MĂNĂSTIREA BOGDANA - RĂDĂUŢI

Mănăstirea Bogdana este o mănăstire de călugări situată în Rădăuţi, judeţul

Suceava, pe Str. Bogdan-Vodă nr. 4-6.
Biserica mănăstirii a fost ctitorită de către voievodul Bogdan I (1359-1365), cu
rol de necropolă domnească. Este prima biserică din piatră construită în Moldova.
Lăcaşul de cult adăposteste mormintele unor personalităţi de seamă ale ţării
noastre: Bogdan I, Ştefan I, Roman I, Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun), şi
Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun), iar în pronaosul bisericii găsim mormintele:
Doamnei Stanca (soţia lui Bogdan al III-lea şi mama lui Ştefăniţă-Vodă şi al
Anastasiei, fiica lui Laţcu).
Documentele istorice atestă faptul că în anul 1775, ansamblul mănăstirii
Bogdana avea 13 clădiri, având o viaţă înfloritoare. Acelaşi an indică închiderea
mănăstirii de către habsburgi, ce au transformat-o în biserică episcopală, chiliile
călugărilor fiind transformate în adăposturi pentru cai.
În anul 1782, după mutarea episcopiei la Cernăuţi, biserica "Sfântul Nicolae" a
fost transformată în biserică de parohie păstrandu-şi statutul până în ultimii ani ai
regimului comunist, când a fost închisă.
După mai bine de 200 de ani, la data de 6 decembrie 1991, de ziua Sfântului
Nicolae, mănăstirea Bogdana este redeschisă, fiind inclusă în patrimoniul UNESCO,
pentru valoarea sa culturală şi artistică.
Pictura bisericii datează din secolul al XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel
Bun, fiind refăcută la ordinul lui Alexandru Lăpuşneanu.