FORME FARMACEUTICE OBŢINUTE PRIN EXTRACŢIE D.

glicozide
DIN PLANTE E.. saponine acide.

7. Conform F.R.X, la prepararea soluţiilor extractive apoase, cantitatea

1. Conform F.R.X, soluţiile extractive apoase se prepară prjn: de produs vegetal care se ia în lucru, în cazul când nu este prevăzută
A. macerare în prescripţie, este în general de:
B. macerare repetată A. 12 g %
C. percolare B. 6 g %
D. infuzare C. 5 g %
E. decocţie. D. 0,5 g %
2. Conform F.R.X, la prepararea soluţiilor extractive apoase, raportul E. 0,25 g%.
produs vegetal/solvent de 3 % se utilizează pentru:
A. florile de tei 8. Conform F.R.X, extracţia produselor vegetale care conţin alcaloizi se
B. florile de muşeţel face cu apă acidulată cu:
C. rădăcina de odolean A. acid acetic
D. rădăcina de ciuboţica cucului B. acid citric
E. rădăcina de ipeca. C. acid clorhidric
D. acid formic
3. Ca procedee de extracţie la cald a principiilor active din produsele E. acid tartric.
vegetale se utilizează:
A. macerarea 9. Decocţia se foloseşte la extragerea principiilor active din:
B. infuzarea A. rădăcini
C. digestia B. ierburi
D. decocţia C. rizomi
E. percolarea. D. scoarţe
E. frunze.
4. La prepararea soluţiilor extractive apoase este indicat gradul de
mărunţire la nivelul sitei V pentru: 10.Precizaţi factorii dependenţi de produsul vegetal care influenţează
A. flori, frunze randamentul extracţiei:
B. rădăcini A. natura produsului vegetal supus extracţiei şi componentele
C. scoarţe active pe care le conţine
D. produse vegetale care conţin alcaloizi B. umiditatea produsului vegetal
E. produse vegetale care conţin glicozide. C. reacţia solventului
5. Umectarea produselor vegetale cu alcool se realizează folosind: D. gradul de mărunţire
A. 3 părţi alcool diluat pentru 1 parte produs vegetal E. durata de extracţie.
B. 1 parte alcool diluat pentru 1 parte produs vegetal
C. 0,5 părţi alcool diluat pentru 1 parte produs vegetal 11. Conform F.R.X, extracţia produselor vegetale care conţin saponine
D. 1 parte alcool concentrat pentru 1 parte produs vegetal acide se face în prezenţă de:
E. 1,5 părţi alcool diluat pentru 1 parte ulei volatil. A. o parte acid tartric pentru o parte produs vegetal
B. 1,5 părţi acid clorhidric pentru o parte produs vegetal
6. Umectarea cu alcool diluat se aplică produselor vegetale ce conţin: C. o parte hidrogenocarbonat de sodiu pentru 10 părţi produs
A. alcaloizi vegetal
B. uleiuri volatile D. o parte acid citric pentru o parte produs vegetal
C. mucilagii
 E. o parte hidrogenocarbonat de sodi B. scurtează timpul de preparare
vegetal.u pentru o parte produs C. necesită cantităţi minime de solvent
D. nu necesită o umectare prealabilă
12. Conform F.R.X, infuzarea se foloseşte la extragerea principiilor E. suprimă pierderile de lichid extractiv reţinut de reziduu.
active din următoarele produse vegetale:
A. flori 18. Precizaţi procedeele de percolare modificată folosite în industria
farmaceutică:
B. scoarţe
C. frunze A. repercolarea
D. rizomi B. diacolarea
E. ierburi. C. macerarea circulantă
D. evacolarea
13. Gradul de mărunţire al produsului vegetal se stabileşte în funcţie de: E. mulcolarea.
A. structura produsului vegetal
B. umiditatea produsului vegetal 19. Repercolarea se aplică mai ales produselor vegetale care conţin:
C. proporţia de produs vegetal faţă de solvent A. mucilagii
D. natura substanţelor active conţinute B. alcaloizi
E. temperatura la care se face extracţia; C. glicozide
D. uleiuri volatile
14. Umectarea produselor vegetale care conţin uleiuri volatile se E. saponine acide.
realizează folosind:
A. apă 20. Evacolarea este o metodă de extracţie realizată cu ajutorul:
B. alcool concentrat A. presiunii
C. eter B. agitării
D. alcool diluat C. ultrasunetelor
E cloroform.
D. vidului
E. căldurii.
15. Precizaţi factorii dependenţi de condiţiile de lucru care influenţează
randamentul extracţiei produselor vegetale: 21. Modificările aduse operaţiei de percolare se justifică prin:
A. agitarea A. ameliorarea randamentului de extracţie
B. natura solventului B. economisirea solventului
C. durata de extracţie C. simplificarea procesului tehnologic
D. pH-ul solventului D. mărirea cantităţii de produs vegetal luat în lucru
E. temperatura de extracţie. E. scurtarea duratei de lucru.
16. Macerarea ca metodă de extracţie se aplică: 22. Principalele deosebiri între metodele de infuzare şi decocţie constau
A. produselor vegetale care conţin principii active uşor alterabile
la cald în:
B. produselor vegetale care conţin alcaloizi A. proporţia de produs vegetal luată în lucru
C. produselor vegetale care conţin taninuri B. temperatura de extracţie
D. produselor vegetale care conţin uleiuri volatile C. natura solventului
E. produselor vegetale care la cald cedează cantităţi mari de D. modul cum se face umectarea produsului vegetal
substanţe balast. E. temperatura soluţiei în momentul filtrării.

17. Percolarea ca metodă de extracţie prezintă următoarele avantaje: 23. Tincturile prezintă următoarele avantaje:
A. permite epuizarea progresivă şi completă a produsului vegetal A. au un conţinut bine determinat în principii active
 B. pot fi folosite la obţinerea extractelor fluide A. obţinerea unui produs cu un anumit titru în principii active
C. au o preparare rapidă comparativ cu soluţiile extractive apoase B. obţinerea unui produs cu umiditate redusă
D. au o concentraţie ridicată în principii active comparativ cu C. asigurarea unei mai bune stabilităţi
extractele fluide D. recuperarea solventului
E. au stabilitate mare comparativ cu soluţiile extractive apoase. E. scurtarea timpului de lucru.
30. Pulberile folosite pentru aducerea extractelor uscate la titrul stabilit trebuie să
24. Precizaţi tincturile la prepararea cărora raportul produs îndeplinească următoarele condiţii:
vegetal/solvent este de 1:10: A. să fie inerte
A. tinctura Aconiti b să fie hidrosolubile B.
B. tinctura Belladonnae G. să aibă densitate mică
C. tinctura Eucalypti
D. să fie anhidre
D. tinctura Opii E. să fie nehigroscopice.
E. tinctura Valerianae.
25. Precizaţi tincturile oficinale la prepararea cărora raportul produs 31. Precizaţi care dintre următoarele preparate oficinale este un extract
vegetal/solvent este de 1:5:
moale: \
A. tinctura Aurantii pericarpii
B. tinctura Aconiti A. extractul de beladonă
C. tinctura Belladonnae B. extractul de cruşin
D. tinctura Gentianae C. extractul de ratania
E. tinctura Ratanhia. D. extractul de odolean
E. extractul de mătrăgună.
26. Conform F.R.X, tincturile care au stabilitate redusă se prepară prin: 32. Alcoolul este solventul utilizat la obţinerea următoarelor soluţii
A. macerare extractive:
B. macerare repetată A. tincturi
C. dizolvarea extractelor uscate B. macerate
D. percolare C. infuzii
E. diluarea extractelor fluide. D. alcoolaturi
E. digestii.
27. Precizaţi tincturile oficinale păstrate la Venena:
A. tinctura Aconiti 33.Apa este solventul utilizat la obţinerea următoarelor
B. tinctura Eucalypti
preparate:
C. tinctura Opii
D. tinctura Belladonnae
E. tinctura Anticholerina.

28. Conform F.R.X, extractele uscate au un conţinut în materii volatile de

cel mult:
A. 1 %
B. 2 %
C. 3 %
D. 5 %
E. 10%.

29. La prepararea extractelor uscate, prin operaţia de concentrare se 35. Stabilizarea produselor vegetale proaspete presupune:
urmăreşte: A. distrugerea enzimelor
 B. îndepărtarea substanţelor balast A. turboextracţia
C. păstrarea nemodificată a componentelor pe parcursul B. macerarea dublă sau multiplă
depozitării C. diacolarea
D. tratarea produsului vegetal proaspăt cu vapori fierbinţi de D. vibroextracţia
alcool E. evacolarea.
E. extracţia selectivă a unor principii active.
41. Următoarele afirmaţii referitoare la procedeul de extracţie prin
36. Produsele vegetale pot fi caracterizate prin următoarele proprietăţi percolare sunt adevărate:
fizico-mecanice: A. se realizează epuizarea progresivă a produsului vegetal cu
A. umiditate solvent
B. conţinut în principii active B. se aplică frecvent în industrie
C. porozitate C. alimentarea cu solvent se efectuează pe tot parcursul operaţiei
D. capacitate de îmbibare în prezenţa solventului D. se poate utiliza ca solvent doar apa distilată
E. solubilitate. E. se realizează la temperatură ridicată.

37. Pentru produsele vegetale utilizate la prepararea soluţiilor extractive
apoase, F.R.X prevede următoarele grade de mărunţire:
A. flori, frunze, ierburi: sita l
B. rădăcina de alteea: sita I
C. produse vegetale cu uleiuri volatile: sita I
D. rădăcini, rizomi, scoarţe: sita II
E. produse vegetale cu alcaloizi şi glicozide: sita V.
42. Referitor la diacolare se poate afirma:
A. este o metodă de extracţie care utilizează acţiunea presiunii
B. se utilizează percolatoare cilindrice, înalte şi subţiri, plasate în
serie
C. circulaţia solventului éste foarte rapidă
D. este o metodă de extracţie incompletă
E. este indicată pentru prepararea extractelor fluide.

38. Factorii dependenţi de solvent, care intervin în procesul de extracţie 43. Extractele moi au, conform F.R.X, un conţinut în materii volatile de
sunt: cel mult:
A. capacitatea de îmbibare A. 1 %
B. natura solventului B. 2 %
C. gradul de mărunţire C. 5 %
D. pH-ul mediului D. 10%
E. stabilitatea produsului vegetal. E. 20%.

39. Solventul utilizat la extracţie trebuie să îndeplinească următoarele 44. Solvenţii folosiţi la obţinerea extractelor vegetale sunt:
condiţii: A. apa acidulată sau alcalinizată
A. să fie chimic pur, stabil şi neutru B. alcoolul diluat
B. să nu aibă capacitate de îmbibare a produsului vegetal C. alcoolul acidulat
C. să aibă capacitate de dizolvare şi extracţie selectivă a D. eterul
principiilor active E. glicerina.
D. să poată fi recuperabil
45. Procedeele utilizate pentru fabricarea extractelor fluide sunt:
A. macerarea
E. să aibă o temperatură de fierbere scăzută şi o căldură de vaporizare cât B. macerarea repetată
mai mică. C. infuzarea
D. percolarea
40. Următoarele metode de extracţie reprezintă variante ale macerării: E. dizolvarea extractelor uscate corespunzătoare.
46. Conform F.R.X, la prepararea soluţiilor extractive apoase masa de
produs vegetal luat în lucru este de 0,5 % pentru:
A. rădăcina de ciuboţica cucului
B. rădăcina de odolean
C. florile de muşeţel
D. rădăcina de ipeca
E. frunzele de digitala.
47. Următoarele afirmaţii referitoare la extractele fluide sunt valabile, cu
excepţia:
A. sunt lichide limpezi, colorate, cu mirosul si gustul
caracteristice componentelor
B. sunt miscibile cu solventul folosit la preparare
C. se menţin limpezi în urma diluării cu apa
D. se pot prepara şi prin dizolvarea extractelor uscate
E. prin păstrare pot forma sedimente.

48. Extracţia cu apă se întâlneşte la obţinerea unor extracte, atunci când

se aplică:
A. decocţia
B. macerarea
C. macerarea repetata
D. infuzarea
E. digestia.

49La fabricarea formelor extractive se utilizează ca materii prime:

A. solvenţi
B. produse vegetale
C. modificatori de pH
D. agenţi de suspensie
E. agenţi conservanţi.
50. Sunt valabile următoarele afirmaţii referitoare la metoda de dizolvare
extractivă prin digestie:
A. conduce la obţinerea unor forme farmaceutice extractive lichide,
semisolide si solide.
B. utilizează cel mai frecvent uleiurile vegetale ca solvenţi
C. temperatura de lucru este cuprinsă între 40 - 90°C
D. procesul poate să dureze câteva zile
E.nu necesită mărunţirea şi umectarea produsului vegetal supus extractiei
TXte de autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie

E. turgescenţă.
FORME FARMACEUTICE PARENTERALE 5. O soluţie izotonică produce asupra globulelor roşii fenomenul de:
A. crenelare
B. hemoliză
1. Următoarele prevederi din F.R.X, referitoare la medicamentele C. aglutinare
injectabile, sunt valabile, cu excepţia: D. umflare
A. sunt sterile E. nici una din afirmaţii nu este valabilă.
B. se prezintă sub formă de soluţii, emulsii, suspensii sau pulberi
C. sunt divizate în fiole sau flacoane 6. Metodele de sterilizare indicate de F.R.X sunt:
D. se administrează parenteral A. sterilizare cu aer cald
E. se admite adaosul conservanţilor antimicrobieni indiferent de B. sterilizare cu vapori de apă sub presiune \
calea de administrare. C. filtrare prin materiale poroase
D. încălziri repetate
2. Administrarea parenterală prezintă următoarele avantaje: E. încălzire la 100°C timp de 30 de minute.
A. biodisponibilitate superioară celei din preparatele perorale
B. dirijarea timpului de acţiune a medicamentului injectat 7. Conform F.R.X, sterilizarea la etuvă se aplică pentru:
C. evitarea inactivării de către ficat a unor substanţe active A. ustensile de porţelan
D. este comodă, uşor acceptată de către pacient B. pulberi termostabile
E. înlăturarea efectelor secundare asupra tractului gastro- C. instrumente şi ustensile de cauciuc
intestinal. D. materiale de laborator de sticlă
E. produse uleioase.
3. O soluţie hipotonică produce asupra globulelor roşii fenomenul de:
A. umflare 8. Conform F.R.X, sterilizarea soluţiilor injectabile în autoclav se face în
B. hemoliză
următoarele condiţii:
C. crenelare
A. la 115°C cel puţin 30 de minute
D. aglutinare
B. la 121°C timp de 15 - 20 minute
E. toate fenomenele mai sus menţionate.
C. la 140°C timp de 10 minute
D. la 150°C timp de 5 minute
4. Amestecând o soluţie hipertónica cu eritrocite, acestea vor suferi un
E. la 160°C timp de 5 minute.
proces de: '
A. umflare
9. Conform F.R.X, sterilizarea cu aer cald se face de obicei în .
B. hemoliză
următoarele condiţii:
C. crenelare
A. la 120°C timp de cel puţin 3 ore
D. hidroliză
B. la 140°C timp de cel puţin 3 ore
6 99
TXte de autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
C. la 160°C timp de cel puţin 3 ore 14. Conţinutul în substanţe active din preparatele perfuzabile, se exprimă,
D. la 170°C timp de cel puţin 1 oră după F.R.X, astfel:
E. la 180°C timp de cel puţin 30 minute. A. g/l (unităţi de masă pentru 1000 ml soluţie)
B. mEq/ 1000 ml soluţie <
10. Conform F.R.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplică: C g/g
A. soluţiilor injectabile termostabile D moli/l000 ml soluţie
B. pulberilor termostabile ?E. calorii.
C. articolelor de sticlă şi porţelan
D. solvenţilor organici anhidri 15. Care dintre următoarele perfuzii se folosesc pentru aport de calorii?
E. pansamentelor chirurgicale. A. perfuzia de glucoza
B. perfuzia cu clorură de sodiu
11. Conform F.R.X, controlul calităţii soluţiilor injectabile include: C. perfuzia de sorbitol
A. examenul organoleptic: aspect, culoare D. perfuzia de fructoză
B. determinarea pH-ului E. perfuzii cu lipide.
C. uniformitatea volumului
16. Care dintre următoarele perfuzii se folosesc în cazuri de acidoză?
D. uniformitatea masei
A. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu
E. determinarea sterilităţii.
B. perfuzia de lactat de sodiu
C. perfuzia de clorură de amoniu
12. Conform F.R.X, referitor la prepararea pe cale aseptică a
D. perfuzia de acetat de sodiu
medicamentelor parenterale sunt valabile următoarele afirmaţii:
E. perfuzia de sorbitol. \
A. se aplică la soluţiile ce conţin substanţe termostabile
B. toate operaţiile se fac în camere sau boxe sterile, cu 17. Care dintre următoarele perfuzii sunt izoosmotice cu serul sanguin?
echipament şi materii prime sterilizate A. perfuzia de glucoza 200 %o
C. se aplică la preparate care nu pot fi sterilizate în recipientul B. perfuzia de clorură de sodiu 9 %o
final C. perfuzia de manitol 100 %o
D. se poate asocia cu folosirea de conservanţi antimicrobieni D. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu 13 %o
E. toate operaţiile se efectuează într-un ciclu continuu. E. perfuzia de sorbitol 50 %o.
13. Medicamentele perfuzabile se diferenţiază de cele injectabile prin 18. Cea mai mare capacitate de reţinere a microorganismelor o au filtrele:
următoarele: A. Millipore (cu membrană)
A. se administrează numai i.v. B. Chamberland
B. au drept vehicul numai apa distilată apirogenă C. Jena
C. este obligatoriu să fie sterile D. Seitz
D. nu se admite folosirea de conservanţi E. Berkefeld.
E. sunt doar soluţii apoase sau emulsii U/A.
7 99
TXte de
autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
19. Dezavantajele preparatelor injectabile sunt: A. perfuzii cu hidrolizate de proteine
A. necesită un personal calificat pentru administrare B. perfuzie Ringer lactată
B. se evită bariera hepatică C. perfuzie cu glucoza şi clorură de sodiu
C. se obţine un efect rapid D. perfuzii cu lipide
D. necesită un proces tehnologic laborios E. perfuzii cu aminoacizi.
E. se lezează ţesuturile la administrare.
25. Prezenţa pirogenelor în perfuzie provoacă, după administrare:
20. Vehiculele folosite la prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. hemoliza eritrocitelor
A. apa demineralizată B. frisoane intense şi accelerarea pulsului
B. apa distilată pentru preparate injectabile C. creşterea temperaturii corpului
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat şi sterilizat D. hipertensiune arterială
D. solvenţii neapoşi miscibili sau nu cu apa E. modificarea pH-ului sanguin.
E. uleiul de parafină sterilizat.
21. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale, farmacopeea prevede: 26. Avantajele preparatelor parenterale cu acţiune prelungită sunt:
A. sa fie sterile A. frecvenţa redusă de administrare
B. diametrul particulelor fazei interne să nu depăşească 5 um B. administrare prin injectare
C. să nu prezinte semne de separare a fazelor C. siguranţa acţiunii terapeutice
D. să fie stabile la temperaturi între 4°C şi 25°C D. sensibilizare la locul de injectare
E. să se evacueze în jet continuu prin acul de seringă nr. 16. E. obţinerea unui efect terapeutic rapid.
22. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile, F.R.X prevede:
27. Prelungirea acţiunii preparatelor injectabile se realizează prin:
A. particulele în suspensie să fie de dimensiuni coloidale
A. adaos de substanţe tensioactive
B. particulele de substanţă solidă să fíe de maximum 50 um
B. adaos de substanţe macromoleculare
C. suspensia să fie omogenă pe toată durata conservării
C. folosirea unui solvent lipofil
D. suspensia să se omogenizeze după o agitare de 1 - 2 min
E. suspensia să corespundă probei de pasaj prin acul de seringă D. folosirea de geluri lipofile
nr.16. E. folosirea de răşini schimbătoare de ioni.

23. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este: 28. Izotonizarea soluţiilor injectabile este obligatorie pentru:
A. oxid de propilen A. soluţii administrate în volume de 5 ml sau mai mari
B. aldehidă fórmica B. soluţii administrate în volume de cel mult 5 ml
C. P-propiolactona C. soluţii coloidale
D. oxid de etilen D. soluţii administrate i.v., indiferent de volum
E. azot. E. soluţii administrate s.c, indiferent de volum.

24. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:, 29. Nu se admite adaosul conservanţilor antimicrobieni în:

8 99
TXte de autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
A. preparate perfuzabile B. clorbutanolul
B. preparate injectabile administrate subcutanat C. tiomersalul
C. preparate injectabile administrate intraocular D. nitratul de fenilmercur
D. preparate injectabile administrate intramuscular E. EDTA-disodic.
E. preparate injectabile administrate intrarahidian.
35. Sterilitatea este o condiţie obligatorie pentru:
30. La prepararea soluţiilor injectabile se pot folosi ca substanţe auxiliare:
A. solubilizanţi A. medicamente parenterale
B. agenţi de suspendare şi emulsionare B. aerosoli medicamentoşi
C. antioxidanţi C. medicamente ce se aplică pe răni, arsuri şi pielea sugarilor
D. conservanţi antimicrobieni D. antibiotice şi produse opoterapice
E. medicamente oftalmice.
E. izotonizanţi.
36. In grupa perfuziilor sunt incluse următoarele preparate:
31. Solvenţii anhidri miscibili cu apa, utilizaţi la prepararea A. înlocuitori de sânge
medicamentelor injectabile, sunt: B. substituenţi de plasmă
A. alcoolul etilic C. soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală
B. glicerina D. soluţii pentru osmotera^pie
C. propilenglicolul E. soluţii extractive.
D. glicofurolul
E. oleatul de etil. 37. Solvenţii utilizaţi la prepararea medicamentelor parenterale trebuie să
32. Alcoolul benzilic, utilizat ca solvent, prezintă următoarele avantaje: îndeplinească următoarele condiţii:
A. este miscibil cu apa A. să corespundă normelor de calitate din F.R.X
B. este miscibil cu uleiurile vegetale B. să nu reacţioneze cu substanţele dizolvate
C. are acţiune antiseptică C. să se absoarbă lent
D. micşorează solubilitatea unor substanţe
E. are acţiune anestezică de suprafaţă. D. să nu aibă acţiune farmacologică proprie
E. să fie economici.
33. Apa utilizată la prepararea medicamentelor parenterale este:
A. apa distilată pentru preparate injectabile 38. Pentru ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile se recurge la
B. apa demineralizată următoarele amestecuri tampon:
C. apa distilată sterilizată pentru preparate injectabile A. acid citric - citrat trisodic
D. apa purificată B. acid boric - borat de sodiu
E. apa potabilă. C. acid acetic - acetat de sodiu
D. carbonat monosodic - carbonat disodic
34. Conservanţii antimicrobieni, adăugaţi în preparatele parenterale, sunt: E. acid oxalic - oxalat de sodiu. *
A. alcoolul benzilic
9 99
TXte de autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
39. Se prepară soluţii injectabile cu pH acid pentru următoarele substanţe: 44. Referitor la sterilizarea prin încălziri repetate sunt valabile
A. sulfamide următoarele afirmaţii:
B. insulina A. se numeşte tindalizare
C. adrenalină B. este un procedeu prin care sunt distruse atât formele
D. atropină vegetative cât şi cele sporulate
E. vitamina C. C. se efectuează în trei perioade de încălzire succesive, separate
de intervale de 24 ore
40. Senzaţia de durere care apare la injectarea unei soluţii este cauzată de: D. se asociază cu adausul de conservanţi
A. presiunea osmotică diferită de a serului sanguin E. se aplică produselor foarte sensibile la căldură.
B. impurităţile pirogene prezente în soluţie
C. pH-ul soluţiei mult diferit faţă de cel fiziologic 45. Sterilizarea prin încălziri repetate se mai numeşte:
D. natura substanţei medicamentoase A. sterilizare în vapori fluenţi
E. impurităţile mecanice prezente în soluţie. B. tindalizare
C. sterilizare fracţionată
41. Pentru calcularea cantităţii de izotonizant, se utilizează: D. sterilizare discontinuă
A. formule bazate pe valoarea punctelor crioscopice ale soluţiilor E. flambare.
B. formule cu coeficienţii de disociere stabiliţi de De Vries
C. metoda echivalentului în clorură de sodiu 46. Mecanismele filtrării prin microfiltre sunt:
D. formula lui Young A. cernerea
B. adsorbţia
E. nomograme.
C. capilaritatea
42. Printre metodele utilizate pentru depirogenare se numără: D. sarcinile electrice
A. hidroliza acidă sau alcalină E. coagularea.
B. tindalizarea
47. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un conservant utilizat în
C. adsorbţia fizică cu cărbune activ
soluţii injectabile sunt:
D. distilarea
A. să aibă acţiune bactericida şi fungicidă
E. ultrafiltrarea.
B. să nu coaguleze proteinele tisulare
43. Filtrele cu membrană au următoarele denumiri comerciale:
C. să nu fie toxic
A. Chamberland
D. să fie activ în concentraţii mari
B. Berkefeld
E. să producă o sterilizare lentă.
C. Schott
D. Millipore 48. Sterilizarea cu oxid de etilen se aplică pentru:
E. Jena. A. materiale plastice
B. cauciuc
C. ace de seringă
10 99
TXte de autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
D. seringi de unică folosinţă A. sterilizarea prin căldură
E. truse de perfuzie. B. filtrarea sterilizantă
C. sterilizarea cu gaze
49. Eficacitatea sterilizării cu oxid de etilen depinde de următorii factori: D. prepararea pe cale aseptică
A. numărul şi natura germenilor de distrus E. sterilizarea prin radiaţii.
B. tipul de formă farmaceutică supusă sterilizării
C. concentraţia în gaz 54. Procedeele chimice de sterilizare includ:
D. temperatură şi durata tratamentului A. metodele termice
E. umiditatea relativă. B. radiaţiile ultraviolete
C. sterilizarea prin gaze
50. Sunt valabile următoarele afirmaţii referitoare la procedeul de
D. filtrarea sterilizantă
sterilizare prin căldură: E. radiaţiile ionizante.
A. aparţine metodelor fizice de sterilizare
B. este o metodă sigură şi economică 55. Printre procedeele fizice de sterilizare se numără:
C. se aplică produselor termorezistente A. sterilizarea cu gaze
D. se aplică oricărui tip de formă farmaceutică B. filtrarea sterilizantă
E. nu necesită o aparatură specială. C. procedeul aseptic
D. sterilizarea cu radiaţii
51. Sensibilitatea microorganismelor la tratamentul termic este în funcţie E. sterilizarea prin căldură.
de:
A. specia microbiana 56. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la calea de
B. durata tratamentului termic administrare intravenoasă:
C. temperatură A. se utilizează pentru o acţiune rapidă
D. natura mediului în care se găsesc germenii microbieni B. se utilizează pentru administrarea perfuziilor
E. forma farmaceutică supusă sterilizării. C. efectul farmacologic apare instantaneu
D. nu este un mod de administrare traumatizant
52. Următoarele procedee se aplică produselor care pot fi sterilizate după E. nu necesită respectarea unei asepsii riguroase la injectare.
condiţionarea definitivă:
A. sterilizarea prin căldură 57. In grupul medicamentelor parenterale sunt cuprinse:
B. sterilizarea cu gaze A. forme lichide injectabile
C. sterilizarea prin radiaţii B. forme lichide perfuzabfle
D. filtrarea sterilizantă C. pulberi pentru preparate injectabile
E. prepararea pe cale aseptică. D. implante
53. Următoarele procedee se aplică produselor care nu pot fi sterilizate după E. soluţii pentru alimentaţie artificială enterală.
condiţionarea definitivă:
11 99
TXte de
autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
58. Administrarea soluţiilor hipertonice de glucoza provoacă: D. preparate administrate intramuscular
A. hipoglicemie E. preparate administrate subcutanat.
B. glicozurie
C. deshidratare celulară 63. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la sterilizarea prin filtrare
D. diureză osmotică nu este adevărată?
E. pierderea apei şi electroliţilor. A. metoda se foloseşte în cazul suspensiilor sau emulsiilor
termolabile
59. Cele mai frecvente căi de administrare parenterale sunt: B. filtrarea se efectuează prin filtre bacteriologice sterile sau prin
A. intravenos membrane filtrante sterile
B. intramuscular C. toate operaţiile se efectuează în condiţii aseptice
C. intraarterial D. filtrele sau membranele filtrante folosite nu trebuie să cedeze
D. subcutanat din componentele lor
E. intraperitoneal. * E. filtrele sau membranele filtrante nu trebuie să interacţioneze
fizic sau chimic cu produsul de sterilizat.
60. Distrugerea microorganismelor dintr-un preparat parenteral poate fi
efectuată prin: 64. Precizaţi care sunt soluţii perfuzabile cu substanţe energetice:
A. căldură umedă A. soluţia perfuzabilă de glucoza
B. agenţi chimici B. soluţia perfuzabilă de Dextran 70 cu clorura de sodiu
C. radiaţii ionizante C. soluţia perfuzabilă de lactat de sodiu
D. filtrare sterilizantă D. soluţia perfuzabilă de clorhidrat de arginină
E. soluţia perfuzabilă de sorbitol.
E. căldură uscată.

61.Care dintre următoarele metode de sterilizare nu este menţionată în
F.R.X?
A. sterilizarea cu vapori de apă sub presiune
B. sterilizarea prin căldură uscată
C. sterilizarea fracţionată (tindalizarea)
D. sterilizarea prin filtrare
E. sterilizarea cu gaz.
62. In care din următoarele preparate parenterale se pot adăuga
conservanti antimicrobieni, conform F.R.X?
A. preparate administrate intracisternal
B. preparate administrate intracardiac
C. preparate administrate peridural
12
65. Care dintre următoarele soluţii perfuzabile prevăzute de F.R.X este
folosită în caz de acidoză?
A. soluţia perfuzabilă de fructoză
B. soluţia perfuzabilă de glucoza
C. soluţia perfuzabilă de hidrogenocarbonat de sodiu
D. soluţia perfuzabilă de clorura de sodiu
E. soluţia perfuzabilă de clorura de sodiu compusă.
66. Care din următoarele perfuzii se folosesc în combaterea alcalozei?
A. perfuzia de lactat de sodiu
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginină
D. perfuzia de clorura de sodiu cu adaus de clorura de potasiu
99
TXte de autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
E. perfuzia de glucoza. 71. Ca agenţi pentru mărirea vâscozităţii preparatelor parenterale se
utilizează:
67. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile următoarele
A. gelatina
afirmaţii: ,
B. dextranii
A. sunt soluţii apoase sau emulsii U/A
C. polisorbaţii
B. se administrează i.v., în volume de 100 ml sau mai mari
D. carboximetilceluloza sodică
C. la preparare se admite adausul conservanţilor antimicrobieni
D. conţinutul în substanţă activă se exprimă, după caz, în unităţi E. polividona.
de masă/l soluţie, mmoli/1 soluţie, calorii
72. Dintre metodele fizice de prelungire a acţiunii unui preparat injectabil
E. sunt preparate sterile şi apirogene.
fac parte:
68. Emulgatorii sintetici utilizaţi în formularea emulsiilor parenterale
A. adăugarea de agenţi gelifianţi
sunt: B. administrarea simultană a unui vasoconstrictor
A. polisorbaţii C. utilizarea de vehicule uleioase
B. pluronicii D. formarea de complecşi cu solubilitate mică
C. guma arabică E. adăugarea de macromolecule.
D. lecitinele
73. Din grupa formelor parenterale cu acţiune prelungită fac parte:
E. spanurile. A. soluţii injectabile cu vehicule apoase
B. soluţii injectabile cu vehicule vâscoase
69. Referitor la implante sunt valabile următoarele afirmaţii:
C. soluţii injectabile cu vehicule uleioase
A. sunt preparate farmaceutice lichide v
D. suspensii apoase
B. permit obţinerea unui efect rapid E. implante.
C. se aplică pe cale s.c. sau i.m.
D. sunt comprimate mici, sterile, care se introduc sub piele prin 74. Referitor la metoda de liofilizare aplicată la obţinerea unor produse
incizare parenterale uscate, sunt adevărate următoarele afirmaţii:
E. se obţin prin comprimare sau cristalizare. A. este un proces ce se desfăşoară la temperatură foarte ridicată
B. se numeşte criodesicare sau criosublimare
70. Microemulsiile injectabile prezintă următoarele caracteristici: C. este o tehnologie de desicare la temperatură şi presiune
A. sunt sisteme omogene, cu grad mare de dispersie scăzute
B. nu sunt stabile în timp D. constă în congelarea preparatelor şi apoi sublimarea gheţii sub
C. se administrează pe cale i.v. sau i.m. vid
D. se formează spontan, prin agitare lentă E. necesită echipament special de producţie.
E. au diametrul particulelor cuprins între 100-500 Â.
75. Formele farmaceutice parenterale se condiţionează în următoarele
recipiente:
A. fiole de sticlă
13 99
TXte de autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_ Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
B. recipiente presurizate
C. pungi de material plastic 80. Sterilizarea este procesul care desemnează:
D. fiole-seringi A. producerea stării de sterilitate
E. flacoane multidoze. B. ansamblul de măsuri utilizate pentru a împiedica aportul
exogen de microorganisme sau virusuri într-un preparat
76. Fiolele utilizate pentru condiţionare medicamentelor injectabile sunt medicamentos
controlate sub următoarele aspecte: C. metoda prin care se urmăreşte distrugerea germenilor patogeni
A. capacitatea exclusiv cu ajutorul unor substanţe chimice
B. rezistenţa la sterilizare D. metoda prin care se urmăreşte distrugerea germenilor patogeni
C. rezistenţa mecanică exclusiv cu ajutorul unor agenţi fizici
D. rezistenţa hidrolitică E. operaţia prin care toate microorganismele vii, sub formă
E. etanşeitatea. vegetativă sau sporulată, sunt omorâte sau îndepărtate din
produs.
77. Plastomerii utilizaţi la fabricarea recipientelor pentru condiţionarea
preparatelor parenterale sunt: 81. Controlul sterilizării prin metode termice se realizează cu următorii
A. polietilena indicatori biologici:
B. clorura de polivinil A. Bacillus subtilis (var. niger)
C. polietilenglicolii B. Candida albicans
D. polipropilena C. Bacillus stearothermophilus
E. polisorbaţii. D. Escherichia coli
78. Următoarele teste pot fi utilizate pentru depistarea pirogenelor: E. Bacillus sphaericus.
A. metoda hematocritului
B. testul Limulus 82. Proprietăţile coligative ale soluţiilor sunt utile în determinarea:
C. urmărirea evoluţiei numărului de globule albe, după injectarea A.tonicităţii
soluţiei la iepuri B.pH-uIui
D. testul încărcăturii microbiene C.solubilităţii
E. măsurarea hipertermiei la iepure. D.sterilităţii
E.stabilităţii.
79. Pirogenele, a căror prezenţă nu este admisă în perfuzii, sunt:
A. bacterii gram-pozitive 83. Soluţia perfuzabilă de clorura de sodiu compusă prevăzută de F.R.X,
B. bacterii gram-negative conţine următoarele substanţe:
C. virusuri A. clorura de sodiu
D. endotoxine microbiene de natură lipopolizaharidică B. clorura de potasiu
E. fungi. C. clorura de calciu
D. clorura de magneziu
14 99
TXte de autoevaluare ^ «udenti - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie_
E. lactat de sodiu.
91. Selectaţi categoriile de preparate parenterale prevăzute de F.R.X,
supliment 2004
A. preparate injectabile
B. preparate perfuzabile
C. concentrate pentru soluţii injectabile sau perfuzabile
D. pulberi pentru preparate injectabile sau perfuzabile
E. soluţii pentru irigaţii.
92. Prevederile oficiale referitoare la producţia preparatelor parenterale
sunt (conf. F.R.X, supliment 2004):
A. se obţin din materii prime şi metode de preparare care le
asigură sterilitatea şi evită contaminarea microbiana şi
creşterea microorganismelor
B. apa utilizată trebuie să corespundă prevederilor de la apa vrac
pentru preparate injectabile (monografie ,Apă pentru preparate
injectabile")
C. alternativ, se poate folosi apa purificată
D. pentru un eventual conservant antimicrobian folosit în
formulare trebuie să-i fie demonstrată eficacitatea
E. nu există precizări de acest tip.
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biófarmacie
B. apa sterilizată pentru preparate injectabile
C. apa purificată vrac
D. apa purificată condiţionată în recipiente
E. apa de înaltă puritate.
95. Apa vrac pentru preparate injectabile:
A. se obţine prin distilare din apă destinată consumului uman sau
apă purificată
B. se obţine exclusiv prin osmoză inversă din apa potabilă
C. se obţine prin ultrafiltrare din apă purificată
D. se foloseşte ca solvent la prepararea medicamentelor
parenterale
E. se foloseşte la dizolvarea sau diluarea substanţelor sau
preparatelor pentru administrare parenterală.

93. Conform F.R.X, supliment 2004, pe eticheta unui preparat parenteral

trebuie să se menţioneze:
A. locul fabricaţiei
B. denumirea şi concentraţia conservanţilor antimicrobieni
adăugaţi
C. în cazuri adecvate, că soluţia se utilizează după o filtrare finală
D. faptul că preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene şi
pirogene
E. metoda de sterilizare aplicată.

94. Conform F.R.X, supliment 2006, prin apa pentru preparate injectabile
se înţelege:
A. apa vrac pentru preparate injectabile
15 99
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie Teste de autoevaluare pentn, sfanţi - Tehnologie Farmace

96. Apa sterilizată pentru preparate injectabile:

A. se foloseşte ca solvent la prepararea medicamentelor cu
administrare parenterală
B. se foloseşte la dizolvarea sau diluarea substanţelor sau
preparatelor pentru administrare parenterală
C. este divizată în recipiente adecvate, închise şi sterilizate apoi la
cald în condiţii care să asigure calitatea corespunzătoare
privind endotoxinele bacteriene
D. poate conţine aditivi
E. trebuie să fie lipsită de orice aditiv.

97. Asupra apei sterilizate pentru preparate injectabile se fac următoarele

determinări:
A. aciditate/alcalinitate
B. conductivitate
C. vâscozitate
D. sterilitate
E. endotoxine bacteriene.

98. Care dintre următorii alcooli se pot utiliza în amestec cu apa, ca

solvenţi la prepararea medicamentelor parenterale:
A. alcool etilic
B. alcool benzilic
C. glicerol
D. propilenglicol
E. polietilenglicoli fluizi.

99. Latexurile injectabile:

A. sunt sisteme terapeutice coloidale submicronice de polimeri
biodegradabili insolubili în apă, în care se dispersează
substanţe medicamentoase
B. se administrează doar pe cale i.v. pentru obţinerea unui efect
rapid
C. se administrează prin injectare i.m.
D. se obţin prin polimerizare in situ si prin dispersare
E. prezintă fenomenul de sedimentare.
100. La obţinerea latexurilor injectabile se pot utiliza:
A. etilceluloza
B. carboximetilceiuloza sodică
C. acidul polilactic
D. acidul ascorbic
E. copolimerul acidului polilactic cu acidul glicolic.

PREPARATE OFTALMICE

1. Penetraţia medicamentelor la nivelul ochiului depinde de:

A. solubilitatea substanţelor active
B. prezenţa agenţilor antimicrobieni
C. integritatea corneei
D. tonicitatea soluţiilor

16 139
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie Teste de autoevaluare pentn, sfanţi - Tehnologie Farmace

E. activitatea de suprafaţă a substanţelor active.

2. Penetraţia prin cornee a alcaloizilor din picăturile pentru ochi este

favorizată de:
A. crearea unui pH de maximă solubilitate a substanţei active,
B. folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate
C. mărirea vâscozităţii soluţiilor
D. utilizarea colirelor uleioase
E. adăugarea de conservanţi antimicrobieni potriviţi.

3. Substanţele tensioactive măresc viteza de pătrundere intraoculară a

medicamentului prin:
A. mărirea solubilităţii substanţei active
B. mărirea vâscozităţii vehiculul
C. umectarea mai buna a corneei
D. mărirea stabilităţii în timp a soluţiei oftalmice
E. tamponarea soluţiei oftalmice.
4. Conform F.R. X, vehiculele utilizate la prepararea picăturilor pentru ochi sunt:
A. apa proaspăt fiartă şi răcită
B. apa pentru preparate injectabile
C. parafina lichidă
D. propilenglicolul
E. uleiul de floarea soarelui neutralizat şi sterilizat.
5. Factorii externi de care depinde stabilitatea chimică a soluţiilor
oftalmice sunt:
A. lumina
B. temperatura
C. natura solventului
D. aerul
E. pH-ul soluţiei.

6. Factorii interni care influenţează stabilitatea chimică a soluţiilor

oftalmice sunt:
A. natura solventului
B. pH-ul soluţiei
C. aerul
D. natura substanţelor auxiliare
E. contaminarea cu microorganisme.
7.Toleranţa soluţiilor oftalmice este optimă atunci când acestea au:
A. temperatura apropiată de temperatura corpului
B. pH-ul apropiat de pH-ul lichidului lacrimal
C. particule solide în suspensie
D. presiunea osmotică apropiată de cea a lichidului lacrimal
E. vâscozitate de maxim 40 - 50 cP.

8. Toleranţa unui colir depinde de:

A. natura şi concentraţia substanţei active
B. tonicitatea preparatului
C. valoarea adecvată a pH-ului
D. realizarea apirogenităţii
E. folosirea unor solvenţi anhidri.

9. Ca substanţe izotonizante la prepararea colirelor se folosesc:

17 139
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie Teste de autoevaluare pentn, sfanţi - Tehnologie Farmace

A. clorura de sodiu
B. azotat de potasiu
C. propilenglicol
D. acid boric
E. sorbitol.

10. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol în:

A. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţei medicamentoase

B.asigurarea toleranţei
C. asigurarea penetraţiei prin cornee a substanţei active
D. conservarea antimicrobiana a preparatelor
E. mărirea vâscozităţii preparatului.

11. Suspensiile apoase folosite în oftalmologie permit:

A. sterilizarea la cald sau prin filtrare a preparatului
B. administrarea unor substanţe insolubile în apă
C. realizarea unei absorbţii rapide a substanţei active
D. realizarea unui efect prelungit
E. asigurarea unei stabilităţi fizice mărite comparativ cu soluţiile
oftalmice.

12. Pentru suspensiile oftalmice F.R.X prevede ca diametrul particulelor

fazei dispersate determinat la microscop să fie de cel mult:
A. 10 um pentru 90 % din particulele examinate şi 50 um pentru
10 % din particulele examinate
B. 25 um pentru 90 % din particulele examinate şi 50 um pentru
10 % din particulele examinate
C. 50 um pentru 90 % din particulele examinate şi 100 (im pentru
10 % din particulele examinate
D. 25 um pentru 50 % din particulele examinate şi 50 um pentru
50 % din particulele examinate
E. 50 um pentru 50 % din particulele examinate şi 100 um pentru
50 % din particulele examinate.

13. Conform F.R.X, o soluţie oftálmica se poate prepara prin dizolvarea

substanţei active , în soluţii izotonice sterile:
A. când cantitatea de substanţă activă este sub 2 g % m/m
B. când cantitatea de substanţă activă este peste 2 g % m/m
C. când cantitatea de substanţă activă este sub 3 g % m/m
D. când cantitatea de substanţă activă este peste 3 g % m/m
E. în nici una din aceste situaţii.

14. Conform F.R.X picăturile pentru ochi ce conţin mai puţin de lg %

(m/m) substanţă activă se prepară prin dizolvarea acesteia în:
A. apă distilată
B. apă distilată pentru preparate injectabile
C. soluţii hipotonice sterile
D. soluţii izotonice sterile
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie E. soluţii hipertonice sterile.

18 139
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie Teste de autoevaluare pentn, sfanţi - Tehnologie Farmace

15. Conform F.R.X, când substanţa activă dintr-un colir depăşeşte

concentraţia de lg % cantitate de substanţă necesară pentru
izotonizare se calculează:
A. după formula trecută în monografia Injectabilia
B. folosind tabele cu scăderea punctului de congelare
C. folosind tabele cu echivalenţi în NaCl
D. folosind metoda hematocritului modificat
E. folosind diferite nomograme.

16. Care din următoarele colire este prevăzut în F.R.X?

A. colir cu cloramfenicol 0,5 g %
B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 g %
C. colir cu fizostigmină 0,25 %
D. colir cu sulfat de atropină l g %
E. colir cu protargol 2 g %.

17. Colimi oficinal în care boratul de fenilmercur se află în concentraţie

de 1:100 000 este:
A. colimi de azotat de argint
B. colimi de azotat de pilocarpina
C. colimi cu rezorcină
D. colimi cu cloramfenicol
E. colimi cu sulfat de zinc.

18. Care din următoarele colire se eliberează cu eticheta „Otravă!"?

A. colimi cu azotat de argint
B. colimi cu sulfat de atropină
C. colimi cu azotat de pilocarpina
D. colimi cu rezorcină
E. colimi cu sulfat de zinc.

19. Colirele care conţin sistemul tampon acid boric-tetraborat de sodiu

sunt:
A. colimi cu azotat de argint
B. colimi cu sulfat de atropină
C. colimi cu azotat de pilocarpina
D. colimi cu rezorcină
E. colimi cu sulfat de zinc.

20. Conform F.R.X pentru izotonizarea colirului cu rezorcină se

utilizează:
A. clorura de sodiu
B. azotat de sodiu
C. glucoza
D. acid boric
E. acid boric-tetraborat de sodiu.

21. Colinii oficinal cu nitrat de pilocarpina:

A. conţine 4g % nitrat de pilocarpina
B. conţine 2g % nitrat de pilocarpina
C. se izotonizează cu clorura de sodiu
D. se păstrează la Venena
E. are acţiune miotica.

19 139
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie Teste de autoevaluare pentn, sfanţi - Tehnologie Farmace

22. Precizaţi agenţii antimicrobieni folosiţi la prepararea colirelor multidoză menţionaţi în F.R.X:
A. borat de fenilmercur
B. clorura de benzalconiu
C. parahidroxibenzoat de metil
D. diacetat de clorhexidină
E. alcool feniletilic.
23. Adăugarea de conservanti este contraindicată la:
A. colire unidoză
B. colire multidoză
C. colire care se administrează pe corneea traumatizată
D. băi oculare
E. unguente oftalmice.
24. Un conservant pentru uz oftalmic trebuie să posede următoarele
calităţi:
A. un spectru larg de acţiune
B. efect de durată
C. să nu fie sensibilizant sau alergic
D. să fie eficace la concentraţii mari
E. să fie solubil în apă.
25. Controlul eficacităţii conservanţilor antimicrobieni folosiţi pentru
asigurarea sterilităţii colirelor se determină pe următoarele
microorganisme:
A. Staphylococcus aureus
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Escherichia coli
D. Candida albicans
E. Bacillus subtilis var. niger.

26. Asigurarea sterilităţii suspensiilor oftalmice se face prin:

A. sterilizarea cu aer cald
B. adaos de conservând
C. sterilizarea cu oxid de etilen
D. filtrarea bacteriologică
E. prepararea în condiţii aseptice.

27. Sterilitatea colirelor unidoză este asigurată prin următoarele

procedee:
A. sterilizarea cu vapori de apă sub presiune
B. filtrare sterilizantă
C. preparare pe cale aseptică
D. adăugarea de substanţe conservante antimicrobiene
E. combinarea tuturor procedeelor de mai sus.

28. Agenţii de mărire a vâscozităţii soluţiilor oftalmice favorizează:

A. mărirea tensiunii superficiale
B. mărirea timpului de contact cu mucoasa oculară
C. toleranţa preparatelor
D. eficacitatea preparatelor
E. stabilitatea preparatelor la variaţii de temperatură.

29. Un agent de vâscozitate folosit la prepararea soluţiilor oftalmice

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. să fie hidrosolubil şi să dea soluţii transparente

20 139
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie Teste de autoevaluare pentn, sfanţi - Tehnologie Farmace

B. să aibă în soluţie acelaşi indice de refracţie cu lichidul lacrimal

C. să nu reacţioneze cu substanţele active sau cu alte substanţe
auxiliare din formula colirelor
D. să confere soluţiei oftalmice o n > de 50 cP
E. să permită sterilizarea soluţiei oftalmice.
30. Ca agenţi de mărire a vâscozităţii soluţiilor oftalmice se folosesc:
A. metilceluloza
B. boratul de fenilmercur
C. alcool polivinilic
D. clorobutanol
E. polivinilpirolidona.

31. Băile oculare:

A. sunt denumite şi ape oftalmice sau loţiuni oculare
B. sunt sterile
C. pot fi soluţii sau suspensii
D. sunt izotonice şi izohidrice
E. se prescriu în cantităţi de cel puţin 50 g.

32. Băile oculare se caracterizează prin:

A. concentraţie mică de substanţă activă
B. sterilitate
C. izotonie
D. vâscozitate crescută
E. limpezime.
33. Conform F.R.X, băile oculare se prescriu în cantităţi de cel puţin:
A. 5 g
B. 10 g
C. 50 g
D. 100 g
E. nici una din valorile de mai sus.
34. Soluţiile tampon folosite ca vehicule pentru preparate oftalmice sunt:
A. soluţia de acid boric 1,9 g %
B. soluţia de acid boric modificată
C. soluţia de clorură de sodiu 0,9 g %
D. soluţia izotonică de fosfaţi
E. soluţia de glucoza 5 g % .

35. Clorura de sodiu nu poate fi folosită pentru a realiza izotonizarea

colirului cu azotat de argint deoarece:
A.poate precipita clorura de argint
B.va hidroliza azotatul de argint
C.se va inactiva azotatul de argint
D. va precipita argintul metalic
E.nici una din variantele prezentate mai sus.

36.Soluţiile oftalmice, în farmacie, se pot obţine sterile astfel:

A. prin preparare pe cale aseptică
B.prin filtrare sterilizantă
C.prin sterilizare cu căldură uscată
D. prin sterilizare la autoclav
E. prin sterilizare la 98 - 100° C, timp de 30 minute.

21 139
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi Biofarmacie Teste de autoevaluare pentn, sfanţi - Tehnologie Farmace

37. Soluţiile pentru băi oculare:

A. sunt soluţii apoase sterile
B. pot conţine excipienţi pentru ajustarea tonicităţii, vâscozităţii
sau pH-ului
C. pot fi formulate ca preparate unidoză sau multidoză
D.cele unidoză pot conţine conservanţi antimicrobieni potriviţi
E. sunt destinate spălării ochiului sau impregnării pansamentelor
oculare

38. Eticheta soluţiilor pentru băi oculare trebuie să menţioneze:

A.descrierea caracterelor organoleptice
B. dacă preparatul este destinat unei utilizări unice
C. perioada limită de utilizare după deschiderea recipientului
(maxim 4 săptămâni), în cazul preparatelor multidoză
D. dimensiunea maximă a particulelor de substanţă activă
E. doza eliberată pe unitatea de timp

39. Pulberile pentru picături oftalmice şi băi oculare:

A.sunt preparate condiţionate sub formă uscată
B. înainte de administrare se dizolvă sau se suspendă într-un
lichid corespunzător
C. condiţia de sterilitate este obligatorie
D.preparatele obţinute după dizolvare sau suspendare trebuie să
fie apirogene
E. preparatele lichide obţinute trebuie să corespundă prevederilor
oficinale referitoare la picăturile oftalmice sau soluţiile pentru
băile oculare

40. Preparatele oftalmice semisolide:

A. se prezintă sub formă de unguente, creme sau sau geluri sterile
B.Sau substanţe active dizolvate sau dispersate într+o bază de unguent corespunzătoare
C.trebuie să fie apirogene
D.sunt condiţionate în tuburi, sterilizate, pliabile,prevăzute cu ocanulă
E.tuburile conţin maxim 10 g de preparat

22 139