS a optat pentru anularea
acțiunilor.

1
 În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi vândute. ALBATROS vinde acțiunile la prețul de
vânzare de 0,1 lei/acțiune.
 Sumele obţinute din vânzare vor fi întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare şi de vânzare, a dobânzilor de întârziere şi a
vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat acţionarilor. În cazul lui ALBATROS cheltuielile cu vânzarea sunt reprezentate de
comisioane bancare în valoare de 100 lei.
Cheltuielile de constituire au fost în valoare de 1.500 lei, fiind achitate unui avocat care s-a ocupat de constituirea firmei.

Se cere:
1. Contabilizați subscrierea capitalului social;
2. Ce înregistrări contabile se efectuează la depunerea în contul curent a 30% din capitalul subscris de către Vasilescu Magda?
3. Ce înregistrări contabile se efectuează când Ionescu Theodor varsă anticipat capitalul promis?
4. Ce înregistrări contabile se efectuează la expirarea termenului de 12 luni? Calculați suma depusă de Iosif Dorin;
5. Contabilizați: dobânda penalizatoare, cheltuielile cu vânzarea acțiunilor și imputarea acestora acționarului Fogor Alexandru și
vânzarea acțiunilor;
6. Calculați suma care se va restitui lui Fogor Alexandru și contabilizați plata;
7. Ce variante are firma ALBATROS legat de contabilizarea cheltuielilor de constituire? În ipoteza în care ALBATROS ar alege
varianta capitalizării cheltuielilor de constituire și ar alege o perioadă de amortizare de 3 ani ce înregistrări contabile s-ar efectua în anul
constituirii firmei?
8. Tot în ipoteza capitalizării cheltuielilor de constituire, la sfârșitul primului an presupunem că suma calculată a dividendelor pe care o
putem distribui este 2.500 lei. Putem distribui această valoare? Justificați răspunsul.
9. Ce înregistrare contabilă se efectuează la sfârșitul perioadei de amortizare a cheltuielilor de constituire?

EXEMPLUL 2: MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL – ACȚIONARI PERSOANE JURIDICE

I. Peste un an societatea ALBATROS își majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar și în natură, modalitatea fiind emiterea de
noi acțiuni și menținerea valorii nominale (0,1 lei/acțiune). Prețul de emisiune al unei acțiuni este de 1 leu/acțiune.

Cazul 1: Societatea MARA subscrie 40.000 acțiuni, aportul fiind eliberat ulterior în numerar.

2
Cazul 2: Societatea SARA participă la majorarea capitalului firmei ALBATROS cu un aport în natură constând într-un utilaj cu următoarele
caracteristici: cost de achiziție 32.000 lei, amortizare cumulată 25.000 lei. Utilajul a fost reevaluat de un evaluator autorizat la valoarea justă de
9.000 lei, astfel că societatea SARA va primi în schimb 9.000 acțiuni x 1 lei/acțiune.

Se cere: precizați în cele două cazuri ce înregistrări contabile se efectuează în contabilitatea celor două societăți.

II. Peste 1 an societatea ALBATROS își majorează capitalul social prin operații interne, modalitatea fiind creșterea numărului de acțiuni
(emitere acțiuni) și menținerea valorii nominale:
Cazul 1: ALBATROS îi comunică societății SARA că și-a majorat capitalul social prin încorporarea de profituri nerepartizate din anii
precedenți. SARA primește gratuit acțiunile emise de ALBATROS, respectiv 10.000 acțiuni x 0,1 lei/acțiune = 1.000 lei.
Cazul 2: ALBATROS îi comunică societății SARA că și-a majorat capitalul social prin încorporarea de alte rezerve din anii precedenți. SARA
primește gratuit acțiunile emise de ALBATROS, respectiv 20.000 acțiuni x 0,1 lei/acțiune = 2.000 lei.
Ulterior SARA vinde toate cele 30.000 de acțiuni deținute la ALBATROS la prețul de vânzare de 0,5 lei/acțiune.

Se cere: precizați în cele două cazuri ce înregistrări contabile se efectuează în contabilitatea celor două societăți.

EXEMPLUL 3: DIMINUAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN RĂSCUMPĂRAREA ȘI ANULAREA ACȚIUNILOR PROPRII.

ANULAREA VERSUS VÂNZAREA ACȚIUNILOR PROPRII RĂSCUMPĂRATE.

Cazul 1: PUFIN este o societate pe acțiuni admisă la tranzacționare pe o piață reglementată. În vederea reglării cursului bursier PUFIN
răscumpără 1.000 de acțiuni la prețul de răscumpărare de 100 lei/acțiune. Ulterior acțiunile sunt vândute la prețul de vânzare de:
a) 120 lei/acțiune;
b) 90 lei/acțiune.

Se cere: Contabilizați răscumpărarea acțiunilor și revânzarea lor în cele două cazuri.

Cazul 2: Răducu Vlad este un acționar al firmei PUFIN care dorește să se retragă din firmă, nefiind de acord cu fuziunea acesteia cu o altă
societate. În acest sens Răducu Vlad depune acțiunile sale (1.000 acțiuni) la firmă și ulterior PUFIN le va anula. Prețul de răscumpărare al unei
acțiuni este 100 lei/acțiune, iar valoarea nominală a unei acțiuni este:
a) 120 lei/acțiune;

3
b) 90 lei/acțiune.

Se cere: Contabilizați răscumpărarea acțiunilor și anularea lor în cele două cazuri.

EXEMPLUL 4: REZERVE DIN REEVALUARE: TRECEREA DE LA MODELUL COST LA MODELUL VALORII JUSTE ȘI
ULTERIOR DE LA MODELUL VALORII JUSTE LA MODELUL COST

La data de 15.12.N societatea SKYSCRAPERS a achiziționat o clădire la costul de achiziție de 100.000 lei amortizată liniar în 10 ani. La data de
31.12.N+2 SKYSCRAPERS decide să treacă la modelul valorii juste, astfel că, raportul de evaluare întocmit de un expert evaluator prezintă o
valoare justă de 84.000 lei. La data de 31.12.N+4, SKYSCRAPERS își modifică politica contabilă aplicabilă imobilizărilor corporale în sensul că
decide să treacă de la metoda reevaluării la metoda costului.

Cazul 1: SKYSCRAPERS a avut ca politică contabilă transferul rezervei din reevaluare în contul de rezultat reportat, pe măsura amortizării
activului;
Cazul 2: SKYSCRAPERS a avut ca politică contabilă transferul rezervei din reevaluare în contul de rezultat reportat, la scoaterea din evidenţă
a activului.

Se cere: Precizați în cele două cazuri:

1. Ce înregistrări contabile se efectuează la data de 31.12.N+2;
2. Ce înregistrări contabile se efectuează în anii N+3 și N+4;
3. Ce înregistrări contabile se efectuează la data de 31.12.N+4;
4. Cu ce valoare figurează clădirea în bilanțul contabil al anului N+4? Există vreo modalitate de a verifica corectitudinea înregistrărilor
contabile?
5. Care este amortizarea anului N+5?

EXEMPLUL 5: CONSTITUIREA/MAJORAREA REZERVEI LEGALE

La data de 31.12.2022 societatea BARBERA, plătitoare de impozit pe profit prezenta următoarele informații:
 Capital social subscris nevărsat = 3.000 lei;
 Capital social subscris vărsat= 4.000 lei;

4
 Rezerva legală constituită în anul 2021= 300 lei;
 Venituri totale = 100.000 lei;
 Cheltuieli totale = 80.000 lei, în care este inclus și contul 6911 = 4.000 lei;
 În registrul de evidență fiscală sunt evidențiate cheltuieli nedeductibile = 5.000 lei.
Se cere:
1. Calculați valoarea rezervei legale care trebuia constituită la sfârșitul anului 2022;
2. Precizați înregistrarea contabilă care trebuia efectuată la 31.12.2022;
3. Ce înregistrare contabilă s-a efectuat la începutul anului 2023 legat de rezerva legală?

EXEMPLUL 6: ALTE REZERVE: REZERVE REPREZENTÂND FACILITĂȚI FISCALE - SCUTIREA DE IMPOZIT PE PROFITUL
REINVESTIT

Societatea BOLOSARO este plătitoare de impozit pe profit și aplică facilitatea privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit.

Cazul 1: Societatea a achiziționat pe data de 16 martie 2023 un utilaj nou la costul de achiziție de 40.000 lei pe care îl pune în funcțiune la data
achiziției. Profitul contabil brut al primului trimestru este 70.000 lei iar profitul impozabil este 100.000 lei. Rezerva legală a fost constituită
pentru suma maximă în anul 2022.
Cazul 2: Societatea a achiziționat pe data de 15 noiembrie 2023 un utilaj nou la costul de achiziție de 80.000 lei pe care îl pune în funcțiune la
data achiziției. Profitul contabil brut cumulat la sfârșitul trimestrului patru este 70.000 lei iar profitul impozabil este 200.000 lei. Impozitul pe
profit cumulat la sfârșitul trimestrului trei este 12.000 lei. Rezerva legală a fost constituită pentru suma maximă în anul 2022.
Cazul 3: Societatea a achiziționat pe data de 15 noiembrie 2023 un utilaj nou la costul de achiziție de 50.000 lei pe care îl pune în funcțiune la
data achiziției. Profitul contabil brut cumulat la sfârșitul trimestrului patru este 60.000 lei iar profitul impozabil este 45.000 lei. Impozitul pe
profit cumulat la sfârșitul trimestrului trei este 5.000 lei. Rezerva legală a fost constituită pentru suma maximă în anul 2022.
Se cere: Precizați în cele patru cazuri:
1. Înregistrările contabile legate de impozitul pe profit;
2. Ce înregistrări contabile se efectuează la data de 31.12.2023?
3. Presupunem că în anul 2024 BOLOSARO dorește să își majoreze capitalul social prin încorporarea rezervelor reprezentând facilități
fiscale constituite în anul 2023. Este posibil? Ce înregistrare contabilă se efectuează?

5
EXEMPLUL 7: MODIFICAREA POLITICILOR CONTABILE

Cazul 1: Societatea RAVA avea la data de 31.12.2022 un stoc inițial de 50 kg de materii prime evaluat la 50 lei/kg. În cursul lunii decembrie
2022 au avut loc următoarele intrări și ieșiri de materii prime:
 La data de 10.12.2022 s-au achiziționat 100 kg de materii prime la costul de achiziție de 60 lei/kg;
 La data de 15.12.2022 s-au dat în consum 125 kg de materii prime.
Politica societății prevede pentru evaluarea stocurilor la ieșirea din gestiune utilizarea metodei CMP. La data de 31.12.2022, managementul
firmei a decis să schimbe politica de evaluare a stocurilor la ieșirea din gestiune, astfel că începând cu anul 2023 aceasta va utiliza metoda FIFO.

Cazul 2: Societatea RAVA a achiziționat la data de 15.11.2022 un echipament tehnologic în sumă de 30.000 lei amortizat liniar în 5 ani. La data
de 31.12.2022, managementul firmei a decis schimbarea politicii contabile în sensul că, începând cu anul 2023, pentru amortizarea
echipamentului tehnologic se va utiliza metoda de amortizare degresivă.

Se cere:
1. Cum se contabilizează în cele două cazuri modificarea politicii contabile?
2. Precizați ce alte obligații contabile are societatea RAVA legat de modificarea politicii contabile.

EXEMPLUL 8: CORECTAREA ERORILOR CONTABILE AFERENTE EXERCIȚIILOR FINANCIARE PRECEDENTE

BUNNY este o societate comercială plătitoare de impozit pe profit și înregistrată în scop de TVA.

Cazul 1: În luna iunie 2023 BUNNY constată că a omis înregistrarea în contabilitate a facturii de prestări servicii nr. 516, în valoare de 800 lei,
emisă unui client al său FOX în luna noiembrie 2022. Potrivit politicilor contabile ale entității, se consideră eroare semnificativă o eroare mai
mare de 5% din cifra de afaceri. Cifra de afaceri a societății BUNNY este de 300.000 lei. Politicile contabile ale firmei prevăd ca operațiunile de
corectare a erorilor nesemnificative aferente exercițiilor financiare precedente să se realizeze pe seama rezultatului reportat. Pentru a calcula
diferența de impozit pe profit presupunem că veniturile au fost 1.500 lei și cheltuielile 300 lei.

Cazul 2: În luna iunie 2023 BUNNY constată că a omis înregistrarea în contabilitate a facturii de prestări servicii nr. 429, în valoare de 1.000 lei ,
emisă unui client al său FOX în luna noiembrie 2022. Potrivit politicilor contabile ale entității, se consideră eroare semnificativă o eroare mai

6
mare de 1,5% din activul net. Activul net al societății BUNNY este de 300.000 lei. Politicile contabile ale firmei prevăd ca operațiunile de
corectare a erorilor nesemnificative aferente exercițiilor financiare precedente să se realizeze pe seama contului de profit și pierdere.

Cazul 3: În luna iulie 2023 BUNNY constată că a omis înregistrarea în contabilitate a facturii de prestări servicii nr. 687, în valoare de 6.500 lei,
primită de la un furnizor al său WOLF în luna decembrie 2022. Politicile contabile ale firmei stabilesc ca eroare semnificativă orice eroare care
depășește suma de 2.500 lei. Pentru a calcula diferența de impozit pe profit presupunem că veniturile au fost 40.000 lei și cheltuielile 1.000 lei.

Se cere:
1. Precizați care este documentul justificativ care va sta la baza înregistrărilor contabile privind corectarea erorilor;
2. Contabilizați în toate cele trei cazuri corectarea erorii contabile și, acolo unde este cazul diferența de impozit pe profit. Conform
OMFP 1802/2014 precizați ce obligații contabile ar mai avea BUNNY?
3. Care sunt implicațiile fiscale ale corectării erorilor contabile?

B. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN LUNG

EXEMPLUL 9: ÎMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGAȚIUNI

PINK este o societate comercială pe acțiuni astfel că în baza Legii 31/1990 poate emite împrumuturi obligatare. PINK are un capital social în
valoare de 33.000.000 lei împărțit în 300.000 de acțiuni. La data de 01.04.2023 PINK emite un împrumut obligatar constituit din 10.000
obligațiuni, preț de emisiune 100 lei/obligațiune, preț de rambursare 120 lei/ obligațiune, valoare nominală 110 lei/ obligațiune, societatea
comercială CRIMSON fiind investitorul care plătește integral obligațiunile cumpărate la data emisiunii lor. Împrumutul este lansat pe o perioadă
de 5 ani cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Emisiunea și subscrierea sunt efectuate de către BCR în numele firmei PINK care plătește un
comision de 5.000 lei. Prima de rambursare se amortizează liniar pe durata împrumutului.
Cazul 1: Rambursarea se realizează prin tragere la sorți anuală astfel: câte 2.000 de obligațiuni la fiecare dată de 31 martie, dată când se plătește
și dobânda anuală;
Cazul 2: Rambursarea celor 2.000 de obligațiuni se realizează prin răscumpărarea lor la bursă și ulterior anularea lor:
a) prețul de răscumpărare la bursă este 130 lei/obligațiune;
b) prețul de răscumpărare la bursă 90 lei/obligațiune;

7
Cazul 3: Presupunem că PINK are dificultăți financiare și nu poate rambursa o ultimă rată de 2.000 de obligațiuni, astfel că îi propune lui
CRIMSON conversia obligațiunilor în acțiuni. CRIMSON acceptă să devină acționarul firmei PINK și pe viitor să încaseze dividende în locul
datoriei neachitate din împrumutul obligatar. Prin urmare PINK convertește cele 2.000 de obligațiuni în 1.800 de acțiuni.

Se cere:

Pentru cazul 1:

1. Contabilizați la data de 01.04.2023 subscrierea împrumutului obligatar și încasarea lui;

2. Contabilizați cheltuielile cu emisiunea împrumutului;
3. Ce înregistrări contabile ar trebui efectuate lunar de firma PINK legate de împrumutul obligatar?
4. Cu ce valoare va figura împrumutul obligatar în bilanțul întocmit la data de 31.12.2023?
5. Ce înregistrări contabile ar trebui efectuate la data de 31.03.2024?
6. Care este valoarea dobânzii lunare contabilizate începând cu data de 01.04.2024?
7. Cu ce valoare va figura împrumutul obligatar în bilanțul întocmit la data de 31.12.2023?

Pentru cazul 2:

Contabilizați în cele două variante:

1. Răscumpărarea obligațiunilor;
2. Anularea obligațiunilor.

Pentru cazul 3: Contabilizați conversia obligațiunilor în acțiuni.