https://biblioteca-digitala.

ro
 ~UMAR
CINEMATOGRAFIA NAŢIONALĂ - de Pl'of. Dl'. Miimea Gheol'-
ghiu, vicepreşedinte al C.Omitetului de Stat pentru Cultură şi Artă
A 45-a ANIVERSARE A PARTIDULUI
Ştefan Ciobotăyaşu - Eroul de Ungă noi . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Colea Răutu - Un om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ioan GrigOl'escu - La înălţimea faptelor şi a legendei. . . . . . . . . .
2
3
3
a 45-a
aniversare
Mihai Iacob - Prezente în memoria spectatorului.... .. . ... .... 4
frina Petyescu - Diversitate . ~ forţă. .. .. . .. ... .......... . .. 5
Gheol'glie Dinică -Eroismul se descoperă în acţiune I. . . . . . . . . . . . 5
Virgil Calctescu - Mărturia imaginii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
CRONICA
Rebreanu şi filmul (Riscoala) - de Şerban Cioculescu. . . . . . . . . .
Un nou documentar : Trestia - de Val. S . Deleanu.. .. ....... .
Dialog post-factum cu Mircea Mureşan - de Va/eyian Sava. .... .
Titus Mesal'OŞ, realizatorul filmului Trestia despreDelta cinemato-
grafică ................................................
8
9
IO
li
a partidului
Haiducii - de Gelu Ionescu ............................. . .... 12
FESTIVALURI
Lucian Pintilie după Mar del Plata (interviu ) - de Rodica Lipatti 14
PROFIL : Antonioni - deOv. S . Cl'olr.mălniceanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
CRONICA FILMULUI STRĂIN
Anatomia unei psihoze (Adevirata faţl a fascismului) ........ . . 17
Contemporaneitatea - pretext (Finala hcluca,i) . . . . . . . . . . . . 17
Argonauţii casei „Columbia" (Corlllllle lunrl) ......... . ...... 18
Haz în conserve (Parcarea lnterzlsl) ......... .. ............... 18
Un francez la Londra (Hal, Franţa ! ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Deja vu (O clasi neoblşnultl) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Rampa şi platoul (Viaţa începe la ora 8 seara) ................. .
CONTRACRONICA
Nanuk, documentarul... - de Radu C~u . ... . .............. .
TELECRONICA : Proza - de Valentin Sifoestru. ................... 21
REVISTA REVISTELOR
. Reflector pe Cin~-Monde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CRONICA FILMULUI DE ANIMAŢIE
22 (
La orizont litoralul - Al 8-lea univers ...................... 23
O lntilnire utilă şi binevenită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
ŞANTIE R
Mai e un singur loc în iad - de Mircea M olior. . . . . . . . . . . . . . . . . .
Un cuvînt nou: Transtrav - de Szasz Ia11os . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CORESPONDENŢE
Cazul Bellocchio -de Enl'ico Rossetti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Tours - locul unei vaste dezbateri - de Franfois M aul'in. . . . . . . .
32
33
27
30
r
TRECUT DE 70 DE ANI DAR MEREU ACTIV
L'Herbier - de jerzy Toeplitz. ... . .. . . . . ...... .. .. ......... 35
MEDALION
Ingrid Bergmancea de ieri şi cea de azi - de Eva Sîrbu. .. . .... . . 37
PRIM PLAN - Ilarion Ciobanu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
CRONICA CINEMATECII - de D .I . Suchianu .. ... .............. . 40
MERIDIANE - SECVENŢE - FILMUL PE GLOB
ŞTIRI DIN STUDIOURILE „BUCUREŞTI", „SAHIA", „ANIMAFILM"

,
2
ii-

Irino Petrescu, laureată a premiu- Luminiţo locobescu, studentă a ln-

lui de interpretare feminină la stitutulu i de artă teatrală şi cine-
restivalul de la Mamaia şi protago- matografică din Bucureşti, a apărut
nistă a filmului Duminică Io oro 6. în această stagiune în două filme:
Camero albă şi Colea Victoriei.
Foto Hedy LOFFLER
Foto A. MIHAILOPOL

https://biblioteca-digitala.ro
 Un film care aeţio ­
nează uupra con-
~tiinţei oamenilor
de azi cu forţa de
convingere a fapte-
lor mereu vil : Lu-
peni 29 .

..
CInematografia
na tional
~

'
a
Prof. dr, Mihnea GKEORGHIU
V ice preşedinte al Comitetului de Sfat pentru Cultură şi Arfă

a-:e a fost cu revista „Cinema" şi alte publicaţii artist ice, au part icipat cu cinematografie, a ACIN-ulu i şi a Secţie.ide ci~ematogr~fie a Un iuni i
e ce lor succes la dezvoltarea culturii cinematografice în masele largi ale Scriitorilor, folosirea deplină a bazei tehn1co;mate_riale vor co~­
c:nori. A iubitorilor de film. O serie de acţiuni pe plan central ş i focal, ca tribui, fără îndoială, la remedierea unor lipsuri constatate 1n
por- Festivalul naţional al fi Imului de la Mamaia şi Festivalul filmului la anii trecuţi. Oficiul de dezvoltare şi cercetare tehnică, nou creat
1pale le sate, au contribuit, de asemenea, la stimularea interesului larg pe lingă Centrul de producţie cinematografică, va j~ca un rol
e artă şi pentru cinematograf. Numărul spectatorilor de film a trecut de tot mai important în rezolvarea problemelor ce se ridică, necon-
e art istice 200 milioane anual. Un merit important în această realizare satis- tenit , la nivelul industriei mondiale a filmului . Real izarea epopeii
raţii or, făcătoare revine şi miilor de lucrători din reţeaua cinematogra-
naţionale cinematografice va constitui , la rînduf său, un obiectiv
fică de stat, de fa oraşe şi sate.
ar ap Alb, principal în planul cincinal al cinematog rafiei .
cuul alb, · ln domeniul cinematografiei (unde planul pe I 965 a fost înde-
plinit şi depăşit), s-au înregistrat şi cîteva slăbiciuni , unele de ln anul ce precedă al 111-Jea Festival naţional al filmului şi I-ul
;i b ili tăţile Festival internaţiona l de la Mamaia, spectatorii au apreciat cu
fond, asupra cărora, în anul curent, urmează să se îndrepte, cu pre-
d eosebit ă simpat ie filmele româneşti valoroase şi au urmărit cu
cădere, atenţia Consiliului Cinematografiei . Principala lipsă a pro-
producţii 1 mult inte res programele de filme străine date în reţea, printre
l ducţiei filmului de lung-metraj din anul trecut constă în număru l
m odernă, ca re se număr ă şi pelicule de mare succes, semnate de cineaşti.
)- insuficient de filme inspirate din actualitate, în faptul că t ocmai
11, Oltenit
filmele cu tematică actuală nu au reuşit să cuprindă aspectele cefe cu reputaţie mondială. În acelaşi timp, Direcţia Reţelei Ci nema-
>roducţiei tografice şi Difuzării Filmelor a pus în circulaţie unele filme
mai semn ificat ive ale societăţii noastre şi să se · exprime într-un
1e i vădite
limbaj cinematografic corespunzător, de un înalt nivel profes ional. lipsite de mesaj artistic şi educativ, după nişte criterii în primul
'tistică - Publicul şi critica cinematografică şi-au manifestat dezaprobarea rînd come rc iale . Realiza rea planului de spectatori nu trebuie
ncontesta- pentru lipsa de exigenţă artistică şi anemia conţinutulu. i unor pr~­ însă, cîtuşi de puţin, să diminueze eficienţa ideologică a spectacoc
1 stîrnit-o ducţi i ca Dincolo de barierif sau Camera albif. Adeseori, producţia lufui de film, a cărui însuşire principală stă în calitatea sa de
it şi prin de filme artistice a funcţionat cu o ritmicitate defectuoasă , care factor de răspîndire a culturii ş i artei, fa un nivel estetic superior.
filme. Au a defavorizat efortul unităţi for pentru realizarea indici lor eco- ln anul 1966, producţia naţională de filme se prezintă în situaţia
1producţi i nomici fa nivelul stabilit. La această situaţie a contribuit şi li psa de a se putea obţ i ne un progres vădit în toate sectoarele de acti-
ucureşti", unei juste viziuni de ansamblu, în perspectivă,~ pfa~ului de fii~~ vitate, artistic, tehnic şi organizatoric şi întîmpină a 45-a aniversare
m în dez- artistice, faptul că an de an conduce~ea stud1oulu.' . „ Bucureşti a Part idu lui cu însufleţirea şi certitudinea ro lului fruntaş ce-i
·espective nu asigurase, din vreme, un portofoliu de scenar11 ferm . revine în intens ificarea muncii politice de masă pentru formarea
iatografiei Planul de filme pe 1966 şi măsurile în curs pe ntru asigurarea omului nou, animat de înalte ţeluri ale moral ei comun iste, cu
>a actuală . portofoliul ui , precu~ şi îm~unătăţ_irea metodologiei procesul~i un larg orizont cultural, pentru înf lo rirea necontenită a naţiunii
de Filme, de producţie, mobilizarea mai efectivă a forţelor creatoare din social iste române .

https://biblioteca-digitala.ro
a 45-a
aniversare
a Partidului

ŞTEFAH CIOBOTĂRAŞU

Eroul de lingă oi l
, m int r pretat
ades a muncitori
pentru ă , de fapt ,
viaţa muncitorul ui e
vi aţa mea " (Ştefan
Ciobotăraşu în Lu-
peni 29)

• • !I;. term ni gra i de

c u1 Problem ele noas tre
joc te•tru de vreo 35
u c • ir1 e ele profesi o nale au
cc u.ct c- ;a_cest personaj deosebit care
n ve eco r fonu vechi in viaţa ţării
s a ea ::ieno i - a as an.or~ gr e e1 de la Lupeni , păr i nţii
C?1 a "os: cefenn . uza pe: cue area si·I nterpretez in Lupeni

-
e I e o 1 co n 1 :>e:c_ue 1- cuno.sc l Dar Varga e un co-
st rer ae>ut · i J f 1. nu ~:-: subteran i mprimă
oa len lor o gra tue. o d rute. o ir iţ1e ~1 stipîn ire de sine de
cuE:- trebuie si ţ seama ca si inteleg oamen ii care au făcu t greva.
Varga m-a in teresu Ji prin ca ndoarea I de om de familie, î n sensul
cel rnai lug . prin sentim ent ul de solidu~ tue in care in tră toţi co-
echipie rii lui. Prin faptul că vedea mai departe decit blidul din faţa
ochilor. Luptau cu toţ ii pentru drepturi economice , e l punea însă
problema categoric: pii nea se adjudecă prin luptă politică . Trăsă­
turile nobile specifice eroulu i comun ist trebuiau să fuz ioneze cu
trăsăi.urife specifice unui anume om . crescut in tr; un anume loc şi
cu un mod propriu de a simţi.

aces~~i ~o~~ ~f~i ~t::i:oau~ r~iin:d~: ~a~~ncc":~: ~~i~~ld~ e~ ::i 1:XI~~~:~

1 0 1

reşti înt r-o piesă în care eram secretar de partid . Aveam de spus
doar vreo două vorbe : apăream în scenă la sfirşitul piesei , deus ex
machina, şi - l arestam pe chiabur. Pe atunci apăruse şablonul „omu -
lui cu şapcă ". Ce legătură putea fi intre asemenea manechine şi
activistul real, care se difuzase În marea masă ? Avem scriitori in-
teresanţi care au creat unele premize de roluri. N - aş vrea să jignesc
pe nimen i, dar din păcate nu prea am găsit scenariile revelatoare pe
care le caut , ci mai mult pretexte pentru a da din nou lucruri fruste.
Nu cred că am realizat mare lucru În această privinţă faţă de exi -
genţele care ar trebui să existe. Bineînţeles, spiritul de partid nu se
manifestă doar în crearea rolurilor de activişti. Mie îm i plac oamen ii
care au conflicte personale , care suferă, chiar greşesc . d ar ev o-
luează pentru că realitatea vieţii noastre îi trage înainte .
Sabin din Străin ul e şi el muncitor şi el un om de familie ,ca
Varga. Dar concepe altfel familia, într-un mod mult mai limitat :
căsuţa lui , gospodăria lui, feciorul pe care vrea să - l vadă primul în
toate. E mai mic burghez , mai impresionabil , gata să lunece în gre-
şeli pentru că nu vede clar. Apoi merge şi el în pas cu vremea. Dar
integrarea aceasta mi se pare cam schematică .
ln La vfrsta dragostei al lui Francisc Muntea nu am avut un ul din
rolurile preferate : un muncitor fruntaş din zilele noutre, cu o
optică serioasă asupra vieţii, un excelent tată de fam ili e şi un exce-
lent ~ef de colectiv care se bucura de autor itate printre t in erii cu
care muncea . Dar în confruntarea reală cu viaţa e pentru un mo-
ment depăşit de modul vechi , lim itat de a înţelege n oţ i unea de
familie . Oamenii nu sint albi din cap pini în picioare s citirea lor, . Pr
cur ăţirea de zgură se face pr intr -u n proces complicat. prin arderi mo•

-
interioare . V orbim în mod ob i~nuit de rolur pentru că profe- (c '
sional sin tem l egaţi de ele. Dar e gre~ t si 21ci ci poţ i red a" omul
pe scenă , pe e:ran. De fapt nu e vorba de o redue , c <le o topire
a rolurilor în fiinţa noastră . Am in terpretat ade.sl!~ muncitori
pentru că de fapt vi aţa muncitorului e vi aţa mea.

https://biblioteca-digitala.ro
 Momentele luptei revoluţionare a Partidului îşi păstrează forta
lor edificatoare în amintirea celor care le„au trăit. Ele,au intrat in
legendă, unde poporul le perpetuează strălucirea eroică . Datoria
noastră, a regizorilor; scenariştilor şi tuturor cineaştilor este ca, pe
măsura talentului fiecăruia, să oferim contemporanilor opere I
înălţimea eroicelor fapte şi a legendei.

COLEA RĂUTU

Un om

Rolul lui Ardeleanu din Setea îmi plăcuse încă de la citirea scenariu -
lui. Mă impresionase acest om bun , curajos şi dîrz şi m- am gîndit mult
• i de cum să - l realizez în aşa fel incit să fie evident de ce are o mare infl u-
:>astre enţă asupra tuturor. Nu ştiu de ce, dar m- am dus cu m intea înap o i
eo 35 la Ilie Barbu din Desfăşurarea. La el venise un prieten de şcoală cu
ale au care păscuse oile, acum secretar de judeţeană. Cum m- a ap r opiat nA fi jus t ş i principial î nsea mnă a fi omenesc " (Cole~ Răutu fn
Ţurlea pe mine, Ilie Barbu? Ce fel de om ar fi putut avea p riză asu - Desfăşurarea)
a tării pra mea, ţăran amărît, cum ar fi putut el să mă convingă , să mă
âr i nţii
lămurească? l- am imaginat o biografie lui Ardeleanu . Mi l-am închi -
.upeni cuţiile pe care trebuia să le poarte aveau să fie pe un ton scă zut. să
pu it de cind era copil , apoi la o şcoală de meserii , în legătu ră cu
un co - mear gă direct la inimă. Eu am avut norocul ca eroii mei să aib?
comuniştii. Cind a venit în sat , oamenii trebu iau să înţeleagă ce fel
primă te x te scrise pentru a fi vorbite, nu citite, cum din păcate se intim
f•
de om e un comunist. A just şi principia/. înseamnă o fi omenesc D is
piă adesea. Şi în Moaro cu no roc a lui Victor lliu , şi în Desf㪠tif'1 ' '
ine de
greva. lui Paul Călinescu şi în Lupen i şi Seteo de Drăgan . Aces t lucr u m
se nsul ajutat ca să încerc să imprim eroului meu ce e a ce se cheamă „ far
lţi co - mec". Că - i boţit, că -i urit, n- are importanţă. El trebu ie să radieze
n faţa simpatie şi pe ecran , aşa cum şi în viaţă figurile luptătorilor ira d iat ă
a însă căldură .Nici lui Ardeleanu , nici lui Ilie Barbu , nici lui Petre Le tea~
Trăsă ­ nu le ardea de glumă . Dar românul şi la necaz face haz . Aşa către
:ze cu buia să găsesc şi eu o undă de umor care s ă f că pers onajele ma i
loc şi atractive , mai naturale , mai omeneşt i . Pen tru că în primul ra nd
comun istul este un Om a
1tatea
Bucu-
~ spus
t s ex
IOAM GRIGORESCU
ori rn
gnesc
ue pe
frun e.
La inălţimea faptelor
l.menii şi a legendei
r !' \"O-

rlie , ca
1itat :
nu l în ln modul cel mai justificat, ne- am obişnuit să consideră m
n gre- filmele a căror acţiune e legată de momente ale luptei part idul ui
i . Dar
pentru eliberarea poporului şi a patriei, pentru constru irea une i
vieţ i noi , drept filme de actualitate. Găsesc că aceasta este

u l din foarte firesc . Deschizîn d o pagină glorioasă din lupta 1>artidulu1,

reî nviind-o prin intermediul creaţiei artistice , un film ca Lupen i 2~
' cu o
exce- de Mircea Drăgan nu rămîne o simplă descr iere a unui fapt isto-
:rii cu ric , ci acţionează asupra conştiinţei oamenilor de azi , cu forţa dP
n mo-
convingere a faptelor mereu vii . Momentele din viaţa ţării înfăţi
şate în St r ă z i le au amint iri şi Cartierul vese liei de Manole Marc us .
1e a de
în Valuri le Dunării de Liviu Ciulei, Soldaţi fără unifo r mă ş i La
a lor, „ Pr ezente in memoria spectatbr ului sint tocma i ace le filme care s au le gat în
patru paşi de in finit de Francisc Munteanu , în Procesul Alb d~
arderi m od o r gan ic de momentele importante ale lupte i si cuceririlor poporului n tru ."
Iul ian Mihu, Dum inică la ora 6 de Lucian Pintilie , Străinul de
orofe - (cadru din Străinu l)
omul Mihai Iacob, Setea de Mircea Drăgan sau Clnd p r imăvara '
:o pire f ierbinte de Mircea Săucan , le simţim apropia t e ş i realiză rile
1ci tori
cinematografice respective pot fi socot ite filme de act u al itate
fi ind c ă valoarea şi actual itatea unei opere sint în funcţ i e de gn
dul influenţei t ransformatoare exerci tate as upra co emp ra tlor

https://biblioteca-digitala.ro
 v o rbi nd despre ce le mal importante momente din v i aţa
popo:"'ul ui nostru . e f ir e.se s ă ne întrebăm care a fost co ntribuţi a
cine m2tografi ei no ast re la 01lin dlrea une i atît de bog ate e tape
din istocia patrie i, cum sîn t ce i 45 de an i de ex i sten ţă a Par t i-
dulu i Comun ist Român .
Porn ind de la mar ile greve ale anului 20, urmate de an ii de
form are şi căli re ln luptele proletare a part idulu i marx ist-
len inist al clasei munc itoare din Român ia, continuînd cu an ii
rez i stenţei impotrlva jugului fascist, şi cu ridicarea întregulu i
popor , într-un front comun , pentru eliberarea patr iei şi ajungînd
la momentele definitor ii ale istoriei nationale - instaurarea
puter ii democrat-populare şi constru i.rea socialismulu i -
din toată aceasti perioadă , cinemato:rafia noastr ă a cupr ins
tematic citeva momente, edificatoare , dar insuficient de cu -
prinz ătoare . S- ar putea vorbi despre adevărate „ pete albe",
pe car e le putem descoperi contrapunînd istor ia ult imilor 45
de an i felulu i cum ea e ogl i ndită de arta cinematografi că . Avem
un film al mar ii greve din 1929 , avem cîteva filme legate de
viaţa poporului ş i lupta part idulu i dintr e cele două războaie,
precum ş i cîteva peli cule înch inate momentulu i el i berăr ii. ln
schimb , se află îna intea noastr ă, neat inse , zeci de teme din care
c i neaştii noştr i trebuie să şi facă un t itlu de ono are , abor -
dîndu le : un film închinat luptelor proletare din an ii 20 , un
O tem ă prea pu ţin a bo r datl : t lneretea -~(run· d riscurile lupte i (cad r u d in Car-
film al Griviţei Roşii , un f ilm al lupte i pet rol i şt i lor , alte noi
tierul veseliei)
şi mai elocvente realizări cinematografice despre lupta pentru
eliberarea ţării , atîtea ş i atitea teme de o bogăţ i e de necuprins,
cu conflicte cu adevărat cruciale , demne de talentele celor
mai exigenţi artişti, Inspirate d in perioada consolidării puterii
populare , sau din opera de desăvîrş i re a construqiei socialiste
în anii pe care-i trăim .
Mihnea Gheorghiu vorbea într- un articol recent despre planul
realizăriiunei epope i cinematografice naţ i onale care să aducă MIHAI IACOB
~~me~;~~e 7:~eanr~~iae::n:;~ieînd~nreî;et::.afna ~~;~ii~e:c,P;i~o;~~~!
plan cu adevărat inspirator nu lipsesc , ci se cer cuprinse cit
mai larg even imentele ş i etapele hotă ri toare ale ult imilor 45
de ani.
Prezente
Succesul înreg istrat de une le din f ilmele c itate mal sus
atestă interesul publicului pent r u o astfel de temat i că majoră ,
precum ş i măiestr i a artistică cu care unele pelicule am intite au
in memoria
fost realizate . O serie de inte r preţi de valoare , ca Ştefan Ciobo-
tăraşu , Colea R ă utu , Sandu St icl.ru , Toma Car ag iu, Ir ina
Petrescu , Antoaneta Glodeanu , Iur ie Dar ie , Gheor ghe Din i că
spectatorilor
au dat cons i stenţă art i stică unor roluri din Lupeni 29, Setea ,
Cînd primăvara e fierbinte , Străz ile au am intiri , Cartierul Dor
Nu intîmplător filmele cel mai des evocate în studiile de
~~~~~~e;i,lo~u ~~n:f1~ lap~~r!~e p:~~=s~!-~~· Je:ueş~~td J:a~7.fă~:f:~ specialitate ş i, mult mai important, prezente în memoria me.
de actori, cit .ş i regizorii care au lu crat cu ei, r e alin.tori ai spectat or il or , si nt tocma i acele ope r e de artă care s- au
unor er o i autentici, găsesc d ar trebu i si se afle mai mult în leg at în mod o rga nic de mome ntele importante ale luptei şi
aten ţi a scenariştilor . pentru ca rodul creaţ i e i lor si fie mal cuceriril or po po rului nostru . Fragmen t e din aceste filme,
împ linit. secvenţe esenţi a le, s-au fixat în mem o ria şi poate în conşt i inţa
Momente le luptei revoluţionare a Part idului is1 păstrează spectatorilor, ca nişte co pe rte de carte care evocă f ilmul.
forţ a lor ed ificato are în amint irea celor care le-au tră1L Ele au Dacă in Răsună Valea, în ciu da un o r in complete realizări
intr at în l eg e n dă, unde poporul le perpetu e ază strălucirea eroici. tehnice ş i a unei povestir i cinematografi ce line ar e , suflul şantie ­
Dat or ia noast ră, a scenari,t il or, a r eg izoril or ş1 a tuturor cinei..Şt i­ rului se transm itea frust, ş i lozincile ln p ri ză d ir ectă dădeau un
lor este ca, pe măsu r a talen t ului fi e cărui a , să ofer im contem-
poran ilor ope r e , la î năl ţi mea e r o ice lo r fapt e şi a legendei .
fior de emoţ i e sil ii, ln Des~urarea const rueţl a dramaturgică
solidă aducea în faţa spectatorilor chipul re prezentativ al ţăra­
nului , viu, conv in gător , complex , ~ spun e complet. Pe parcurs,
eroii au CÎlti&at în umanitat e, filozofia lor a deven it mai densă
c
şi mai clară, ideile pentru care militau se expuneau ş i se recep-
ţi o nau mai direct. ln acel~i t im p, fi zio no mia se part iculariza,
prin dea carne. Mih ai din Valuri le Dunării re pre z in t ă o treaptă
ce r t ă în g aleria t ipologici a unor personaje care se reţin , şi
evol u ţi a lui sinu o asă devine integral credibili. Interesant este
ci în acest fil m, în care aeţiunu se d es făşo ară aproape in
întregime pe un şl ep , în t r-un cerc inchis, ecoul lum ii din -
afară , ţăcăn i tul mitrali er e lor r ăsuni nu numai în urech ile
ci şi în sufletul persona je lor. Valuri le Du năr i o o fe r e a un punct
de vedere nou . Ansamblul fenomen ului er a r efl ectat î n evolu-
ţ i a unor caractere, iar i nvest i gaţ i a art ist i că nu mergea în l ă rg i­
mea fenomenulu i, ci în adincimea lu i.
Dacă în Valu ri le se picta urmăr i nd detal iul , în Setea fresca
soci ală se realizează î n pete de culoare care , alăturate , dau o
puternică senzaţie de forţă, de vigoare. Setea poate fi socotit
ca momentul apariţiei scenelor de mase în filmele noastre. Am
reţinut şi îmi amintesc cu o mare senzaţie de prospeţime
momentul sosirii moţilor, prăvălirea acelor munţi pe picioa-
re spre sat , descris cu forţă şi cu un fel de simţ al masivităţii
deosebit, moment care, repet, păstrează încă, la o simpli evo-
care, întreaga lui încărcătură emoţională. Tot în Setea -
masa de oameni care , deven i tă personaj, respira unison, urmă ­
rind cu înfrigurare, cu chipuri interesant diferenţiate şi în
acel~l t imp egal tensionate , acţiunea lui Ardeleanu în momen -
tul : „Cel de vei săr i, primul vei muri ".
Abordind tema rezistenţe i, din Interior în afară , St răz ile au
a mint iri situează în centrul preocupărilor problema confrun-
tăr ii ps ihologice , interioare, intre doui personaje , confruntare

~nov~a;;;t: :~e~:~ s~:::~i:~1~:~a~~i~:u:1:~';~~~. fuu~~;;i~r~~

1 1 1

· vese liei, împletlrn unor destine indiv iduale cu lupta o r ganizată

oferă un peisaj pitoresc , în care luminozitat ea e r o ilor se contu -
rează cu ajutorul unor mijloace li psite de ostentaţi e „. O formăar ­
tistici interesantă, controversată, dar care nu t re buie n egată, o
oferă filmul Dum i ni c ă la ora 6. Moartea eroinei - acea dizol-
vare în obiecte - interpretarea remarca bilă a Irinei Petrescu,
creează un moment antologic , în car e forma c in ematografică
Confr untarea unor destine Ind ivi du ale şi împletirea lor cu lupta organ i zat ă a poporu - împlineşte foarte adecvat conţ i n utul.. . ln Proresu l alb, preocu -
lu i co mpun un tablou social viu ş i conv i ngăto r prin simplit ate (Cartierul veseliei). parea pentru r itm ş i o fo r mu l ă inuresantă de montaj cine-
matografic evocă evenime nte im portante, povestite şi anterior
de alte fil me , î ntr- un fel no u, dinamic, demonnrind că sub-
stanţa e ti că şi dramatică a acesto r momente este departe de a
se fi epuizat.

https://biblioteca-digitala.ro
 ln centrul tuturor acestor filme a stat nem i jlocit lupta
directă a partidului. Nu pot fi însă omise din aceasti scurtă
privire filmele istorice de mare anvergură, care pe lingă suflul
patriotic, completează Imaginea posibilităţilor tehnice de care
dispunem. Este impresionant în filmul Tudor momentul tre-
cerii Oltului , noaptea, cu făclii, sau adunarea de la Padef.
Tudor îmbini dramatismul momentelor cu acţiunea strlnsă,
viguros urmărită, palpitantă. ln sfirfit, Pădurea spînzuraţilor,
operă de maturitate şi Răscoala, cu galeria lui de caractere
pregnante fi o modalitate de expresie riguros ancorată în
conţinut . Im! permit să închei reamintind - cu referire la peisa-
jul filmului romSnese - un citat despre Rebreanu, în care se
spune ci paginile operelor sale sint ca nl,te picături transparen-
te , dar care. adunate , aduc vuietul şi tumultul mirii„ .
numi ,1 putere de convingere, fi această putere de convingere
este prezentă ln filmele noastre de ilegalitate, dacă nu de la
începutul pini la sfîr,itul unul film, cel puţin în momente, fi
acele momente devin esenţiale.
Momentul înălţării steagului din filmul Lupeni 29, de exem -
plu , îţi creează prin imagine, senzaţia de înălţime. Asociaţia
poate fi deci fi plastică. Acel moment te îndeamnă să- l crezi
,1 să- l consideri „moment cheie", moment culminant al fil -
mului. Este o demonstraţie de energie, de intransigenţă, de
forţă... Mai există, tot în Lupeni, un moment de înfruntare,
mal profund şi mai grav, poate mal puţin spectaculos: le,lrea
lui Varga ln stradă ,1 mersul lui, în plină interdiqle, pe străzile
Lupenilor. Exemplele sînt foarte multe. A, putea să mal citez
Interogatoriul din Străzile au amintiri, deosebit de convingător
şi emoţionant, atlt de emoţionant incit te obligă să participi
cu toată fiinţa, te angajează . ln Valuri le Dunării, momentul ln
care Mihai - Liviu Ciulei -înţelege, şi se .oferă si-•i rlfte viaţa,
pentru a-i da posibilitate Iul Toma să-• i îndeplinească misiunea.
Şi, în sfîrşit, pentru că îmi este cel mai aproape 'i mal proaspăt
ln memorie , momentul final din Duminică ia ora 6. l-1omen -
tul în care Radu îşi lnvlnge o pornire de panică aproape copilă­
rească , în faţa cursei ln care a căzut. Ceea ce mi se pare emo-
ţionant 'i adevărat ln acel moment este tocmai faptul că eroul
îşi lnvinge spaima sub ochii noştri, sub ochii noştri învaţă să
se stăpînească, ,1 de fapt se maturizează . ln secunda aceea
în care Radu se întoarce spre maflni, slăbiciunea lui de o clipă
a devenit putere. Imaginea necl·ară ne sugerează tot ce i se va
întîmpla. Va fi a tr~la oară închis, bătut, schingiuit fi pentru a
treia oară nu va vorbi.„
Ţin la aceşti eroi fi la experienţa lor ,1 ml se pare - s-ar
putea să flu subiectivi - ci, aşa cum slnt, fac fi ei parte din
acele variate fi multe faţete din care se compune marea figură
a comunistului romln.

GHEORGHE DINICĂ

Eroismul se descoperă
Jdii le de
memoria
Duminică la ora 6 evocă evenimente importante povestite fi anterior de alte fil-
me, într-un fel nou, dinamic, demonstrînd ci substanţa etid fi dramat ici a acestor
in actiunel
:are s-au momente este departe de a se fi epuizat.
luptei şi
e filme, Eu n-am avut ocazia să lupt în Ilegalitate, n-am avu t
onştii nţa deci nici un fel de experienţă de viaţă în sensul ăsta. ln -
I Ui. spre eroii mei am pornit de la ceea ce ştiam despre ilega-
rea l i zări lişti din auzite , din citite, din cultura mea politică. Am plecat
ii şanti e · IRINA PETRESCU de la convingerea că el au fost cei mai înaintaţi oameni ai
id eau un epocii lor, că au trăit, au existat cu adevărat, au fost oameni,
1 atur gică şi oameni de cea mai bună calitate. Oameni care au iubit şi

Diversitate şi fartă
• al ţăra­ au suferit ...
parcurs, Istoria luptei comuniste la noi ne descoperă tipuri atit de
1ai densă interesante, de variate, caractere puternice, deosebite. Eu
;e recep- mi i-am reprezentat ca pe nişte poeţi - luptători lucizi şi
cu lariza, fermi, cu un orizont de gîndlre şi simţire neo.bi,nulte, cu simţul
tre aptă frumotului, animaţi de dorinţa de a schimba fi înfrumuseţa
reţin, şi
De la bun început trebuie să spun că, spre deosebire de vieţile oamenilor. Nu cred însă că un asemenea tip de erou
ant este teatru, cinematografia noastră a fost mult mal generoasă poate fi privit dinafar"ă, realizat în date exterioare, din citeva
faţă de tematica luptei ilegale. Spun asta ca fenomen
'Oape in fraze pe care le rostefte. Dacă limităm un asemenea erou la
ii din -
general . ln ceea ce mă priveşte , din filmele ln care am jucat, citeva replici, ii văduvim de toată com-
ure chile majoritatea sint filme de ilegalitate. Adunate toate la un loc ,
incepînd cu Valurile Dunăr ii şi sfirşind cu Dum inică la ora 6, plexitatea personalităţii sale . Devine cu
1n pun ct mult mal puţin decît a fost în realitate.
B evolu-
eroinele mele demonstrează un fel de evoluţie d inspre luarea
de cunoftinţi înspre participarea directă. Dinspre pasivitate , ln ceea ce mă priveşte, n-am avut prea
i n lă rgi - multe ocazii , e drept, pentru că am jucat
înspre luare de poziţie . De la pasivitatea inspălmintată a
Anei din Valuri le Dunări i, la încercarea -timldl de a înţelege a în puţine filme închinate ilegalităţii, dar
ra fresca
t , dau o
Soniei din Străinul şi de acolo la adeziunea totali, la poziţia am încercat să mă apropii de eroii mei
socotit activi a Ancii din Dum inică la ora 6. Ceea ce ml se pare că prin lnţeleiere, şi într- un fel, prin afec-
le une,te, le lnrude,te, este faptul ci toate sacrifici ceva pre- ţiunea mea pentru ei şi pentru idealurile
tre..Am
ţios din existenţa lor şi dimensiunea sacrificiului este direct lor. Atita doar că e dificil să nu acţio­
ime
... cioa- proporţionali cu gradul de angrenare în luptă . Ana cea pasivă nezi, si-ţl joci un erou prin excelenţă
. î tiţii
şi neftiutoare din Valuri le Dunării îşi pierde bărbatul. Son ia activ , numai din replici, din vorbe. ln
evo-
din Străinul - unica posibilitate de realizare afectivă . Anca din Străinul, eroul meu apare la urmă,
Duminică la ora 6 ifi pierde viaţa. Desigur ci dintre toate ,
~~ - aceasta din urmă ml se pare mai lnteresanti fi emoţionantă ,
parcă anume ca si tragă concluziile fil -
rm ii- mului. ln Comoara din Vadul Vechi,
te ~i în
cu atit mal mult cu cit , angrenindu-se în această luptă ! ea şt i e
cu ce poate plăti. am un episod în care ţin discursuri.„
omen- Rolul comunistului, ml se pare mie,
ln Valur i le Dunăr ii m-a impresionat Inteligenţa, maturitatea
'i prudenţa lui Toma - Lazăr Vrabie. ln Lupeni 29 , căldura este si acţioneze, nu numai să ţină dis-
·ăz il e
au
fi umanitatea lui Varga - Ştefan Ciobotirqu. Eroismul ado- cursuri. Cred că grefeala începe chiar
:onfr un · de la scenariu fi poate fi de la ideea de
frun tare lescent, puţ i n stingaci fi teribilist al lui Andrei - Ştefan Ior-
dache din Străinul . Spiritul organizator şi profund con,tlent, a face din toate filmele noastre despre
!rnic, se ilecalitate , filme-epopee. Cred că se
'.arti erul pe care îl imprimă Gheorghe Dinică eroilor săi. Eroismul Inte-
riorizat al lui Radu - Dan Nuţu - din Dum inică la ora 6. simte nevoia unor filme cu eroi, eroi
gani zată cu personalitatţ bine conturată, bine
! contu- De fapt acea Interiorizare este comună celor trei comunifti din
film fi le Impune un fel lapidar de a se manifesta, care poate dezvoltată, proiectată pe fundalul unei
ormăar­
să treacă drept uscăciune sau răceală, dar nu e decît o mare epoci de frămintărl, cum a fost aceea a
egată, o
•a dizol- gravitate ,1 seriozitate. Sint puţin înrudiţi cu eroii lui Gheorghe luptei ln ilegalitate. Ceea ce reproşez
Dlnică. Slnt eroi care completează galeria personajelor Inter- rolurilor interpretate de mine - mai
etrescu,
pretate de Ştefan Ciobotăraşu sau Colea Răutu . Ceea ce mi se puţin celui din Procesul alb-este toc-
ograflcă
pare realizat şi preţios în peisajul filmului nostru de Ilegali- mai lipsa de acţiune. Eroii adevăraţi
preocu -
aj cine- tate , este tocmai această prezentare diversă, de individualităţi „Am încercat si mă apropii de sint vii, au frămlntările lor , poez ia lor,
anterior angajate, care răspund, fiecare conform sensibilităţii sale, posi - eroii mei prin înţelegere şi prin generozitatea şi frumuseţea lor. Sînt
că sub-
bilităţii de a se dărui sau de a-l face pe alţii să vină alături, afecţiunea mea pentru el ,1 pentru antrenaţi în conflicte adevărate de
rte de a într-un cuvînt cu datele lui umane . Mi se pare valoroasă în idealurile lor" ln (Procesu l alb~ viaţ ă, se manifestă puternic, în plină
aceşti eroi prezenţa unor date umane care te fac - ca spec- acţiune. Să ne lăsăm eroii să fle eroi,
tator - ~ă mergi alături de el, să-i urmezi . Asta se poate ,1 nu spectatori al propriilor lor fapte!

5
https://biblioteca-digitala.ro
 a 45-a
aniversare
a partidului

I
Editiile săptăminale
ale Âctualitătii în
imagini, zecile de fil- film cu o ritmică interioară capt ivantă, Construim
reuşea să cuprindă în noua geografie a ţării

me documentare rea- compusă pe verticală un ritm de munci unitar,

al ţării, al nostru, al tuturor.
lizate anual, ca şi pro-
ducţiile de alte ge-
nuri ale studioului
„Alexandru Sa hi a",
Virgil CALOTESCU
scriu cronica v ie a
epocii noastre. MĂ RTURIA IMAGINII
Imprimate pe ·peli-
Evoluţia documentaru lui românesc din ul- Propriu filmelor noastre este tocmai su rprin-
culă, chipurile şi efor- timele decenii a urmat însăşi dezvoltarea cons- derea adeziunii sincere a oamenilor la efortu]
trucţiei ocialiste, amp lifi carea şi diversifi carea constructiv iniţiat de partid şi sentimentul de
turile constructorilor ei, oaliadind ecourile tot mai profunde şi mai demnitate şi încredere cu care ei fntîmpină vi-
largi pe care chemările Partidului ComQnist itorul. Reportaj de la „Steagul Roşu" (1957) de
socialismului, din e- Român le-au avut în mintea şi inima poporului . Alexandru Strbu, Cetăţi ale industriei socialiste
(1960) de Alexandru Boiangiu, Bicaz cota 503
conomie şi cultu ră , · crisoarea lui Ion Marin către ,,Scinteia",
film realizat în 1949 de Victor Iliu, în colabo- (1962) de Mirel Ilieşiu , 4.000 de trep te spre cer (1964)
rare cu operatorul Ovidiu Gologan, este inlr-un şi Spre cer (1965) de Titus Mesaroş sînt cîteva
crimpeiele cele mai fel „părintele" ·documentarului nostru; el pre- titluri care jalon ează nu num ai o preocupare
figura citeva dia trăsăturile ca racteristi ce ale tematică stăruitoare, dar şi certe cîşt iguri de
diverse din v i aţ a producţiei studioului „Alexandru Sahia". Era
un film cu un co nţinut agitatoric pronunţat ,
contemporanilor noş - redind însă, ln intimitatea lor, gindurile unui
. • ţăran care se decide să intre în cooperativa a-
tri, se t ransm1t ge- gri co lă. iărturia aceasta autentică, d evenită

neraţiilor viitoare cu cunoscută graţie mijloacelor artei documenta-

rului , a putut să adauge o contribuţie în plus
la munca de convingare dedicată transformării
elocvenţa unui leto- socialiste a satu lui. Filmînd, zece ani mai tlr-
ziu , în aceeaşi localitate, la Pechea, pentru do-
piseţ în imagini. cumentarul Ultima generaţie de săraci, mi-am
dat seama de valoarea documentarului cinema-
tografic, de putinţa pe care filmul o are de a
măsura exact distanţele istorice. La trei ani
după filmul lui Victor Iliu, Ion Bostan reali-
zase primul documentar închinat unei coopera-
tive de producţie, Calea belşugului - o mono-
grafie despre noua viaţă a ţăranilor din Călă­
raşii Vechi .
Cum e şi firesc, atenţia principală a realiza-
torilor şi operatorilor studioului „AJ. Sabia" a
fost îndreptată spre viaţa şantierelor şi a uzi-
nelor, ilustrînd opera de industrializare socia-
listă. a ţării . Ceferiştii, turnat in 1954 de Ga-
briel Barta, înfăţişa, cu multă autenticitate,
figura unui singur ceferist, dar vorbea prin el
despre un întreg detaşament al muncitorimii
şi filmul îşi păstrează şi astăzi valoarea şi eloc-
venţa, ca o expresie a înaltului devotament cu
care clasa muncitoare s-a dedicat din primii ani
operei eroice de construcţie socialistă.

https://biblioteca-digitala.ro
 ordin artistic şi profesional, tn însuşirea lim-
bajului specific al genului şi valorificarea mul-
tiplelor sale posibilităţi. Stnt însă titluri care
nu pretind să compună un palmares sau să în-
cheie un clasament, fiindcă multe alte filme
şi-au adus în acest sens contribuţia. Aş mai cita
Conremporanul meu (1960) de Pavel Constan-
tinescu, cu o secvenţă antologică obţinută din
filmarea pe viu a unei întreceri de !naltă virtu-
ozitate Intre doi strungari, Ritm şi conslrucJie
{1964) de Eric Nussbaum care, lnfăţişlnd im-
presionanta desfăşurare a construcţiilor , reuşea
să surprindă ln noua geografie a ţării, compusă
pe verticale, un ritm unitar de muncă, filmul
însuşi avînd. o ritmică interioară captivantă .
Filmul satiric Casa noastră ca o floare (1963)
de Alexandru Boiangiu şi reportajul Inginerii
uzinei, realizat in acelaşi an de Alexandru Sîr-
bu, utilizau ingenios tehnica filmărilor directe,
„prin surprindere", inaugurînd o serie de anchete
sociale care au sporit gradul de autenticitate al
filmelor, noastre şi ne-au lărgit cîmpul de ob-
servaţie . Lista ar putea fi completată, amin-
tind filmele Trotuşul şi oamenii (1964) de Gheor-
ghe Horvath, Pretutindeni muncesc oameni
(1964) de Jean Petrovici sau recentul Naviga-
tori care dispar de I. Moscu .
In multe momente de seamă ale istoriei noas-
tre prezente, documentarul s-a manifestat ca o
prezenţă ideologică de eficienţă imediată, cum
s-a lntlmplat cu cele 16 filme realizate în
1961, în ajutorul cooperativizării totale a agri-
culturii dintre care s-au distins prin calitatea
lor deosebită Puterea plinii de Alexandru Bo-
iangiu şi Pe drumurile Crişanei de Slavornir
Popovici.
Asigurind ln viitorul apropiat o creştere con-
siderabilă a volumului produ c ţiei şi a număru­
lui anual de filme, ceea ce va permite o nouă
extindere a tematicii şi a genurilor abordate, •.. Un pas început acum doi ani cu filmul 4000
documentariştii studioului nostru !şi vor marca de trepte spre cer.
o dată în plus prezenţlj. în actualitate aducln-
du-şi contribuţia la vasta operă de d esăvlr­
şire a socialismului.

Spre cer, un cîştig cert de ordin artistic şi profe-

sional, un nou pas spre însuşirea limbajului specific
documentarului . . •

111
mpr in·
efortul
de
~ tu l
ină vi-
57) de.
cialiste
•ta 503
r(1964)
Sonda. unul din personjele filmului documentar
cîteva
romînesc,

Olteni i d in Olteni a, unul dintre filmele -reportaj

care urmăreşte evenimentele pe viu izbutind
să le oglindească în profunzime şi să le desluşească
sensurile.

https://biblioteca-digitala.ro
 STUDIOUL
BUCUREŞTI
PREZINTA LA CEL
DE-AL XX-iea FESTIVAL
- +-
l
l

DE LA CANNES

Rebreanu si• filmul

nainte de a viziona Rlfscoala, mă gî ndeam î ngri-
t jorat că Pddurea sp tnzuraţilor at insese o astfel
de culme a realizări lor în cinematograf ia noastră ,
î n nas, cu hohote tn cascade. Se poate, într-adevăr ,
ceva ma i r id icol declt p retenţ i a nesăbu i tă a ţăra­
ni lor , la p ămlntul dat numa i să- l muncească?
Operă (Miron luga, marele proprietar ireducti -
b i I), Ion Besoiu (tînărul Grigore fuga, demofi I),
George Aure lian (prefectul conservator, a lt ire-
lncît nici nu ar putea fi vorba de repetarea une i Nad ina - aşa o c h eamă pe soţ i a t înăru l u i luga, ductib i l), Constantin Codrescu (prefectul liberal,
astfel de „performanţe". Sî nt înfăptuiri artist ice st ă pină a moş i e i Babaroaga - este o feme ie fără zbir din slăbiciune), Sandu Sticlaru (şeful de post),
care „plafonează" posibilităţile, mai ales într-un in i mă, numa i s im ur i, o cochetă ş i o s e n z u a lă . Emil Botta, artist emerit (în rolul nebunului) şi
interval atît de scurt . Pe măsură însă ce f ilmu l De la pr ima apariţi e a eo, ~m bo li că, pe vîrful u ne i ce i lalţi fără excepţie . Atmosfera covîrşitoare a
se desfăşura şi mă simţeam mereu ma i prins, scăr i , ca să-l re fu ze într-o cr i z ă cvas i -ist er ic ă de dramei colective nu se expl i că numai prin nimerita
încolţea şi speranţa în miracolul rea li z ării une i rîs pe Petre , p ă la sancţi onar e a mîn dr ie i e i - distribuţie, din care aş sublin ia impozanta pre-
biruinţe de primul ord in. Efectul f inal a fost co- pe ctm p , goa l ă s ub greutatea ace l u i aş i, care o si - zenţă verticală a lui Nicolae Secăreanu, foarte
vîrşitor . Intervenea acum o altă dif icul tate , dar l ui eşte la capăt ul une i fugi dra mat ice, nu fără grăitoare chiar în tăcere, în contrast cu vibratilul
aceasta, din fericire, de ordin pur sub iectiv, pr i- a obţine de la „vict ima" lu i gestul de recunoştinţă arendaş, de la Dinu Păturică încoace (cu excepţia
vindu-l pe fiecare spectator în parte , ş i anume al p l ăcer ii î mpărtăş i te . lui Iancu Urmatecu al lui Ion Marin Sadoveanu din
aceea a nevoii de reculegere , pentru punerea în Ca s im p lu amator, aş s pu ne că toţi interpreţii „Sfîrşit de veac în Bucureşti").
ordine a impresiilor şi ver i f i cărilor cit ma i str icte . s-au achi tat strălucit: llarion Ciobanu (ţăranul Aştept să citesc cronici cinematografice auto-
Rezultatul este cit se poate de favorab i l pentru Petre). icolae Se cărea nu , emeritul artist de rizate, care să-mi explice secretul marelui succes
producţia studioului „ Bucureşti" : avem de-a face
cu un film de o mare forţă expresivă, cu o înaltă
realizare artistică . Regia a păşit cu dreptul de la
primele secvenţe, de la „punerea tn temă" a pri-
vitorilor, prin acea plimbare cu trăsura, de la gară
spre conac, a t1nărului Grigore fuga, dimpreună
cu viitorul prefect, avocatul Baloneanu, inv itatul
său la v1nătoare. Trăsura străbate un drum care
pare nesfîrşit, pe întinderi şese ca nişte bărăgane,
parcă dilatate nemăsurat, pe spaţiul ecranului
lat. Clmpie, c!t vezi cu ochii, şi toată a boierilor,
iar „ra isonneur"-ul, simpaticul fiu al marelui pro-
prietar Miron luga, anunţă cu obiectivitate marea
problemă a momentului : suferinţa după pămînt
a celor ce-l munceau. Iar pe capră, vizitiul , un
ţăran ca oricare altul, pe nume Petre, stă mocnit,
tnchiztnd în privire acea preocupare permanentă
a semenilor săi de pretutindeni, munciţi fără
îndurare şi nerăsplătiţi.
Dacă ar fi să articulez o mică obiecţie cu privire
la veracitatea lucruri lor, aş spune că regizorul, în
toate cit se poate de cumpănit, a exagerat somp-
tuozitatea de mobilier de la Amara. !m i amintesc
că am călcat ş i eu printr-o astfel de „ vilă" boie-
rească, dinainte de întîiul război mondial, la · o
moşie de citeva mii de hectare, aparţinînd unuia
din cei zece-doisprezece mari latifundiari din mica
Românie de atunci. Era confort, dar nu era lux;
însuşi confortul lăsa de dorit, faţă de ce l de la
oraş; „boierii" nu erau atît de filotimi, ca să-şi
facă din fiecare conac de la ţară , cite un palat .
Desigur, regizorul a avut nevoie de un efect psi-
hologic bine studiat, în acea sfială cu care calcă
Petre în casa stăpînilor săi, ca să-ş i ia inima în
dinţi şi să le ceară un peticel de pămînt, ca să se
poată însura cu aleasa inimii lui, al cărui tată nu ar
fi dat-o unui „golan" . Felul cum reacţionează Petre
cind dă cu ochii peste un tablou lnfăţişînd în mod
realist un nud feminin, este a doua secvenţă reu- „Prezenţa verticali a Iul N icolae Secl rean u , foarte grlito are chiar în
şită din exp.ediţia sa nenorocos soldată, în hohotele
de rîs ale celei solicitate. E un rîs de natură ner-
voasă, judecînd după durata şi registrul său . In-
tre stăplni şi robi, aşadar, nici o aderenţă . Cînd llarlon Ciobanu, î nchlzlnd în p rivire acea p reocu pare permanentl a seme-
nu li se răspunde acestora cu sudalme, li se rîde nilo r sll, mu n ciţi fi r i Indurare ,1
n e r lsp llt lţl

https://biblioteca-digitala.ro
 -4-
1
J

I
I
Un _ nou documentar:
al regiei lui Mircea Mureşan . Eu unul mă mulţu­
mesc să-l constat numai şi mă bucu r de el ca spec-
tator şi amator, ahotnic de producer i autohtone
reuşite . Rdscoolo mi se pare un fi Im excelentisim.

TRESTIA
Totul converge către catastrofă , pînă şi hora tn
ritm îndrăcit, la care joacă apăsat oameni de toate
vîrstele, ca în ajun de sfîrşit al lumi i. Am reţinut
strigătura :

„ Foaie verde mdtrdgund,

ireducti - Horo asto nu- l de-o bund!"
demofi I),
Urmează hora sinistră a focurilor de la con~ce
-, alt ire-
1 liberal, ş i mai ales aceea a sălbat ici lor represiuni. Sol -
de post), daţi i !şi fac datoria, călc!ndu -şi pe i~imă. Unul din "1 n fi Imele anterioare (4000 de trepte o mare de gheaţă. Risipiţi pe oglinda el
nului) şi ei apoi se descalţă, se întinde la pămtnt, şi cu un spre cer, Spre cer), Titus Mesarof Infinită, lfpslţl de reperul cert al contactu-
deget de la picior, apăsat pe trăgaci, tşi descarcă înfăţişa oameni I pe verticale, urcind spre
1 itoare a
puşca Tn piept. Această scenă ·de efect melopra-
lui cu pămintul, cu muntele, oamenii por-
ni merita
mat ic m-a lăsat nedumerit . Era nevoie de acest înălţlml pe trepte de piatră, de lemn, de oesc în exod. spre necunoscut, conduşi doar
anta pre- beton, de fler, o dată cu barajul Hidrocen-
gest simbol ic ca să simţim că armata nu putea fi de soarele pe care ceaţa rece a dimineţii
' foarte
sufleteşte decît alături de popor 1 Ca să sfîrşesc tralei de pe Argeş. Noul film e construit ii învăluie, indepărtindu-r, făcindu-1 confuz
vi brati lul
1 excepţi a
mi s-a părut puţin cam lungă, scena tn care fratele pe orizontale: regizoru I „aş azl" soarele la
mai mic al lui Petre li caută pe ctmpul aşternut cu sau acoperindu-l în răstimpuri.
eanu din orizont şi „ fixează" intre oamen i sl soare Sintem în Delta Dunării, Iarna, cind
morţi. Sau mă tnşel, căutlnd pete Tn soare 1
fi ce auto- oamenii din satele de pe grinduri pleacă,
Şerben CIOCULESCU în fiecare dimineaţă, la zeci de kilometri
lui succes
d i stanţă, spre locurile unde. se recoltează
stuful.
Făcind „fi Im de şantier", Titus Mesaroş
descoperă în peisaj metafora şi -şi elaborea-
ză peliculele dl n materialul poetic oferit
nemijlocit obiectivului de realitatea însăşi.
Ca şi în filmele anterioare, el renunţi cu
totul la c;omentarlu. Îl sint de ajuns Imagi-
nea fotografici - atit de elocvent susţinută
şi de data aceasta de Willy Goldgraber -
şi muzica aleasă acum dintr-o Cantată de
Carl Orff. Sunetele celelalte, zgomotele
ambianţei - atit de Intens valorificată in
filmele hidrocentralei - au dispărut cu
totul. În Imperiul acesta de gheaţă, cons-
struit din reflexe simetrice care lunecă
uniform, rectiliniu - sunete nu există.
Totul ar plrea Ireal, dacă oamenii, chipurile,
îmbrăcămintea şi gestica lor n-ar fi de o
Izbitoare autenticitate, dacă n-am observa
cit de mult seamănă eroi I cu pescarii Deltei,
şi dacă n-am băga de seamă el bizarele sănii
înzestrate cu pînze sint lotcile care coboară
primăvara în apa densă a Deltei, atunci
cind gheaţa se topeşte, Iar peisaju I se trans-
figurează şi îşi recapătă haina materială,
fluidă, multicoloră .
Imaginea şi muzica evoluează într-un
paralelism de nuanţe, punctînd perpetua
lunecare a oameni lor pe gheaţă spre orizont,
cu sugestii grave, dramatice, cu delicate
tente lirice sau umoristice şi descoperind
la capitul drumului complicatul dar lu-
minosul laborator al fabrlcll de celuloză.
Vei. S. DELEAHU

9
https://biblioteca-digitala.ro
Sentimentul de
frici ln faţa con -
secinţelor a dis-
plrut cu totu I.
llCl'l-blO-llllOIUllB
Dupl 1tudllle liceale floute
I• Sibiu, unde a activat ulte-
rior ca aetor la teatrul din lo-
eautate, Mircea Muretan a
urmat lleeţla de rerle-llhn
a Inatltutulnl de arU teatrali
tl elnematorraflel ,,J.L. Ca-
~~:•1;;6f~i Bi'e°:f~fll, Intre
1n 1968 eate aalltentnl lnl
Victor llln la fllmnl MOARA
CU NOROC, presentat la
Featlvalnl de la CannOI ln
1967.
Scurt-metraJnl TOAMNA
SE NUMĂRĂ ••• , tnrnat ln
1980 dupl o 1ehlţl umorlstlei
de SOio Andra1, l1111trlnd un
epl1od 41n 'l'laţa eontemporani
a ţlran1lor eooperatorl, repre-
slnl! 1:m!!li.~~~i~Aj~~
TA DE VINĂ, dupi un 1eena-
rlu de Petre Siloudeanu fi
J!ranellO MunHanu, Inspirat
din 'l'laţa tluerelulul de pe
şantiere.
RĂSCOALA, hrmlnat ID
:::~"~r~':..'v~~al"111r:·~
lui Ll'l'lu Rebreanu, eu un
1cenar1u temnat de Petre
::l:::1~""N1!u~!:~a ope-
10
Autorul filmului Rdscoala s-a născut
la Sibiu şi şi-a
petrecut o parte a
copilăriei la Răşinari.satul lui Goga,
unde li locuiau bunicii.
- E un sat mare de munte, cu case
ţărăneşti specifice, un sat românesc
compact, care şi-a · păstrat intacte
obiceiuri le şi structura. Majoritatea
locuitorilor erau fieciobani, fie tă­
ietori de lemne tn pădure. Părinţii
mei au plecat însă de tineri din sat şi
s-au calificat muncitori la Sibiu. Aici
am urmat liceul şi - paralel, !n
timpul claselor a VI-a, a VIII-a de li-
ceu - un Conservator de teatru
condus de un actor român de limbă
germană, venit de la Burgtheater din
Viena. Apoi am jucat teatru doi
ani. Am făcut şi asistenţă de regie,
!n 19'19, la un spectacol cu O scrisoa-
re plerdutll.
C!teva tablouri din camera unde
discut.Im !mi atrag atenţia, prin ca-
https://biblioteca-digitala.ro
•Scurt mo-
ment autobio-
grafic
•Două vari-
ante ale filmu-
lui RĂSCOA·
LA
• Refuzul ar-
tificlulul
• Permanen-
ţe spirituale
ale poporului
roman
racterul lor oarecum tradiţional:
peisaje executate reali st, delimitînd
clar pămlntul, soarele .. .
....,.. Am avut oarecare api icaţie pen-
tru desen, dar niciodată nu m-a
pasionat arta plastică cu adevărat.
Prietenii care n-au tablouri şi nici
relaţii cu pictor ii iau de la mine ta-
blouri ca să-ş i umple casa.
- Cum vi place Rlls-
I coala dupi ce aţi rea-
lint-o?
- Am avut două variante pentru
acest film . Prima mea intenţie, una
dintre versiuni, era să exprim senti-
mentele generaţiei de azi - care-şi
aminteşte drama ţăranilor de acum
60 de ani - nu sub forma unei po-
vestiri propriu-zise (fiindcă nu sînt,
ca să zic aşa, „un epic"). Poate aş fi
recurs la materialul poetic al lui
Arghezi şi aş fi evocat nişte stări de
Dialog p
cu
MIRCEA
fapt, nişte senzaţii care nouă ne s!nt
azi complet străine: senzaţia foamei,
foamea cronică îndurată de sute de
ani. Apoi reflexul acestei senzaţii -
dorinţa de a avea pămtnt , intuiţia
ţăranului că av!nd păm!nt ar putea
să-şi potolească foamea. Ar fi urmat
înverşunarea, ura ţăranilor împotriva
celor care nu le dau pămtnt, o ură
care nu izvora tnsă dintr-o gîndire
lucidă şi superioară, fiindcă senti-
mentul acesta de minie, de înverşu­
hare !mpotriva boierilor şi a domni-
lor, coexista în sufletele oamenilor
cu cel de supunere şi chiar de recu-
noştinţă faţă de stăptnul care „îi dă
să măntnce". Starea următoare este
apariţia unui semnal de răzvrătire.
Rllscoola, născută din dorinţa de
răzvrăti re care mocnea latent, s-a
extins ca un foc dus de v!nt . O comu-
nicare directă, organizată, între ţă­
ranii din diferite regiuni n-a existat.
 era menită, după credinţa mea, să
dea filmului o puternică notă de
originalitate: reducerea întregii na-
raţiuni la povestea de dragoste dintre
ţăranul Petre şi Nadina. Doi oameni
care, deşi provin din clase diferite,
fac însă o altă imagine dectt cei care
au trăit evenimentul. El e deja is-
torie. Or, filmul poate fi instrumen-
tul chemat să evoce evenimentele,
să le rememoreze în aşa fel Incit să
resensibilizeze conştiinţele şi sufle-
coala mi s-a părut că descopăr con-
tinuitatea acestor caracteristici, ln-
tr-un moment paroxistic, i lustrînd
procesul specific prin câre poporul
nostru s-a impus pe orbita mişcărilor
revoluţionare ale secolului. Eroii din

s-au născut goi, ca toţi ceilalţi oameni
şi au aceleaşi drepturi Tn faţa naturii
umane. Bărbatul nu poate însă să
-
tele oameni lor de azi, reconstituind R6scoala sînt nişte răzvrătiţi, dar nu
imaginea şi redind spiritul autentic tm potriva naturii. Aderenţa lor la
al faptelor. ceea ce e natural, legătura cu pă­
mîntul de care sînt organic legaţi, ca
V-a preocupat pro-

aspire la femeia pe care o doreşte,
pentru că o forţă străină umanită­
ţii nu-i permite să o privească, să o
atingă, să o iubească. Am vrut ca tot
fi Imul să înfăţişeze dragostea lor în
condiţiile - determinante - ale
răscoalei ţărăneşti, ale aceleiaşi răs­
coale care e descrisă în cartea lui Re-
breanu. Aveam sentimentul că voi
face, alegînd această formulă, un fi Im
mare, un fi Im de interes universal,
I
prlu-xls o operă docu-
mentari, de reconsti-
tuire ca atare a unei
epoci l
- M-a preocupat ceea ce, Tn acest
subiect, este legat de permanenţele
spirituale ale poporului nostru şi de
perspectivele devenirii sale. După
părerea mea, specificul naţional nu
ţine numai de formă. Formula ... na-
ţională Tn formă" este incom'pletă,
şi simţul lucid al soartei omului, greu
încercată pe aceste meleaguri de-a
lungul multor secole de zbucium,
le-a creat o filozofie proprie, care
poate să semene uneori a resemnare,
dar care e în realitate refuzul de a
se crampona de ceea ce este nefiresc
şi trecător, refuzul speculaţiilor ten-
tante, dar false . Şi totodată o rară
vitalitate şi un nelntrecut curaj de a
înfrunta destinul potrivnic şi de a-şi
apăra, cu orice preţ, dreptatea. Am

cu un subiect şi cu un conţinut care fiindcă arta nu poate să nu dea expre- credinţa că, indiferent de tema lor ,

n-a mai fost abordat în aceste cir-
cumstanţe de alţi cineaşti şi care
să răspundă la întrebări de ordin
filozofic care nu -şi pierd niciodată
valabilitatea: egalitatea şi inegali-
tatea oameni lor, dreptul lor la dra-
goste, fericire ...
- ln filmul pe care
sie trăsături lor de fond care aparţin
unui popor, concepţiei sale specifice
asupra destinului u·man şi istoric.
Caracteristici le poporului român sînt
cele care purced de la Mioriţa şi
Baltagul şi pe care istoria le transfi-
gurează, cărora le atribuie noi valori
şi noi dezvoltări, fără a le anula în
ceea ce au ele fundamental. Tn R6s-
istorică sau contemporană, ţărăneas­
că sau orăşenească, orice fel de mani-
festare artistică, inclusiv cinemato-
grafică, trebuie să pornească de la
înţelegerea acestui mod propriu de a
fi al poporului nostru, pentru a avea
şanse maxime de izbîndă, pentru a
ne exprima pe noi înşine.
V•lerlan SAVA

I
l - aţi turnat, descope-
rim elemente din am-
bele formule, dar se Titus Mesarot
pare ci din cele două
variante ..• rea l i z a to r u l fi lmul ui Trestia de.spr e
- ... am făcut fi Imul după a treia.

DELTA CI NEMAT O&RAFICĂ

Am păstrat spiritul şi atmosfera ro-
manului, pe care l-am simţit a fi foar-
te pur ca stil, despuiat de artifici i.
Efectele de imagine şi de mişcare,
racursi uri le ş i alte violenţe căutate - Ce 11-a determinat
ale modului de exprimare nu sînt greu
de obţinut pentru cine ştie nu neapă­
I stl reluaţi o temtl tkstul
de .frec11ent4 ln filmul
nostru documentar?

post- rat foarte multă meserie. Am re-

fuzat artificiile şi încărcătura de lim-
baj, cu toate că ele sînt foarte tentan-
- S-au făcut !ntr-adevăr c!teva
filme documentare despre Deltă ,
iar Mirel Ilieşiu a filmat locă acum
te pentru un regizor t!năr . Mult mai

factum difici I este însă să exprimi aceleaşi

lucruri, cu aceeaşi forţă, dar cu o
totală limpezime a naraţiunii. Este
8 ani Delta iarna. Eu mi-am
conceput însă filmul ca pe o
diagramă geografică ilustr!nd un
drum istoric. Iarna, ctnd Delta
, ceea ce am observat la marii serii- Dunării lngheaţă, ţăranii din satele
tori clasici şi moderni - Tolstoi, d e pe grinduri merg zilnic ctte
Stendhal, Hemingway, care nu re- 20-30 de kilometri, plnă lalocul

:A curg la artifici ile frecvente în lite-

ratura unor tineri, la distilările de
imagini şi de forme . Bine!nţeles !nsă
că sti Iuri le pot să difere şi, recitind
romanul lui Kafka, după ce am
unde se recoltează stuful şi unde
tncepe bătălia pentru celuloză .
Drumul lor este drumul de la
patriarhal spre actualitate, de la
lotcile primitive folosite ca sănii,
ne slnt la uzina modernă cu tehnica cea
Şi chiar cînd R6scoala începuse, nu văzut Procesul lui Welles, nu-mi pot mai avansată. Nu totul s-a trans-
foamei,
;ute de intervenise încă o limpezire ideolo- închipui filmul, în altă manieră decît format lnsă brusc - viaţa mai
zaţii­ gică. De multe ori ţăranii, cum se vede aceea a regizorului american. păstrează aici obiceiuri şi date
şi din cartea lui Rebreanu, nu în- ancestrale, cu filiaţie străveche,
in tuiţia
drăzneau să atace conacul din satul - De ce v-aţi oprit scitică, într-o lume nouă, creată

I
putea nu printr-un proces lent, Io virtu-
lor. ci plecau întîi în satul vecin . la r omanul lui Rebrea-
i urr.iat tea evoluţiei generale a ştiinţei şi
Persista deci teama că Ii s-ar putea nu l Ce v-a determinat
potriva civilizaţiei, ci datorită marelui salt leit-motive, adecvate ideilor pe
„întîmpla ceva". În sfîrşit, starea ul - sli-1 ecranizaţi l
o ură pe care 1-a determinat revoluţia şi care imaginea tnsăşi ni le sugera,
timă : după ce revolta s-a declanşat,
glndire - Tn istoria fiecărui popor ex i stă construcţia socialistă . le-am remontat, le-am pus tn altă
ea a căpătat o asemenea desfăşurare,
i senti- momente tragice al căror ecou se perspectivă.

I -
înc!t sentimentul de frică în faţa con- - Se pare c4 muzica
w erşu­

domni-
neni lor
secinţelor a dispărut total. De aceea
răsculaţii au făcut ce-au făcut : ei
„ uitaseră" parcă să-şi procure hrană,
nu jefuiau ci distrugeau conacele,
acareturi le, dîndu-le foc, vrînd parcă
„îi dă
să desfiinţeze aceste simboluri ale
·e este
asupririi, să şteargă urmele lor de pe
păstrează decenii şi secole, mereu
vii în conştiinţa generaţii lor şi care
vor rămîne în continuare vii . Ecoul
evenimentelor nu are totuşi preg-
nanţa faptulu i real . De la răscoalele
descrise de Rebreanu - care au în-
I aleas4 a a11ut un rol
tk seamtl tn crearea fil-
mului.
- Am ales Cantata de Carl
Orff pentru solişti şi cor, cu acom-
paniament orchestral, pentru că ea
poartă pecetea bărbăţiei şi conţine
Imaginea s-a tn-
trecut pe sine ...
- Willy Goldgraber realizează,
într-adevăr, o imagine excepţională,
care redă lntreaga bogăţie de
nuanţe a peisajului alb şi gri, cu
tulburătoarele străluciri şi trans-

-
•r ătire. semnat pentru poporul nostru moar-
pămînt . parenţe ale gheţii şi cerului. Insăşi
iţa de tea în c!teva săptămln i a I I.OOO de ctteva melodii simple, inspirate
Care era a doua din clntecele profane ale evului ambianţa, gerul, vlntul - dacă

I
1t, s-a oameni (şi asta e o cifră oficială; cine
versiune în care voiaţi mediu şi valorificate !ntr-un ritm deschideai paltonul erai purtat ca
co mu- ştie cîţi or fi murit în realitate I) -
să vi realinţi filmul l viu, ceea ce mi-a oferit posibilitatea. o barcă pe patine spre mare - nu
tre ţă­ au trecut numai 60 de ani. Cei care ci- unei sinteze de vechi şi nou, pe un ne-a lăsat să facem un film dul-
!xistat. - A doua variantă era inspirată tesc astăzi o carte sau ascultă o lec- fundal de o deosebită prospeţime. ceag şi ne-a obligat la efortul
mai atent din Rebreanu, dar ea ţie despre răscoalele din 1907 îşi Evident, am extras din partitură ieşirii din comun.

11
https://biblioteca-digitala.ro
Un scurt In-
stantaneu din t•
b
dlalo1ul hal-
ducllor cu ar- li
nluţll.

~
d

"
CI
ie
~
rl

ZI

HAIDUCII
f1

gl

Cronica
HAIDUCII, o producţie a Studiou lui cinematografic
F i Imul Haiducii e o lecţie învă­ zatori lor să adapteze cu talent for-
Bucurefti. ţată. mula în condiţii le specificului nostru. p
Ani de zi le am făcut o eroare, Deci: au fost aleşi ca eroi hai ducii. I
a. 9 1a : Dl nu Cocea. aceea de a judeca cu excesivă as· adică acele personaje care căutau,

Scenariul: Eugen Barbu, Nicolae Mihail, Mihai
Oprlf.
lma9lnea: George Voicu.
Mu:i:lca: Mircea Istrate.
Decorarl: Nicolae Teodoru, Fli Ip Dumltrlu.
lnterpreteasă: Ion Besolu, Marga Barbu, Amza
Pellea, Elisabeta jar, Toma Caraglu, Fory Etterle,
Alexandru Glugaru, Ion Flntefteanu, Florin Sclrll-
tescu, Mircea Stntlmbreanu, Constantin Gurlţl, Elena
Buhocl, Marin Moraru.
Un expresiv portret al Iul Amu Pellea în rolul lui Slrbu.
prime (indignare, iron ie) filmele de prin existenţa lor neconformistă,
aventuri - istorice, cum ar fi Par-
daillan, Cartouche şi toată $Uita.
Nu o eroare tn raport cu criterii le
estetice, ci Tn raport cu nevoia eter-
nă de a da adolescenţe i ce este al ado-
lescenţei. Aceste filme s!nt necesare,
cron icile despre ele nu sînt- declt
atunci ctnd apare pericolul anticul-
tură, sau ctnd „excepţionalul" se iveş­
te . Cinematograful e , Tn fond , secun-
dar ln acest gen de filme, el serveşte
aventurile (pe care, acum 70 de ani,
adolescenţii şi cei care doreau să se
bucure ca adolescenţii, le căutau nu-
mai tn romane). Fi Imul nu a înlocuit
romanul de aventuri de tip Monte
Cristo şi Muşchetarii (şi alte specii
similare), ci i-a dat un corelativ, pre-
scurtat dar vizual. Echivalenţa. - „Ai
citit Monte Cristol" - „Nu, daram
văzut filmull " nu este periculoasă şi
anticulturală (cum e aceeaşi replică
pentru Iliada şi Elena din Troia).
Revenind, Haiducii este un film din
familia lui Monte Cristo. El va reali-
za, credem, numărul record de spec-
tatori ln fi Imul românesc. Ceea ce,
iarăşi, nu reprez.intl un criteriu es-
tetic, e numai semnalarea unui eveni-
ment de mult dorit. Haiducii este un
fi Im foarte popular, ln care se glsesc
toate deliei i le care au făcut din Jean
Marais un idol al spectatorilor fer-
venţi ai genului. Este deci, cum spu-
neam, o lecţie Tnvlţată. lnvăţată su-
ficient de bine Incit să permită reali-

1.2
https://biblioteca-digitala.ro
 1 temperamente aprinse de virili răz•
l epocă. Peisajul insolit - Ocna de la
a- bunătorl, viaţa du1l la marginea lega-
lităţii, popularitatea şi pitorescul
l.. existenţei lor au făcut di~ ei eroi de
l tr-o lnviere cu ocnaşi, plus emoţia
) baladă, eroii unei mentalităţi care
îmbină istoria cu fabulosul, aventura
cu lupta de clasă, drama socială cu
pitorescul. Poporul i· a iubit şi c!n-
tat, prin veacuri, pînă azi clnd au o
ultimă apariţie: pe ecran.
Scenariul (Eugen Barbu, Nicolae
Mihail, Mihai Opriş), respectă tra-
diţia. Un domn oarecare, fanariot,
într-o Ţară Românească în care nu se
mai fac şi alte precizări de loc, veacul
al 18-lea, un nume de celebru haiduc
şi istoria lui. Turcii vin şi cer bacşi­
şul. Domnul străin (care are un papa-
gal vorbitor şi un nebun mut, compli-
ce al haiduci lor) înrobeşte ţara . Bo-
ierii sînt complicii înrobirii, dar nu şi
ai domnului, uneltind în toate colţu­
rile. Pe de altă parte-haiducii, care
răzbună tot ce pot răzbuna.fără a în-
drepta fundamental răul . Ei repre-
zintă răzbunarea „ţării" .
Filmul nu modifică mentalitatea
haiducului oferindu-i o optică socială
„avansată" . Anacronismele sînt mă­
runte, mai ales neglijen~ . Pe acest
fundal s-au pus în valoare toate sa-
vorlle genului, adapttndu-se necon-
tenit . Cavalcade şi lupte (în săbi i, pis-
toale, cu mtinile goale) - între hai-
duci şi arnăuţi. Echipa de haiduci
diversificată ca prezenţă : Amza că­
pitanul - omul răzbunării, Răspopi­
tul - comicul adaptat la specific
„anti-popesc" prin efecte de situa-
ţie şi limbaj. Dascălul şi ceilalţi . Fil-
mul începe cu o vtnzare (echivalent
românesc pentru clasica uzurpare).
Strbu e forţa răului, ticălos perfect,
viclean, uns cu alifiile orientului. El
va muri, cum era şi firesc, după ce tot
filmul va oferi substanţa epică a con-
flictului. Ungă el, slugile şi corte-
giul de ticăloşi. Evident, două femei,
dar nu după formula una rea ş i una
bună . Dozele s-au amestecat inteli-
gent, păstrtnd eternul feminin, cele
două eroine - clrciumăreasa libov-
nică şi boieroaica mindră - şi-au
împărţit contribuţii le la acţiune,
avtnd ~omună violenţa patimilor şi
tndtrjirea fanatică.
legea genului mai cerea: peisaj
insolit, atmosferă specifică, traves-
tiul, tnlănţuirea misterioasă a aventu-
1t for- ri lor dătătoare de emoţii, citeva ti-
ostru. puri comice episodice, ctteva inter-
iducii, ludi i muzicale şi umor pentru va-
ăuta u, riaţie .
mi st ă, Ceea ce s-a şi executat pr in apelul
neîncetat la specificul naţional şi de
· Telega - efecte plastice admirabile
- pe deasupra puse în valoare şi în-
apropiatei evadări a eroului (1). ln
treacăt fie zis, evadarea e o „situa-
ţie" mult gustată de Eugen Barbu -
vezi şi Procesul alb. Atmosfera -
han cafenea (corelativ al locandelor
texane), joc de cărţi cu furt, chef
cu lăutari, cadtne, ttrg, hram po-
pesc, tainiţe în palat, hrube. S-a
ln Interpretarea actriţei Maria Barbu , An iţ a este un adevlrat personaj din lumea haiducilor.
om is, ca fiind prea cunoscute,
popasul haiducilor tn codru, atmo-
sfera de bivuac. Travest iul lui Amza
~în pictor de biserici - reuşit . Re-
cunoaşteri le stnt încete , dar duş­
manii suspectează permanent. Aven-
turi le se unesc treptat în f irul de ac-
ţiune, autorii duc personajele unde
au nevoie, avtnd grijă să dea justifi-
cări plauzibile (surgh iu nul boierulu i
Dudescu, „slăbiciunile" bo ierulu i Be-
livacă etc.) Tipurile comice, cuplul
Parpanghel-Fira (ţigani hazlii serviţi
Peste citeva clipe , haiducul Amu
(Ion Besoiu) va fi coborlt tn beznele
ocnei de sare.
https://biblioteca-digitala.ro
de replici savuroase) şi Răspopitul­
Dascălul (cu un oarecare abuz al re-
plici lor „de strană"). Interludii mu-
zicale - cintece populare de vite-
jie, de pahar, şi de lume, „zise cu of",
sint în spiritul fi Imului şi au rol dra-
matic. ln sfîrşit, două excelente epi-
soade de umor gros :· patimile amo-
roase ale boierului Belivacă (Al.Giu-
garu), cu acel magnific „simţesc I" şi
invectiva aprigei ţărănci (Draga Ol-
teanu), imbatabilă th debit verbal.
Nu lipsesc n ici sărutarea Intre două
lovituri de spadă, nici lupta pe apă,
nic r prăbuşirea de pe munte a cher-
vanului (echivalent românesc al dili-
genţe i far-westi ce), nici r!setele de-
monice, nici echilibristica ln abis, nici
trucurile tradiţi onale ale haiducilor,
nici lanţuril e, nici femeile luptătoare,
nici pedepsele exemplare (legarea
de cozi le cai lor şi exodul boieri lor
goi, tăvăliţ i ln catran şi fulgi) , nici
blestemele ş i jurămintele - în sfîr-
şit - nici satisfacerea deplină a spec-
tatorilor !n finalul răzbunare + îm-
păcare ( poetică. „ ).
Toate acestea se petrec ln ritmu I
adecvat . Un scenariu bogat, inteli- ·
gent în construcţie, lăslnd convenţiile
să funcţi oneze nestingherit, oferind
mereu „mot ive" româneşti, specifice
epocii şi tradiţiilor poporane . Me-
lodrama i zbucneşte şi se consumă re-
pede prin e x plicaţi i şi gesturi decise,
lăsîn d mereu porţi le deschise plauzi-
bilului şi neprevăzutului. Se simte
o anumită „culoare
11
pe care o are
proza lui Eugen Barbu , atît în limbaj
cit şi în tipologie. Cuvîntul ·are pu-
tere în film: „Ceata e risipită, frate
Amza, fiecare la ciobul lui, ca găina
beată''. Calitatea majoră a scenariu-
lui este tnsă generozitatea tipologică,
pe care Dinu· Cocea, regizor cu debut
foarte buii pe un gen care îl pasio-
nează ; a speculat-o, făctnd o distribu -
ţie surprinzătoare. Amza Pellea sim-
ţindu-se ev ident b ine, face cel mai
bun rol din carieră şi din film . Atent,
firesc, insinuant, îl joacă pe vînză­
torul Strbu - cumulard de rele -
cu mare degajare şi cu o robusteţe
care ne-a satisflcut deplin . lui Ion
Besoiu, actor de film . cu multiple
disponibilităţi, nu i se poate reproşa
declt bllndeţea ochi lor săi. Dacă Hai-
ducii nu lansează un „muschetar" este
'spre binele lui Ion Besoiu care cre-
dem că nu vrea şi n ici nu trebuie să
ajungă un Jean Marais.
Marga Barbu uşor hieratică, are
voinicia şi fatalitatea Aniţei. Elisabe-
ta jar, cu o fizionomie interesantă ~i
nelnttlnită tn filmul nostru, joacă ma-
gistral (cu toate cerinţele ei tea-
trale) ultima scenă. P i toreşti, nece-
sari, autentici şi ceilalţi interpreţi.
Fiecare în genul său: Toma Caragiu,
Marin Moraru, Jean Constantin, Mir-
cea Bogdan, Fory Etterle, interpreta
Firei şi a fetei din cafenea.
Haiducii are şi fatalele neglijenţe:
de limbaj („bijuterii", „plan", „că­
rui fapt îi datorez plăcerea de a ne
găsi aici, unde hălăduie moartea l").
de recuzită (perechile de cărţi cu
care se joacă în cafenea s!nt plastic
din import). lipsescfilmului „punctă­
rile" care stabilesc trecerea timpului
- pregenericul e prea mare şi anga-
jează la o desfăşurare în lanţ a eve- .
nimentelor . .Amza vede lumina nu-
mai atunci cind poate leşina în bra-
ţele prieteni lor. E greu de presu-
pus că într-o noapte se poate mane-
vra attta aur şi atîta pietriş. Din do-
rinţa de a face totu I, ca la orice de:
but, planul doi e întotdQuna foarte
încărcat . ln acelaşi timp, sînt o sume-
denie de gesturi, care, reuşite în sine,
nu au acel spaţiu de respiraţie, care
durează o clipă, dar care dublează
efectul. Se mai pot face şi alte obser-
vaţ i i de amănunt, cum de altfel se pot
face p~ntru orice alt reprezentant al
genului , de oriunde . Dar noi credem
în perfectibilitate şi considerăm cu
bucurie că Haiducii este o experi-
enţă regizorală însuşită şi care
trebuie cultivată în continuare. Dinu
Cocea nu are ezitări. A crezut în ac-
torii pe care şi i-a ales, a fi Imat pre-
cis (cîteodatăcrispat), în virtutea unui
ritm iniţial, cel necesar genului.Aser-
vit scenariul cu conştiinciozitate , fără
a îngădui lungimi gratuite (excepţii:
scena Sirbu şi lăutarii, explicaţia Sir-
bu-Aniţa, scena nebunul şi tronul).
~f~i~~iş:~i~~n~;~~t!f!s:x~;;:~i.i iA~~
că a şi evitat din pericolele genului.
E greu de făcut alte ample observa-
ţii stilistice at!t pentru regizor cit şi
pentru imagine (George Voicu), care,
normală, păcătuieşte uneori, datorită
luminării neatente, prin lipsa de
perspectivă, de adîncime .
Terminăm cu finalul filmului. Dacă
există o notă de ·convenţionalism.exis­
tă şi o replică !n care convenţia este
mărturisită, cum e şi foarte bine , la
sftrşit . Acel „ne vede lumea" deschide
un drum către o varietate a genului,
tn care convenţia se împleteşte cu
parodia, adică spre acel procedeu pe
care cinematograful contemporan îl
practică cu attta succes.
Gelu IONESCU
i3
 F E s T I V A L
L u c i a· n P i n t i I i e
după MAR DEL PLATA
Lucian Pintilie are întotdeauna
ceva de spus. ŞI cum acest om
efervescent este şi regizor de film,
iotul devine brusc acut de Intere-
sant.
Discuţia ne-a fost prilejuită de
data asta de întoarcerea lui glo-
rioasă (trei distincţii: Premiul spe-
cial al Juriului, premiul mişcării
de experiment şi de cinecluburi
şi un premiu special al criticii)
de la Festivalul Internaţional de
la Mar del Plata.
- Ce ştiaţi despre festivalul argen-
tinian? Ce aţi aflat la faţa locului?
- Că e foarte departe ... N-am
bănuit o clipă că aceast ă com-
petiţie c~ are loc la atltea mi~ de
kilometr1 de Europa are un mvel
attt de prestigios (cuvlntul aces-
ta îngrozitor are meritul de a fi
foarte funcţional). Am presupus de-
sigur că o să participe cîţiva oameni
însemnaţi din cinematografia ac-
tuală, dar m-am oprit aici. Deşi
ar fi trebuit să-mi amintesc că
un Jules et Jim a obţinut acolo nu
marele premiu cum i l-am fi acor-
dat cu toţii, ci premiul pentru
regie decernat lui Truffaut. Cu alte
cuvinte, exigenţa este semnul sub
care se desfăşoară această manifes-
tare care, repet, nu credeam să
aibă · prestigiul pe care l-a dovedit
că li are.
O CONCURENTĂ CARE OBLIGĂ
Anul acesta concurenţa a fost
măgulitoare. Tony Richardson s-a
prezentat cu un film foarte inte-
resant după părerea mea, ce ex·
ploatează o sursă nouă ln cinema·
tografia contemporană, umorul ne-
gru, macabru, o sursă anti-cha-
plin iană, o sursă foarte des în-
tlln ită în teatru de la Eugen Io-
nescu la Diirenmatt, dar neexploa-
tată de film . Cehii au pormt de
puţină vreme să dezvolte acest
comic de f actură deosebită, dar
s-au limitat la clteva eseuri, schi-
ţe şi scheciuri . Se pare că se simte
nevoia unei reînnoiri în comed ie,
tratarea ei într-o altă perspectivă
decît ne- a obişnuit un Chaplin
sau un Tati. Louis Malle a venit
cu mult discutatul Viva Maria, un
amestec nu pe deplin reuşit, cred
eu, dar interesant, de music-hall
şi dramă socială . Cehul Karel
Kachina s-a prezentat cu cel mai
important film al festivalului,
Viva Republica, film de o extraor-
dinară vigoare, puţin epigonic sub
raport stilistic; italianul Pietran-
gj~~~~ ~u c;;::t ţ~:;e ~i~~;~~
cu Broasca uşii , Sidney Pollok
cu Firul subţire, iar sîrbul Macaje-
vic ne-a arătat o peliculă deosebit
de interesantă după mine, Omul
nu este o pasăre. M-a uimit de altfel
lipsa lui din palmares.
- După cite îmi dau seama, o
mare diversitate stilistică.
- Da, o arie de stiluri cinema·
tografice extrem de largă, de la
film ele pur epice, tradiţionale cum
a fost producţia engleză, la filme •
structurate Io întregime pe crite-
riul memoriei ca cel argentinian,
pînă la Tony Richardson care ex-
perimenta zon e necunoscute ale
comediei.
Prezenţa actoricească a urcat
şi ea stacheta competiţiei: Jeanne
14
u R
Moreau, Brigitte Bardot, Bibi An-
derson, Sidney Poitier, Anne Banc-
roft, Stefania Sandrelli, Ugo Tog-
nazzi, Lebedeev, Mireille Dare,
Gielgutt şi mulţi alţii. Un festi-
val foarte, foarte bun . Mă lntreb
chiar dacă întotdeauna Cannes
sau Veneţia întrunesc asemenea
forţe ln concurs.
MAI BINE MAI TÎRZIU •••
Şi ln aceste condiţii, Duminică
la ora 6?
- Trebuia să se prezinte în
ziua a treia a festivalului. Diferi-
te încurcături însă la vama din
Buenos Aires au făcut să stăm
· tntr-o tensiune puternică clipă de
clipă pînă cu două sau tre1 zile
înainte de sflrşitul concursului
ctnd s-a putut proiect~ şi fi.Imu!
românesc. Aceste neaiunsur1 ş1
amlnarea proiecţiei au stlrnit un
fel de curiozitate mondenă tn
jurul nostru , în care filmul pi:o-
priu-zis, din punct de vedere artis-
tic nu avea nici un merit. O vllvă
isc~tă de comicării de tot soiul
- pierderea ~ag!IJ.elor, rătăcii:ea
bobinelor - ş1 mc1decum un. 11~­
teres estetic. Dar această cur1oz1-
tate care este unul dintre motoarele
funcţion ării unui festival , a făcut
ca tn după-amiaza tn care a fo~t
prezentat Duminică, sala s~ f!e
mai plină ca la orice altă pro1ecţ1e
de plnă atunci. . .
- Cine a făcut parte din ;unu?
- Amintesc în treacăt ctteva
nume: regizorul Kozlnţev; direc-
torul cinematecii şi al centrului
cinematografic experimental ita-
lian, Fiorovantini; directorul fes-
tivalului de la Kar.lovy-Vary,
Broucil; americanul Aby Mann,
spaniolul· Manuel Summers, di-
rectorul festivalului de la Tours,
Barbin. (Regret că nu a fost şi
prof. dr. Mihnea Gheorghiu despre
care am auzit acolo că fusese soli-
citat să fie preşedintele juriului.)
LETARGIA EPIGONICĂ
Am smuls de la Lucian Pintilie
- dar am promis să nu le divulg
şi clteva aprecieri concrete şi „hors
concours" făcute de membrii ju-
riului pe marginea filmului ro-
mdnesc: de pildă, cil. Duminic ă la
ora 6 a fost considerat un debut
neo bişnuit, că i s-a urat autorului
să-şi pă.streze puritatea 'de cercetare,
prospeţimea, ca al doilea film s/S. nu
exprime oboseala şi nici integrarea
lui ln mijloacele comune ale cinema·
tografului. Să nu spun că regizorul
Summers i-a propus s/S. facă Im·
preună un film? De ce?
- Cum a fost considerat filmul
dumneaPoastră de către oamenii de
specialitate care aPeau dreptul să-şi
spună părerea? . .
- Dincolo de hpsur1le care nu
s-au discutat pentru că le-am luat-o
eu înainte la conferinţa de presă,
în speţă e vorba de naivitatea unor
scene politice netrans(igurate ar-
tistic, criticii ti1!-eri,_ tinerii regi-
zori , au fost cîşt1gaţ1 de. noutatea
limbajului cinematografic. (Pen-
tru apărarea acestui limbaj nou,
Cinema d'Essai de la Paris se stră­
dui eşte să împingă pe circuitul
de difuzare, filmele cehilor For-
rnan şi Nemec, de pildă). Există la
https://biblioteca-digitala.ro
I
intelectualii occf~ntali, la pasio-
naţii
nară
de film, o dorinţă extraordi-
de cunoaştere a noilor forme
de exprimare, o dorinţă de-a insta-
ura un circuit. nes,tînj eni t ~e expe-
rienţe tn special tn domenml lim-
bajului, al modificărilor de sin-
taxă cinematografică. ln occident
se simte puţin acum închiderea ci-
clului de experienţe umane şi cine-
matografice a unor mari maeştri.
Ce se va face mai departe? Cine
va urma unui Antonioni, unui
Resnais? Ce trebuie intreprins ca
cinematografia să nu amorţească
într-un fel de letargie epigonică?
Aceşti oameni ar dori să stea mai
mult de vorbă cu noi, să aibă posi-
bilitatea unui schimb de experienţă.
PE CÎND FILME CU ADEVĂRAr
DE ACTUALITATE I
- Noi ne păstrăm prospeţimea
lnceputurilor, pasiunea descoperi-
rilor generate de o existenJă nouă.
:.._Eu cred că noi, în cinemato-
grafie, venim, faţă de ei, cu o
imensă cantitate de lntlmplări
omeneşti pline de o semnificaţie tul-
burătoare şi că trebuie, în sflrşit,
să dăm curs ln filmele noastre
de actualitate, acelui bagaj de
evenimente politice, istorice, ome-
neşti, care pînă acum, după păre­
rea mea, au căpătat o oglindire
teribil de palidă şi de trunchiată.
Teatrul şi cinematograful la noi,
sub raportul operelor dramatice,
- nu proza, nu poezia I - sînt
încă foarte departe de ziua cînd
vor putea să spună cinstit că au
experimentat, măcar parţial, tot
vălmăşagul extraordinar de pre-
faceri omeneşti.
- Cum găsiţi filmul dP. d_upă_ce
l-a/i confruntat lntr-o competiţie m-
ternaţwnală?
- Pentru un singur lucru slnt
foarte mulţumit, de o mie de ori
mai mult decît pentru cele trei
premii internaţionale.: după atitea
confruntări cu critica noastră, cu
Mar del Plata. Lucian Pintilie în
Premiul special al juriului
publicul nostru, cu specialiştii noş­
tri, cu exaltaţii noştri, cu retrograzii
noştri, apoi în Argentina, cu juriul,
cu publicul şi cu mişcarea de avan-
gardă, ştiu extrem de clar ce este
valoros, nou, în film şi pe acest
ceva li voi dezvolta cu o încăpăţi­
nare pe care nu o puteţi bănui,
în lucrările mele viitoare, şi ce
este prost, formal, caduc, epigonic,
adică ce voi suprima cu aceeaşi
încăpăţinare cu care voi lansa ceea
ce este pozitiv în Duminică la
ora 6.
Mărturisesc cu ttrziu regret că
în general critica noastră nu m-a
ajutat să văd limpede ce este bun
şi ce este rău în filmul meu,
că numai o suită extrem de lungă
de confruntări din care confrunta-
rea cu critica a fost cea mai neln-
semnată, precum şi pr~priul me_u
spirit critic, de ob1ce1 putermc
ş1 treaz, m-a ajutat să văd ce
nu va mai trebui să repet. Nu pot
să nu folosesc acest prilej şi să
nu vă spun că cea mai înctl c ită
critică, pe care am citit-o despre
filmul meu, a apărut ln coloanele
revistei dumneavoastră sub sem-
nătura lui Ion Frunzetti, iar cea
care a întors cel mai desăvlrşit
pe dos sensul filmului laţil. de cel
real, a fost cea a lui Valerian Sava.
PUBLICUL - O REDUTĂ CE TRE·
BUIE CUCERITĂ I
- Cum stnt relaţiile dwnneavoas-
tră cu publicul?
- lnctlcite şi tenebroase. Măr­
turisesc că Io lntreaga mea carieră
artistică, deci şi în teatru, am
avut relaţii echivoce, tenebroase
cu publicul. Cel mai prost spec-
tacol al meu a avut cel mai
mare succes de public: „Cezar şi
Cleopatra". Iar cel mai bun„,Bie-
derman şi Incendiatorii" a avut
un succes de public destul de limi-
tat. Vă rog să mă credeţi că slnt
departe de a fi attt de mărginit In-
cit să-mi imaginez că această sim-
~~!măcuc~i~tft~~tei~;tf~:~i 0so~~~:
logice, psihologice, culturale, ca
problema relaţiilor cu publicul.
La studio şi la mine acasă am pri-
mit ln egală măsură scrisori de
protest împotriva filmului · meu,
precum şi scrisori exaltate, soco-
tindu-~, exagerat fireşte, drept pri-
mul fJ!m românesc. Publicul? De
cine e reprezentat? Dţ cei exaltaţi
sau ~e cei indignaţi? Nu ştiu,
trebuie să descopăr lucrul acesta .
Oricum, publicul trebuie cucerit.
Dacă credem nelimitat ln idealurile
noastre estetice, el trebuie cucerit
ln spiritul acestor idealuri. Orice
concesie poate asig~~a cu publicul
a:
9
a·
d.
1'
CI
st
ai
1!
cc
Jj
m
faţa unuia din cele trei premii:
-P
a:
L
un amor trecător, înşelător şi ipo-
crit, care se descompune la urmă ID.
foart e urît. Ştiu precis că publicul CCl
intrigat de anumite fragmente ale
filmului meu, de anumite procedee, „i
are pe undeva dreptate. Meditez a.
cu extremă seriozitate la procentul
posibil de adevăr din nemulţu­ ra
mirea sa.
Da, sînt un încăpăţinat şi, pe
cit !mi va fi cu putinţă, încetul
cu încetul, voi lncerca să cuceresc
adeziunea publicului ln pături din
ce ln ce mai largi. Netrădlndu-mi
nici o clipă idealurile, făcîndu-le
poate mai comunicabile.
Interviu de Rodica LIPATTI
 de lungă
conirunta-
mai neîn-
priul meu
i puternic
văd ce
t. Nu pot
· ej şi să
· lncllcită
·t-o despre
coloanele
sub sem-
i, iar cea
d esăvlrş i t
;iţă de cel
ian Sava.
PROFIL
ANTONIONI
Există regizori o căror activitate Hamana
cu a pllotllor de încercare. Faima lor, chiar
dacă • bcnată P• merite cu totul •xceptlonale,
nu trece de cercul 1peclallttllor. Marele Pll•
bllc nu-l cunoa,te, aplaudă P• altll ln timp
ce el, aaumlndU·fl martie rlacurl ale experl·
•ntelor dHchh:ătoare de drumuri, pregătHc
cu peueverentă tl î ndrăzneală, formulele
artlatlce noi, car• vor fixa autul clnemato·
grafiei de mllne.
înă la Apentura (1959) Antonioni aparţi n ea
P acestei categorii de regizori. Cunoscătorii
. li socoteau un creator de o fineţe şi origi-
nalitate rar întîlnite, dar ale cărui filme nu
iăceau niciodată reţetă de casă. Cit succes
avusese se datora documentarelor sale Gente
del Po (Oamenii din regiunea Padului) 1943-
1947, N..U . -1948,L'Amorosamenzogna (Min-
ci!'~a amoroasă) - 1949 şi ~uperstizione (Super-
stiţie), 1949. Lung-metraiele Cronaca di un
amore (Cronica unei iubiri) şi I Vinti (lnPinşii)
1953, La Donna senza camelie (Dama fiJ.ră
camelii) 1953, Le Amiche (Amicele) 1955 ş i
Il Grido ( StrigiJ.tul) 1957, stlrniseră entuzias-
mu l criticilor cinematografici, culeseseră pre-
miile lor, dar nu izbutiseră niciodată să reţină
spectatorii în sa~ă. Cu Aiientura, Antonioni a
cunoscut primul triumf. Filmele sale ulterioare,
La Notte (Noaptea) 1960 şi Eclipsa 1962, fără
să fie căutări mai puţin riguroase , experienţe
mai puţin temerare şi opere lipsite de orice
concesie comercială, au început să ţină afişul
ln toate capitalele lumii. Fireşte, nu fără a recolta
şi ele injurii sau a fi recomandate de diverşi gaze-
tari grăbiţi ca somnifere ideale, dar cîşti­
glndu-şi în acelaşi timp şi o mu lţime de admi-
ratori fideli. Antonioni se situează astăzi în
avangarda cinematografiei mondiale, poate ln
prima ei linie.
UN PROUST Al
CINEMATOGRAFULUI
Puţini creatori, de clteva decenii, au reuşit
să se menţină ca el la o asemenea !nălţime
a LI PATTI artistică, să aducă o contribuţie atlt de substan·
https://biblioteca-digitala.ro
ţială ca a lui la îmbogăţirea limbajului cine-
matografic. Nu cred că exagerez comparîndu-1
cu Proust. Antonioni e un Proust al celei de-a
şapte.a. arte. Un Proust lnsă la care cultul nuan-
ţei indicibile şi al fluidităţii fiecărui moment
din viaţă apare temperat de gustul preciziei şi
exactităţii geometrice a lui Leonardo . Afir-
maţia se cere desigur argumentată. Ce aduce
atlt de nou şi desăvtrşit Antonioni in arta
cinematografică? Totul poate fi spus într-un
cuvînt: analiza. Oriclt ar părea de paradoxal,
regizorul italian este primul care izbuteşte să
facă in cinematograf lungi, profunde, repetate,
minuţioase şi tulburătoare explorări ale vieţii
sufleteşti concomitent cu acţiunea filmului,
fără să o întrerupă. La el durata naraţiunii
devine duratiJ. psihologiciJ. . Antonioni a găsit o
tehnică cinematografică sui generis pentru a
putea zăbovi, aşa cum fa ce un romancier analist,
timp indefinit: asupra anumitor momente încăr­
cate cu o deosebită semnifi caţie morală sau să
comprime zile şi săptămîni fără interes, în
ctteva secunde. Apoi, chiar în cadrul acestei
d imensiuni principale date faptelor, mişcarea
vieţii interioare cunoaşte desfăşurarea prous-
tiană, cu i:ieprevăzutele raccourci-uri ale aso-
ciaţiei şi memoriei involuntare. Cu alte cuvinte,
fluxul conştiinţei nu suferă o îndiguire artifi-
cială care să reţină doar o parte din gindurile,
impulsurile şi dorinţele eroilor, legate nemij-
locit şi explicit de actele lor. Intervin şi undele
tulburi ale subconştientului, aprehensiunile
nelămurite, neliniştile, presimţirile, automa-
tismele, traumele. Cineva poate întreba pe
dreptcuvînt: Aceasta n-a mai încercat-o nimeni?
Şi chiar dacă ar fi aşa, ajunge atlt pentru a
asigu~a unei opere de artă o calitate specială?
Fireşte că nu. Dar două lucruri în d irecţia
amintită aici dau experienţei lui Antonioni o
valoarP. deosebită contemporană: întîi, fina-
litatea acestor analize psihologice sau altfel
spus ce Prea să afle de la oameni cineastul
italian; pe urmă, cum izbuteşte să transmită
rezultatul sondajelor sale.
Dacă o reducem la schema strictă a subiec-
tului, ÂPentura e un fapt divers aproape
plictisitor de banal: o fată de milionar caută
să-şi adoarmă spleenul în diverse legături
erotice. Ultima, cu un arhitect, o aduce însă
la exasperare. lntr-o croazieră, dispare, sin u-
cigîndu- se d upă toate probab il ităţile. Prietena
şi confidenta ei Claudia, eroina filmul ui, e
urmărită de asidu i tăţile arhitectulu i. Se împo-
triveşte o vreme, apoi cedează. Pretextlnd da-
toria de a o căuta împreună · pe dispărută, cei
doi lncep o iubire, trădată repede de infi-
delitatea bărbatului. Redusă la attt, povestea
e un caz curent de trivializare a amorului
şi transformare a lui în simplă satisfacţie
pasageră. Nu altceva e şi Noaptea. Soţia unui
scriitor îşi dă seama într-o z1 că nu-şi mai
iubeşte soţul. Convingerea aceasta i se întă­
reşte treptat de-a lungul a 24 de ore, în
d iverse împrejurăr i ale existenţei cotidiene.
Noaptea, fiind i n vitaţi amindoi la o petrecere
dată de un magnat al marei f i nanţe, trăiesc
consumarea ultimelor îndoieli. Deşi fieca re
renunţă la tentaţia de a se îndrăgosti din nou,
dimi n eaţa li obligă cu cruzime să ia .act de
punctul exact unde a ajuns căsnicia lor.
O TEMĂ OBSESIVĂ
O serie de deziluzii sentimentale înregis-
trate cu tristă luciditate compune şi textura
filmului Amicele, inspirat de o nuvelă a lui
Pavese . 111 ·StrigiJ.tul avem povestea unui bărbat,
pe care li părăseşte femeia iubită, ducindu-se
după altul. Omul face tot ce poate să o uite
şi urmlnd proverJ:i.ul .italian, „cea mai bună
1
ţ~~!~~~ă ~ă~~a~~~~~r~i!~~:·,1fde:ic;ţă~~~f~Â~~
se duce, sent imentu l abandonului nu- l părăseşte
ş i -i otrăveşte existenţa. Practic asistăm -
cum au arătat comentatorii filmului - la o
îndelungă sinucidere, care are chiar loc în
final. Nimic nu pare a ieşi din banalitate in
aceste subiecte. Şi cred că Antonioni a ales
înadins astfel de lntîmplări care sub raport
exterior nu spun mare lucru, tocmai spre a
demonstra cit de interesante, tragice, copleşi­
toare, pline de date revelate, devin atunci clnd
iese la iveală dimensiunea interioară afaplelor,
universul moral al protagonişti lor. Toate aceste
filme analizează, cu excepţia Strigătului, pro-
cesele alienării în soc ietatea capitalistă con-
temporană, în mediul intelectual. APentura
ascunde sub o istorie p l ată de colaje între
bogătaşi plictisiţi, o teribilă imagine a formelor
de înstrăinare sufletească, pe care le creează
lumea burgheză . Pe eroină o sperie graba şi
violenţa pusă de erou în dorinţă. In acest băr­
bat, nelipsit de farmec, apare deodată cePa
străin, o furie bestială, o nevoie de maculare.
Amoru l a ajuns pentru eroul din APentura un
·stupefiant. Există o stare de spirit care exprimă
în toată comportarea arhitectului, şi prin el a
mediului respectiv, spaima de viitor, sentimen·
tul că nu mai există altceva declt ziua de azi.
De aici o iresponsabilitate morală gravă, cuibă·
rită ca un cancer tn· interiorul sufletu lui. Pri-
vind n işte clădiri din Renaştere, arhitectul îşi
trădează gîndu l secret. El spune: Ăştia lucrau cu
sentimentul că au înainte secole. In alt episod
capacitatea de a Pisa a doi ti neri studenţi li
lntărltă . Se simte împins să le murdărească
planşa pe care schiţaseră planul unor construcţii
măreţe. Antonioni dă o imagine zguduitoare a
conştiinţei bolnave în epoca noastră. Analiza lui
necruţătoare dezvăluie forma aceasta de chir·
cire sufletească, autoînregistrată obscur de o
parte a intelectualităţii burgheze. Eroul său,
arhitectul·din Aventura, încearcă să adoarmă
un sentiment apocaliptic (teroarea atomică), o
lipsă de idealuri (personajul trăieşte aranjlnd
interioarele milionarelor după capriciile- pros-
tului lor gust), o fugă de angajare, cu excitaţia
v i nătorii sexuale. La nivelu l acesta dragostea
transformă pe partener ln obiect, se dezuma-
nizează total. O răceală neomenească separă
momentu l dorinţei satisfăcute de restul exis-
tenţei. E ceea ce o chinuia şi pe prietena eroi-
nei, pe fosta iubită a arhitectului. E expli-
caţia gestului ei funest.
ln Noaptea analiza e şi mai subtilă şi tot-
. odată mai protund implicată în viaţa socială
15
contemporană. Sub reflectoare apare aici lu·
minată crud vanitatea artistică. Scriitorul -
eroul lilmului - a încetat de mult să mai fie un
om. Totul e sorbit în cărţile lui. Viaţa a devenit
doar un subiect pentru el. Această revelaţie tra.
gică o are soţia · eroului şi i-o confirmă pas cu
pas zeci de fapte mărunte. De fapt filmul face
o critică de o neîntrecută fineţe formalismului.
lntr-o discuţie despre sensul cărţilor sale, scrii-
t(lrul mărturiseşte că acestea slnt pentru el,
înainte de orice, compuneri de cuvinte. Ca şi
tn Aventura, mărturia dă cheia procesului
psihologic studiat. Un astfel de crez artistic
implică, arată Antonioni, dezerţiunea din viaţă,
laşitatea ln planul existenţial. Eroul renunţă
la o nouă dragoste, transformtnd-o tn subiect
literar, e dispus să accepte o tutelă plutocra-
tică pentru a se şti la adăpost sub raport mate-
rial; în sflrşit, vrea să conserve o căsnicie în
care n-a mai rămas viu decît" instinctul sexual.
Măsura înstrăinării sufleteşti o dă finalul fii.
mului. Soţia ii citeşte scriitorului un text şi
acesta nu-l recunoaşte. E o pagină din romanul
pe care el li scrie, prezentată ca o scrisoare de
dragoste vech„ 1 Intre viaţă şi artă s-a născut o
prăpastie. ln parcul milionarului, sub cenuşiul
rece al sflrşitului nopţii, a rămas omul. Dar el
e vid, lipsit de orice atribut intelectual şi
moral, redus la o dorinţii. stupidă de posesiune.
Actul dragostei fără dragoste se consumă deri·
zoriu, silnic, într-o convulsiune sordidă, de
mari rime.
ARTA
LUI
ANTON IONI
• „rezidă şi în felul cum ştie să co·
munice toate acestea. O strălucită inteli·
genţă se aliază la e1 cu o rară putere ino·
vatoare. Antonioni a înţeles că tn cinema·
tograf nu se poate fotografia niciodatl!
universul sufletesc, că el nu poate fi ardtat, că
trebuie ca sf.ectatorul să·l deducă, să·l recom·
pună minta . De aceea în filmele lui psiholo·
gice nu se tntllnesc ca la Alain Resnais imagini
produs.e de memorie. Regizorul italian prezintă
strict comportările exterioare, face descripţia
minuţioasă a gesturilor, se opreşte asupra obiec·
telor, pe care le privesc eroii. Glndurile şi senti-
mentele, stările sufleteşti cu toate fluctua,ţiile
lor rezultă matematic lntli din aceste observaţii
16
de o extraordinară acuitate realistă. Aş vrea să
precizez că e reţinut şi lntlmplătorul fiindcă
adesea intervenţia lui nu rămîne fără efect în
mişcarea capricioasă a spiritului. Eroina din
Aventura se opreşte în faţa oglinzii, e surprinsă
de propria-i faţă, se strlmbă la ea. Nişte clă·
diri se nimeresc să fie nelocuite, ele ridică
i~~~ti! ::~l~f! ::J:i~e~fu~c~;i~ff~e, semănînd
Un rol capital 11 au apoi decorul, detaliile
lucrurilor neînsufleţite, lumina încăperilor,
pavajele, atinosfera. Antonioni vorbeşte şi prin
ele despre ce se lntlmplă în sufletele persona-
jelor. Filmele lui aduc un admirabil echivalent
a ceea ce se cheamă ln literatură stilul indirect
liber (erlebte Rede). Aşa cum diferiţi roman·
cieri povestind adoptă pe nesimţite perspectiva
anumitor eroi, prezenttnd ce se lntlmplă cu
coloritul afectiv corespunzător, Antonioni lnfă·
ţişează mobilele, natura, străzile, feţele oame·
nilor aşa cum li apar cuiva şi nu rece, obiectiv.
~r~:li~ ~~~i~~i~e lăet;;~~i~~1 ~r:~N::ra e! :!t1~~
teşti de la curiozitatea iniţială, plnă la !mpă·
carea tragică din final. ln Noaptea, lucrurile
stnt contemplate pe rlnd de personajele princi-
pale. ln !nvinşii, ca să filmeze o scenă, Antoni-
oni a pus să fie mutat un copac cu clţiva metri
mai lncolo, apoi a cerut să i se vopsească
frunzele cu verde închis, aproape negru . La fel
şi !n Deşertul roşu a dat culorii funcţii, nu o
dată străine de natura ei imediată . La acuzaţia
că aceasta înseamnă formalism, cineastul a
răspuns că ln episodul respectiv, felul cum li
f~a~~n:m~lţ~ f!~u~~răr~re~ecJ!iv~ :~f~!~lizlnd
Dacă pentru a transmite spectatorului ade-
vărul psihologic, decorul trebuie „compus" arti-
ficial - arăta Antonioni - atunci regizorul nu
trebuie să ezite. Un astfel de formalism, el şi-l
ia cu mlndrie asupră-şi.
• Există în sflrşit ln filmele lui Antonioni o
uluitoare ştiinţă a ritmului. S·a observat că el
nu foloseşte aproape niciodată contraplanul,că
lasă îndelung obiectivul nemişcat şi striveşte
sub mari spaţii pe protagonişti. De fapt, despre
starea sufletească a eroilor vorbeşte tn aceste
filme extrem de expresiv o muzică permanentă
a fotogramelor. Interioarele, obiectele, copacii,
fundalurile, cin tă toate la un loc drama istorisi·
tă. Nimic nu mai rămtne pe ecran fără rost. S-a
cronometrat cadru cu cadru un film attt de
lent ca A11entura. Si totuşi nu există aici nici
o lungime. Toată durata e plină, nimic nu se
poate tăia. Speci@.liştii au descoperit doar un
minut ln plus, atunci ctnd soseşte pe insulă
https://biblioteca-digitala.ro
helicopterul poliţiei. ln Noaptea slnt nenumă·
rate tablouri de o compoziţie picturală desă­
vlrşită. Antonioni reface plnze ale maeştrilor
italieni. Dar nicăieri nu se lasă surprinsă vreo
alunecare spre efectul pictural pur. Ploaia,
parcul sub lună, luminişurile, maidanul de la
marginea oraşului, stnt mereu transcrieri rigu·
roase de stări psihice, explica strălucit com-
portamentul eroilor, hotărtrile lor.
DEMODAREÂ SENTIMENTELOR
OMENEŞTI
Antonioni supune discuţiei o problemă gra-
vă. Ideea lui e că sentimentele omeneşti ră·
mtn mereu ln urma practicii vieţii, cu alte
cuvinte că moştenim un bagaj afectiv, din ce
ln ce mai discordant cu experienţele noastre
curente. Aici e meritul cineastului de a fi lumi-
nat o formă subtilă de alienare a omului. Arta
lui Antonioni e de a nu simplifica niciodată
lucrurile spre a face să apară cauze unice, acolo
unde slnt doar determinări multiple, acumu·
lări imperceptibile de date variate. Socialul ca
şi temperamentalul apar mereu, dar nu cu o
pondere exclusivă, ci !n tntre,Pătrunderi corn·
plexe, greu reperabile. Analiza tinde cu o
netnduioşată decizie la maxima obiectivitate.
Alain Delon şi Mo-
nica Vlttl (în Eclipsa)
trllesc aceeaşi d ra·
ml a l n ca p acitlţll
de a cornu n lca pe
un plan superio r im·
pu lsului erotic.
Ceea ce i se poate reproşa lui Antonioni e
un anume scepticism. Analizele sale duc mereu
la concluzii ·descurajante, amare cu privire la
natura umană. Eroii slnt desigur situaţi din
punct de vedere social· istoric şi critica ·regizo·
rului italian vizează ptnă la urmă o anumită
lume. Dar o tendinţă de generalizare, de tmpin·
gere a notei pesimiste !n ordine existenţială nu
lipseşte nici ea. Aici, Anton ioni se înrudeşte cu
Pavese, de la care a împrumutat o desnădejde
surdă, ascunsă sub o dispoziţie de a găsi circum·
stanţe atenuante tuturor actelor .
La începutul carierei sale cinematografice,
povesteşte regizorul, a vrut să facă un documen·
tar despre nebuni. Pensionarii casei de sănătate
din Ferrara, oraşul lui natal, au fost aduşi ln sa-
lon, unde erau instalate proiectoarele. Bolnavii
stăteau liniştiţi. Antonioni a comandat „lumină"
şi tn clipa aceea a văzut în ochii lor o spaimă
cumplită. Toţi au început să urle şi nu s-au
liniştit dectt după ce proiectoarele au fost
stinse. Am căutat întotdeauna aJ!oi - explica
Antonioni - să descopăr prin filmele mele ce
s-a petrecut atunci tn sufletele acelor oameni.
Ov. S. CROHMĂLNICEANU
t enumă­
Lă desă­
Leştrilor
.s ă vreo
CRONICA FILMULUI STRĂIN FILMUL
Ploaia, PE
t1l de la
iri rigu - GLOB
it corn-

ELOR

nă gra-
tic ideea res p onsabilităţii celo r que, Brecht. descoperiţi peste Romm /-a re? lizat cu preci-
care conduceau destinele po- noapte ca antigermani şi pînă PLOAIE
eşt i ră­ zia care ii caracte r izează pe
poare/or în ace l moment is- la formele complexe, socio- savant şi cu pasiunea umanis- DE IULIE
cu alte
, din ce ANATOMIA toric şi care ar fi putut stăvili logico-fi lozofice dintre care tului care militează pentru f' i u C' n l'J tul \O \'lt·tl c 'farl'1 n
noastre ascensiunea fascismului , dar cea mai grotescă este fără ca asemenea lucruri să nu J\:ntl ll v e:lr(I •l primit. un JJrP-
n-au făcut-o . Hindenburg î l doar şi poate , cea a îmbună-
fi lumi-
ui. Arta
UNEI numeşte pe Hitler cancelar, tăţirii rasei, t otul frizează
se mai întîmple nicicînd . mln iii pH ia l la ultlmnl fes th;il
d A la \"C'neţla. 1u~ nlru \ ni

ci oda tă predîndu-t astfe l puterea poli- crima şi patologicu/. „Fiecare M. HULUBA Ş tJonazrcf t.lc anl 1 lnrrf\a zii. l i.\

i, aco lo PSIHOZE tică. Goring , Von Pa pe n, Frick,

Huhen berg şi Himm le r. şe fu l
fa mil ie care are pînă în pre-
zent patru copii t rebuie să
urt nou film lntitult\t Pl oaiP
d1• i uli ('. 1;1 r arC' S(• mnenză ş i
acumu-
ialul ca gesta poului , ce l care avea să ofere bărbatul pentru repro- Sf t1 nnriu l î n c•olal19rnre t' U
drnmn(ur::ul \u n toli t:rel>nt'\.
asasineze mai tîrz1u 15 milioa- ducere" - ordonă Kalten-
li cu o Jut('rp-r t•f:t ro l 11 l11 l prhH·iirnI
ri coro- ne de oameni în l agărele de bru ne r şi ordinu l său este esft· nl'friţ:1 r.; , ~fu 1 11t11 L1r,i10, a.
i cu o concentrare şi pe care Hitler executat cu entu ziasm. Pentru
ivi ta te. Adevărata faţă a î l sup ranum ise blaji nu l meu îmbunătăţirea rasei în Bavaria
VANITATE ?
fascismu lui,
Heinri ch , alcăt uiesc noul ca-
b1net . în acest t im p, regele
şi Prusia Orienta l ă , fuhrerul
t rimite „în aju tor" , în garn1- CONTEMPO- Î11 ead ru l u n ul lnt C' n tu . J;a.
o protlu c (i r ;i s twliour ilor :\los rilm. Norvegie1 asistă la lansarea zoanele oraşe l o r , tru pe de îrltrt' IJu r 4'a: ., \ ol ll l:tf" ~ ~ă ihis-
SCE XARl CI.: )liha il ltomm,
llaia 'l'u r1Jvska îa, l uri Jl a n i11li 11.
unui vas, regina Danemarcei
urcă pe puntea iachtu lui e1,
elită. B ineînţeles, rezultatele
nu s-au lăsat aşteptate. Solda-
RANEITATEA tati l a furirnri'J unu i rilm:··
Em~f' ll fonl''lt' ll a r.1 ~p 1uH :
RlcG I \ : )l iha il Rom111.
regele Spaniei joacă tenis, ţi/or care plecau în permisie
IMI Ol'i E. \ : I}. L a>r•Jv
Ml . Z IC\ : \ . K:trama nO\·.
iar Wi lhelm al II-iea, ex -împă - li se dădeau leagăne pentru ca - PRETEXT •. ( 'iod ... tut t.1"iot. . • fllwnrntu -
~rnfhL t' o ju u ~hi. \"nnltat'' la

'l'E X'JTL C011E 'i 'l'IHJLl.l'I :

Mihail Hmnm
F I L\l JlJ STT :\8 Cl ': Prem iul
speci;1J ;il j111 lu l11i la F t1s ti'\"al n l
lntr rnafloua l a l fi lmu lnl doc u-
lll t' nt :ir T.1·i111 ig 1!16j : Pre miul
Juriul u i 1'ri l kil 11r
L {' ipzl g- J!ll);,_
de fiJm
Acest film - dec l a r ă Mi ha il
Ro mm - nu inte n ţ ion e az ă
să og lindeasc ă to ate formele
unui fe nomen car e este fas -
cismu l. În limite le unu i film
acest lucru nu se poate rea-
,1 Mo - liza („.) Din marea cantitate
Ecl ipso)
tl$1 d ra-
de material am ales ceea ce
pacltiţll mi s-a părut mal extraordi ·
n lca pe nar, ceea ce am socotit că ne
1rlor im- d ă posi bilitatea să medităm
1t lc. adînc.
Adev ă rata faţă a fascismu-
lui este un film care pri leju-
ieşte într-adevăr meditaţii
reve latoar e. Ext r ăgîn d d in vas-
tGle ar hive cinematog raf ice ale
celui de al 1/ 1-lea Reich un
amplu material senzaţional,
inedit , Romm ne înfăţişează,
montindu-1 în succesiunea lu i
cronologică. cu lux de am ă­
nunte, psihologia unui impe r iu
care. în decursul scu r tei şi o-
dioase i sale e x istenţe a îmbr ă­
cat forme de-a drept ul mon-
struoase.
Chipu l lu i Hitler ca preze n ţă
central ă în fi Im este recon -
lÎOni e
stituit cu o remarcabil ă tehnică
mereu
a ag l omerări i detaliilor. Fi e-
\"ire la
a ţi din care secvcntă nouă ni- l în-
'regizo- făţişează sub un alt aspect,
n u m i tă într-o a ltă ipostaz ă , cu pre-
!mpin- cizi a ad jectiv ului bine a les.
ială nu Îl vede m ma i întii agent
eşte cu
a l Rc ichswe hr ulu i, amestecat
pri n m u l ţ ime, apoi ca „ FUhrer"
1ădejde
a l partidul u i s ă u) ; îl vedem
:ircum-
vo rb ind mu l ţi m i lor , a prins,
isteric. Ge sturilor şi cuvin-
rrafice,
t e/o r sal e viole nte le corespund
cumen- şir uri n esfîrşi te de capete
inăta te
invcşm î n tate în f ier, care ii
i ln sa- ascu ltă într-o aliniere perfect ă.
olnavii Aceas t ă parte a filmului,
u min ă" infăţ i şînd naşterea, dezvol -
spaim ă tarea şi veni rea la putere a
a s-au fasci smu lui în Ge rman ia, cre-
.u fost eaz ă o .se nzaţie de pe ricol,
de furtună gata să i zbucnească .
~~Y!i~: Senzaţ i ei de pri mejdie care
ameni. se ridică deasupra Europei,
Ro mm î i opune co ntra pu ne-
:EAN U
ratu l Germaniei, îşi hrăneşte
linişt it raţe l e. N ici unul din
ei nu vădeşte n1c1 cea mai mică
ingrijorar e , n ic i cea ma 1 mică
urmă de ne l iniş t e. C u toţii
pr ivesc even imente le din Ger-
man ia cu o in dife re nţ ă totală,
~f~~~că aco lo
nu s-ar întîm pla
Ş i totuşi, su b ochii lo r, pe
p ă mînt u l lui Goethe şi Sc hi/ -
Ie r, sub ace laşi cer sub care
au fost concepuţi Faust ş i
marchizul de Pasa, se petrecea
un fenomen unic, necunoscut
pină atunci în evoluţia speciei
u mane, Idei inumane, mons-
trucase, fantastice , c ă pătau
rădăcini tot mai adînci, prin-
zînd în mrejele lor tot ma i ..,'uluitor cu o piesă comico-
mari mase de oameni.
Fi/mul înfăţi,ează uri aşe l e
parăzi nazist e , în care co hort e
romane cu svastici pe scuturi
. p ăşesc în marş prin faţa fUh -
rerului, urmate de şirur i de
n ibe lungi cu piepturile im po-
debite cu svastici , uri aş e le
retrageri cu torţe. Hitler vo ia
unitat ea înt regu lui popor ger-
man şi n-a cruţat nimic pen t ru
a perverti normalul în anor-
mal. Lucruri le au me rs pin~
acolo încît la un mome nt dat,
vcdem întreaga Germ an ie
mîncînd, în anumite zile, o
a num i t ă supă din cazane co-
· mune , pentru a-şi manifesta. în ri noceri. Cei care fa înce put
astfel solidaritatea, loialitatea
faţă de fO hre r. „ Fu hreru l"
însuşi tre cea cu regul a ri tate
pe la cazane pl ătindu-şi por-
ţia pe care ni men i nu crede s-o
fi mîncat vreod at ă, întrucît,
ce l mai sînge ros o m di n cîţi
a cunoscut pl ane ta era vege-
t ari a n.
Mate r ia lul pr.c ze ntat de
Romm în t r-o v i gu ro asă gra-
daţ1 e dra m at ică , r e fl e ct ă de- un or mate riale st r ict autentice,
scori ceva asemănător cu de-
menţa ; o de m e n ţ ă luc ida şi
rece îmbr ăcată în a pa ren ţa
un ei log ici „de fier" , o dem enţă
e xe rcitată promp t ş i co nşt i in-
cios . De la for me le re lat iv
primitive, sim ple, cu m ar f 1 anima l.
inaug urarea „no i i cultur i" de
către Goebbels cu r ugu ri
imense în pi eţe l e publ ice, r u-
guri a lc ăt ui te d in o pere le lu i
Hei ne, Thomas şi Heinric h
Ma nn , Feuc htwanger, Remar-
aceştia la rindu/ lor să le ofere
fetelor, iar fetele erau , sfă-
tuite" printr-un ordin amănun-
\it, elaborat de Himmler,
să nu-i refuze pe soldaţi.
Copi i rezultaţi din această
„înaltă politică de stat" erau
~~r,;:~~l~;'.~i i~·:ar~:~e~:er1i~~
beneficiau de aureola unor
veritabi le eroine. Germania
se t ransformase într-o imensă
staţiune de mo ntă iar oamenii
pr iveau exact ca într-o p iesă
de Ionescu, în modul cel mai
firesc, noua for condiţie ca-
balină .
Ceea ce s-a petrecut r:iai
t îrz iu în Ge r mania seamănă
t ragică din familia absu r-
dului în care mulţi dintre spec-
tator i au devenit, fără voia fo r .
fără să ştie cum, actori, parti-
cipa nţi ,com p l i ci. Existăosimi-
l1tudine ev i den t ă între per-
vert irea unei p ărţi a poporului
german, ca fe no men de mo.să ,
aşa cum s-a pet recut el în reali -
t ate şi cum ii reflectă filmul
lu i Romm, şi „Rinocerii" lui
Eugen Ionescu. Mai htii pe
străzile unui oraş 02recare
a pa r e un singur rinocer. Schi-
ke lgr u be r. Pe urm~. rinocerii
se înmulţesc. Tot mai mulţ i
o ameni încep să se prefacă
se arăt au îng r ijoraţi înce p
tre ptat să se i ncinte în faţa
aces te i no i i postaze biologice.
Sch ike lgrube r a dcverit Hit-
Ie r. Rino ce ru / a încetat sl mai
fie un an imal. Pr intr-o mcta-
mo r foză b i za ră e l devhe acum
o p ersonaHtat e l"larcant .
Este unu l din marile merite
ale lu i Romm acela de a ne
fi î nfăţişat , pri n intermediu l
princ ipale le angrenaje ale a-
cest ui mecanism invizibil în
vi1·t utea că r uia oa,.,,eni nor-
ma li înce p să dege ne reze . să
invo lueze, prăbuşindu-şi ast-
fe l c o ndiţ i a pe scara regnului
judecat din acest p unct de
vedere, Ade v ărata faţă a fas-
cismulu i este un vast stu d iu de
an atomie s o cia l ă ca re s-ar pu-
tea · subintitu la anat o mia une i
ps ihoze. Un studiu pe care
Finala bucluca~ă,
t> pro<luctii• a "t ud iou1ilor
J.!hiar1•.
~CE:\.\ R I UI.: Ors i Fcn'ttc.
REGIA: Fc;er Tam a<.
I MA GI NEA : llildebranrt Istva n.
I -TE RI'ETE .\Z.\ : Bodro::;i Gn1-
la, Nemeth Lajos, Szih'assy Anna-
~;~g·c. Kiss )fany i, Zenthc
Startul prom ite un bun
conflict comic: n i şte recruţ i
şm echeri care vor să se sus-
t rag ă obli gaţiilor ostăşeşti sub
pretextul acti v ităţii cultu rale.
E vorba de finala unui con-
cu rs de amatori de m u zi c ă
u şoară în genu / . „Di alog ulu i
nostru la di stan1 ă" (dar la
Te leviz iun ea din Budapesta).
Între start ş i „ final ă" se
pierde o comedi e sa t i ric ă şi
nu se cîşti g ă î n sch imb dccît
n iş te cîntece (re u şite ). Auto r i i
au ruti na gagurilor, ca re nu
sînt îns ă de loc legate de timpul
ş i medi ul în care se petrece
fi lmu l. Dacă în e xcelenta co me-
d ie maghiară Caporalu/ şi
cci/a l;i, hazul s i tuaţ i i/or era
gene rat de con fl ict u / ist o r ic
~i soc ia l a1 vrem ii, aic i con-
te mpo ra neitate a nu i decît
pretext faci I pe nt ru un umor
fa c il. Re vi~ta Jilmvilag" re-
marca : „ ln unele come-
di i cinematografice maghi ar e ,
conte mporanei tatea este pr e -
zent ă do a r prin co ns tr uc-
ţii le noi, care nu jo acă, ci
fac fig uraţ ie . Decor ul se
s c hi mb ă di n a n î n a n , în
fu n cţi e de re alizare a no ilor
o biecti ve indust r iale si ar hi -
tec tonice. În / 965 „se' pur ta"
podul Elis abe ta. De acee a,
în Fhala buclucaşă ero ii vin
cu maş ina cffn provincie s pre
Stu di oul de te le vizi une şi în
loc să o ia pe podul suspendat ,
pe und e ar fi ajuns mult mai
re pede , sa/vînd î ntîrzi e rea de
car e se p/ing (şi do uă minute
de fi lm ) ei tre c, bine inre les ,
pe podul El isabet a. E un pod
cu „ pile " so lid e, se ve de /"
A. H.
t"f' I ma l 'irlillt ~r ;ul. t 'u pidîtnt1„
:'\lf'tllor ritrrt11. O l omu d f' :t11111 u.·
nlt.nt.i„.
~i to t u1l îu rndru l Utf>fula'>i
IUlM"' lu. [ UJlf\>;Cll fl, d e l a.ral t•ă.
~ r ll ('rful
s1h1 )linia (La Co lt"r•")
di n fll nml C 1· 1'~ şa 1, t e l)ttr.a tt_·
eapi talc n. l'u!!i t. eul nrn I bun
1Un t.o :at t•. Do a ltrol ~ · a. H.r ill nt.
îucînta.t t•i'1. l s· n ceru t d in nou
un scen a riu, d4' da.tn. asta nu o
şe p time dintr„wt fil m, rl u.n
sr h cct ca re va î n.ror;l:itrll u
durat:\ 110 o Jum iit a t• de or.\-
Oul. Col e htlf o douil som:unll
peutrtl oomplet1>rea !llnmlul
(format dln t rol seheelurl) rnr
!l soninato de Deckott ijl Haro ld
l'Joter.
GLOBURILE
DE AUR 1966
\ sorla jl1111rrso l s !rl'! n o de 1„
f! ollpvo od ~ l - :o desemnat pre-
mlfl o e lunm atogl'nfJ,rn . Doul
<Hoh ur1 de uur &u fos t docor-
uato acto rllor 8am antha E ~:;ar
JJl L#e )fen In p entru tfo u ă
r n lurJ în 1loui1. p ro du c~ U Co lum·
bl a. f:amant h n )i_;i;i:ar a pr lm lt
a.eefl t (Hob pr cţl oH r a fiiud oeo.
m a l ~un ii aetrl ~ d1·&ma t1 c;\ pe
anu l 1905 ~ e ,·orf> iL d A per;ona-
Jul interpret a t în O!J, eolatul),
htr J jeo :u ... rdu "a ocl ma:l
bun a.r f 0 1· de eom Pdla pen tr u
cre aţi a sa din Cat ballo•;.
UN FILM
TURN AT ÎNCER
O:un „n i tlca.-; npra nori l·Jr
l'/iite tlUul n ouJnJ fil m în
(' ulori pe eor: m hl-t oare 81)
turn nnză îu 8 tu1H on r ile 1J<•1;u„
111 t"Ut ;1 r u uc r tt lu i" n e . n.na.lt.-a-
to ru l. S1\rgh ol lrl"!~e ll o' , de
rna. i m u lte o ri r ot·ordmeu a l
lu mll la 'iU ltur ilo 1·0 p ara~ u ta.
este h\, al doll~:t documeutar,
. pr hn uJ . 1'\ oi s l n t1 ~ m para.„11-
1i; t.i i;p nrliYi, o bft nînd p rem iul
„ Ari pi d o :mrh la co l de- al
d olfo:t re st h ·a l m ondfa.I al
U lnm htl •t.Mo u a ntl o f! l lf lHlf la l
fl o tn. Paris. De a.st.I\ d a.tă,
l\:iH ~ t.· ll o v , c n. H1\ turn f\ze, a
trelm Jt Hă sariL de ht 4 OOO do
nw t r i cu o t•a. m e ră do luai
' fltlH I en ro eî ntăren. 11 k llo-
;.;nuuo. Sii. tu rn ezl un film
în Unqw l u n"i răde r l li b ~ re,
trtilmit) sii. r ~eu n ont; t "ru tl e
a1·rohnţle aNinni1 !

17
https://biblioteca-digitala.ro
 FILMUL
PE
GLOB
O MARE
PIERDERE
rt.•prezlnl:1 moartea lui Glumii
dl Yen:mzo, unul dln cel mal
bm1l operatori din EJUopa.
Cllilm dtna din !llmelo cnre
l·au !1\cut cunoscut ş.I publl·
eului nostru: LegC'a e lege,
rrou ica nuor biet! lndrăgos·
ti\I, Noaptea, Opt şi jumătate.
Llsla generlcolor dln care un
llJ""" numele său ln lo~ d&<
cinste • lw1gll. lllal amintim
donr Eclipsa, Salvatore Olu,
liano, Demonii Julietei (fra·
dus JJiuă ncnm Julieta splrl·
lr·l oi:J. Dl Venanzo 11 murlt 1n,
\'ir•ln do 45 do ani tn timp
ce turna, nll\turl do J oscpl1
l\lnnldcwiez, t:n om oarecare
]l<'nlru Ycncpa.
AZNAV O UR
FACTO R PO ŞTAL
ŞI C AMPI O N
DE C ICLI SM
1 Oscar llomolka , Ed\Yard Judd ,
Charles Aznovour se :uh\ io
Cumbodgla undo so fllmeaz1\
oxferlonrele fllmululroal!Zllt
de Claude-Bernard Aubcrt, Un
factor poştal pleacl\ la război.
Numnl cit vinfa nu e pren.
nşon.rll pentru Aznnvour -
vedeta do cinema. în !llm
trebuie sii parcurgă 50 do
km pe blelclotil &t:rAblUînd o
tîmple întinsă. lnr Clllude-
ncruard Aubert ii urmhcşto
cu Jecpnl ca s~ nu-l scape
operatorului nici col mal mlo
ciori al actorului. ŞI într-ade-
văr o vorbn de efort, ndeviirnt,
f1\rA ulrl un trucaj elnemnfo·
"""""·
DEBUT
1\forguerlte Durns. celC'brn
rmtoare a unorscc11aru de film
nu mnl puţin r:.lmonse (Illro-
~lmn., dragostea mea, '1Cod C'-
ralo c:rntablle etc.) se m
01mcn, se pnre, de regie. Yn
trnnspune pc ecran plesn el
Jntltul ati!. La llusica ln cnro
Interpreţi prlnclpall ''Or fi
Delphine Seyrlg, Robert uo,.
scln şi !llca Iul Jnlc• Dn'81n.
METAM O RFO ZÂ
Îl cunonştejl po Peter C'ross!
Nlcl nu Yil mal ostenltl s1l· l
dcplstotl, pentru ci\ ii şflntt
sub numele de Pierre CrcF:SOl"
(Infidelele), numai ci\ 11•
genericul ultlmuluJ we"ltern
llallnn, Vn dolar gforil, el
trebuie •li npnrtl mnl „nmorl·
cnnlznt". Cwn ee ,·ede, actori
ş i rcnl lzntorl Italieni 51 spn·
nlo ll continuu •il so reboteze
ca sil flo mnl „ndcviirnţi" tn
western uri cnre nu mn I produ
de muli din >ostul ludepiirtnt.
UN FILM
DE SPRE
CE R.VANTE S
l?t'glzorul V'lneeJ1t S>herrunn
n tue!'p u t tran Sj)WlCrea. 1u•
tg~~ ~n~l~i~~1:~~c1bD~ 1:Je:~~~:
1 1
tos . r:n
rolul titular "" opru·e
Alahl Delon, secondat de
Gina Lollobrlgldn, Ant 9ard·
oor ş i Yul llryn ner,
18
CRONICA FILMULUI STRĂIN
ARGONAUŢII
CASEI
„COLUMBIA"
Corăbiile lungi,
o producţie a studiourilor
rlcane .
SCEXARU;L: Bcrkely Malher,
BCYcrley Cross, dup ă romanul
„Coră biile lungi" de Frank
Bcngtsson .
REGL-1.: Jark Carditr.
BIAGI1'"EA . Christopher Cha llt8.·
MUZICA: Dusan Radlc.
INTERPRETEAZĂ :' • Richard
\Yldmark, Sidney Poltler, Ru ss
Taml>lyn , Rosanna Schiarfino,
Llonel JMfries , neba Loncar,
Gordon Jactson.
Vikingii lui Flei>eher (Uni.
ted Artists) fusese un film plă­
cut la vedere pr in fn.rmuse-
ţea pe sajelor marine, pr
scenele de bătă 1 ie ş1 prin di-
namica corporală a lui Kirk
Douglas . Însă afară de inmor·
mîntarea pe o corabie în flă­
cări, obicei tipic acelor faimoşi
piraţi, restul era destul de
puţin „viking". Marea bătălie,
asediul unei fortăreţe engleze,
bătăi ie unde se desfăşura măes­
tr1a de superproducţie a
tehn'cii americane, era o bă
tăi 1e pe uscat. Iar intriga cu
copilul bastard, sclav la vi-
kingi, dar în realitate frate
cu fiul regelui viking, făcut în
iuţeala unei invazlÎ cu doamna
regină a Angliei - această
intrigă era naivă, convenţie·
nală şi cituşi de puţin specific
viking. Nu mai vorbesc de
accentul Oxford al vorbiri 1
englezi lor, de aerele lor dis·
tinse, de pretenţii le lor cfe
civilizaţie contrastind cu săl­
băticia vikingilor, care istori-
ceşte vorbind, erau pe vremea
aceea mult mai evoluaţi decît
britanici1.„
Cu toate aceste anacronis-
me ş1 banalităţi, filmul plă­
cuse De aceea s-a mai făcut
unul, cu mai multă substanţă
„viking". Noul film al casei
Columbia, după romanul lui
Frank Bengtsson, ecranizat de
Berkely Mather şi Beve rley
Cross , avind ca regi zor pc
Jack Cardiff, care fusese şeful
operator în celălalt film de
vikingi, în sfirşit, avînd ca
director de imagine pe un
marc maestru: Christopher
Chall1s - acelaşi care lucrase
admirabilul f ilm Victorioşii -
noul film de vikingi evoca
https://biblioteca-digitala.ro
bine moravuri le vagabonde
ş1 aventuroase ale acestu 1 u 1·
mitor neam de războinici
navigatori şi constructori na-
vali. Intriga se învîrteşte în
jurul căutării unui clopot de
aur masiv, înalt cit trei oameni
suprapuşi, aur furat de prim 11
cruciaţi de la popoarele musul-
mane şi ascuns de n 1şte călu­
gări catolici. Arabii visau să-l
regăsească, iar vikingii, în
cursul unui naufragiu prin
acele părţi med itera ne, afla-
se ră vag cam pe unde se află
comoara. Dar locuri le acelea
erau pline de viitori, recifuri
şi teribile furtuni . Toate aces-
tea, în noul film, ni se arată
foarte spectaculos, făcînd să
alterneze peisajele cvasi-pola-
re cu acelea ale deşertului
arab şi ale mărilor Sudului .
Aflindu·ne în Asia Mică, în
patria prin excelenţă a calului,
vom avea bătăii i de călăreţi
contra ne- călăreti, căci vi-
kingii luptau pe. jos. Acest
dualism dă încăierărilor pri·
lej de acrobaţii în-edite, altele
decît în arhicunoscutele şar·
je gen Austerlitz, sau Război
şi Pace Per·ormaoţele gim·
nastice ale actorilor şi figuran·
ţilor sint uluitoare. Printre
interpreţi. figurează şi Russ
Tamblyn, admirabilul „Tom
Degeţel" pe care îl cunoaştem
şi din ŞaPte mirese pentru
şapte fraţi. Copil- in~ne, el
este 1scus1t gimnast, c'ntăreţ,
pianist, solist oe 1obă şi mai
ales_. dansator (h copilărie,
vindea gazete pe stradă ca
să-ş1 plătească lecţiile de dans)
Nu mai puţ 1n uirnitor este
eroul princ pal în persoana
lui Richard Widmark, pe care
l-am revăzut de curînd în
rolul colonelului american pro-
curor general în Procesul de
la Narnberg.
De altfel, toată d istribu ţ i a
este de mîna înti1. Întîlnim
pc Rosanna Schiaffino, fostă
Miss Geno va la vîrsta de 15
ani, devenită „star" în filmul
Columbia, The Victors. Re-
marcabilă de asemenea crea-
ţ 1a lui Oscar Homolka în
„thanul", adică şeful vikin-
gilor. (Kutuzov din Război
şi pace a l lui King Vidor şi,
mai de mult, şeful de gangs-
teri din Şapte păcate.)
Tot în noul film Corăbiile
lungi apare şi negrul Sidney
Poitier (eroul din Lanţul). E
prima sa apariţie de la obţi·
nerea marelui premiu ameri-
can al Academici („Academy
Award") ca cel mai bun actor
al anu Iu i, pentru inter pretarea
sa din Li/ies of the Field . Aici
el are un rol sărac, lipsit de
posibilităţi art1st1ce Ba ş1 Ia r faptul ca toată povestea
mai grav: un rol care, fără este o legendă, poate minci-
vina lui, este 1st-0riceşte fals. noasă, sf1rşind cu o teribilă
În povestea aceasta el este un poftă de a se îmbarca într-o
mare şeic arab. Or, niciodată altă expediţie tot atit de pro·
arabii (care sînt albi şi de neam
semit) nu au admis să aibă
blematică - această idee
este în fond foarte, cum să
şefi hotentoţi. Este aceeaşi
eroare ca în tradiţionala badi·
zic? - realistă. Căci
o legendă nu poate părea
nici
jonare cu smoală a obrazului mai legendară . „ mai utopică,
lui Othello. din piesa lui
mai suspectă decit realitatea
Shakespeare. istorică a acestor călătorii de
O interesantă secvenţă a jur împrejurul Europei, în niş­
filmului ne învaţă primej- te simple corăbii de lemn, cu
ddle „montajului scurt", o singură pînză şi conduse
scurt cu orice preţ , Eroul, cu vîsle . Aici real 1tatea 1sto·
închis într-o fortăreaţă araM, rică este mat legendară decit
legenda. ,
scapă sărind în mare şi făcînd
un splendid, impecabil pion·
jon de la 40 metri înălţime. D. I. s.
Apoi îl revedem, fără tranziţie,
sosind în Norvegia înot (I),
e drept, extrem de obosit,
Autorii decupajului au crezut
că este artisticeşte să suprime
toate infinitele peripeţii ale
acestei repatrieri, fără un ban
în buzunar, pe un drum de
HAZ
zeci de mii de kilometri, cînd
pe mare cînd pe uscat, cînd ÎN
pe corabie cînd înot etc.
etc. Dar această elipticitate CONSERVE
trezeşte comica impresie că. .. , _
sportivul nostru amic şi vi- ' sau ma1 lung dec1t tre·
kmg a făcut ocolul Europei buie cu 90 de minute
înot I
Foarte nostim se termină
filmul. După ce argonauţii
„ noştri găsesc clopotul de aur
şi dovedesc că legendele cele
ma• suspectate pot f1 uneori
realităţi, eroul principal, cu
Parcarea interz i să,
o producţie astudlourilorsuedeze.
un entuziasm de samsar idea- SCENARIUL: Runc Moberg.
list ş1 romantic, ii propune REGIA: Robert Brandt.
regelui Norvegiei să-i finan- IlIAGTh-:EA: Ragnar Frlsk.
INTERPRETEAZĂ: Carl·Gus;a1
ţeze o nouă aventură geogra-
tar T,lndstedt, Lena SOderblom, .
fico-comercială, pentru gă­ Lill Llndfors, Uakan Serner.
sirea unui diamant cit oul de
pescăruş, de la de mult p ie r· Sintem obişnuiţi ca nordicii
du ta coroană a regi lor Sa· să furniseze literaturii şi ar-
xon1ei.„ telor lbseni sumbri, Sibeliuşi
•
Cu ocazia acestor noi vi- trişti, Bergmani neliniştiţi, cu
kingi , casa Columbia a făcut alte cuvinte ne închipuim Scan·
două filmuleţe publicitare de dinavia ca pe un gheţar cu o
cite 4 minute fiecare, ieftine formă caracteristică deprin·
şi adapta bi le la televizor, în să din manuale, un gheţari
care n 1 se arată: I) Antrena- festonat de fiorduri, luminat
mentul t rner1lo r vikingi con- translucid de aurora boreală,
temporani, adică a acrobaţi­ un univers la urma urmei
lor 1965 care vor executa destul de convenţional, cu
uluitoure salturi, ciid~ri, pu- veri tirzi i şi scurte, cu iubiri.
gilistică etc„. iar 2) ni se vor nefericite şi sfîşietoare, cu
explica, descompus, toate tru- ierni hâulitoare de viscole şi
cajele „de jos şi de pe cal", de drame sociale, în care
destinate să evoce impresia Peer Gynt răsare o dată la
de realitate. Ceea ce este un veac şi-atunci mai mult
maximum de cultivare a rea- ricanează . Şi ne miră cînd
lismului : să explici cum se îi vedem rîzînd ca toţi oamenii
fabricl, realmente, irealul I Şi (sau mJ i precis încercînd să
culmea reclamei: să te lauzi ridă). De la celebrul cuplu
şi că poţi face să nu se observe inegal (şi la propriu şi la
trucajul, apoi să te lauzi ş1 figurat) Pat şi Pataşon, pro·
cum realizezi, efect iv. iluzia, motori 1 unui haz el a.borat,
păcăleala, trucajul „. masticat lent, cu gaguri răb·

- I :--------
durii ca un rumegat de ren,
cu glume greoa.ie de kermesă,
declanşînd rfsul într-un tir-
o z iu, de la Pat şi Pataşon care
p racticau mai mult umoareo
decît umorn/ şi care erau de-o
veselie factice de ţîrcovnic,
nu mai av~sesem ocazia să
mă-ntilnesc în film cu gluma
scandinavă. Parcarea interzisă
tmi oferă un pr i lej cu totul
insolit. Închipuiţi-vă o glum;t
cinematografică scrisă de eco-
nomişti candidaţi la Premiul
Nobel ş1 interpretată de pen-
sionari 1 unui azil de bătrîn1,
obligaţi să ioace în ritmul aiu-
ritor al urmiririlor „Keysto-
ne", Ş1 încă, o asemenea idee
năstruşnică ar putea da naş­
tere vreunui ersotz. co'lltc.
Vai, filmul de faţ<l e- o Încer-
care eşuată de imi aţ1e a
comedii lor mute americane
din epoca de aur Filmul e
„crazy" sau ar fi trebu 1t să
fie. Dar „ţicneala" lui e tristă
şi murată ca o pisică uşernică
şi nefericită. Copiii vor rîde
poate (cei foarte mici I) de
aventurile absurde (dar nu
suficient de absurde) ale unui
nene de treabă, un Moş
Crăciun cumsecade care drege
jucării stricate şi care, în felu l
său, iluzionist şi inventatcr
de năzârăvănii, rezolvă pro-
b lema spaţiului, acută în ma-
rile metropole, condens:îndu-şi
buclucuri le pămînteşt1 şi aca-
returi le cam numeroase. în-
tr-o valijoară. Filmul ce pirue-
tează pe echivocul trucajului
cinematografic înduioşează
din punct de vedere tehnic.
.., Subiectul e stupid, gagurile
puţine şi răsuflate, jocul
actoricesc de un mecanicism
pe care tl suspectez de carenţă
de talent.
Tot acest talmeş-balmeş de
rebuturi este 1ntenţ ionat ca o
parodie modernă în ritm şi În
mijloace de expresie. Singurul
e lement modern Însă este
p ista sonoră, tratată într-ade-
văr inteligent. Ceea ce pentru
un film „mut" - trebuie să
recunosc - rste un gag bun,
chiar dacă involuntar, dar
unic.
Parcarea interzisă e un nu-
măr vech 1 şi prost de circ
falimentar, număr pe care
cineva şi-a închipuit că-l
poate salva făcînd apel la
haz în conserve şi la facilită­
ţile tehnice ale bucătăriei
cinematografice moderne, d1-
latîndu-l la un ceas şi jumătate
de proiecţie. Şi filmul e mai
lung d ecît trebuie cu 90 de
minute.
Romulus VULPESCU
CRONICA .FILMULUI STRĂIN
UN FRANCEZ
LA LONDRA
Hai, Fran ţ a! , o product ie
a sludiourilor franceze.
REGIA: Robert DMry.
SCENATIIUL: Robert Db~ry,
Pierre rrcbcrnla.
DL\GINEA: Jean Tournicr.
)JUZ !CA; Gerard. Cah·I.
J NTE RPRE TEAZĂ: Robert
Dlio'·ri-. Colct!e Brosset, Diana
n„„, Ronald Fraser, Henri
<1Pn~·c:. Jt•an Lefebnf-, Robert
Hnlli~.
A-t1 ispăşi pro pri de păcate
pare un lucru omenesc, a
suferi pentru alţii e treaba
sfinţilor (eroul filmului tui
Dl·ery este departe de a fi
unul), dar a suferi din sport e
prea mult. Şi totuşi. „ Sus-
tras cu abi Iitate preocupări lor
prenupţiale, erout lui Dh~y
schimbă cu uşurinţă o vizită
la o bunică dornică de a-l
revedea, pe un meci de rugby
Franţa- Anglia disputat pe un
vestit stadion londonez (a-
mk unt nu lipsit de importan-
ţă). Cum entuziasmul muscu-
lar este o formă elocventă de
manifestare, un cot de spec-
tator frenetic îi va zbura
eroului incisivii, cu e1 zbu-
rind şi s peranţa de a se că­
sători, aşa cum intenţiona.
peste trei rrle. Aşte p tind în
sala cabinetului medical efec-
tele intervenţiei dentare.care
să, I rep ună !n drepturi le de
masticator biped, francezul
va proba in glumă chipiul şi
ma ntaua unui policeman en-
glez suferind ş i el ca toţi
civil i, de dinţi. Aici se află
cheia de contact, aici este
cutia de vite ze a filmului pe
care autorii le minuiesc cu
dexteritate. De aici încolo
lucrurile merg de la sine -
un fel de a zice - spre catas-
trofă.
Portul ilegal de uniformă
e-ste pedepsit de rege, aşa că
eroul este urmărit de poliţie,
din motive de indisciplină,
de o actriţă salvată din bra-
ţele unui admirator agresiv, din
motive de recunoştinţă, iar de
v11toarea cumnată din motive
de infi delitate faţă de logod-
nică. Cum s-ar spune, trei ur-
r.'ăritori dintr-o lovitură, fără
a mai socoti copilul rătăcit
de părinţi şi care:! fugăreşte
pe nefericitul erou cu o insis-
tenţă exasperantă.
Spiritul scriitorului cu nume
simetric, Jerome K. Jerome,
circulă prin venele şi arterele
acestui film, mai ales în porţi­
unile în care intenţii l e satirice
la adresa modutui britanic de
existenţă sînt mai penetrante.
„Un francez la Londra'" -
s-ar Mai putea rumi filmul,
https://biblioteca-digitala.ro
un francez ca.re parodiază cu
bună ştiinţă tipul de umor
britanic, care-l modifică cu
spiritul său, şi care ni-l oferă
nouă într-o versiune galică.
Desigur nu se poate povesti
filmul pentru că ar trebui să
povestim gagurile, expediate
în ritm de mitralieră, şi
atunci am greşi: un gag po-
vestit nu mai e un gag (adică
poantă cinematografică) ci o
anecdotă (literară). Mai inte-
resant ar fi de văzut cum sînt
construite aceste gaguri şi
în ce se deosebesc ele de cele
ale lui Etaix sau Tati (pentru
că D~ ery este şi el un autor
complet - scenarist, regizor,
i~ tu pret). Spre deosebire de
Etaix, umorul lui Dhery este
perfoct verosimi I, este coti-
dian , logic , situaţii l e lui comice
sîrtt situat11 normale care se
pot !ntîmpla oricui (cu dteva
mici condiţii, poate esenţia l e:
ca să primeşti din senin u.n
Cadillac super-sport decapo-
tabi l, ca în celălalt film al său,
văzut de noi - Frumoasa
american(!, şi cu care nu ştii
ce să faci, sau să ai preferinţe
pentru deghizament.e ca Riki,
eroul filmului fără spart, în
ciuda titlului: Hai, Franţa').
Jm1 spuneam, după ce vă­
zusem filmu l, că i ntre comte
şi dramatic este doar o jumă­
tate de pas şi mă întreb prin
ce obişnuinţă, prin ce intuiţie
nu-l facem 1 Dacă aţi vedea un
om JJe acoperiş, gata să cadă,
aţi ride 1 Dacă aţ r vedea un
orb strecurîndu-se cu greu de
pe un trotuar pe altul şi apos
adus înapoi în acelasr loc F
folosit drept paravan de cineva
care se ascunde, aţr ride I Şr
totuşi ce poate fi mai hazl1~
îrt filmul l:.i Drery decit aceste
momente? Dh~ry nu este nio
liric, n1c1 poetic, ele mai acid,
m1 se pare un fel de Jerry
Lewis francez. temperat 51
vaccinat împotriva obsesiilor
distrugătoare care-l tortu-
rează pe comicul a~oerican.
Este în schimb mal compact -
în comparaţi e cu compatrioţii
săi - ceea ce îl face mat an-
trenant, mai vital. Spiritul
vechilor comed11 mute cutre-
1eră castelul comediei moder-
ne, iar no11 pri ncipi ai
comicului se întreabă, cine
le ·a ucis părintele, trăind
uşoare nostalgii. De altfel,
filmul le ş1 arată. Eroul nu
scoate un cuvin! tot timpul,
evident pentru că dentistul
as ta î 1 recomandase Ca să
se intîmple ceea ce i se în-
tîmplă, francezul trebuie să
fie mut sau ... bolnav de dinţi.
E respectată apoi această
lege de aur a comicului din
care fi Imul mut !ş1 făcuse o
deviză: urmărirea, mişcarea.
În filmul lui Dhery, urmăriri l e
sînt ridicate fa pătrat, căci
dacă eroul este căutat din
atîtea motive, grupul supor-
terilor francezi este căutat
de cel al englezi lor şi catas-
trofele sint evitate, conflictele
internaţionale sînt aplanate
din faşă ş1 asta doar de iocul
ci udat al coincidenţelor.
Parafrazînd, Robert Dhery
ar putea spune: „Nimic din
ce este comic nu-mie străin",
căci nu există pas, nu există
gest. nu e xistă obiect care să
nu concureze în această cursă
a comicului. Cocoşul, mîndria
franceză, suporter fără voie
al „team"-ulu1 naţional",
„joacă" prea mult ca să nu
fie trecut şi el pe generic_
Ca ş1 întregu I arsenal de
arme fără fum dar cu zgomot,
cu care slnt înarmaţi paşnicii
turişti sportivi. Viitoarea
cumnată a eroului, ale cărei
aventuri nu sînt mai puţin
palpitante, o „lady" din care
mai răbufnesc instinctele
franceze . Şi enumerarea poate
continua numai ş1 numai pen"
tru a arăta că Drery este
mai mult decît un simplu
comediograf, este un artist
prodigios care trebuie alătu­
rat, fără rezerve lui Tari sau
Etaix. Scenarist, regizor, in-
terpret principal, Dhery tinde
către „autorul total" - do-
rinţă pe care o realizează
poate cu un semiton mai jos.
Iuit.an MEREUJ 'A
DEJA VU
O cl asă
n eobifnu ită,
o producţie a studiourilor Ct'hos-
J,n-acc.
REGL\: Jo er Piokan.
SCEXARICL: llllan Simek. J<1<<'f
P!nkat"a, dup~ na~cla Iul DaniPla
I'lu;Kon.
Bl.\ &L-EA: Jifi Kolln.
MC ZIC:..: Evzen 1 Ilia.
IXTERPRETEAZĂ.: Jicla:a tn·'-
kot"a. Nata.lia. N1·sloyo,~a . Eve-
h'll:i, trlmarot"a, Karel l:rbanck,
\laoJlmlr ruavaty,
O fatal 1tate apasă ca sabia
lui Damocles asupra acestei
pelicule minore. (În care e
vorba de minore înamorate de
frumosul profesor de literatu-
ră, de adolescente timide sau,
dimpotrivă, zburdalnice - dar
fete- bune pÎnă la urmă, de
practica elevilor în uzină [şi în
afara e1 ), de gravităţi adoles-
centine şi candori mature, de
travestiuri gitane şi roman-
tice urmăriri nocturne, în-
tr-u n cuvînt, de toate pentru
toţi.) fatalitatea se cheamă
„deja vu", dar, mai ales,
„deja dit", cu mult mai bine
în mu lte filme cehe, avînd ca
preocupare psihologia „vîr-
stei dificile". Cu mult mai difi-
cilă decît reiese ea din inocen -
tele şotii şco l ăreşti pe care -
la o adică - le-ar putea aproba
chiar cel mai sever consi l 1u
pedagogic.
S. E.
F ILMUL
PE
GLOB
NOUTĂ Ţ I
DIN
STUDIOURILE
FRA NCEZE
Jo.c c1uos Demy, a11tocul
l: m tirelelor din Cberlouurg so
p rog11teş t• sli
lneeapil l!trnilrlle
la un n ou film, Domnişoarel e
de Rochefort, Interpret a te do
Dnnlell• Darrloux, Cotberlne
D C'n OU\'f'.", J<'rnn\lo l so D orl l!ao
ş i ... MJebel Simon .
*
Că lătoria tatălui ••te Uli ul
Yl lto rufui f ilm al lui Fernnn-
del, r callznt do Donys lfo La
Pntelll6ro, d11p4 un rorlliln de
Ilernnrd !'Io vei. Parten eri: Llll
l'a lmor ş i Laurent Terzlefr.
*
J •an Gabin va Interpret"
ro lu l unul griidlnor p n~ ul r,
pcr!et!l [ rlelt tu ci\s uţa lui de
la perlier le. Ca siHl ntl.>!acit.
iru.li ambl l llkl ,.mo11•\ te'·, 1• 1
"" a pu c ă o4 fols lllce ba ni pe
rn ro-1 l a n se a ză pe pl a!:l eu
f':rnd onrP. F Jlmul y;i fi rl':t H-
znt do .h•an ['a ul L• Cb o1rn f,.
UN GANGSTER
N UM IT
DE SICA
Ylltorlo do Slca a. IH'mnat
trei eontrncte cu pro<htt'11-
t orul LevJn o: un lllm eu Ava
Gnrdnor care va li turnat în
Fra nţa şi Polonln , Promisi-
unea. din zor i, 1lll allnl r u
!'lnudln Carrllnale, Fem"i" X 7
ş i un ni treilea cu••• Yit to rl o
do Slei; fn clilp do gang• t<r.
ANECDOTE
ADEVĂRATE
Cl1a.rle• C11„plln ş i M1L~
Llud or so udmlrulL fo arte mult
şi Io plăce a sit se dh trezo
impreunil, Drept cure l~ I
răre au des-e rutte. Clrnplin
an a o maş ini\ mare
pe enre o conducea. un şofe r
ne ::nrră
a• lutlc cu plele n do cu!onro
1rn lbonl1. r entr11 cil erITTJ mere u
,·ll :mţl fao laltd, ea sil nu !IG
neuzat el il hnlti\ pe Ch a plin.
Llnder şi - a c u m p ăra t o m aşi nă
galbenii co odu»1\ do u n şoter
n<'gr n.
CELEBR ITATE
J)upii fr lum rut po.rso nnl oh11-
n ut in f f hn ul Galia (Premi ul
de i nter prrtn re fPm lni n(a. la
recentul festiva l iuternnţio u u l
ni fllmu lul do ln llln r del
P lata), octrltn l'lllnlllo Dare
n fur;t lntrebn.tH. re erede d1•111pre
~ll'.brltate: nln z lua în "are
şeo:larU Yor srrle Jeanne
d'J..rc fără npostrol, :ituurl,
dtt, voi nl·rt\ tntr-nd(' Y ăr Impro·
•ln ru s!nt celebru!"
SIC!
Urlgll te Burdo t a măr l ul'i•lt
rii. VJKcoull, pe cnre-1 ndm iri1
foarfo niulf, vroia să„ I ttwn...
di nţeze ro lul l\l nrlel din Strtl·
Inul după celebrul roman al
luJ Albert Cnmus, o h'ilurl do
A la ln Dclon ( ln ro la! lltulnrl •
•,~1- ru: f J tentat, a s pus ,.Nletn.
dar du pă ee m · n.m ~i n di t
mn l blnr, ml-am S(n&S t t\
rolul nu ern destu l de lmpor-
t11 nt 1 ~
19
FILMUL
PE
GLOB
TATĂ IDEAL?
Soro t:rzl. neullntul Inter·
prct ul !atiilnl din Sedusă şi
abandonată, a fost alos sil
Jonco rolul.„ tntiilnl Julletlcl
intr-o ,~e rsiunc Jsraellanil. mo-
Mrnil !l trngedlcl nnrnnjllor
din "\'eronn, lntlhtlntil Fata
din Mar~a >toarta,
OPERA LUI
ANDRE GIDE
SUPRASOLICITAlĂ
DE CEA
DE A 7-A ARTĂ
Jlupi\ Shnfonia paoloralil .
~ernnizatA cu mulţi ani 'io
urmă, un nlt roman de GJde.
Tainiţele Yalicanului, rn w·
dl'R lumiun ecrnnulul în rr-
~ln lui :E'rnneo Rossl. Dlstrl·
buţJn numeroasă CUJ)rludo
printre nltll şi pe "\'lrnt> Ll•I,
l'ilno Mnnfredl şi Dernard
JlJIH. So pl\Te însă cil se
•. pourtii'· celobrul scriitor frnn-
rez, pontru cil lllareello lltns-
lrolnnnl n fo•t solicitat si\
Jooce ln Falslficatorii, o nltil
trnnspnnore clncmntograJlcă
dupil Glde, rcnllzttti\ de regi•
zorul l\lnre Allegret,
PATRU
POVESTIRI
EXTRAORDINARE
C'laudo Chnbrol, Jonn·Lnc
Oodard, Joseph Losey şi Ro·
ger Vadim vor colabora Jo
reallznren n Patru po,·csti r i
extraordinare: fleearc regizor
şl·ll ales o Istorie do !>:di;:>r
Allnn l'oo: Oodnrd - Portre-
tul oval; Chabrol - Sistemul
doctorului Goudron şi al
profesorului Plumc; Los•i'
- lnlilnlrca; î"ndlm ezită
Intre lllorella şi Ligcia.
Primul tur de manivelă. va fi
dnt in mal do Godard, in
lulle de Chnbrol, ln august de
' ' adlm şi ln septembrie de
Losey. Tonto patru scheciurile
.-or fi Interpretate de o . ple1ad~
de ved~te franceze şi cngle,,..
INOVAT IE
lmnglnoj.ta asasinilor cine·
matograltel nu are limite.
ln lllmul lui lleue GaJuyllle,
Omul din lllykonos, a cfirul
vedetă. ute Anne Yernon, un
ttnlir pictor 1$1 ucide soţia.
Ptnl acum, ea să se descolo•
roseascA de o nenstli, stinje·
nltonre, soţii filră scrupule
folosenu pisto Iul, pumnalul
onu otra\•a. Eroul lui Galn\"llle
a recurs fa o s trn.tag~mi\ Jne·
dltll: elstreconrit o dozil puter-
nici de somnifer în po.horul
soţiei duplL care o trimite •ii
tarii plaJil la sonro. Nefericita
adonrme sub razele arzătoore
şi moare de lnsolnJlo. Trebuie
sl spunem că acţiunea se
petrece în Grcr.l:l, unde soarele
este cu deosebire.„ uclgiltor,
20
CRONICA
RAMPA
$1 PLATOUL
Viaţa începe la ora
8 seara,
o prodnc\ie a studiourilor din
H.F. Germană.
SCl~NARIUL: Horst Budjuhn
după piesa Iul Emlyn
Jrn (lTA: Michael
Wiltiarns.
Kelilmann.
DfAGINEA: Kurt IIasse.
MllZlCA: Peter flanrllorr.
JNTERPKETEAZ ,\: o. E. ll as-
i::r, Jol1anna l\latz, Ut>lmuL w ·ildt,
Ottdrun 'l'hiclrmann,
Thormann, Waller Bu>chl1of!.
Onndel
Că filmul poate vorbi des-
pre orice, chiar despre teatru
- nu e o noutate . Vezi strălu­
citul Comicos sau Totul despre
Eva „ Dar într-un limbaj care
î1 e propriu, altul decît cel
scenic - aceasta par să igno-
re autori 1 transpuneri 1 de
faţă. Piesa lui Em. Williams
putea furniza ş1 altceva decît
un ortodox spectacol filmat .
Nu că ar fi conţinut nişte valori
dramatice (povestea tatălui,
actor ratat care d rstruge
dintr-un egoism conşt ient
viaţa fiicei sale ca apoi, înţe­
legîndu-şi culp, asă se sinucidă,
nu excelează prin inedit).
Dar putea stimula „camera
mobilă" la o analiză psihologică
mai nuanţată, mai dinamică
decît spectacolul, dacă se dă­
dea acesteia prioritate şi nu
melodramaticelor situaţii de
teatru . Situaţii sarbede, con-
venţionale, cume clasica aflare
a unui adevăr dureros - aici
căsătorirea în taină a fetei -
chiar în ajunul spectacolulu i
decisiv (şi bineînţeles) făcînd
aluzie la „drama" din culise
(„Regele Lear") .
Actorii nu joacă rău. Nici
atît de teatral cum îi obligă
multe momente false din pie-
să. Bătrînul ratat şi alcoolic
(O. E. Hasse) sugerează un e-
goism care e şi al speciei so-
ciale din care face parte. Fata
actorului (Johanna Matz) tră­
ieşte suficient de interiorizat
autosupliciul la care s-a supus
de bunăvoie ca să joace rolul
de „înger păzitor" (şi infirm)
al tatălui. Cînd se îndrăgosteşte
c reţinută şi stîngace, rigidă,
crudă cu ea însăşi şi foarte
nefericită cind îşi impune
su pre ma renunţare. Logod-
nicul ei are brutalităţi alter-
nate cu duioşii şi - în genere
- e înconjurat cu mai mult
mister decît ar fi fost necesar.
Dar cum aprecierea unui
fi Im nu se poate face doar
prin negaţii („nu c mai pre-
jos", „nu c chiar atît de rău")
se impune şi o afirmaţie: Viaţo
fncepc Io oro 8 e o mediocră
transpunere melodramatică a
unei piese mediocre, una din
sutele de pe li cu le pe care
ecranele noastre le găzduiesc
cu prea multă îngăduinţă,
iar spectatorul le onorează
deseori cu tot atîta resemnare .
Al. M.
https://biblioteca-digitala.ro
FILMUL .Ul
CONTRACRONICA
NAN UK,
DOCUMENTARUL.„
l<1lă cum s-au petrecui faplrle
de nalură cinematografică, ln
ort.line cinematografică, adică tn
mi~carc:
Mă
glndeam să scriu o contra·
rronlcă fără nici un dumnezeu,
mai cxacl: !ără o idee alolcu-
prinzătoare şi atotputernică; mă
glndeam să lnccp prin a-1 pllnge
pe nustcr Keaton, a cărui moarte
nu a suscrtat ln pre•a noastră
artistică declt ctte..-a rlnduri ln
„Contemporanul", ca ~i rum n-ar
tl dispărut de pc ecranul .-izibil
al lumii cel mai mare dintre
marii comici. De c!nd eram copil
de grădiniţă et pinii. la vlrsta
ameţi tor ăe frumoasă a Judecă­
ţilor de valoare, omul acesta,
numit tn consumul public Malec
şi uneori, mal comercial, „Actorul
cu chip de piatră", ne-a ţinut -
aşa cum ..-lsa Flaubert artistul
dc•ă.-trşlt - la suulima srani\ă
dintre ris şl plins; se cu'\"inc ca
măcar o dală - cu ocazia „neplă­
cutei lnttmplări" cum i-ar place,
probabil, slH ne denumit dece·
sul - să ne decidem şi să lăsăm
o lacrimă pe piatra morm!ntulul
şi chipului său. Mal departe,
ml-aş fi permis să atrag atenţia
- la orizontul criticii noastre
neexlstlnd dcc!l un singur articol
serios, pe mă.sura evenimentului,
cel al Anei :Maria !\artl în „Con-
temporanul" - că prin faţa ochi·
lor ne·t\ trecut o capodoperă. Tom
Jones. Nu un Jl!m bun, nu un
film foarte bun, nu un film cxtra-
ordlntir. O capodoperă, sau mal
tereslru spus - una din acele
realizări de artă perfecte din
care nu poţi suprima un rlnd, o
scenă, un cadru, fără să dc,·11
profund nelericit. DcJlnl\ia accas·
ta aproximativă - ca alltea
alte zeci tn acest dolT.enlu -
nu-ml aparţine; ea unui publicist
francez de mina tntlla, Claude
Ror, şi se află tn Introducere&
la un eseu despre Stendhal,
aulor a două romane care se
11
numără printre foarte rarele
opere absolut perfecte ale lile·
raturli". (Fireşte, zice Roy, la
accaslll definiţie nu se supun
„11lcl romanele lui Fielding, nici
ale Iul Balzac sau Hugo, ele.").
F.u n-am ales-o !nlimplălor, căci
ochiul meu-poale lnşellndu·sc­
!ml spune că filmul lui Richard·
son e curat stendhalian !n spirilul
său, tn morala antipuritană şi
anll!illslină, prin tonus, intell.
gen\ă, ritm, culoare şi' lracltatea
ln,;pir3jiei . Tom.ronr.< al lui
Rjchard:;on şi OsLurue t' - cel
pu!iu ln optica mea - ua l'icl-
ding .decupat" de Stendhal. !n
s!lrşll, după moartea lui Malec
şi vitalitatea dcbordantrL a lui
Albert Flnney, mă gindeam să
închei omeneşte, elogiind un film
omenesc - Depăşirea - rrtră pre·
tenţii metafizice, dar mal adlnc
şi mal apropiat de sunet decit
multe drame toarte „compli cate"
şi foarte „adtnci", dar reci ~i
lnghc\ate ca un ca tel părăsit. ŞI
să spun lnc:l o dală - căci numai
Alice l!ănolu a spus-o ln cronica
sa - că Trint ignant in discre\ia
jocului să u nu era cu nimic tn-
ferlor Iul Gassman, al cărui spec-
tacol a Jurat prea mult ochii
publicului şi juriilor. N-aş putea
spune exact de cc \!neam să sub·
lini ez acest ade..-rtr Jărli importan-
ţii.. roate pentrn că Trinlignant
juca 11fără imp ortantă" şi de·
venea, cu fiecare scenă) memo·
rabii. ..
nun, astea erau problemele
acelei contracronici atce, tmi
ascuţeam creionul clnd, lnfr-o
frumoasă după-amiază de martie,
miercuri, orele 16,30, lntrîod la
Clncmalecă şi ocuplndu-mi locul
!ără imbulzcalil, c:lci nu era nici
8 l/2, nici Fericirea, a apărut...
Mal !ntli a rost un desen de
animaţie - Adam şi Eva - al
unui sirb, cu totul nesărat, for·
tat, care - prin ricoşeu senti·
mental - m-a făcut să mă simt
lncă o datil mtndru pentru Gopo
al nostru.
Apoi a apărut domnul Harold
Lloyd ln Trăiascd spo„tul, pro·
duct ic f 925, a doua cometl"lc
cinematografică văzută ln viată
care m-a trae cumplit la somn.
Prima a fost Domnul cu Jean
Gabin - şi trebuie să-ml măr·
turiscsc slăbiciunea cl. nu oblş·
nuirsc să adorm la comedii şi
meci uri de fotbal. Recunosc cil
n-am de ce sli mă laud cu asta,
că o asemenea tolerantli e lnad·
misibllă - dar şi domnul acesta
Harold Lloyd a mers şi d!nsul
prea departe. !mi trozneau fălci­
le: to lui era nătlng pur şi simplu,
prostic fără sem~, gag mort, fără
Ulc, nimic năzdrăvan, ferească.
dumnezeu de comicii llpsiti ele
năzdrlivănie. cum a ajuns Harold
Lloyd un clasic al cinematecilor
c pentru mine o enigmă. Proba·
IJil, un abuz de lncrcdcrr, omul
turnlnd ln perioada de aur a
STRĂIN
eomrdid mule. coleg într-un fel
fU Cl1aµlin, Malcc, Sennctt şi
allc gcuii. Dar nu tot re e mut
comic devine simultan clasir
şi
şt
grnial. tn fine, ln clipa clnd mo-
1;iiala mea a atins punctul cul-
111i11011t, domnul Lloyd a dispă­
rul - din cile am pulul să -ml
d.111 scama printre gene - şi
deodată, lrczindu·mil ca din
morţi, a apllrut Nanult, f•;anoo'lc
of the l\'orth, 1922, regia: Tiobert
Flahcrly. In nici o orli am uilat
11 u nmnai ele Trăiascli sportu l,
dar şi
şi de
de Tom .Ton cs şi de Stendhal
TrinLlgoaul. Contracronică
sau nu , nu pot scrlr <lecîl tlc$pro
1\anuk , cel din Nord .
Cine e Nanuk 1
f\"unuh. c un documentar
nu, roarlc prost incrpul de· frază.
!\anuk e un eschimos, urinărit
de Robcrl Flahcrty !n 192'2 -
deci cu lrci ani inainle <le Trd·
fască sportul - dr-a lun~ ul e'is·
tentei sale, o zi, două, patru, nu
~tiu, fiindcă!ilmul nu arr liinp.
Doar spa\I u şi cil h·a oarne11 i -
ramilia acestui Nanuk - pro·
iecta\i pe Imensitatea de 1ăpadll.
a Nordului canadian, în f'Pl mal
clasic decor al ctcrnilă!il: pus-
tiul.
Cu ci! h•a ani !n urm~ a rulat
la noi cu săli pline un film „artis-
tic" tot cu cschlmoşl, al cărui.
tlllu exact nici nu-l mal ţin min-
t e. Era uimitor de neintere~ant,
deşi se petrecea !ntr-o lume necu·
noscută nou:l şi ar fi trebuit deci
să fie ln primul rind interesant.
Lucrurile lnccrcau să fie cxprl·
mate dintr-un punct de vedere
11 europcan" şi mai ales „etern":
se încerca deci o poveste de dra·
goste - c!i.cl cc c mai „etern•
şi mal pe înţelesul continen tulul
nostru deci! amorul? Se reţinea
la urma urmei un singur lucru:
că acolo a to iubi cu o femeie
înseamnă „a rtdc cu ca". Vorba
asta a mcut furori !n Capitală,
şi cam atlla a mal rămas din
filmul acela: o vorbă. Aceasta
e tristeţea oricărei arte pitoreşti:
să-ţi lase o vorbă, o expresie mal
nostimă sau mal piperată, şi
altceva nimic.
Nanul< nu-ţi lasă nici o vorbă,
comentariul o absolut Informa-
tiv, cei mal sobri comentatori
at 11 Sahiei" ar putea obiecta că „o
Jlrca sec şi nici aşa" .„ Doar ln
final există o Inflexiune lirică,
urtndu·i~sc eroului "somn uşor"
şi atit. Niciodată !nsli expresia
aceasla de două parale pe cont!·
nent - nu ml s·a părut mal
stranie şi mal gravă. FUndcl
niciodată existenţa omenească
- tn tot cc arc esenţial, ca la
!nccputul lumii cind nimic nu o
allcra - nu mi s-a părut mal
stranie şi mai gravli. l> ca şi
cum i-ai spune lui Anteu, cel
care ţinc globul ln spate, noapte
bună şi somn uşor. Se potriveşte
sau nu se potriveş te, nu ştiu.
Nanuk ţinc ln spate o familie
- soţia şi dol copi I - plus cl\iva
ctini, cel care~i trai; sănii1e . E
un titan. N-are dccit un cuţit
tuni; cr1ruia arta lui FlaberlY,
ochiul lui de artist, li confer1\ un
destin , un destin al obleclulut
)IC mf1sura desUnului unul om .
Cuţitul acela e arml!., eutlt de
bucăl,;lrie, Jurculi\tl, obiect de
lux, mlstrir, fierăstrău - căcl
cu el se taie blocurile de zăpadă,
 N TELECRONICA

-
un rrl •.prctabrleatele" care !n liecnre Un dram de elernilala 1scu8itr. 11u s lrn lC' ru 8fl'Tio vil la
seară, puse unele lingă altele, momonh· lo oportune? J1ot•zh' e
ett ~i formează ca ln jocurile copiilor
,nut şi Toate acestea au rost filmate indoob5 to rceJta t ă; proza o-ar
cu cuburi, baraca de gheată a
llSÎC'Şl
1d mo-
11 cui-
dispă-
familiei. ln fiecare scarl. familia
lui •a nuk are un alt c<imin 111
pustiul de gheată: se c ulcă to\i,
unii lipiţi de altii, gol ploă la
tu urmă cu 4't de ani şi nu mă-n-
1.lolcsc c:l peste aHi H, Nanlllt
al lui Plal\crty va fi la lei de
aclual şi fascinant ca azi, ca ieri,
P ROZA putea fi ş l ea rostHU. - m:lcar
cîteodatill Do co ou nr li seena-
rlzntit ş i !ilnrn lii o b u cată literară
nlo cilre l dalo pa rtleu la ro o fac
să-ml brlu, acoperiţi cu blănurile, ca mlinc. Fiindcă csle , inllfscu- m al :1p t i"a. p ~u t rn clneurntogrnJ
e - şi încăilindu-se cu propria căldui·ă taldl, un film etern. O eternitate decH pC'nt ru tentru f: Emisi u nea
din a corpurilor lor. Dimineaţa fe- nccltUtatrl, ncrortată, neinven- do deb ut. a 11 sludlou lul mir~ ' a
'
1-unoolt. meia nu tace rocul, nici cafeaua ; tată. Cite lilme - tlocumcntarc
(· 111•rlns - p o tîng1l Yădurcle Iul
1ober t executr1 un gest uluitor pc care sau nu - se pot număra tn
nuc ul ecran s up une iucrenl li le- Jul nlelod11H\ s pce ta co f(l do DeJuwn ncen. - Rc hit n Aiuritele
1 uitat
nici o altă art>t nu ni l-a dci1"l1- aceasUl categorie, a durabilului?
luit, unul din acele gesturi rn tu m mml proces de 11 1lro 1•rierr. auHr;.wr;1. Jn.spi rîndu-se dintr-o do A lbert o Morav ln, a c1l rcl fac-
oortu l , (Cu două săptămîn i ln urmă am
omeneşti pe care - dacă eş ti Nu e posi bil Bi se foto;rafieze nu\elă ftu li ană, Slrnl.;.espearo I\ t uri\ •li llsllcii cm (cxp ll cabll ) ma l
•n~ hal văzut in aceeaşi sală Trul>adurii
sensibil - le lei cu tine ln textele pentru ea privitoru l sli soeotlt -o doar pun ct do 1>locnr6 ş i curind li hni ră. Tca tra llzn tt. (şi
ronică
morm1nt: femeia ia cismclc in- cllavoltilui - film care m i-a fer- ră u l11 cruli\ din pu nct do ntlere
lr::.prtt mecat adolesecn~a. o poveste lllb,-, un acces n em lJloeit şi lo ial în Cttr8 uJ ere1l ril poem u luJ s l\u
gbctate peste noapte ale lui la orlglnnl ; poemele sînt .,mo n- scen l<") cn ~l- 1> li1tuucca l ioj ctesul
Nanuk şi locepe să Ic încăl­ PeC.:rcrl - Carn~ despre „Plcrni ta.- tragic a ~I ultnt do cu . l'olos lnd
t nte" tn n şn. fel incit sl~ ot«:'ro un şi dln tr·o sa tir ă n ntlmo od e n ă s·a
zească cu propria-I răsuflare ; tcau amorului. Să nu tnai vor· un lHH1m de I..1n ru ott o F ouqu 61
birn , am leşit înspăimintaL: uici rcel tnl-spoc\ acol, povestirile sint î nt r„uu Imb roglio casnic.
p .r efăcu t
apoi, ca să le desghe(c lJiuc, 1c GJraudou' ;l dn t m it ul uJ germa.nlo
mestecă bine ln dinţii ei puter- o artă nu c urni supusă perisabi- uneo ri llustr:1f<', plosa tle t eutru ln t lm p eo Inte rpre t a cnro Juc"
ni ondlnrlor o nouă structUl'A şi B rolul gazdo! 1>o»es tca ,·olu\iilil ş i
nici , răsufllnd asupra lor . Nici- l ului, c~t aceasta a noastră, a..rlă. îu sli5 l co mp ortă o anwne transpo-
odată căldura umană, căldura
crl'nt un toil-,tem orlghu1l de rele· comlc nfe r n l ă cnncn nurlle zilol,
în cel mai exact sens a umbrelor zl ţlo iu scnB ul cii prin alit'marca
!rază. rl njo in contcmporuucl\ale. 1're-
rcmeil nu mi s-a părut mai purii, care vin 'Oi se duc .) Cum se explică pltrnur ilor ş i dinamica aparatului, mosnllra o nscult a eu lm aer
mărit mai sublimă - dacii c voie, o- eena dinfr-un regn IUernr în
triumful lui Fl.thcrt)·? De obicei, toroho ra ti'i eu ml,earra "reuic1i, contin uu do a la r m ă pluc idii . de
·!~ - dată, sll tnctucrlm gramatica şi aocmenca întrebări sinL inutile nitul Impii"'' 'ueriiiell dcllbcrato, p ar că nr li ros t ebrll'la tii cu \a pori
Trd- s<' creenză no i centri de utenţi(\
să comparăm un atljectl v super-
ln artil şi răsptmsuJ"ile E;ăsllc de iutr- o compoziUo de uu ordin uneori ~rn H, în favoarea do t orcbt·ntinii., nelzhu t iod is:i„,_I
C\.ÎS• lativ prin el însuşi. Nici o decla- a::.cmenca nu aduc mare lucru. pa r ticular. lnrrăril noi şi iu po!id!\ celei rev ln ă. ul c l dup1l bi nef1lră t o nreo.
u, nu raţie de dragoste nu a avut p e
„Madame Bovary" nu inai poate So proi;-rnmenză din fe in re ori~lnnlt". fo S(· nsu l do re-creare i eş ir e iu nr r li ber. llo a lt fe l . pri n
tim p. ecran frum1L5e\ea acestor cisme
fi scrisl1 d in nou, chiar dac~ fe- llps n de a t e n ţ i e u f!•<( lzo rului. a şi
l'llÎ - bărbăteşti dcsgheta te cu atlla nrn l freeî'tnt şl p roză. In nurtle. - euri altminte ri <:r:u1ltclo dlntro
e.ălb5ticie de o femeie. P c urrn:"'t, meile continuă sol sufere de bo· anul curent, a luat fliuttl un ~entnl !!· nr ş t erg<'. C1lutînd e u r ilmos to t tim pul ri•rnt i\ î ntr-u n
pro- vaL·lsm. Za1larnic înce rci „Răzhoi
;1paclă familia. se îmbarcă în sănii şi „l\h1dlo mle'· care î'R oferi rn r n nai fnrnnro dc! i ulţla tt-atrulnl, tira• foto liu, serv i n d rep ll d le nu Cf• ln i--
Nanuk tnccpe Stl Yinrze, srl·Şi şi pace" clupă al doilea război
I mal o r e Jlrczenlaţlo de proză seurtii. maturgl motlcrn l df' stnm i'L î uceo.r· lnlt pcr so nuj, el dl!n z, î n m ul
tacă meseria . Apare o aJL(l sccn~i mondial. Nu·i suricienL să reedi-
pus- Dnr nlc l lucru r ile~ <' romplJcfi. cil iJldeobş l e sil-1 dellmltozo do 111\llto dlr ec ţ ll dco dah\, toate
nemaivăzuU:i: Nanuk dcdcopcr;1, tezi concliţillc capodoperei, ca
proz~, Cnmll Petrescu exrunlnlnd
pftrînd absolut nocunoseul o apa-
undeva. tu zăpadrl, două. orificii să ai capodopera. Zadarnic vom
rulat ln care introduce un lei de har- merE;c la pol să filmăm eschi- DEOARECE. : mnllilntcr1>l vlrt ufllo dialogului, ratulul.
artis· pon; vtncază sub zăpadă: lncepe moşi, ca să regăsim acolo eterni- Diirrcnru ntt npel!nd mereu IB ExlsUL ş i posl)Jllltnt ea lnl crci.-
căr ui să tragă ! r!ngbla harponului şi tatea. Capodoperele slnt unice, ln concopjla actualll. a ;tudlou- liirll lecturii dlrceto ( a eom• n ta-
lul de televiziune, prozo. urro•uâ nects ltoten„evenJmontnlul" carac-
min- se lnclngc o luptă care ne trimite ele fac vid !n j ur, lntrcabil.-te rlulul) Intre momentele Interpre-
a suterl Uil trnnBfer ln forn1e tea- terlsllc, Snrtro propUiliJld cn uotlL
sant, direct prin tre strl'tmoşll noştri asupra lor, dar răspunsurile . „ tate pe pluton S l\U fll.ruato in
din comuna primitivă. An imalul trale. Aşadar vom vedea, d• rcgulA, dol lnltorlo „s ltuaţln·llmltil" -
necu· taci! Totuşi, cred că cern se cndrn natural . D oo ramda! ă s-au
de sub zăpadă nu se predă; nu-l poate spune cu pr ivire la perfor- nu.ele ş i srWţe, probabil şi şi · ~" 011>1 depnrt o. Dar chlnr şi
t deci folosit Insert uri, ca la filmul mut,
sant. vedem, doar Nauuk se zbate manta lui Flahcrty. Cit timp tragmcnlo de roman. draroallzate scrlitorll mal vochl prlrcnu eu
dar citirea pas nJ<'lor ce n-au putut
exprl- lntr-o t rlntă „lucrată" de un re- planeta asta a noastră nu se va pe Ideea cil orice Mraţle au. mă mul\11 clrcums poclle trecerea opo-
fi t ranspuse nr fi fo s t mnl adee-
gizor E;enlal: c o l uptă cu lnvizi- răci decisiv, oameni i - din nos- rol?, cele mal abundento tn dialog, r clor lor • pico în dramaturgie.
rdcre ,-ntil. Dup!L cum p o trh-11~ nr fi
IJilul. Nanuk trage de fringhic, talg:ir, din inţelepciune, din slut •nscepllbllo de adaptare ten- Uos tolcvs kl refuza cn dcllcatcjo
crn"1 unoorlsupra.-lmprcs lonnrca. s onoră
dra• cade, se coD\-ulsioncază, se ridic!\, mlndr ic sau doar di11 curiozitate t rnll . XI se rn oferi dec i epicii da r ş i on fermltnto dreptul do
- vor cJ.uLa. mereu s~ arte cuir1 n ro stirii t ext ului pe momentele
etern• Iar cade, iar t rage de J1arpon. c~• l usl.- tcutrnllzală. ndapl nrc s cenici\ a romanelor
l upta e lungă, nici un prlm-[l lan a fost. cum a rost cîllu pămint ni fiiril dlnlog.
ntulul În razul aceioth mal •Hem de·a •a le, •<plicind unul s ollcltunt cil
c ţlnea al eroului. Uo::i r conYu l ~iJle 111 1 s-a 1lespi1rt it de ape şi a apUrut fare t u „literatura pe micul
,·ia!a , via.ta asta miraculoasă, materlnlnl do viai:\ o dntii. oxpri-
lucr u : pe a llJul zăpcz.ii, omuJ ln tor/ u- ternu'· ? AŞADAR:
rile luptri pentru hrani't - omu l C'U mame şi copil, cu balene şi mn t iu forme to epi cei nu mnl poate
emeie f !ste ştiut rii tretert::t in lrut ru
csen tt al. J„iteraluru nu pulr'.a fnrnici , c u tnicrob i ş.i leoparzi. fl reeo n1lcnsn t in tonnele tlrumn-
-orba p nupetlz('Uu\ nan-rum proza, Up- fol osirea ln cxclu s lvllnlo " f or-
Or,~ ti'lahcr ty a lucr at ca un re· tlce. l!!l s ugera insii utlUznrea, e.a
italil, face mai nimic ~pre a exprima glod-o de dcstrlcrl, dlrng-llţll mulei teatralo pon to opri aeeesu l
necast ă scenă. :r-;umai cinemato-
fJOrtcr Cil.re vrea s;.\ surprindă o nucleu al plcseJ, a. ntunuJ epis od
din asupra. stărilor p lholol?lce, tntro. unor proze lutertMmte în ferltorl uJ
graful. UnµJ. m i ne, un sprrtatvr clip:\ uiu momentul calculat ln t nrc s·nr do,·edl a. a\'ea. o oa.reea.re
ceasta miliar1le de an i al aparitlei usca.· •pctţ lll o eroilor, pasajele de co• t•IHlzlunll, mlc5orlnd lne.-ltabll
~op t cşte ce l n i ele Jinţc1 ci: uutono1n1e. l'ă eînd cîtc, ·a flne
arcştl: t utui din arc. Smwh C O 3!=-Cme- mcntarlu llr le •k. _\ daptarca r egistrul de t'llprlndrrl, dopă
cmal tcatynJii o datll 1"ll•llll romportii, dis tinctu intro r oman şi pi es ă, cum, redu s ă. Ja dlnlog sau se lee·
nca rîşic llc pămint, o ascmcoca
şi - Hu e trucoj I tl~ic uc om ridicată din mări şi la rindo-1, un dcrupaj de telM l- erltlcnl Jules Lemnltre obscrrn tati\ pentru clL s e exprim i\ in cea
ocoanc. Omu l s-a despărţit de • lune dupl tnnoanrle fllmulul- (ou prl»lre I:. luscenaren unul mai mare parl o prin dialo g, o
orbli, Cum !ie trucaj, doamnr-
să an ima l, tn mă.su r a in care uscatul • peelneo l, cnre răruîru nd in limi- roman al fralilor Goncourt) cil proză poate fi denoturati!..
dumnezeule? E c incina pur , cu
rma·
tatorl
că "e
I care n u sînlem obişnu i ţi.
I n srtrş i t , Kaouk înrinsc; şf
di n a dtnc, di n adlncul lumii,
s-a dc!']larţ i t de npc. Omu l c o
mică fişic de usc:.t ridicată din
animaLir. B exact momentul
„istoric" captat de Fiahcrty şi de
tele •Patlulu l !U: a l stenel (pia·
!oulu i) U determi ni sp•ttatorn-
lnl o mob1lltalo anuml1A o prh I·
ceea ce fi se a ra.'ă po s cenil, tre·
bulo completat n•npilrot eu eeca
co ni citit anterior. Dar dacit se
Probabil ci\ e n eces arii şi nlel
eilutarca şi aflarea unor modoil-
Uţl specifice do pTl'zentnre, in
tar ln apare la sup r afaţă o rocă - ani- rll, dozlndu-l lmaglnlle de a nsam- infăţ.lşeu:il o lucrare lnedltit sau orleo caz, " dlnrs lîleilrli formu-
irică, aceea vom avea nevo ie de Nan.u.h
malul vlnat cu allta cb in. J.: blu ş i cele de dcta llu, stabilind mal puţin 1nmlllnril clt1torulul lelor in sprlJlnnl Ideii, care •
u şor • pînă la sfîrşit ul Yieţii di n cc in cc
mo artă , î nvinsă, ur i a~tL I>ttc;\. mal confortabi le pe Tc:rra. E noi repa r llµI ale zo rtelor do oblşnnttt Atunel spoetntorul la blnevenlti\ şi de naturii. " spori
presla intere s dramatic intr·un moment arin cullurll lltcrare la televlzlnue.
l -aş li pc P rometeu adnclnd
v ăzut dramn1 nost ru de eternitate, - euno ş tllnfă doar de un schelet
cont!- s 1tu nitul a l a r ţlunll. Cine "cit it Totul e s4 nu ni se servea.seA
mal pc p ămîn t rocul, n u m - aş fi nc>oia de a ne ·1n toarce concre t literar. VAzîndu-1 pe Moş Gorlot
si m ţit atit de ferici i ea ln eli pn c u milioa.nc de ani în urmă, poves tire!\ Vădu1- clc de Dela- la leetru, acelaşi Lemaître era nişte s cenarii silrAcAeloas•, tăcute
ndcl "rnntea. şl a \'Az nt·o a poi po croltoreştt', după tip or ttx, „dlge-st -
0
clnd Na nuk începe să t alc cu înainte cu un an, tloi , de inven - de părere el. I s-a. oferit spre lollo-
ească eeranul rolt, a o'bsena t ci pria
cuj !tul său fer mecat, pra.da: taie tarea papirusului . lnaintc de des- tnre un :Llbum cu cîteva Ilustraţii ur1 t eatrale ole unor o per& llterare
ca la dubla od„pln re a textului, cuplul
p ielea u şo r , cu ţi t ul parcă l uc r ează coperirea focului , ale căru i flâ· ale romanului. ŞI &na dreptate. pres tigioase. TelespeotatGrul nr•
nu o ln u nt , s im\.i - ha lucinan t - c1\.ri au pus primele umb re „do de tineri - a. e~r ul mlcl\ Istorie
mal a eăp~\a aici o pers pectl»if. sub-
sentimentalii cons tituie mobilul Acelnşl s entiment l-am în<errat
ca şi
v oluptatea vlnăto r u l ul. Clin i i în- cinema" pc pereţii C'a.vcrnelor . st anţ lalil a s upra prozei, nu printr-o
dramatic în bucal a literar:\ - a şi noi a s lstind 1„ spectacolul
cep să latre i nncbulli ţi : c mirosul "Yom fi eterni copiiu - spune versiune exhausthlo (Imposibilii ,
cel
li , Război şi paco dup ă Tob tol.
de slngc, de carne cru d ă. Dar desuetul France. cApi\tnt o lmpo r tn.n ţă • n totul de fapt, în arar„ lcct.nrll pl'()priu·
oapt e
prim ii care m ăn l ncă din bâlellc - E , cum c - dr~::;ut1 mă 8ecunclnr il in transcrierea. drama• zis e) ci printr-un argunleut Inte-
veş t e
d e carne sln t oamen i i. Clini i ttcA; dialogul s u culent al meme-
ş ti u. întreabă un prieten la Ieşirea din INSĂ: ligent el stlmulntlT, menit a dnce
milie aşteaptă pr ivind fest inul f ami llei lor s-a t.rl'n• l ormn t într-o suit ă
Cinematecă. llll.erlor la cunoa ~terea. m ol
clţiva lui Nanu k. Cli nii sîn t ~lngure l c de eonvorblrl a nodine, ri\ t ă< lt e ce s il facă l elevlztuncu, da ei\
- Cc? a pro!undaU. a unul autor, a unei
le. E v ie ţui toar e care şt iu ln acest printre ttc!lnul fl zlee ronvenjl o-
- Cum cc? Harold Lloyd . .. slnt (ori unor" li so pur a Jt ) cr c oţlt, a unol lltorahrrl.
c uţ it pus tiu cc lnseamnil. aş t eptarea. n:.le. Iar e1tloar• a w rbnlul
lată de cc această cronld la ntltea dlflcultllţl in r eproducerea în materie de poezie, telnlzlu-
erty , Nanuk nu ştie , nu o cun.oa.~ t r. es t ompa t.
er:1 un l\·a.mck din Sord, documcnta..rul... fid e lă n prozei pe rnlcul ecrnnt n ea n e·a el c.onl'lns în acest sens.
D upă cum n u cunoa)tc p li cti~ea·
btulu1 Ia, fJ'ica, coşmarurile, asten ia sau , Itennn1nr.-,a nr fi n eîndoios cea Se pot ridica deci prelenjll in
Radu COSAŞU ORI: mat re" dintre soluţii. Dor pre-
om- ln fine , l aşităti l o ~i tr lstctra. ]( contlnuare, lntrucit neuro nnm
lt <le u n erou, Nan uk. Un om pur. 1' .S . O tntrcbarc fărrl „clernitalc:'': î n ra porturile în de lungat e din- zentarea exc lusiv t ~ ntrah\ a prozel eul d le adrcsllru .
t de S ă-l invidiem sau nu, nu ştiu, C!nd se Ta da Nanult pc piaţii, tre pr oz ă i:sl ten tru , Uteratura dr H•„ nu c CN\ maJ bunii. dlntre ele. OarEo
- căci Somn u şor , .Nanuk . pentru marele public? o.ltl\ tlmmaturglc u-a putut prlle- n- ur li posibile nici lceturil• Valentin SILVESTRU
padă,

21

https://biblioteca-digitala.ro
_R_E_v_1_s_r_A_R_E_v_1_s_r_E_L_o_R____ _ _ _
-------
REFLECTOARE PE
Erhivalenlul în pr es ă a l
unui atribut compus, de Lipul
„superproducţi e - color - pe
ecran lat" , a r defin i ce l mai
exact conţinutul ş i forma
s ăpt ămîn a lului cinematogra-
fic fran cez „C inemonde" . R e-
găs im fas luozilate a super
produ !iilor , pagina largă,
culo a rea. Baremul d e a dmi -
tere în pagi nil e r evis tei pare
sii ri e frumuse (ca a li a t ă cu cc-
lcbrita l ra un anim r ecunoscu -
tă sau do a r în dev enire. Ge-
nul a rc d es igur fid eli d er ota-
!i . Dar să nu ne l ăsă m co n-
ta mina ( i de ferrenla lor a do-
ra pc ş i să r ăsfoim pagi ni i"
rcvis te id e p e p o :dţi a obic fi -
vilă !ii .
Filmul-art ă sa u fiJmul-
mijloc de rcutabiliza re a
veni turi lor?
Jn func ţie de felul ier arhi -
zării aces tor dou ă crit c1·ii ,
poziţia fa\ă de fi lm a r.iali -
zatorilor , gazetaril or cin c-
malografi ci şi a cin easlilor
ln gener al, 1nregislreaz~ ,·a-
ria!ii capit a le.
Pcnltu „Cincmond e" pri -
matul aspectului romr r cia l
es te ev ident. , piriluf a nal i-
ti r se inclintt !n fa ta i;enza-
(iona lului. Raţio~ amenlul
artis tic lipseş t e . Vocabul a-
rul d e id ei cedeazft locul
agit a \ iei v izua le. Capita lul
um an - vede ta -e parră di -
rell convPrl i t ă în benefi ciu.
l\lăest ri a, ta len tul , a ri a in -
l cf'l•scnă ma i p u ţin. Ca n-
canul est,, oxigenu l „are
1nlrcpne vie fl a<'ăra r:ele-
brită(i1 şi „Cinemonde" -ul
dev ine sanctuarul !n care
se o f iciază . Ş tir i le despre
filme le lumii se l'Onfundă
cu ş liri l e d in v ia ţ a int i mă a
actorilor, u r egi zori lor . P o ţi
afl a care es te ullimul film
a l lui J can-Luc Godard sau
ullimul rol al Sophi ci Loren ,
to t atit de precis ca şi : cum a
n ăscut Da nySaval laBever-
ley Hills, sau că la New York
p ăru I lui Sean Connery cr e-
ş t e ma i r epede decît în E ur.o-
22
pa(!). Re vi~lll se t ra nhfo l'm ă
intr-un „J c sais te ul ", un
,.'Wl1o's \Vb.o" din lumea
filmului , a c ărui preocup a re
se opreşte exc lusiv la supra-
fa ţa re laţi e i film-act or , film·
regizor , f i lm- a rt ă.
în stil se cultivă d e pre-
fer in( t't superla tivul. P agină
de pagină face m cu noşti nţă
('IJ actri\ a care „prinde ce l
ma i bine lumina", sau cu cea
mai „capricioasă", „fcrrne-
diloare", ..opti m istă", sau...
Fotogr afia şi t i tlul sînt
pirn\ii , punctu{ de atr acţie,
pa rtea „t are" a reviste i.
Limba vorbi t:l sau tipă·
ril ă ca principal mijloc de
comunica re este ign orată
de „Cine mond e". R evista
,· orL cş te cit itorului in pri-
mul r tnd prin !o tografi e.
Alb-negru sau color . Cadre
din filme, poze tudiate sau
in s tanLan ce. Indi scr e t ă sau
ba nalii, pudi că sau I icea -
(i oasă f0Log1·afia ar c îns ă
inl oldeaun a o indi scut abil ă
•'\'.pres iYilate. Avio d toate
ra lit ă \ i l c rec la mei efi ciente:
frapează, îmb ie şi - de ce
nu ' CO tn-ingc, a dUl'C o COD •
trilrnţ i e prcc i să la forlifirarea
' la r-sys tcm-u luL Fo togra-
fi a po ves l eş l e fil me, foto-
gr a fi a d c zY ă lui o secretul , fo-
togra fi a a nun ţ ă debutul , glo·
r ia sa u r:lderea.
Dupi'l fulogrnf ic, pP p ag ină
rl 11 mint1 l ilh1l. Troni nd cu
rmfaLă asupra ar ti co lulu i,
răru i aaulornl ii dă ma i pu\i-
nă a t enţie şi rare. prea adesea,
ii dezamiigc~te pe cili lor.
Formule-şor au menirea să
hipno l izez~ prin extraYagan-
ţă ş i îndrăzneală, să apţe
curiozitatea . Şi cil iar un ochi
luc id s-ar putea· lăsa cltc-
oda t ă înduplecat de ele. Dar
răs f o ind ma i m ult d P o r e·
vislii , senza p onalul se con-
verleş te prin r ep e tiţi e !n
monotonia ş i platitudinea
se z aţion alului.
Fără inlen(ii ma liţi oase,
d nnm a i ş prc edifica rea ci-
https://biblioteca-digitala.ro
fiii
lit orului , cit ă m mai jos lil - nie <lragus lea u . Sau ia t ă ca 1. P i lă \il r s1•:x -a1,peal-ului .
luri d e arLi cole extrase la in- t i LI urile un of ar li coIe care Dintre toa te liLlurile pe
tîmplal'c din cîleYa numere vorbesc despre c ăsă toria lui care Ic-am înlllnit , unul
din „Cint?mondc" 1%5/1966 , J a ne F onda cu Roger Ya dim singtn' ni s-a p ămf la obiect :
pentru a ilustra cum s înt ş i respectiv a Sophici Loren " 'cuila tul Gerard Philipe··.
prezentate cîleva mar i ve- cu Carlo Ponli : „J a ne îl iu- După ce ne-a m afÎl'ma t
dete: „!\Ionica Vi lti - femeia b eş t e prea mult. \'"a dim re- justifica te rezcr\' e în pri\-in-
fatal ă", „!\Ionica Yitti - prezintă oa r e un pe rico l pen- ja îondnlui d e idei. Dup;l
vampa care uci de", „Amor a- t ru J ane?" , „Soph ia Loren ce am s tabilit că revi st a r ii-
la , in\'inc ibila llonica Yill i", si Ca rlo P onti nu mai sînt mîne îngrădită în genul : su-
„Brigiltc Bardo t : Lă.sa(i- rnli ~munţi i bleste ma \i". p crprodu c ţi e-co lo r-p P- ccran-
si't trăiPsr. corpul meu imi 1\u sîntem depa rLe de ri- la t putem, priYind fo t ogra-
aparţine~, „\ 'ia!a serrctă a dico l. •• i în ori ce caz în zona fiil e , s ă re\'enirn la sent im en-
lui Aadrey Il epburn" .. ,Dra- de infl uenţă direc lă a „ro· te mai bun e ş i ~ft mi'tr l ul'Îs im
gostea interzisă a Ursu lei mane lor de 15 le i". P crsona- (p entr u a nu c ăd ea p ra dă
And ress", ,.Marcello :ilastro- lită\ i ale ecranului , pe car e
falsei ipol'ri t ii ) ci't n imeni
ianni : F emeile îl vor ucide". le-am a d mira i nu numai pen· nu va putea trece imp as ibil ,
., F edcrico F ell ini: Eu şi ero- t ru farmec sau frumus e ţ e, fără să în toarcă capuJ pe
tismul ", „Jeanne lloreau sau ci şi pen tru l a.lent şi chiar Jîng-d. o fotografie co lul' de
turista sentim en ta l ă'· , „ J ean- geniu cinematografic, sînt de 25 x 35cm a lui Paul :\"ewm a n
ne Moreau ar e curajul de a dragu l scn:rntic i unidimerr· sa u a lui Brigitte Ba rd ot.
re nunţa la dragost e", „J eann e sionale şi prezenta te h1lr-un
Moreau · Da , iuhcsc la nebu- climat exclusiv ero ti co-b an a l Adina DARIAN
De la studioul „Alexandru Sahia"
PRODUCTIA RECENTĂ sau ;n <~rs de reali zare a studiou lui „A lexandru Sahia" stă su b
semnu l genulu( poetic.
SIMFONIE ÎN ALB (metaforă cinematografică). Al b, adică ză pad ă, Făgăraş, iarnă , d es p 'imă­
vărare etc. Realizator : Tiberiu Olasz ş1 Ervin Szek ler. Se pare că va f i un fil m de mare virtuozi -
tate op eratoricească.
PASll POETULUI. Scenarist - poetul Gheorghe Tomozei, regi zo r Radu Hangu, imagine
William 'Goldgraber. Un film inch nat existenţei bucureştene a p oetu l ui -l uceafăr Mihai l Eminescu.
CEASUL CELOR. DE LA „SAHIA" nu ;-a înţepenit însă la ora dulce a poeziei. Se rea li-
zează un fi lm despre trasarea. unei lrnii de înaltă tensiune de-a lung ul Văii O ltu lui - Linierii.
Sce nariu l Mirel llieş1u ş1 Dumitru Done. regia Dumitru Done, o pe rat or George Geoi:gescu.
S-A REALIZAT şi în curlnd va apare pc ecrane un film care ne d ez văluie cu tan d reţe ş 1
ironie cum arată viaţa noastră privită prin carpete le gen: bucătăr i a fără femeie e ca l acătu l
fără cheie. Filmul se cheamă Cu acul ş i aţa , scris şi regizat de Save l Stio pul, filmat de Gh eorghe
Herschd orffer.
SE AFLĂ ÎN MONTAJ un film de Eric f\!ussbaum - operator Sergiu Huzum, în care e
vorba despre marea băt~l1e pentru timp. La al şas elea s e mn ~! ş1 prilejuieşte re luarea unei vechi
ş1 fructuoase colaborări a celor doi tioeri creatori care cu ani în urm,j au dat unul dintre cde
mai interesante filme ale studioului „Sah1a". Cartea.
PAVEL CONSTANTINESCU , cunoscut ca unul dintre regizorn cei mai preocupaţi de
soarta eroilor contemporani, a terminat tocmai un film color despre Mitropolitul Crimca.
caligraf ş1 ilustrator al unor cărţi bise-iceşti de mare valoare artistică care se află în muzeul
mănăstirii Dragomirna. Operator Sergiu Huzum.
LA SECTORUL DE ŞTIINŢĂ POPULARIZATĂ , Ladislau Karda împ"eJnă cu op?ratoru l
Patakfalvi Francisc realizează un film despre zăpezi. Un film din care vom a:1J că ceea ce noi
consideram prilej de meditaţie po etică se măsoară cu aparate care fu~cţio1~ază po b3Zl da
izotopi radioactivi ş1 care au rolul prozaic ş1 util de a ne feri cîmpiile de efuziunile zăp? z i1
d?veniU ap ă. Şi pentru că tot era pe aproape, Ladis lau Karda va realiza şi partea româ~e1scă
a unei cop roducţi i germano-soviet1co-bu lgaro-italiano-romane cu te<Tll Apa ca problemă
mondială .
RĂU DAVID şi PATAKFALVI FRANCISC l uc rează la fil~ul Ion Ţucul escu .
DONA BARTA îşi p regăteşte nou l său film , Efemeridele.
P.F.L. ÎNNOBILATE. ln tradu ce re, pl ăci fibro-lemnoase înnobilate, film în culori realizat
de Ni colae Otroco l şi Emeric Ghida li, care ne va arăta, în sfîrşit, din ce e făcut tramvaiul ,
auto buzul etc.
 CRONICA FILMULUI DE ANIMAŢIE

- l1 ină neum n1J Jucrnt nunrni
(•U pftpUŞI. l.illWll.ll (}eSt
primul mru în c:1ro ,·.nţ l schimbnt
mijloncC'le do O\pre~le în loeuiml
ÎN ÎNTÎMPINAREA PRIMULUI FESTIVAL păpuşa cu cartonul decupat. Cum
INTER NAŢIONAL AL FILMULUI DE LA MAMAIA
,„, •lru!l!I în neilnstii. ramurii a
artei do anlmnt te?
- Pentru mlne e ca un fel dr
5 1
~~f .. ;~?Je~~~~~ări1~ 1~~şi~e„e~ ;,'1:
fil!:t l'Jrf' st• Ya numi Pi.cMurc.
l•..,te Filmul hi propune să redea prin
int.rrnH'diul_ liniilor şi culorilor
uu1talc·a ş1 lu_pta contrariilor.
Drscnul şi culoarea au aici rolul
principal in treJ.irca sentimente-
lor: filmul reprezintă încercarea
11••a>lr.l de a a1.Jica toate mljloa·
cele pl.1sliec în cinematografic.

LA ORIZONT, LITORALU foarte migălos, foarte compl1rot

prin operaţiuni care, cu tlmp11I.
devin aproape mecanice. Cartonul
are o mult mai mare mobJ!itate:
redă cu mal multă claritate o 111•ti
~i cel de-al patrulea mm
lu curo lucrnji . cum se lntuuleazi\?
- Dalarl11 şi reprcziii'\ă o
inwo:ligarr :i mitologiei popular•
cu njutnrul \·atorificărti cinema„
tngrafire a pieturil ţărăneşti.

Al 8 - lea univers inare gamă de sensuri.

ului.
pe
unul
Undeva în iml'm;ilate.a albastra
a oceanului, o insttld. Pe insulă o
tatuie, tm pian, 1m om. iYu, nu
nt>e!]lde·a face cu 11>1 naufragiai.
f>mul acesta lJ•cli.e~le aici de chul
lumea. Uneori Cinltl la pian.
Alteori. ia ciocanul şi dalta şi
loveşte cu ele mannora durd desU.-
drşindu-şi statuia. Dl'ocltttcl, de
mdeta dln largnl nc/'fî~it al
apelor apare o Lall"nd; atrasa de
f'htlecul omului, se apropie de
111st1fă. li dti tîrcoa.h>. Zdrcşfl'
i-:lalllia. Se opreşte în. fa/a ei 1 o
contcmpld, o gustă. Omul lnccarcli
:adarnic să o o lunoe. Vcldind ttn
a petit nefiresc Pt:' n tru marmord,
balena. devoreaz-tr 11>taluia în. între•
ntme, di.atrugh/ ~ !fel opera omu·
meni lui.
ihil, /\'c aproptcm de ba lmll.
- Cum se fncc ci\ dttmneavons·
l pe
tră, un cetaceu de obiceJ C11lll5e·
r dcr codo, ,.; pretaţi la astfe l de fapte?
·man l>o cind au tueeput balenel e Jll. tn·
ghilii statul? Z oolo~ f a oflnul clar
Joi. ~ I categor ic cil gîtloJnl dumnoa-
•·onstr ă osto attt de strhnt, tnctt.
JI U vă pnteţJ hrinl decit cu pe~tl.
RI AN Şt iuel!. şi acela destul de 11lic.I.
- Zoologia aro perfectă drep·
tate, a răspuns balena, dar nu
uitaţi că lnalnte de a fi balen!l
eu slnt un simbol şi că tn această
d1,nsitatea gagurilor .I să solicil
din Jllin coloana sonoră, pentru a
da fllmului cu ajutorul ei o
dimensiune dramaUcă.
- CinR l'Om 'Putea ,·tzloua
1tcest nou film?
- La Festivalul intcrnatlonal
de la Mamaia unde urmează s;1
Intre in competlj.ie cu produc·
ţille altor cinematograJli.
- Speydm că auoloJ pe ţăr1nu 1
miirll, buit-na. dwn nenvoal) t rii i,o
rn '<buţJ ln largul el.
ŞANTIER ÎN ŞANTIER
Am pornit mal departe pc
culoarele stndloult1! Anlmllfilm,
printre zldarl şi zngra,·1, printre
şipci de lemn, lăzi de nisip şi
găleţi de var. Cel mal llnăr
studio clnematograrto din ţară
se află !n faza de rlnlsaJ a clădirii
tn care urmează să funcţioneze
şi totodată l.n plin efort creator,
pentru detfnitlvarea filmelor care
vor trebui să participe la Festival.
!n atelierul Iul, Olimp Vărăş·
teanu, regizornl, împreună cu
J111iela Dobrescu (animaţie) şi cu
Genoveva Georgescu (decorator)
compnn dtn cartoane decupate
un vlltor cadru de film.
- Ce 'l'ă proocmp„ ln prezent?
- • Uii nasture" ne răspunde
cind dnine mentalitat d•' m.i>l
generează moda de o zl, limind
astrei la untrormlzareaartilicială
a lumii. Dac~ pe stradă apare un
bllrbat cu pip~. după o săpt~mioă
toţi bărbaţii vor me··tcra pipa
intre dinţi, gIJfe bucuria tntre-
prlnderllor producă.I ;ue care l•J
"or realiza a<tfel clncinalul r'n
numai cite\'a trlmesttt. La fel se
lnlimplă cu pălllrllle, cu lmbril<,\·
mintea, cu m«liillerul, ca arhltec·
tura. :E"bl..1 alei o contradicţie
intre civiliza\ IP of culturi, contra-
dicţie pe "are ne-am rropus •-<>
aducem la cun~ lnţa ttl'>J' tn
cauză.
- Cnm n arlli Ulmul oa
Imagine?
- Va fi reallzal ln Ulnl .p~­
clfic !ni B '11edict G ct1 ln
forme grafice permutabile. Con-
tururile ,-or li rullzate, astfel
Incit prin allitnrarea şi supr.apn·
nerea ma I multor oameni • &e
obţin& un l!loc. EJJtt "1Clllphl.
De la Animafilm:
INTÎMPLĂTOR SÎNTEM
Et•oi i vor fi rroi I basmului popu„
lar Voinicul, fala cu păr de aur.
zr11cul,
111rra foarte
calul nă1dr3.Yan.
mult cu aparatul
Voi
BURLACI! filmind Jmagiul af'roapo statice,
iusurlrl indu·k> prin unghiulaţia
- or-a declarat regizorul Yiz·g[J si mi:-.cări de aparat.
'l1ocânu 1 unul dintre cei 11i<ti - Are.to pntru filme ln renii·
laborioşi creatori al studlou1111. znri·• 1·iiror:t partirlpnţ l \'!\ ]1-0ttrtll
atunci cina l-am intrel!at dacă
sf'ltlli:U u rn fn domen ii deosebite.
are moti.,..e persrynale ca în unul l 1 ut'le re-gin, altele animaţia. au
său film Intitulat Felix (I itlu
srcnog'raîlt1. C' um BC upllcl. uee as„
proflzorlu) să ne arate că ri:~..te ttl u~ndrati• risipă?
animalelor n·ar fi chiar Icul. ci. ..
- îmi iubesc munrrt, îmi place
leoaica. Fiimul pe care ci ii să lnrrcz tot t impui, dar refuz
realizează împreună cu )laz in
să lurrr7. atunci şi acolo unde eu
~r:,scsuJs~~~~:r;_ar~~ot116a~~f,':.'.i\~ pcrs<inal nu mă simt „tncăl7it",
unde nu am nimic de spus. CoJa„
satiră la adresa femeilor care 1,i burarea mea, la realizarea filme•
terorizează Mrbaţli, şisub a.;pcct
lor despre care am discutat re·
plastic o combinatie de dc>1·11 llect.l acrsle principii.
animat şi cartoane decupate.
L-am tnsoţit pe regizor tn sala J>în<l lll Mnfrunlarl'a interna„
de proiecţie unde am villonot ţionalu de la Jfc.nnaia n·a mai
rdmas derît pu/m timp. 'I'oti
o parte dln materialul unul alt reali:atorit cu ~ro am wrbit
rum la care lucrează, de nata
şi care t'ilr fi pre:enti acolo t'<ldesc
aceasta !n calitate de scenor:ral. un C"-<rhn, un optimism ş.i o
Filmul se Intitulează Jmposiorut
încrcdeJ'e, dc·a d1·eptu.l moltpsi~
g:t~l~;i~r~':l f!a~t~~~~~i~~ ro11re. Fie ca acestor trei trdsa:turi.
care l~ caractcrizeazd starr.a de
(regie) şi Victor .Antonescu (ani·
.~lJirtt
t?d /tJ. coN."..c:pwvld cel puţin
maţ!e).
tot atitra meda hi.
- lmpreună cu Sabin Băln>a
ş.I \lrgil Munteanu, ne ~op-
1c-te regizorul, mal Juer:im la un M. H.

" raHtale s1nt nevoită să. execut Yărăşteanu.

o scrie de actiunt, oarecum în1po-
lriva firii.
- ~ I ce ouumo slmbollznţ l ?
- Pentru orice detalii prlvi-
sub lliarc la acest capitol, v1I rog să
,.ă adre;aţi lui Constantin Mus·
letca, Teglzorul filmului, sfngn.
lmă­ ru I în măsurtl să vă dea informaţU
ex.nete. Pc mine, sincer vorbind,
uozi-
prolil~ma mă depă5eşto. Nu uitaţi
că aici nu s!ntem în largul acea·
gine 11ulul, ci în plin desen animat.
eseu.
eali- LA ORDINEA ZILEI: IDEIA
iorii.
::-<c af!Am lntr-adevlr Io alelie·
e ŞI
rul lu i Constantin Musteţea şl
1.ialug:u l ele mai sus l-am imaginat
'ălui ln vreme oe prl~cam unul din
ghe miile de desene, care filmate
uneori fotogramă cu fotogramă
alcătuiesc un film de animaţie.
e e - Balena - ne spune Muste·
ech tea - simbolizează greutăţile po
care le int!mplnă omul de-a lungul
cde "xlstenţei sale, piedici le pe care le
arc do înfruntat ori de cite ori
de !}I propune s:l. realizeze ceva.
I
Omu l învinge pină la urmă aceste
ca,
piedici, marcindu-~i Lrecerca pe
zeul planetă, dar adversiU\ţilc revin
mere u ca un leit-motl.,.. al rapor-
tului nostru cu lumea.
orul
- Fn ţl do 6 fabule ctt 11n slrul
no• ş i de Zfmbetu!, f llruclo dmn nea.-
de \'ODstra'i. nuterlol\re, ce v eţ i nduco
n ou, din punct do Yetiore pf35 Jo
in ncest ltlm ?
?35Că
- !ntruclt centrul de gre11tate
mă
al acest ui film stă în socnarfo,
ml-am propus un desen simplu,
stilizat la maximum. Cadrul nu
va conţine tlecît elemente strict
necesare subltu ierlJ lcleii. Cu loa·
rea convenţio nal ă aşezată ln mase
zat mari , compacte, va 11nb1inta
ail, camct ernl simlooJic al fabu l aţiei.
In tenţionez sii măresc în Balena
- .Aţi pierdut un nn•fure?
- Nu eu.
- D11t clne?
- Nu ştiu, De altfel asta nici
n-are !mpnrtantlL Important -
este numai faptul că l -a găsit
cineva. Un om pe c:ne l·am dese·
nat cu. Omul acesta are totl
na&tnril la haine, nn·I trebuie
n!ci uuul in plus. El lnl!lneşte
însă doi buni prieteni care au
tfecaro cite un nasture llps11.
Omuleţul meu le oferll nasturele
şi dln acea clipă amiciţia celor-
lalţi dol este detlnltlv compro-
misă.
- Fnţil de \'oinicelul şt Coti-
d!rne core \'lt de!inoau llrlomul„.
- Filmul Un nasture se \"a
apropia mal mult de satiră. Am
păstrat acelaşi desen pentru toate
celo trei personaje, lăslnd culorii
sarcina de a le diferenţia. Mişca­
rea, am stlllzat-o la maximum.
E,·Jt deplasil.rile în spatlu şi
acord prioritate pantomimei. ln·
tcnţlonez să obţin un contrapune
continuu Intre Imagine şi coloana
sonoră, ln care !ml pun mari $J1C·
ranţc, !ntruclt este realizată de
Dan Ionescu, unul din „a~I i"
acestui domeniu.
DACĂ PE STRADĂ />.PARE
UN BĂRBAT CU PIPĂ.„
Filmul UUimul gest la cao'c
tocmailucreazătegizoru l Gh. Sal·
de! tm-preună cu caricaturistul
Benedict Gănescu, despre care
sesp11ne cli ar fi pc cale să de,·inii
un p!l!!lonat a l acestei :u:te, a
rost :conceput lări!. personaje în
sensul curent al noţiunii şi totuşi
in el există un personaj.
- Ei-oul princlpal , ne S.PUOC
regizornl ,es tesplr ltu l de imitaţie.
lipsa de p rsi;nalilatc care atunci
NU NUMAI OAME li pot f. egoişti. O poveste cu cintec, noul film de desen animat al lui
Horia Ştefănescu, realizat după un scenariu propriu, cu concursul lui Dumitru Dobrică (desene)
şi Paul Urrr z.escu ''"'~=io ne va permite să urmărim, pe ecran, vreme de cîteva minute
egoism-.! •"~ µ··~- "
OBSERVÎ D CĂ RĂSPUNDEREA este uneori asemeni unei mingi de fotbal pe care
fiecare o pasează cei. la , regizorul Badea Artim s-a hotărît să ridiculizeze acest obicei cu
mijloacele arte saje. Fii ul de desen animat, Furnica, la care tocmai lucrează, ne introduce
în lumea fab~te1, u:>de răspunderea peregrinează la diferite vieţuitoare pentru ca, pînă ta
urMă, să re1 'nă fornk ' : l"'uzica acestei noi pelicule, realizate de studioul Animafitm, va purta
semnătura ccm;>czitor~„„i Liviu Dandara.
DIN PUNCT DE VEDERE G RAMATICAL sau din punct de vedere matematic, un punct
rămine intotcea na. „„
punct. Artistic judecind lucrurile, punctul poate deveni un personaj,
mai ales atunci cînd de conturarea personalităţii lui se ocupă un _grafician, Mihu Vulcănescu, şi
un regizor de animat1e, caricaturistul Ştefan Munteanu, hotărîţi să realizeze împrellllă, pornind
de la un scenariu semnat de Romulus Vulpescu, un palpitant film intitulat Aventurile unui
pu~ct Desenele vor f realizate de Felicia Puran, iar partitura muzicală de Radu Căplescu,
CARICATURISTUL Ş TE FAN MU N TEANU lucrează concomitent la realizarea filmu-
l1.1i de desen animat Doi oameni, care va dezbate grafic conflictul dintre „omul cu bani" şi cel
„cu sentimente •
REGIZO RUL C O N STANT IN MUSTE Ţ EA pregăteşte filmul Balena. În concepţia crea·
torului nostru, fa.mosul cetaceu care a inspirat o întreagă literatură de aventuri marinăreşti,
devine simbolul greutăţilor întîmpinate de om de-a lungul existenţei sale.
RE G IZO RU L LIVIU GHIGOR Ţ ne istoriseşte prin desenele pe care le definitivează
povestea unei tobe care, cuprinsă de un subit acces de grandomanie, a vrut să determine
toate celelalte instrumente să sune la fel ca ea, Acest viitor film al său se va intitula Portativ;
coloana sonoră va fi realizată de ingineru! Dan Ionescu. Mitu l lui Sisif t-a atras de asemenea
pe regizor. El îl modernizează, crein<l paratei cu filmul Portativ, un alt film care se va intitula
Sisif 66.
IMPOSTORU L... este un broscoi pe care Paul Mateescu (scenariu şi regie) 1-a ales ca
erou principal în viitorul său film cu acest titt\J.
OR tC iT AR FI DE MIC un apartament, atunci c!nd e locuit de mai mult de un
om, spaţiul său este suficient pentru a pune problema coexistenţei paşnice cu toate aspectele
ei particulare şi generale. Aceast:i ~ dee îşi propune s-o demonstreze regizoru! Sasu Eduard
(Animafilm) în Apartamentul.

23
https://biblioteca-digitala.ro
 CULTURA SĂLII DE CINEMA
'·
'
O intilnire utilă
si binevenită
' Nagy ş i Hen ri Col pi definitivea z ă mixa jul ş i monta jul noi lor
Dupil. cum s-a anun (a l ş i
!n presa cot i diană, în zilt'le
de t -2 aprilie 1%6 a avut
Joc la Baia Ma re cca de a
I II -a Go n sfătu ii ·c pe (a r:"i a
lurră lo r i l or d in re~caua r inc-
matografiră. Au pari i1·ipat
vicepreşrdin t <' l e Comitetu lu i
de Stat pentru Cultur[t ş i
A rtă prof. d r . Mih nea Gheor-
g hiu, secretarul Cons il iu lu i
Cinoma lografiei ll larin :-itan-
ciu, director ul D.ll.C.D.F.-
u lui Gheorghe Itavaş, di -
r•'clori a i In t reprinde rilor
Rrgionale Cin ema tografic<',
d irectori a i cărni n C' l or rul-
tura le, di r ectorii ofici il or
]': ncg~at~f~~~~~:,?~fe~ns~~~:
ierţio ni şt i etc .
ln cadrul Cims fătui r ii s-au
co municat şi r ezultatele con-
cursurilor di ntre intreprin-
derile cinematogr afice r egio-
na le şi oficii le cin ematogra-
fice. P c r egiuni , cîşt igă toar e a
concursului a fos t rrgiunea
Baiallf are (pr em iul I ), urma-
tă de r egiunil e Dob rogea
(premiul II) şi !:l uceam (p ro-
-miul III ).
Iniţ iat cu pa tr u a ni în ur-
m ă, acest co ncurs caro se
~~sf~i~~1;~ 0anb~~ ~5i Srr°!z~':~
a filmului r omâncsr , a fi l-
mel or s t ră in o d e bun ă cali-
t a te, cu un înalt co n ţi nut
d11 id ei, pr ecum ş i d esfăşu­
r area trad ipona lulu i !?es ti-
va l al fil mului la sate.
Di scuţiile car e au avut
loc în cadrul Co n s fă tuirii
J.U scos !n ev id enţă în că o
sramă de obi ective pe care
ş i Ic-a u propus i n iţi a to rii
acP.stu i concurs: conso lid a-
rea s i m od~rni zart'a ba zuj
t•Jh n i'r o-matM iale a unităţ i ­
lor d in r .-tcaua r incmato-
_gra fi di, r 1·~ştcrra n h-clu lu i
p•)li tic şi profosio nal a l ca-
d r•Jlor , îm bunăL"t (ir ca st ilu -
lu i d P mmwă al eon<l uccr i-
Ior et c. E nu m•'r atc aşa, o-
biect ivele de ma i sus poatr
nu spun mare lucru ; dar
de fapt, în t ermenii d o „con-
solid a re ş i mod omi zaro" a
b azei t ehnico-mater iale SC' in-
clude înlocuirea a n enumăra­
te ap ara te d e p roi ce[ itJ ve -
chi cu ap ar atu ră mo d ernă,
înlocuirea ap a rate lor de
16 mm cuap arate de35 mm în
mediul rura l (ceea cc pen tru
sate înse amnă posibi li ta tea
de a v iziona or ica re d intre
f i lmole ce rulează în oraşe)
ins ta l aţ i i cinemascop ş i pa-
noraooic, posibi litatea dr a
24
rid im , prin alumin it.a rc, g ra-
du I de lumin o1.1tate a Cl'l'a-
nclor (mai a les în mediul
rura l) şi !ură o s e amă do
de re alizări t•'hnice rarr asi-
gur<"t buna vii.ionare a unui
film.
Crrşt e rea ni vc lu lui po-
1i tic şi profes iona l al cadre-
lor d in reţ e aua cine matogra-
fi1·r1 ni s-a pă r ut a fi de marc
impo1 · tanţit pentru că prrsu-
p1111c exislen~a unui perso-
na l hine instrui i , competent,
ru n n îna lt n in'l pr ofes iona l,
ca lil ă\i de pc urma cărora
tot spectatoru l arc de pro-
fil a t. De a ltfel , oricare din-
tre problemele ridica to în a-
ce astă consfătui re vizau pro-
fitu l dir ect pc care specta-
toru l să- l p oală avea fn mod
legitim, de pc urma unui bun
spl'ctacol do fi lm.
i:l-au d iscutat foar te am ă­
nunţi t probleme ale r ecla-
mei cinema tografi ce - în·
ccpînd cu afi şu l de f ilm ,
expoz iţi a organi z ată în holul
cinematogra fului , progra mul
d e sa lă, r ocl:11n a prin radio,
ziar e e tc. sf îrşind cu orga-
niza rea d e acţ iuni mai mar i
de tipul si mpozictanolor, pro-
ccs<'lor cinema tografi ce, me-
d alioanelor care favori zca1.ă
a propier ea spocta toru lui ele
fi lmul pc caro urmcaz<t să-l
vi zioneze, îl a trage într- o
sferă ma i l argă d11 interes
faţ ă de film şi r ealizatorii
lui . Problemele filmul ui do-
cument a r, d e anim a ţi e, pen-
t ru cop il , şt iinţifi c , agri co l
etc .- foar te sol ic it a te ş i a-
preciate - au ocupa t un loc
importau t în s p a ţiul rezerva t ·
fi ecttrui vorbitor . S-a u pro-
pus so luţii p cntl'U mai bun a
d ifu zare a fil mului docu -
men tar ş i pe ntru rezo lva rea
p rob l~me l o r d e cupl are a ace-
s tu ia la un film art ist ir (una
d intre so luţiil e pro puse era
aceea ca sturli oul .Rahi a• să-ş i
anu nţ e d in vr ome planul
tema tic, prcr11m ş i ordinea
iPşiri i po p iaţă a fil mr lm•
sa le pen t ru ca responsabil ii
controlor d e difu zare să şt i r
cu cc fi lm artis t ic îl pot pro -
gra ma).
I n l egătură cu necesitatea
culth• ăr ii b unu lui gus t în
rîndur il c spectatorilor s-a
discutat despre înfiin ţa rea
unor cinema tografe de arhivă
ş i în a l te o r aşe a le ţări i şi
s-a anu n~a t că luna viitoare
se vor inaugura încă cinci
ase menea c incmatografc-ci-
nrma tccă în oraşP J e B r aşov,
https://biblioteca-digitala.ro
De la studioul
„Bucureşti"
DOU Ă NOI FIL ME RO MÂNEŞ TI Ş I O COPRODU CŢI E
româno-fra nce z ă sînt în ult ima faz ă de lucru la st udiour ile
de la Buftea.
zăpezilor ş i
S ă pt ă mî n i le acestea, f1 Ime le A1eand re, Vremea
Steaua fără n ume vor putea f i vizionate în copie
standard Ce i tre i regizori - Mi rcea S ău can, Gheorghe
lor l uc r ări .
ANA SZELES va rea pare pe ecrane în filmul M eandre,
dedi cat vi eţ i i actuale a t 1neri lor inte lectuali. Partenerul
s ău est e Dan Nuţ u - ca re şi-a făcu t de butul în Dum inică
Cluj , Craiova, Ia ş i , Timi -
la oro 6. În a lte ro luri pr incipa le: Margareta Pogonat şi
şoara.
Atmosfera Co n sfătuirii Mi hai P ă l ădescu.
de scr ioasft p reocupare şi O DISTRIBUŢIE BOGATĂ eta lează ş i generi cul filmului
rea l ă pasiune - a contura i Vremea ză pezilor: ll arion Ci oba nu , Ş tefan Mih ă iles c u-Br ă ila,
concur ul anual ca pe o a c- - Toma Caragiu , Vasilica Tastaman, Sebast ia n Papa iani, Monica
ţ iune de maro i mpnr ta n([l G h iută , Colea Răutu, Le lia Colum b, Iuli a Vraca , Mihai
pen tru nivelu l de cullurii M e re~ţă.
cineniatograficit la care as-
pir ăm. E ste o a c\iunc des- NICU STAN , auto ru l imagi nii f ilm ului Răscoala, este
fi'.lşuraU\ pc toa to fronturi le, ope ratoru l -şef
al filmul ui Vremea ză pez i l or.
pentru obţinerea a\:c lui spC'r-
taco l de bună calitate în CON SILIUL ARTISTIC al studioului „B ucu reş ti " a
ceea cc p riveşte con! inu lul , reco mandat recent intrarea în producţi ea scenariului A ceastă
prezen tat într-o formă al rit- fată ferm e c ă toare de Radu Cosaşu. Regia acestui fi lm va
gătoa r e, în con d iţi i de con- fi semnată de Lucian Bratu, realizatorul fi lmului poliţist
fort şi bună organizare, un Secretu/ cifrului, al am plei producţii istorice Tudor şi al
spectacol care asemenea celui film ului de insp iraţie sătească, Sărutul. De data aceasta,
de teatru, să înceapă în că regizorul s-a lăsat tentat de viaţa ado l escenţ i lor şi a t inerilor
de la intr are şi să cr eeze pu- citadini.
bliculu i spect ator atmosfera
O COPRO DUCT IE ROMÂNO- MAGHIARĂ este pe
n ecesară înţelegeri i şi asimi·
cale să se perfecteze de către st udiou l Bucureşt i . Tit lul
lării unei oper e de artă. Avem
provizoriu al acestui f ilm este O aventură pe şosele (sau
de-a face deci cu o acţiun e Oe Io Ba/aton Jo Marea Neagră). Se d ă ca cert ă a pariţia lu i
m en ită să în l esnească pă­
Mircea C rişa n într- un rol impo rtant, f ilmu l ur mînd să fie o
trunder ea în mase a adevă­ comedie. Scenariul va fi se mnat de Dan Deşli u şi Kall y
ra telor op er e cincmatogr a-
Istvan, iar regia de Marton Ke leti,
f ice ş i să m il.rcască aria de
spect a tori cu un în alt n ivel REGIZ0Rll SAVEL ST IO PUL SI AN DREI BLAIER,
el e cultură c in ema t ografi că. care realizează f iecare cite un film' de act ualitate, ins pirat
Să cul t ive gus tul spec t a t o- d in viaţa tineretu lui , se af l ă în pl in efo rt de î ntocm ire a
rului ş i să-i d ezvolte as tfel distribuţ ii lor. Atît Ultima noapte a copilă riei (scenariul:
capacita t ea de p rrccpcr c şi
O. C arabăţ; regia: Savel Stio pul) cît şi Dimineţile unul băiat
acceptare a va lorilor a rtis- cuminte (scenariu l : Constant in Stoiciu ; regia: Andre i Blaier)
tice.
Se tind e că tre form area
vor marca debutu l mai multo r i nterpre ţi nep rofesio n i şt i .
REGIZORUL LUC IA N PINTILIE, reali zatoru l f ilmului
unui public exi gent ş i în con- Duminică la ora 6 (d ist ins la -fest ivalul de la Mar de l Pl ata
t extul preocup ă r i i per ma- cu Premiul special al juriului ş i cu Premiu l cri t icii) lu creaz~
nento p entru probl emele de împreun ă cu seri itoru l Nicolae Vei ea la ec ranizarea nuvele i
cui tură c in em atogra fi că. Con- ..în treacăt ",
sfătuirea de la Ba ia Jl.Ia re
ni s-a p/l.rut de ma re impor - EUGEN BA RBU, N ICO LAE MIHA IL, MIHAI OP RIŞ
tanţă şi fo a rte bincvenitii, ŞI REG IZO RUL DI NU CO CEA p regătesc un nou scenari u
iar di scuţiile purt a t e în ra- inspirat din zil ele haiduciei - de fapt seria 11-a a filmu lui
drnl ci de bun augur pent ru Haiducii. D eş i în prima serie e roul inte r pretat de Amza
obiectivele propuse. Pellea şi-a găsit un jalnic sfîrş i t în strînsoarea unui ştreang
improvizat, acto r ul nu va lipsi din seria li -a, undei se rezervă
E. S . un rol principal.
CINE-STATISTICĂ
ro m â neşti prezentate au fo5t vizionate, fiecare
ÎN 1965: din e le, de peste I .OOO.OOO spectatori.
• s-au in augurat 527 noi cinem atografe.
e recordul de public al anu lui este deţinu t
Cu acestea, ci fra total ă a să lilor de proiecţie de filmu l românesc Neamul Şoimăreştil o r
existente în ţara no ast r ă se ridic ă la 6.243. care a fost vizionat de 4.885.640 spectatori
(c u o jumătate de milion de spectatori mai
• au rulat în premi e ră 152 de filme care au mult decît faimoasa Lalea neagră).
fost vizionate de 126.079.000 spectatori . Punînd e O notă bună pentru spectatori :
la so cotea l ă şi pe spectatorii filmelor de Filmul românesc P ădurea spînzuraţilor a
16 mm, ca şi pe cei ai caravanelor cinemato- fos t vizionat de 2.225.8 11 spectatori .
grafice, cifra globală a spectat or ilor anului • O notă mai puţin bună pentru spectatori :
1965 se ridică la 192.721.652. Romulus şi Remus (1 .859.895 spectatori),
• dintre filmele prezentate în premieră Fiul Căpitanului Blood (1.832.086 spectatori)
25 au fost disti nse cu premii şi menţiun i la ş i Ah , Eva (1 .254.276 spectato r i), în dauna
d iferite competiţii internaţionale. unor fi lme ca Viaţă dificilă (509.708 spectatori),
e aproape jum ătate d in n u m ă r u l fil melor Camera în formă de L (620.461 spectator i).
-
CTI E
)U; le
emea
copie
)rghe Galia, filmul lui Lautner a cărui eroinA
oilor este interpretată de Mireille Dare (ln foto-
grafie) a suscitat păreri foarte diferite . Dar
cronicarii au fost de acord ln a recunoaşte
~dre,
că lndrăzneala Mireillei Dare nu aduce de
erul Cerul lmpdrţit e o dramă despre iubire: o loc cu curajul Fecioarei din OrMans„.
inică dramă pentru că cei doi parteneri concep dife-
at şi
~~~t~r~g3!tb:~bT1fuA{~!~':::!~1 nhih~~~~ i;f:.;î~:
ului
care nu-l mai stimează.Cei doi protagonişti se
ăila,
numesc Renate Blume şi Eberhard Esche.
ni ca Regia acestui film îi aparţine lui Konrad
ihai
Wolff.

iţist
şi
asta,
-ilor
va

al

Chipul acesta masiv şi nu prea tînăr a de-

'
venit unul din cele mai populare ale ecranu-
lui. E al lui Sean Conner;i:, pe car~ l:am c~­
pe noscut şi noi ln Colina. F1lmele Im dm seria
itlu l James Bond i-au adus într-un . ţimp re~ord
{sau celebritatea, şi încă ceva: locul t.nth pe hst.a
a lu i box-ortice-ului. E poate cea mai mare lovi-
tură a lui James Bond. „ (ln fotografie -
alături de soţia sa).

Pentru rolul principal din Lupoaica, Ran-

ghel Vtlceanov a ales o debutantă, Ilka Za-
firova , studentă tn anul II I la Institutul de
teatru din Sofia. „Pentru că, spune regizo-
rul, tlnăra actriţă este un talent multilateral:
e plasticiană, muziciană, cunoaşte limbi
străine; şi, tn special, pentru că gtndeşte şi
are un simţ ascuţit al lumii noastre". Rolul
acesta foarte dificil e al readaptllrii unei de-
lincvente minore, poreclitll. de „prietenele"
ei, Lupoaica .

Tlnăra actriţă polonezll Ana Prucnal -

ln rolul Bentei din Olandezul zburdtor (film
DEFA.) Ecranul oferă într-adevăr posibi-
care lităţi excepponale lnscenării operei Im Wag-
ner - muzica pare inspiratA din imagine,
inut montarea specifică fastuoasă se poate desfă·
ilor şura larg. Contrastul dintre viaţa reală, at-
to r i
ma i
mosfera meschină tn care trăieşte ttnăra fată In fond, de ce nu şi un western italian,
şi tmpărăţia visurilor ln care evadează este
după atltea cehoslovace, germane sau iugo-
Fidelitate e un film autobiograCic. Reali- sugerată foarte puternic prin folosirea a
slave? Eroii vestului stnt nişte ragazzi, cam
zatorul lui, Piotr Todorovski a trAit ln dou~ ecrane - ecranul normal şi cel larg,
r a şmecheri dar tn fond de treabă, mai pricepuţi
timpul războiului alături de :personlljjele pe totalvision. ln mlnuirea vorbei declt a pistolului. ln a-
ori : care le descrie. „Am vrut să-1 amintesc pe cest „western", protagoniştii nu stnt nici e-
ri), cei care nu s-au întors din război, pe cei care roi generoşi şi nici bandiţi, ci nişte obişnu­
ori) astăzi ar fi putut să scrie cărţi, să' !acă lilme, iţi „găinari" napolitani, purtlnd sombrero.
una să-i înveţe pe copii tn şcoli" . Eroina acestu~ Regia este semnată de Steno şi inter:preta-
ori), nou film este Galina Polskih, pe care o ve- rea li numără pe Walter Chiari şi Silvia So-
ori). deţi în fotografie . lar.

25
https://biblioteca-digitala.ro

Fotografia aceasta .n!lmai zlmbet n~ jlStu
aranjată pentru pubhc1ţate .. Fran~ Smat~a
şi Elvis Presley slnt pr1eten1 vechi. Veşnic
tlnărul veteran al jazz-ului 1-a ajutat acum
mulţi ani pe Presley să se lanseze. El este,
în continuare, un susţinător fervent al tlnăru­
lui star care a rămas la fel de modest fi cu
bun simţ ln ciuda osanalelor aproape deli-
rante care i se închină . Beatles-ii li consideră
drept „Regele regilor" şi unii l-a~ r,roclamat
chiar „Papa al rock-and-roll-ulm' I
Hotărlt, Soraya ·nu vrea să renunţe la tit-
lul de regină. Dacă nu mai e lmpărăteasa
Persiei, a vrut să devină măcar regina. fil-
mului. Dar ln ciuda unor colaboratori ca
Antonioni, filmul ei Cele trei feJe ale unei
femei a însemnat doar o cădere regală, Bles-
temata de coroană o urmăreşte lnsă pe So-
raya şi în căutarea ei s-a hotăr1t să traver-
seze Atlanticul. Pe clnd va aseleniza?
l secvente l
26
[ sedvente]
Despre documentarişti se scrie chiar mai
puţin declt despre documentare. Ivens e una
din rarele excepţii, iarFran~ois Reichenbac~
trebuie să fie o alta . Pasionat al faptului
real, autorul Americii insolite a filmat re-
cent 60 de kilometri de peliculă ln Mexic,
a terminat un film~reportaj despre · călă­
toria Brigittei Bardot în S.U.A . A mai ur-
mărit cu aparatul munca de creaţie a lui
R ne Clement Ia Arde Parisul oare? realizlnd
0
astfel un revelator film despre film . Şi in-
tenţionează să redescopere Parisul cu aju-
torul aparatului său şi a unui ghid care se
cheamă Brigitte Bardot .
Prima coproducţie ungaro-americană este
un film poliţist pentru tineret. Cei mai abili'
detectivi ai Scotland-Yard-ului şi ai Ungariei
sînt mobilizaţi pentru descoperirea unui
faimos hoţ de antichităţi a cărui ultimă lo-
vitură e comoara „Capul de aur". Regizorul
Richard Thorpe şi-a ales în distribuţie ve-
dete în vlrstă renumite ca George Sanders
(Totul despre Eva) şi Sandor Pecsi (Falsi-
ficatorii) - şi actori care încă nu au faimă,
dar au tinereţe: Esztergalyos Cecilia şi Mi-
chael Cra.ze (ln fotografie) .
ne~j~ht1~;!~r~l~u~~~~~~~ ~I\}-~~~r~-ş~~~:~ Carroll Baker s-a lansat acum mai mulţi
aproape băieţeşte pentru noul ei rol din Al · ani Io rolul lui Baby Doll. Acum nu mai e
doilea adevdr, unde apare ca o studentă din de Ioc baby dar a rămas foarte păpuşă, foarte
zilele noastre . Partenerul ei e tot Robert
Hossein . De data aceasta el apare în rolul
dramatic al unui avocat acuzat de crimă pa-
vampă americană . După moartea lui Mari-
lyn Monroe ea e concurenta nr.1 pentru lo-
f~ş1t:i;ă o ~!;i~~~e~~~e vj:ae:v~1~::~ ~~~i
0
sională , care nu ştie el lnsuşi dacă e vinovat
sau nu . Această dramă psihologică este sem-
nată de autorul Cauzelor drepte, Christian- e:~~:r~e f~~:pn:e~~;-~n pt:c~~/~~'.or,:i tf1~~i
Jaque. Barlow.
https://biblioteca-digitala.ro
mai• e un
•
singur loc ŞANTIER

iad
..A.

1n

Titl~lne-afost inspiratde un şlagiir

ciudat pe care l-am auzit într-un bar.
Nu era un bar obişnuit. Avea o arhi-
tecturii stranie, copleşitoare, suge-
rînd apăsarea şi prăbuşirea. L-au
conceput sciţii pentru siivlrşlrea
cine ştie ciirui ritual misterios şi
l-a construit Gopo pe platourile
de la Buftea destintndu-1 unul
alt ritual mai modem. Aici îl aduce
Melisto pe Faust XX pentru a-1
oieri piiicerile vieţii. Tot aici sosesc
şi inspectorii de teren trimişi de
Scaraoţchi sii-1 controleze pe
Melisto.
Balet, antren şi, ca punct cul- Jorj Voicu, un Mefisto al zilelor
minant, un numiir de „strip-tease" noastre.

>
executat de un diavol.
Ne apropiem de Gopo care, stră­
lucind de vervii, de fantezie, îm-
parte pretutindeni tot felul de In- Erna (Stela Popescu) fiica lui Faust,
dicaţii.
o tîniră uşuratici, mondenă, care
insi graţie Intervenţiei lui Mefisto
poate deveni un personaj tragic.

https://biblioteca-digitala.ro

Faust (Emil Botta) şi
Meflsto(Jorj Voicu).
DE LA UN şOBOLAN
LA FAUST XX
- In ce const4 noutatea acestei
11iziuni artistice asupra lui Faust?
- Am văzut ln Faust eroul unui
film ştiinţifico-fantastic. Cunoaş­
teţi experienţa cu şobolanii? lnchi·
deţi un şobolan tntr-o · cuşcă. Pe
fundul cuştii să fie o bandă rulantă
ln mişcare, iar ln jurul beQzii plăci
de metal încărcate electric. Şobo-
~~~~~i.e5J~i sj~tc:t~ ~Î1~c!~r~~r~~
8
~~:;te az~~ t~ b1:~;uf'1~~i:~t~n~Î
este nervos. lncearcă să muşte, să
roadă fierul. Cu timpul lnsă, i se
formează un reflex condiţionat.
El ştie că atlta tim,P ctt aleargă este
scutit de impulsuri electrice. Dacă
28
din scoarţa cerebrală a acestui
şobolan vom extrage acidul ribonu·
cleic şi li vom injecta unui alt şobo·
lan pe care li vom introduce apoi
ln cuşcă, vom constata cu surprin·
dere că acest al doilea şobolan pose-
dă reflexul condiţionat pe care l-am
observat formfndu-se la primul.
~~~~!~o~!lu~f~!" i~t ~~'trc:n~~
0
mis celuilalt. Plnă aici totul
e ştiinţă. Fantasticul începe din
clipa ln care Mefisto posedă un
aparat, apt ln virtutea · acestui
principiu, să transmită integral
personalitatea omului de pe un
o~n~:, Xlef!~~l.Mefisto nu este
şi el un personaj lk esenţd fantastic4 l
- Da, dar o cu totul altă cate-
gorie de fantastic, istoriceşte depă­
şită, care nu se mai pretează azi
https://biblioteca-digitala.ro
lngil
colo
Gop
pe p
sale
pro1
trof1
o "'
nea necesar să emani simpatie prin
toti porii. Imaginea „diavolului
crfncen" a căzut tn desuetudine .
Ea nu mai inspiră groaza, ci dim-
potrivă grotescul. .
- Ce urm4riţi lk fapt?
- Ca diavol sau ca medic?
- In cazul lk faţiJ. e tot un drac .
- Pot să vă spun un secret?
- Cu toat4 tncreckrea. Fiţi si·
gur c4 n·o s4·l mai afle nimeni.
Im-;:gt~:t~~t ~f ~~~~P:!~~~~o;:i~!~
ţifice am ajuns să pot transpune,
să pot transmuta personalitatea
omenească dintr-un corp ln altul.
E ca şi cum ai şterge un ctntec de
pe o bandă de magnetofon şi l-ai
imprima pe alta. Oamenii tşi pot
schimba astfel trupurile, asemenea
unor costume de haine.
Un maşinist s-a lndreptat spre
noi eurmlndu-ne convorbirea.
- Tovarăşe Mefisto, a spus el,
poftiţi tn decor. ·
- Mai vorbim altădată, ne-a
şoptit Mefisto făctndu-ne cu ochiul.
Acum mă cheamă „tartorul" . Apoi
a dispărut printre pereţii de placaj
ai clădirii. Peste alte ctteva clipe
s-a auzit vocea lui Gopo:
- Motori
declt unei tratări comice. Ca per-
sonaj fantastic, Mefisto e una; ca
simbol al răului, el este cu totul
altceva . Puterea de cunoaştere a.
omului este practic nelimitată .
Capacitatea de a transpune ln prac-
tică roadele acestei cunoaşteri
de asemenea n-are margini . lntre-
barea este ce anume facem cu cunoş-
:~!J:f~? Î~s![!diJj ac~~:11eu~~v1i~
0
lizaţie, ele pot foarte uşor să ri·
:~~e octt~~~~~i~re s~~lm~i~i~!~:~!~
Rolul acesta al ştiinţei constituie
problema capitală a filmului
Faust XX .
Am ieşit din decor şi l-am lăsat
pe regizor să-şi pregătească ln li-
nişte cadrul. Treceam tocmai printre
electricienii care !şi potriveau re·
flectoarele gruplnd fascicolele de
lumină ln punctele indicate de ope-
. torul Mircea Mladin clnd, dintr-o
dată , am observat că stntem priviţi
cu stăruinţă. Indiscretul, actorul
Jorj Voicu, era un tinerel „scos din
cutie", cu o faţă copilăroasă, sim-
patică , cu un zlmbet naiv. După
o scurtă ezitare ne-am hotărtt să-l
~ft~~~ă1d1fe sf:r~îJ: ~~;~r~ ~~i~~~
tajul de faţă.
INTERVIU CU
MEFISTO
- Numele dumnea11oarst4?
- Mefisto . .
- Cet4ţenia?
- Diavol.
=g~d':~ ~Î~log.
- A11eţi ·
1
aceeaşi ocupaţie ca şi
profesorul?
- Evident. Faust XX nu mai
lo1~!Tt!i J~ !::f~1a~ffnsăf.ijlA~~~~
0
lumea s-a schimbat. Nu mai con-
verteşti un om aşa cu una cu două.
Pentru asta trebuie competenţă
profesională, trebuie o argumentaţie
clară şi strălucită . Este de aseme·
 Inginerul Dan Ionescu, „stlpînul
coloanei sonore", &fa cum l-a numit
Gopo, tnreglstreazl un dialog de
pe platou. Se pare el pentru urechile
MERIDIANE
sale prinse în ciftl acesta a luat
proporţiile unei adevărate catas-
trofe, a,a el probabil vom asista la
o noul înregistrare.
ie prin
·olului
udirie .
. dim-

:? 7 BĂRBAŢI
~drac.
·et?
DE AUR
iţi si-
!meni .
<•• ce nu •tn praf de Pllfcl.
e rreu ai expllcim) eate, cum
ban•• care se eonatttute bl
Jurul unuJ om cu totul fi ca
•za vă. aţi rhlelt poate, 1lll mm de totul extraorilllar, 1lll 1pl.rll
ştiin­
aveaturl auperpuloaanle 1 ,,matem.attc• oare parvin• 1i
:r:~!~::·:~ :J!un.!!:i .~o~::
I& lame• Bond, reallsal de
pune, llallanul Mario Vloarlo.
.tatea
altul.
m:f":i i!"•a::i~~· 1f:.."pa f!::
matlc, relattud povootea unei
1ate ruurlO ale ftlillţel mo-
clerne•, ae mirtur1Ht'9 au-
torul •
.ec de
i l-ai
i pot
nenea
· DAMNAŢIUNEA
1 spre LUIFAUST
IS e), Pe Iurie Darie l-am tntllnit tn Şeful bandei (Philippe Leroy) •••
cabina de machiaj.
ne-a - Spuneţi-ne pt1 ciM interpre-
;hiul. taJi in noul film at lui Go po l ·
Apoi _ ~~.~ţi, de fapt, eu stnt„. doi.
lacaj
clipe . - Mai tntli stnt Wagner, asis-
tentul profesorului. Un tip medi-
ocru, infatuat, un Casanova mo-
... ŞI lată, plouă cu Idei. dern. Mai apoi, graţie interven-
Gopo allturi de Stela ţiei amicului Mefisto, se produc
Popescu într-o scurtl nişte mutaţii al.e personalităţii şi
pauză de filmare. mă pomenesc tnzestrat cu toate
trăsăturile specifice profesorului.
Evident, tn ambele cazuri, stnt
victima lui Mefisto. ln prima ipo-
stază, el mă spulberă fizic, tn cea
de a doua, mă anulează ca va-
loare umană.
- Vd sperie cumva imaginea
iadului, perspectiva damnaţiunii
eterne?
. - Mă sperie propria mea ima-
gme, aşa cum o tntrezăresc după
ce accept propunerea lui Mefisto.
Imaginea unui om care nu mai
are ce căuta tntre oameni. Nu-i asta
cea mai crtncenă dintre damna-
ţiuni?
- Şi actorul l Actorul nu se
tncurcd tn hdţişurile int4rioare ale
acutor doud peFSoftalitdţi interşan­
jabile?
- Actoriceşte, problema este
deosebit de interesantă. Muncesc
la. acest film cu pasiune, cu dă-
~~~~e ~ta!!· D0ea:iltt~!c;: ?i~fel'.
Vrlnd-nevrtnl, te molipseşti de la
el. .
Mircea MOHOR

'foto A. Mlhallopol

~ Cel 7 °<mtnu1 unul) rata te ao~lune.

29
https://biblioteca-digitala.ro
 U N C U V f N T· N O U
t ra nS t raV
Artă fi Industrie totodată, cinemato-
C)rafia este determinată în evoluţia sa fi
de efortul, adesea i9norat, de înnoire tl
diversificare a mijloacelor tehnice de lu-
raturli. perfecţionare
cru. de Contribuţia a uneltelor
creatoare .i apa-
a clneattilor
tl tehnlclenilor români se Impune ca atare
semnalată tl în acest sector.
C ~?a~~i~~1Pe~~:i~icc:~ac~;~~
1
am fost invitat la una din !ilmă­
rile de exterior, in apropierea Casei
Sclnteii, pe un cîmp pe care de
MERIDIANE obicei se joacă gol!. De data asta,
în mijlocul cîmpului a !ost insta-
lat un aparat de filmare pe un că·
rucior cu opt roţi ce se mişca înain·
te şi înapoi pe nişte şine , executînd
astfel operaţia ce şi un laic ştie
că se numeşte traveling . Dar pe
aparat şi pe cărucior, Intre roţi şi
transfo catorul de pe aparat , se ad ău­
gase un întreg angrenaj de cuplare
şi sincronizare a mişcărilor . Este
ceea ce se numeşte ln termenul
inventatorului un transtra11 , cuvlnt
compus, precum se vede, din îm-
preunarea primelor silabe al trans-
focatorului şi travelingului. Deci:
transtrav. Despre această invenţie
s-a mai scris ln presă , despre ea am
mai discutat printre alţii şi subsem-
natul cu inovatorul, Sergiu Huzum .
Dar una e să discuţi vă ztnd un
Haurlce Rouet (Chl'YDller)t medi c
a11trennt flrl ei vrea tn Juptn unor
detqamente de part.lzanl .
proiect pe hlrtie şi altceva e să t e
uiţi prin vizorul aparatului, cum
ln faţa ochilor tăi se produce, chiar
ferindu-ne de cuvinte mari , mira-
colul. Un miracol poate mic, dar
MAR$ UL oricum un miracol. Pentru că - aşa
cum ne prevenise Huzum , l n că din
CEL faza de proiect şi după anume lup-
te împotriva prudenţei birocratice
INDELUNGAT ce lntlmpina ici- colo ideea trans-
travului - la mişc are a că ru c ioru­
lui, imaginea ce ne-o ofe~ă. obiec-
tivul are într-adevăr tnsuşm deose-
Un nou tllm francez este pe cale bite : o figură din prim plan ră m l­
să lasă la lumină . Alexandre Astruc ne fixll plnă cînd planul secund se
(cunoscut la noi ca realizator al ecra·
depărtează şi dispare din cadru.
~\!:~: :iu~;en~~~f.as:'.'f tln~p1~l"Je Nu noi ne miş c am spre obiecte, nu
astă dată din luptele partizanilor
noi ne apropiam sau ne l ndep ăr­
francezi din timpul Rezistenţei Im ·
potriva fasciştilor . •
.Marşul cel lndelungat, a declarat
tam de ele, ci invers , ele !şi tră­
~t[~:;e ~!tese0 !e~ti:.::Ja;:tt1.t~u~
iesc viaţa lor, miş clndu-se minate
de legi aparte, necunoscute.
ultimului război mondial. Tind me·
reu spre acel~! ţel : să arăt transfor· - Se ştie că arta filmului,
mările sufletului surprinse prin prls·
în căutarea modalităţilor ei
I
ma transformărilor trupului. Sau ,
tk exprimare specifice, agil.sit
~~Î:n8~~~t.~~9:ia~fto"a~crl~r:'~t corespondenţele cinematogra-
trage dupd ea" .
Spicuim din distribuţie clteva fice pentru o serie tk moda·
nume: Robert Hosseln , Maurice lititţi tk exprimare ale celor-
Ronet şi 1ean·Louls Trlntlgnant.
lalte arte . M i se pare cd trans-
travul deschide o cale spre
gil.sirea unor forme tk expri·
mare autonome .
H: Cinematografia a dat plnă
acum montajul.
- Exact, şi aceasta a a11ut
o lnrlurire capitald asupra
literaturii, mai ales asupra
prozei contemporane. Iar Ga-
raudy susţine cd pictura mul-
I tiperspectivică a lui Picasso
are legdturi organice cu cine-
matograful.
H: Pentru că filmul este speci-
fic prin mişcare . Dar iată că moda-
lităţile tehnice ce susţin concret
posibilităţi l e noastre de mişcare în
spaţiu mi s-au părut limitate . ln-
tr-adevăr,elese reduc la mişcarea de
lnain tare şi de retragere, mişcarea pe
macara, traveling vertical, sistem
Jean-Loul8 Trtntlrnant (Pblllppe), „cundul 1111 Carnot, lutr-un moment erUJo:
reouno1cut de un 1pJon al nulftllor. ascensor, lateral şi ln sftrşit trans.
locatorul. Şi evident combinaţiile
dintre ele . Limitarea,la care m-am
30
https://biblioteca-digitala.ro
referit, vine de acolo de unde toate
aceste mişcări imită defapt mişcarea
unei persoane în spaţiu, producînd
iluzia că imaginile ce se perindă
pe ecran stnt identice cu cele pe
care orice spectator le-ar putea ve-
dea din unghiul din care ele au !ost
filmate. Problema începe de acolo,
de unde trebu ie să surprindem miş­
carea lăuntrică dintre om şi natură,
dintre om şi obiect, coresponden-
ţele dintre lucruri intuite de oameni,
deci mişcarea intelectului, a senti-
mentelor, a impresiilor . E puţin ca
aceste mişcări să fie exprimate doar
prin dialog, mimica actorului, co-
loana sonoră, compoziţia cadrului,
trebuie să existe modalităţi ca ele
să poată fi sugerate prin specificul
cinematografiei, prin imaginea în
mişcare . Mai precis, trebuie găsite
-
acele mişcări cinematografice noi
care să le exprime. Apollinaire
spunea : „Clnd omul a vrut să imite
mersul, a iiwentat roata , care nu mi ~
seamdnă tk loc cu piciorul". pult
Mişcarea pe care o rea· f~fi
I
lizează transtra11ul, dacă am că (
vdzut bine şi am lnţeles bine, grăl
nu mai imită mişcarea din
arte
natură, ea nu ne dd o iluzie nall
a unei mişcări reale, ci o poa
11i.iiune asup~arelaţiilor obiec- cop
telor ln spaţiu. piu
naU
H : O vi~iune care p~ate e.xp,rima ce ei
direct stări sutleteşt1, d1spoz1ţ11 sen- pen
timentale, modulaţia universului de pori
idei , nuanţa unei amintiri, caracte- nier
rul unei asociaţii de idei. Negînd dar
spaţiul, această imagine redă l egă­ man
F iln
turile şi mişcările intime dintre
realitatea obiectivă şi perceperea să s
ei subiectivă . mod
acu1
- De ce zici negarea spa·
I ţiului?
H
H: Pentru că transtravul poate Exi
realiza un antispaţiu, aidoma anti- lnnc
timpului lui Robbe-Grillet şi Res- un t
nais. arte
ţel o
- Admirlnd talentul lui o a:r
Resnais, nu putem uita cd mar
la el timpul de11ine o cate· dec
gorie pur subiectivă, pe cînd mod
aşa cum imaginezi dumneata nu it
modulareaspaţiului, el !şi păs· an i,
treazd caracterul obiecti11, ex- pref
zis i
primlnd tn acelaşi timp ~i
universul subiecti11 al aceluia
care se mişcd ln spaţiu, al
omului, al unui grup tk oa· H
meni etc . Un
deai
H: Nu este o negare pur şi sill!· actll
piu. Este tn acelaşi ti~p o ~ef1 -
nlre mai precisă a relaţ11!or dmtre
individ şi lumea înconjurătoare.
- Dacd ne glndim bine,
efectul nou pe care ll J!roduc_e
nea•
de
Un c
ţeze
treb
zeci
I
transtra11ul pro11ine din am·
hilarea a doud mişcări a cut,
travelingului şi a transfoca •
torului . Ca să rdmlnem l~ H
categorii filo:&-0fice, asta a~ (' hlrt
6
~:e! :e ~u~=g~~ to':iu:6!:!ie:~
6
afirmarea superioară a atk· H
tor
11drului.
le toate
iişc area
>duclnd
perindă
cele pe
1tea ve-
au fost
l acolo,
immiş­
natură,
il0nden-
1ameni,
a senti-
1uţin ca
1te doar
lui, co-
1drului,
ca ele
ecificul
inea ln
! găsite
ice noi
llinaire
1ă imite H: Mi se pare că efectul nou de trebuie să fie prin vocaţie dispus
an nu mişcare cinematografică care s-ar a căuta, a Incuraja şi realiza noul.
putearaaliza prin transtrav deschide Arta aceasta fiind colectivă şi ris-
fiosibilităţi spre nuanţarea universu-
' o rea-
acă am
0
c~i rg~~:~t~ :it~Tie%~~~g~:r~yu:,~ -
cul este colectiv.
sa termindm tot cu trans-
es bine,
rea din
' iluzie
grăbit procesul de lndepărtare

~a\~~~,f;t:t~ced~~J~:r~~!f~~~~~s:
a
I trauul. Vorbeai de posibi-
litdţi „.

H : Da, pentru că am lucrat cu

r, ci o poate observa lnsă o tendinţă de
•robiec- copiere, de fotografiere pur şi sim-
plu sau de fotografiere chiar rafi-
nată a realităţii şi ln cinematografie,
~rima ceea ce nu poate satisface perce-
l ţ1isen­ perea diferenţiată a omului contem-
mlui de poran. Există stampe, a căror ma-
aracte- nierism desuet supără gustul nostru,
Neglnd dar există şi stampe în mişcare,
lă legă- manierism desuet cinematografic .
Filmul este o artă prea ttnără ca
dintre
!:eperea să se mulţumească cu arsenalul de
modalităţi pe care şi le-a făuritplnă
acum.
ea spa-
I - Te glrnkşti la rutind?
H: lntr-un sens mai larg, da.
poate Există o necesitate de căutare şi
a anti- lnnoire continuă foarte rapidă, nu ca
Ji Res- un scop ln sine, ci dictat de esenţa
el prea puţm. Puţin pentru că in-
stalaţia a fost terminată clnd fil-
mările'lrau pesflrşite, iar multe din
secvenţele ln care trebuia să-l folo-
sesc, realizate. Efectul poate li fini-
sat, combinat şi dezvoltat, el poate
deveni, o modalitate general vala-
bilă şi atunci trebuie să intervină
subiectivitatea artisitică pentru a-l
feri de convenţionalism. In orice
~~zt'r~~~ :r~~i6tnnţ;if!~~r~~~ti°:c~i!
1
ora 6 ca: Sărutul, magazinul pen-
tru închiriat haine de nuntă, întll-
nirea Ancăi cu tinerii gălăgioşi din
pădure, etc. demonstrează numai
ctteva din posibilităţile acestui
erect, alte experienţe traduclndu-le
în realităţi artistice.

tul lui
~f~; ~:~ţe~~~r~~!~J~~f1~~j~f~;cÎ Szasz IANOS
o artă ce se realizează cu un număr
rita cd mare de factori practici, te găseşti
o cale- de multe ori ln situaţia de a inco-
„ clnd moda pe unii care abia s-au obiş­
inneata nuit cu noutăţile apărute de clţiva
îşiptb- ani, casă nu mai vorbim de cei care
iu, ex- preferă drumurile cunoscute şi aşa
tmp şi zis sigure.
iceluia
ţiu, al
- Soarta
I dragul meu.
in11entatorilor,
Do u ă op i ni i INO. A. PETCULESCU (Şeful luat Inel locul Intre procedeele
ser11. tehnic C.P.C. Buftea): tebnlce de1 folosite, I oe pot pr„
de oa- H: Nu e vorba de transtrav. slce de pe acum poalbllttiţl de
Un scriitor !şi va consuma lntot- ln domeniul tehnlcll ctnemato·
ampWlcare. Apariţia obiectivelor
şis im­
deauna orice proces de inovare tn
actul său intim de creaţie, practic
despre TRANSTRAV gra!lce eid1ti do ul caterorll de pro-
cedee: unele, 1trln1 ferate de pro•
cu traufocatoare avtnd ecarta-
o defi- ce1ul Industrial- ,1 aici orice dOI• mentul dhtanlelor focale ml.rit,
neavlnd nevoie mai mult dectt
dintre de o bucată de hlrtie şi creion. coperlre aau Inovaţia are un efect va prelunrl con1lderabll efectul
itoare. Un operator, dacă vrea să ln trebuin- LUCIAN PINTILIE: 1travul - ca torml de expresie ln special economic - tl altele, mltclrll de tramtrav, 1ensaţfa
arll11lci - nu apare prefect Inte- eladlclUţll 1paţh1lul devenind
bine, ţeze un nou efect de lumină, va Tranatravul este firi lndolali oare ţin mal ales de proceoul de
trebui să pună ln mişcare zeci şi grat concepţiei plaatlce a fllmu- mult mal cvldenti. At dori •i
,,.oduce un procedeu foarte lntereoant. creaţie . Transtravul• un procedeu
:nani- zeci de oameni din studio. E neplă­ Iut. Ca orice lucru nou, neex• amlnt01e meritul deoaeblt pe care
Noutatea lui, lnalntea laturel aparllnlnd celei de · a .doua cate-
cări a cut, dar altfel nu se poate. plorat Inei, el a fo•t Intre• rorll. De aceea lmpodanla lui l·a avut echipa de Ingineri fi
tehnice, consti l:n variatul con•
tfoca - I - Poate chiar sd rateze„. ţinut ce-l poat.i 1urera, ln fon·
bulnP,t de noi tn forme deltul de trebuie cbtati ln planul e:rpr01lel tehnicieni condu1i de lng. Ri-
iem la cilii• deo1eblte pe care le conferi primitive. Rim.lne evident pentru artistice. De altfel aoe1t. lucru a duleţ l:n realuarea praotlci a dl1-
„ ar fi H: Desigur. Dar poetul aruncă
plasticii elnemalogr&flce. Cum mine ci procedeul are poalbllltill fost 111bllnlat 11 la Milano, unde posltlvulul care 1.lncronlseaai
•gaţ iei,
hlrtia la coş ...
· pwterea la punct 11 dellnltlvarea de extenale mult mal mari ,1 congr01ul UNU.TEC, ţinut ln luna mJtolrlle obiectivului cu oele ala
!ina la I - Euentual redactorul. lui tehnici •-• U.cut dupi ce ceea ce doreic colerntul meu octombrie 198', a manlf01tat un ciruclorulul de travellng, pro-
a ade- H : Se tnttmplă. Fiecare fac- echipa noaotri l:ncepu1e lllmi- Sergiu Husum este ca alţi rerl- viu ln&ere1 pentru Invenţia rom&- blema fUnd din punct de vedere
tor din angrenajul cinematografic rlle cu Duminică la ora 6, tran• sorl si-i utilizeze mal fecund. neaaci. Detl tr&DJtravul nu fl·a tehnic foarte compllcatl.

31
https://biblioteca-digitala.ro
 CORESPONDENTĂ
DIN ROMA
st~~:u:eafos~in~~~~~g~~i~!rr:intălt:~
satisfacţii. Mulţi dintre regizorii
italieni cei mai cunoscuţi - Fellini,
Germi, Visconti, Rosi, Monicelli -·
au oferit publicului opere care tn
mare măsură au dezamăgit, au fost
cu mult mai prejos de aşteptări:
alţii, ca Antonioni, au rămas inactivi;
iar cei mai tineri - Petri, Tinto
Brass, Ermanno Olmi, Franco Indo-
vina, Gregoretti - n-au dovedit,
la r!ndu l lor, el au făcut prea multe
progrese, n-au corespuns speranţe­
lor pe care unii le puseseră în ei.
Cit despre debutanţi, ce să mai vor-
bim„. deh, s-au dus timpurile de aur
din 1961 şi 1962, ctnd producătorii
primeau cu braţele deschise pe ori -
care absolvent al Centrului Experi-
mental, pe oricare asistent de regie
ambiţios şi întreprinzător, fiind gata
să le finanţeze chiar şi cele mai
îndrăzneţe proiecte. Desigur, debu-
turi au avut Joc şi !n ultimele Juni :
dar numele noilor regizori le puteţi
găsi de cele mai multe ori numai
!napoia unor pseudonime anglo-
saxone, !n genericele dte unui film
de spio~aj sau western: două genuri
care reprezintă astăzi mai mult de o
treime din producţia italiană şi s!nt
noii piloni ai succeselor ei corner-
. ciaJe. lntr-adevăr•. ·tocmai !n acest
tip de producţii, să le zicem „de
manieră", au apărut filmele cu cel
mai mare succes ale stagiunii, Pentru
un dolar !n plus şi Şapte birbaţl de
aur, şi totodată s-au evidenţiat şi doi
regizori cu un excelent meşteşug
şi calităţi remarcabile, Sergio Leone
şi Marco Vicario (două nume de care,
fără-ndoială, vom mai auzi vorbind,
!n viitor). Criticii, însă, nu prea ţin
seama de acest soi de lucrări, le
privesc (după părerea mea, pe
nedrept) cu multă suficienţă, uneori
le tratează cu o ură deschisă, ca pe
nişte insulte.
.Habemus eontifioem•
Poate ci ift n prrc1 na acestu 1 com-
plex •de motive a explodat - tn
ultimele luni ale anului 1965 -
cazul Bellocchio. Marco Bellocchio e
un t!năr de douăzeci şi şapte de ani,
din Piacenza. A absolvit acum c!ţiva
ani Centrul Experimental. Cu o sumă
mică a produs singur un fi Im, Pumnii
ln buzunar, a reuşit să-l prezinte la
Locarno, la Festival, unde a c!ştigat
„ Vela de argint", apoi 1-a arătat la
Veneţia, într-o vizionare închisă .
E deci un film care are cîteva luni de
viaţă, dar puţini s!nt tncă cei care
l-au văzut (p!nă acum n-a găsit dec!t ·
două-trei săli dispuse să-l progra-
meze) . lncetul cu-ncetul, de la o
vizionare !nchisă la alta, l-au văzut
cam toţi cineaştii, regizori, seri itori,
critici. Şi aproape toţi au strigat că
e vorba de un miracol. Mario Soldati
şi Alberto Moravia, printre cei dintti.
„Habemus pontificem", avem tn-
sfîrşit un papă, aşa şi-a tnceput Sol-
dati articolul. „Cel mai extraordinar
32
CAZUL
BELLOCCHIO
debut după Obsesie al lui Visconti
din 1942" a scris criticul de la „Man-
chester Guardian". „Un film care
trebuie lăudat de la început p!nă la
sflrşit" s-a pronunţat Kenneth Tynan,
descoperitorul lui Osborne şi al lui
Richardson tn „Observer". Fi Imul
a fost foarte bine primit. Un entu-
ziasm total, cum nu se înregistrase
de ani de zile.
.Provincia fără t!fperanţ6•
Povestea pe care Pumnii în buzu -
nar o istoriseşte e următoarea.
într-o localitate din Apeninii emilie-
ni, într-o veche casă de provincie,
trăieşte o familie, mama şi patru
copii: Augusto, Alessandro, Giulia
şi Leone. Mama e oarbă, Alessandro
e epileptic, Leone pe lingă că e
epileptic, mai e şi idiot. Acestor
tare atavice li se adaugă şi interese
contradictorii: fratele mai mare,
Augusto, ar vrea să se însoare, şi
să se mute la· oraş, dar nu poate din
pricină că nu a!re bani, cheltuindu-şi,
tn bună măsură, ' puţinii bani de care
dispune, pentru îngrijirea mamei
Glulla pare ci nutreşte o dra,;oste lncestuoul pentru Aucusto (Pumnii tn buzunar)
sale. ln sf!rşit, pentru a completa
tabloul unei corupţii deopotrivă
fiziologică şi psihologică, Giulia pare
că nutreşte o dragoste incestuoasă
pentru Augusto. Acest ghem !neurcat
de interese, de ură, de patimi, de
boli, sf!rşeşte prin a st!rni tn mintea
lui Alessandro (care pare să fie cel
mai inteligent şi cel mai sensibil
d ihtre cei patru) o idee obsedantă:
trebuie să reteze copacul bolnav al ·
familiei, să nimicească crengile bol-
nave, aşa Incit el, Augusto, creanga
sănătoasă, să se poată dezvolta liber.
O asemenea idee presupune uciderea
https://biblioteca-digitala.ro
mamei
dintre
şi a
fraţi,
unuia sau chiar a dol
precum şi complicitatea
tacită a fratelui mai mare. Cu o
delirantă şi neaşteptată răceală,
Alessandro reuşeşte să-şi aducă la
îndeplinire planul: avînd aproape
asentimentul lui Augusto, lşi ucide
mama împing!nd-o tntr-o prăpastie,
apoi !I înlătură pe fratele cel !napoiat
lnec!ndu-1 în cada de baie. După ce a
descoperit uciderea lui Leone, Giu-
lia, răscolită, cade pe scări şi pare a
fi ameninţată de paralizie : atunci
Alessandro, perfect consecvent cu
planuri le sale, se g!ndeşte s-o ucidă
şi pe ea. Ajuns însă la acest punct,
în timp ce ascultă un d isc cu „Tra-
viata" şi tresaltă de bucurie, cuprins
de o mistică speranţă de mtntu ire,
Alessandro are o criză de ep i leps ie.
Cade, se zvtrcoleşte: sora l i aude
ţi petele de ajutor amestecate cu
muzica lui Verdi, dar lşi b iru ie imbol-
dul de a-l ajuta şi rămîne tn pat.
ln sfîrşit, discul se termină ş i, o dată
.cu el, şi viaţa băiatului . Astfel , toţ i
membrii bolnavi ai fam ili e i mor ;
Marco Bellocchlo a epuizat !n
acest film tot ceea ce de obicei
constituie universul tinereţii (Pumnii
ln buzunar).
Copil minune?
Dar cine e acest copil-minune?
Cine e acest răzvrătit care, fn mod
ciudat şi desigur lmpotriva voinţei
sale, a plăcut tuturora, a fost aplaudat
de toţi, n-a jignit pe nimeni, ln
ciuda violenţei împinsă aproape pînă
la sacrilegiu, cu ajutorul căreia a
vorbit despre anumite teme taba:
iubirea filială, iubirea dintre fraţi,
respectul pentru cei morţi l Bellochio
are o faţă palidă de adolescent, ochi
albaştri, o !nfăţişare de intelectual
mistuit de o hotărîre lăuntrică,
furioasă, tntrucîtva nebunească. E
timid, !ncepe cu greu o discuţie, dar
are idei nete şi tăioase . Succesul 1-a
·surprins puţin : a crezut în filmul
său, fireşte, dar nu s-a glndit că ar
iar cei sănătoşi pot trăi mai de- putea să placă şi altora, că ar putea
parte. să fie acceptat. „Critici i au rămas
„Marco Bellocchio;• scrie Alberto surprinşi" explică Bellochio „iar
Moravia, „a epuizat !n acest film tot unii au şi exagerat, ca să se pună pe
ceea ce de obicei constituie universul sine tn lumină". Poate că a uimit
tinereţii . Fi Imul are lntr-adevăr de lipsa tonurilor de . carte poştală
toate : ură şi dragoste de familie, ilustrată, acţiunea continuă, legă­
ambiguitate a raporturilor Intre tura dintre sti I şi dezbatere. De alt-
fraţi, seducţia morţii, entuziasm pen- fel, tntr-o cinematografie alcătuită
tru viaţă, voinţă abstractă de acţiune, din at!ţia regizori nepregătiţi, acura-
furie neputincioasă, melancolie mor- teţea poate impresiona: dar nu e
bidă, violenţă profanatoare, şi !n greu să fii bun din punct de vedere
sftrşit, ca un fundal pentru ·toate tehnic.
acestea, simţul !ntunecat şi fatal al Dar cum a ajuns Bellocchio aşa,
unei provincii fără speranţă". dintr-o dată, la acest rezultat 1
 Care este formaţia lu· i, educaţia,
biografia 1 Ni le povesteşte chiar el .
„Provin dintr-o familie de mic-bur-
ghezi cumsecade. Tatăl meu, avocat,
un «self-made man~. un om al cărui
ţel a fost să atingă o anumită poziţie
socială, un anumit venit, să dev i nă
res pectabil. Mama , învăţătoare la o
şcoală primară . Amîndoi veniţi de
la ţară la Piacenza ca să întemeieze o
fa milie. O familie numeroasă, a cărei
con d iţie era îngreunată de o rigidă
e d ucaţie cato l ică. Ca aproape toţi
liber- p rofes i oniştii de pe vremea
aceea, t at ă l meu n-a fost ostil fascis-
mului . Iar biografia mea e abso lut
tipică : o sumedenie de fraţi, şcoală
re l igi oasă la Piace nza, seminarul
Barna b iţi lo r la Lodi, facultatea de
filozofie la Universitatea catolică
din Milano. La înce put am reacţionat
cu acreală, apoi ţot mai glndit , pen-
tru a-mi găsi şi motive ideolog ice
pentru răzvrătirea mea. Am venit
la Roma, la Centrul Experimental,
şi în timpul studiilor am turnat un
documentar într-un sat lîngă Pia-
cenza. O poveste elementară, gîlceava
dintre două cimitire , ce l vechi şi
cel .~ou, şi aventuri le unui grup de
cop11 care preferă să se joace în
cimitiru l vechi. Apoi am plecat la
Lo~dra, cu o bursă de .~tud i i (pe lîngă
„Cinema Department } a unei Aca-
demii de belle-arte. La Londra am
stat un an şi jumătate, după aceea
m-am întors la Roma. Intre timp am
scris sub iectul şi scenariul filmulu i
Pumn ii î n buzun ar ; am avut nevo ie
de şase luni ca să-mi duc filmul la
bun sftrşit. Am făcut totul împreună
cu actorii, şi fără alte contribuţii .
Ne-am înglodat în datorii, deoarece
gestionarii şi producătorii nici n-au
vrut s-audă de noi. Dar adevăratele
greutăţi au înce put abia după aceea,
d u p ă ce fi Imul a fost gata şi trebuie
acum să ajungă la pub lic",
. La noi oonformlamul poa-
te a na u m na.
. Tn ce priveşte ~el.ul în care înţelege
cmema~ogra~ul ş1 m care i-ar place
ca mulţi .să- 1 mţe!ea~ă ş1 să- l practice,
Bellocch10 are 1de1 foarte precise.
„La noi " zice el „l i pseşte o încărcă­
tură provocatoare, educativă dar
nu în sens d idact ic. Sau ma i bi~e zis
această încărcătură ex i stă, dar numai
la n ivel u l elitelor . Tn rest , lumea
rămîne inertă în faţa provocări i.
Aşa că e nevoie de o provoca re d in
ce în ce mai puternică, pînă la r ăni re,
pentru că altfel nu ne de sc u rc ă m
într-o societate burgheză , spr i jini t ă
pe regimul democrat-creşt in ş i pe
social-democraţie . Tn perioada r ăz­
boiului de el iberare, faptele exte-
rioare erau un stimulent su ficien t
toată lumea era ma i act ivă, ma i
d i alectică . Dar astăz i l ipsesc pîn ă ş i
prilejurile de a porn i o d i sc uţ i e .
Şi atunci trebuie începute în mod
artificial. Poezia şi literatura sî nt
neputincioase, numai cinematograful
poate încerca, deşi fără prea multe
i luzii. Tn provincie, unde am tr ă it
mult tim p, co nformismul poate fi
at ins cu mina, fiind agravat ş i de edu-
caţ i a catolică , Tn marile o raşe , însă
el e şi mai pri mejdios poate, deşi
subteran . A căuta o cale de salvare
in dividuală, reacţionînd cu propri ile
ide i, nu e deajuns . Tre buie acţionat
la ni ve l politic. De aceea mă intere-
sează viaţa uno r anumite grupuri
hotărît aşa-zise mai pe r iferice, dar
unde circulă inteligenţe foarte vii
şi unde se plămădeşte o alternat i vă
FESTIVALURI
revoluţ i onară pentru întreaga m i ş­ Corespondentul nostru din
care italiană de stînga. Sînt grupuri
care duc o viaţă grea, pentru că î n Franţa FRANQOIS MAURIN
~~~~~r~~ există · o con d iţie revolu-
transmite :
TO URS
Dar lntorc!ndu-ne la cinematograf,
există oare în vreo parte a lum ii , o
cinematografie cum îi place lui
Bellocchio 1.Nu mai în Brazi fia. Acolo
se produc f i lme de ţară subdezvo l-
tată, şi ca atare filme aprop iate nou ă .
Există un Î!;ltreg fi Ion de povest ir i
despre Nord-Est, care e reg iu nea
Locul unei vaste
ech i valentă cu Sudul Ital ie i, care
cunoaşte flagelul terib i l al secete i,
dezbateri
cu lnspăimlntătoarele supe rst i ţii r e-
1igioase. La Rio de Jane iro a m vă z u t
un fi Im ce aducea cu povestea unui
tînăr în criză după cădere a
Goulart: f i lme care aici n ici măcar
lui
Î ntr-un ritm de douăzeci şi cinci
de filme pe zi (în şi în afară de
rală de măiestrie, de dominare a
nu vor ajunge vreodată , f il me care
limbajului cinematografic, nu lip-
n-ar putea să placă, reali zate de t ineri concurs), Zilele intemaţionale de sit în multe dintre cazuri de un
la Tours prezintă o cantitate de anumit brio, trezind însă prin
care nu sînt u n iţi din mot ive abstrac- raport cu ansamblul peliculelor,
informaţii a căror importanţă nu
te, ci pr in conv inger i politi ce". un sentiment difuz de uniformi-
Restul cinematografie i mondiale îl
trebuie neglijată, în măsura în
care acest sector cinematografic tate. Ici şi colo ctteva personali -
interesează prea puţ i n pe Bellocchio. grupează ln esenţă pe tinerii rea- tăţi au reuşit să se impună , mai
„ Englezi 11 S!nt formal i şt i , ascund lizatori care fac din scurt metraj puţin prin ori~inalitatea mij loa-
lirismul în spatele avangărz i i , T he tărtmu l lor de experienţe şi de celor de expresie cit prin ceea ce
Knack ( Şp ilul' n.r.) e un film elegant cercetări. Căutări grafice în do- au avut de spus, determinlnd se
dar fals. Francez ii s-au dezintegrat meniul animaţiei, estetice !n cel pare, sensul real al unui palmares
d in pricina individual ismulu i lor, al ficţiunii, de pătrundere a rea- susceptibil de a fi criticat doar pe
nu erau legaţ i Intre e i de un Giment l ităţii în cel al documentarelor, lucruri de amănunt şi care, luat
politic" . toate genurile, toate stilurile se în bloc, ne face să ratifi căm aspec-
!ntllnesc ln sinul unei confru ntări tul „stabil" al unui festival ln
. STnt prea băt rtnl: au Tm- care, ln anii cei mai buni, ar fi care toate genurile de scurt metraj
e an .• trebuit să semene cu un fel de pre- sint abordate cu o ştiinţ ă ce te
face să presupui ln cele mai multe
%~~:~echi~ ~i~~r1~~~~~a~~~~~ti~:
Dar italienii 1 Ce datorează Belloc- dintre cazuri, o bună asimilare a
nu au atins încă o finalitate, chiar experienţe l or anterioare mai mult
chio maeştri lor cinematografiei noas-
tre? „Mi -au fost de folos , dar acum dacă al tele au fost sor ti te ~şecului, decit o creaţie original ă .
nu-mi mai sînt„ Cel mai bătrîn mi eroarea îns ăşi pu tind fi tntrucltva Festival de „stabilizare", fes-
se pare a fi Visconti; Fellini şi Anto- punctul de plecare al unei repuneri tival de „aşezare" - provizorie fă­
!n cauză . ră îndoială lnaintea unor noi star-
n ioni mai au ceva de spus, slnt
imprevizibili. Apoi , mai sînt Rosi ş i
turi - festival de compromis şi
De Seta. Dar au împlin it patruzeci Măiestrie stilistică
de interpătru n dere a dileritelor
genuri - cam aşa ar putea Ci
de ani „. Dintre tineri, l-aş cita pe calificate Zilele de la T ours, în
Bertolucci, care a făcut un fi Im de A co mpara Zilele de la Tours
1965 (care au fost amlnate din de- care 28 de naţiuni au fost r epre-
H părtură», greşit pe ci, pe colo,
ce mbrie 1965 pentru ianuarie 1966 zentate de ~O de filme intrate !n
dar numai din cauza tinereţ i i;
din pricina alegerilor preziden- concurs.
Giancarlo Mingozzi, care a încercat ţial e) cu o noţiune ipotetică a
să facă un film despre Dan i Io Doici ;
Liliana Cavani, care regizează un
cinematografului de mtine ca s ă Dezbatere Tn jurul
San Francesco foarte nou" .
încercăm să-i determinăm valoa- • filmului - portret•
Aceste declaraţi i polemice nu par
rea, ar însemna să vădim totodată
~~=~mfs~~ f;i~\~~aşi u~r:t itl~!l
0 Aceste probleme a căror comple-
să impresioneze prea mult pe pro-
ducători, care, dacă înainte nu-i
xitate a fost sporită şi de numărul
mediu superior altor ani, nu se şi densitatea tilmelor prezenta te,
făceau credit, astăzi fi i ndc ă au d poate afirma, de fapt, că a ei..is-
au atins punctul critic cu prilejul
vorb indu -se atît de mult despre el, tat o adevărată revel aţie, că un
au î nceput să-1 facă curte, ar dor i ca
Be llocc h io să reali zeze f ilme pentru
stil sau altul s-a impus prin ori- ~~~~ ~~!ri~~!uî~far;zj~~uY6 t~~!i
ginal itate, cum s-a lntîmplat ln „filmul-portret". Trebuia, pe de o
case le lo r . Dar t în ăr u l nost r u, consec- trecut cu autori astăzi unanim parte, să se încerce definirea cit
ve nt, răs p un de negat iv la t oat e co ns acraţi. Dimpotrivă, a rezul- mai exactă a noţiunii de „film-por-
isp itel e. „ Aş vrea s ă ev it contactu l tat mai d egrabă o impresie gene- tret" , iar pe de altă parte să se
cu c inematografi a of i cială", a firmă e l :
„C!nd un producăto r investe ş te o
jumăt ate de miliard , degeaba speră m Sici lia, inimă ce nu mai bate , fil m de Mingozzi - despre Mafia.
să r ămîn em li be ri. Un ica s ol u ţ ie e
de a face f i lme cu min imum de bani ".
Pumnii în buz unar a costat mai puţin
de 50 mil ioane de lire . Şi chiar dacă
p i aţ a i tal i ană 1-a refuzat pînă acum
total, sau aproape total, banii obţi ­
nuţi din vînzări le în străinătate au
şi acoperit o parte din c:1eltuieli .
Cu aceşti bani pe care i-a recuperat,
Bellocchio se p regăteşte să înceapă
cel de-al doilea f i Im.
Enr ico ROSSETTI
https://biblioteca-digitala.ro

Melcii, prezentat de Franţa (autor -
Tema filmului : un flagel venit nu se ştie de unde. S-ar
zice un fel de „Rin ocerii " în desen animat.
alcătuiască
un fel de tablou al
mijloacelor utilizate pentru a dis-
cerne cit mai strîns adevărul con-
ţinut în portret.
După ce s-a căzut destul de uşor
de acord că numai o operă consa-
crată unui personaj cunoscut, dacă
nu celebru, ar putea fi conside-
rată un „film-portret" - cu ex-
cepţia !ilmului sociologic - par-
ticipanţii Ia colocviu au putut
asculta mai multe intervenţii ale
realizatorului Roger Leehardt care
susţinea că o operă de acest gen
trebuie neapărat să se sprijine pe
„perioada forte" a vieţii portreti-
zatului, cu alte cuvinte, cei vi-
zaţi de aparat, ştiindu-se filmaţi,
să ne dezvăluie propria lor viziune
a personajului pe care şi l-au
compus tot suind pe calea ce duce
la celebritate. Şi Roger Leehardt
a citat tn sprijinul tezei sale clteva
experienţe personale şi în deosebi
portretul lui Frarn;:ois Mauriac care
a putut fi vizionat recent Ia Paris .
Cum era şi de aşteptat, această
teoria a întimpinat opoziţia vio-
lentă a cttorva tineri adepţi ai
cinematografului direct, ca de pil-
dă Hubert Knap, Andre Labarlhe ,
g~;e~~~-.c~::ti;a~~n:f ~~~st~{~~i
unui astfel de film pe baza. „pe-
rioadei slabe" din viaţa portreti-
zatului, surprins în viaţa de
toate zilele, făclnd abstracţie
de cameră, sau chiar neştiind
de existenţa ei. Ca să fim sinceri,
trebuie să recunoaştem că una
din cele mai bune secvenţe tur-
nate vreodatli !n acest sens, face
parte din filmul (de altfel destul
de slab) al lui Mingozzi dedicat
lui Antonioni. Autorul Aventurii
este surprins ln timp ce-şi bagli
capul prin deschizătura unei uşi
şi asistă, de departe, neştiut, la
triumful lui Monica Vitti ln „După
cădere", piesa lui Arthur Miller.
Polemica ce a urmat acestor
luări de poziţie nu a avut alt re-
zultat decît scoaterea la iveală
34
Rene Laloux).
!mibef~~fe~~~~~~~, 1~ns~~~~~naţel~~
care prima risca să acorde un loc
prea important unei veritabile
„compoz iţii", semănînd din multe
puncte de vedere cu munca unui
actor, iar cea de a doua rămîne
Ia cheremul superficialităţii . De
fapt, a fost vorba nu atlt de o dis-
cuţie avînd ca principal obiect
„filmul-portret'\ cit de o confrun-
tare pe plan mai larg, a celor două
maniere diametral opuse de a
privi realitatea. Această confrun-
tare nu este de loc nouă, numai
că a intrat de relativ puţină vrem e
într-o fază mai acută ca urmare
a dezvoltării mijloacelor tehnice,
a punerii la punct a camerelor
uşor de minuit şi a magnetofo-
nului sincron.
Din nou cinematogra-
ful direct
Iată de ce nu mai surprinde pe
nimeni faptul că fiecare reuşită
Suprafaţa pierdută. ln l maiine o scenă din filmul reeîzoarel franceze Dolores Grass lan. deţinătooarea unuia din
cele trei mari premii.
https://biblioteca-digitala.ro
înregistrată anul acesta la Tours
a fost strict limitată ca formă Ia
un anumit gen, cu cîteva excepţii
(rămase însă în stadiul de încer-
cări), ca de pildă Fugă pe clapele
negre a regizoarei cehoslovace Dra-
homira Vihanova, care a urmat o
cale deschisă de alţi mulţi tineri
ci neaşti din ţara sa (Nemec, For-
man etc) în strădania lor de a com-
bina stilul cinematografului direct
cu pretenţiile reconstituirii rea-
lităţii.
ln schimb, succesele care se
înscriu la activul cinematografu-
lui direct au fost relativ numeroa-
se, de la acel extraordinar Sici-
lia, inimă ce nu mai bate consacrat
de Mingozzi, Mafiei, pînă la filmul
Unărului brazilian Gil Soares,
ln amintirea lui Cangaţo. Ar mai
trebui citat şi documentarul des-
pre hochei pe ghiaţă (acel Joc atît
de simplu şi ln acelaşi timp atlt
de violent), realizat de canadianul
Gil Groulxcu echipa din Montreal,
dar mai ales primul film al tină­
rului englez James Clark ce a reuşiL
să red ea în imag în i sf!şietoare cea
mai mare catastrofă minieră cu-
noscută pînă azi, petrecută la
începutul secolului, care a oprit
brusc, în numai clteva clipe, viaţa
micul oraş Senghenydd.
Nu putem trece sub tăcere nici
succesul obţinut de Dolores Gras-·
sian cu filmul Suprafa/a pier-
dută. Reflecţie şi întrebare asupra
raportului omului cu robotul, Su-
prafaţa pierdută este un scurt me-
traj bazat pe regie. Trei geome-
tri însărcinaţi să măsoare un teren
destinat unei mari construcţii,
primesc ordin să regăsească o su-
prafaţă pierdută. Revizuindu-şi cal-
culele ei parvin să găsească petecul
de pămîn t rătăcit, cînd soseşte
un contraordin: suprafaţa nu
există. Totuşi ei au dibuit-o . Cel
mai bătrin dintre geometri nu
poate admite ca maşina de calculat
să se fi înşelat. .. Avem · de-a face
aici cu un univers al logicii ab-
surde care are mari contingenţe
cu cel descris de Godard în Alpha-
CJille.
Film de Alan Schneider, după
un subiect de Samuel Becket,
avîndu-1 ca interpret pe regretatul
Buster Keaton, a atins aproape
perfecţiunea ca formă în a descrie
bătrlneţea, singurătatea unui bă­
trîn care:şi distruge plnă şi ami n-
tirile singurei perioade ferici te din
viaţa sa şi care, în faţa aparatului
de filmat, este cuprins de groază.
Cinematografia
africană
. ln sfîrşit, Tours a deschis por-
ţile anul acesta cinematografiei
africane. Un desen umoristic (Moar-
tea lui Gandji), realizat în Canada
de nigerianul Mustafa Alassane
şi filmul senegalezului Usman Sem-
bene (Niaye} au adus confir-
marea naşterii unei noi cinema-
tografii, nedatorind nimic pe pla-
nul inspiraţiei şi al naturii proble-
melor tratate, Europei sau Ameri-
cii. Niaye, al cărui autor a fost
recompensat în 1963 pentru pri-
mul său film Borom Saret, este o
critică ascuţită a neo-colonialis-
mului, ne arată viaţa cotidiană a
unui sat, perturbat de r evenirea
bruscă a unui locuitor care luptase
în războiul colonial şi care nu reu-
şeşte să se dezbare de „reflexele
I
condiţionate" deprinse în arma1 a
franceză . ci
ru
Un cuvînt încă despre filmul
brazilian ln amintirea lui Canga~o dE
r:n~':1c~~:r~~ ~~~~i~Ju tsc~1i~\~~
1 (d
gr
internaţionale. Este vorba de un L'
adevărat film- anchetă asupra condi-
şi
ţiilor în care, spre sfîrşitul ani lor
'30, a fost exterminată familia Iii
ultimului mare Canga~o în nord- te
estul Braziliei, după o bătălie ce a ri1
mobilizat mii de poliţişti şi de şi
soldaţi guvernamentali. Printr-o pc
serie de interviuri luate martorilor
ţe
participanţilor la aceste operaţii:
la
grefate pe mizeria unei întregi a
populaţii , Linărul realizator Gil
a
Soares (fostul asistent al lui Glauber
Rocha) a ştiutsăreconstituiecom­ ei
plexitatea r ea l ă a evenimentelor, dE
profund legate de o situaţie spe- li1
cială domina tă de mizerie şi de
., ].
desnădejde .
la
Iată-ne ajunşi la capătu l unui -e
articol care şi-a propus să subli-
~
nieze esenţa unui festival ce vrea
cu tot dinadinsul să fie o panoramă le'
a ceea ce se face în domeniul scurt ac
metrajului azi în lume . I!:!'
de
po
fi<
I
 a de 23 aprilie Marcel L'H er -
a intrat în cel de-al şapte­
şi şaptelea an al vieţii sale.
bă­ Născut la Paris, dintr-o familie de
.in- burghezi aşezaţi aci de multă vreme,
1in toată viaţa şi-a petrecut-o la Pa-
lui
ză.
ris . Parisul li aparţinea după cum
el făcea parte integrantă din Paris.
In lumea cinematografică sînt pu-
ţini oameni atît de ferme cători ca
Marcel L'H erbier- elegant , cu o si-
or-
lue tă zveltă, aproape tinerească ,
iei
2r- îmbrăcat cu multă grijă, cu o nu-
da anţă de modă de altădată. Excelent
ne causeur , un om cu profundă eru-
m- diţie şi cultur ă multilaterală, cu-
ir- nosclnd muzica, literatura, teatrul
ta-
la- şi pictura. Acesta este Monsieur le
Ie- President. Odinioară, în anii două­
ri- zeci, unul din creatorii şcolii cine-
Ist matografi ce franceze - astăzi fon-
ri- datorul ş i preşedintele Institutului
o de Inalte Studii Cinematografice
is-
a din Paris (tn iniţial e l.D .H.E.C.)
ea
se
• La belle epoque"
u-
Je 1n februarie 1919, pe ecranu l
ta
cinematografului Gaumont a apă­
ii rut primul film artistic regizat
:o de Marcel L'Herbier, o cantilenă
·e (după d e finiţia sa propri e) în ne-
ii gru şi alb, intitulată Rose France.
L'H erbier avea pe atunci dou ăzeci
i-
şi nouă de ani. Parfsul artistic,
•r
a literar, boem şi monden îl cunoş­
!- tea bine. Tinărul şi capabilul ju-
rist şi totodată poet, dramaturg
şi muzi cian, era unul din ce i mai
populari da:ndy ai capitalei Fran-
ţei din „La belle epoque" . Presa re-
latase în repetate rînduri faptele
sale romantice, încercarea de răpire
a un ei Crumoase doamn e din vil a
ei de la Saint-Germain şi amănunte
despre clubulfondat de el-„Esthe-
tique" în care tineretul de aur dansa
„la machi che" , pe atunci foarte
la mod ă. Dar adevărate minuni
se poves teau despre l ocuinţa lu i
Marcel L'Herbier situată în Bou-
levard des Invalides la numărul 63;
aceasta era de co r ată cu covoare ne-
gre , tn tavan atîrna un păianjeniş
de stic lă , iar lămpile de culoare
portocalie creşteau în copaci arti-
ficiali.
Toate aceste ex-
travaganţe au luat
sfîrşit în august
1914
Marcel L'Herbier s-a trezit în
armată. Incorporat iniţial la in-
fanterie, apoi la artilerie, „ateri-
zează" finalmente la secţia ci nema-
tografică militară . Pentru armată,
tn scopuri propagandistice r ealizea-
ză primul său film artistic, pe cont
propriu . Autorităţile militare îi
acordă , ce-i drept , permisele nece-
are şi chiar un modest ajutor, dar
armata franceză nu putea suporta
costul unui fjlm cu actori, realizat
în studio. şi cu atit mai mul t costul
(HERBIER
decorurilor şi al costumelor . Jar
fără toate acestea ttnărul estet,
admirator al lui Oscar Wilde, nu
înţelegea şi nu vroi a să rea lizeze
nimic. Debutantul a fost a tunci
ajutat de bogatul mecena Leon
Gaumont, care i-a pus la dispoziţie
platourile de filmare şi un colec-
tiv de tehnicieni. Aşa s-a n ăscut
Rose France .
Părintele spiritual al acestui
film a fo t poetul francez Charle
d 'Orleans, care fiind prizoni er ln
Anglia, a scris o baladă de dragoste
pentru o frumoasă necunos cută .
Istoricul Michelet a descoperit că
ţinta suspinelor de dragoste nu era
ni ci un !el de burgheză sau nobil ă
!n carne şi oase, ci pur şi simplu
Patria - Franţa, după care tlnjea
poetul. ln scenariu, poetul fran cez
este înlo cuit cu un inv<1lid de răz­
boi american, arlat în convales-
ce nţă pe Coasta de Azur.
https://biblioteca-digitala.ro
VARŞOVIA
Trecut de şaptezeci de ani, dar mereu activ
Filmul a fost primit foarte rece
de public şi entuziast de iubitorii
artei cinematografice, ln special
de Louis Dellu c, care a scris ln re-
cenzia lui: „I ată o operă în care
totul, de la început şi pîn ă la sfîr-
şit, este artă . . . Rose France are flui -
ditatea unei poezii . .. S-a n ăscut o
operă de o imensă va loare, unică
in genul său .. ."
Aşa a începu:
drumul c:nernato -
grat1c al lui Marcel
L'Herbrer
Leon Gaumont, care a apreciat
talentul tlnărului regizor , a înche-
iat cu acesta un contract pe doi
a ni , cu condiţ .a să înceapă un !ilm
comercial , adaptare a pe ecran a
unei piese a lui Henri Bernstein,
pe atunci scriitor la modă. Dru-
mul sinuos Intre arta pură şi
comercialism li vor persecuta pe
Marcel L'Herbier de aici înainte .
ln anumite perioade, fertile şi feri-
cite, va predomina artistul, în
altele - negre şi triste - va avea
cuvîntul talentatul profesionist care
îşi oferea serviciile unor patroni
hrăpăreţi. Creatorul lui Rose France
realizează operele sale cele mai
de seamă, foarte reprezentative
pentru şcoala c inematografică fran-
ceză, tn perioada filmului mut, nu-
mită deseori impresionism cinema-
tografic. Astrei apar succesiv Eldo-
rado (1921). Don Juan şi Faust(1922)
Inumana {1923), Decedatul Mathias
Pascal {1925) şi Banii (1928).
Fiecare dintre filmele menţionate
t rezeşte o senzaţie explicabilă în
lumea artistică, pentru că ln fiecare
dintre ele poate fi admirată
măiestria cu care se serveşte crea-
torul de limbajul filmic , bunul ·
gust cu care compune imaginea
şi excelenta alegere a colectivului
de colaboratori.
Din perspectiva a-
nilor i se reproşea­
ză. lui L'Herbier o
tendinţă. spre for-
me puţin artificiale
şi diferite bizarerii
stilistice.
Filmele r egizorului francez pro-·
vocau in evitabile imnuri de laudă
din partea criticii şi erau primite
cu rezervă, dacă nu chiar cu repul-
sie, de cătr e spectatori. Atunci
Dr.Jekyll se transforma ln Mr.
Hyde şi îi salva existenţa cu aju-
torul unor creaţii pe gustul publi-
cului, cel mai adesea melodrame .
Am putea, şi chiar trebuie, să
punem întrebarea - oare aceste
filme bune şi l ăudate de conducă­
torii artei cinematografice, erau
într-adevăr bune? Răspunsul Ia
.
această în trebare nu estt si mplu.
35

ln natura artistului dăinuiau unele
contradicţii, unele conflicte lăun­
trice .
Admirator al lui Wilde, adept al
artei rupte de realitate şi de coti-
dian , el înţelegea că cinematogra-
ful este guvernat de alte legi, că
tntr-un anumit sens este o antiartă .
El a scris lfespre acest lucru tncă
din anul 1917, demonstrlnd că
filmul reflectă realitatea ln adevă­
rul ei, dezbrăcată de orice iluzii, şi
adevărata dramă cinematografică
se ascunde numai ln gestul uman
arătat pe ecran, iar dragostea abso-
lută - tn lacrimile de pe ecran.
El cerea chiar să se renunţe la
ilustraţia muzicală şi să se suprime
inscripţiile de pe filme , pentru că
aceste legături cu muzica şi lite-
ratura răpeau din puritatea stilis-
tică a filmului.
Aceste premise
teoretice nu se re-
flectau întotdeau-
na şi în practică.
L'Herbier tncerca prin toate for -
ţele şi toate mijloacele să lnnobileze
cinematograful, să-l asemuias că cu
„arta adevărată" . O tendinţă foarte
normală de altfel, dacă luăm tn
consideraţie că ln afara cltorva
persoane, nimeni nu lua filmul tn
serios şi nu vedea ln el o manifes-
tare artisticii., ci doar o distracţie
ieftină şi tndoielnică . De aceea la
L'Herbier fiecare imagine este ln-
grijită iar plastica joacă un rol esen-
ţial tn compoziţie. De aceea s-a şi
străduit să dea operelor sale o com-
poziţie muzicală, simfonică, văzlnd
tn diferitele secvenţe nişte cores-
pondenţe cu scherzo, andante sau
largo . De aceea, în sflrşit, solicita
colaborarea celor mai buni plasti-
cieni, tncredinţtnd de exemplu lui
Fernand Leger crearea unor deco-
ruri cubiste pentru filmul Inumana.
Ctt despre subiecte - pentru el nu
exista nici unul prea dificil sau prea
ambiţios . Cinematograful trebuia
să devină un mijloc de a exprima nu
numai sentimentele dar şi glnclu-
rile, un limbaj al artiştilor şi filo -
zofilor .
ln Eldorado imaginile capătă
graţia şi delicateţea maeştrilor
impresionişti ai penelului . Despre
Inumana, criticul de artă Alţred
Loos a scris că după ce-l vezi ai
impresia că ai asistat la naşterea
unei arte noi. ln adaptarea roma-
nului lui Pirandello Decedatul Ma·
lhias Pascal,L 'Herbier a reuşit sll.
surprind ă nu numai spiritul acestei
cărţi foarte italieneşti, dar ceea
ce era mult mai greu - atmosfera
peisajului italian . Lucrul cel mai a-
nevoie a fost poate nu numai trans-
punerea pe ecran , dar şi contopi-
36
Gaby Morlay tl Jacques Catelan în filmul de tristl fa lml
pentru autorul siu, Antanta cordială .
rea tntr-unsingurtotadouli legende
- cea despre Don Juan cu cea
despre Faust. Rene Clair, pe atunci
critic cinematografic, a judecat
sever acest film, considerlnd că ln
stadiul actual (anul 1925) cinema·
tograful nu poate să exprimegtnduri
şi să rămlnă totodată o artă vizua-
lă . ln versiunea ecranizată se pierd
şi se denaturează toate amintirile
literare. Dar acelaşi Rene Clair
a recunoscut ln Don Juan şi Faust
o capodoperă a tehnicii şi Indemna
pe toţi să se ducă sll. vadli acest
film da că vor să se convingă pe ce
culmi de frumuseţe poate ajunge
fotografia mobilă . Iar ln sala
cinematografului„GaumontPalace"
unde a avut loc pre~iera festivă,
un ttniţr tşi lmpărtăşeşte impre-
siile unui vecin de scaun : „Pentru
mine acest.film este ca un adevă ­
rat trăznet, ştiu acum că mă voi
ocupa de regie."
Acest tlnăr nu era altul declt
.l11an Renoir.
Perioada sonoru-
lui a făcut ca totul
să vireze cu 180
Marcel L 'Herbier, spre deosebire
de alţi creatori de avangardă, nu
https://biblioteca-digitala.ro
era adversar, ci adept al revolu-
ţiei sonore. lncă din 1929 el scria :
„Chiar daci\ Iul Chaplin îl pl~e
sau nu, sunetul trebuJe sl vinii., şi
dacl vine, va rlmlne. lntoarcerea
la cinematograful mut ar li egali
eu abandonarea caJlor putere pentru
call vil şi a planuluJ pentru clave-
cin ••• " Dar această schimbare nu a
fostatltde favorabilă pentru maes-
trul celei de a zecea muze. Au venit
ani grei, mediocri . Unul dupll. altul
apll.reau pe ecrane filme slabe, neîn-
semnate, sau chiar de-a dreptul
proaste, sonore şi vorbite, realizate
de Marcel L'Herbier. Nici chiar
autorul nu-şi făcea vreo iluzie tn
ce priveşte valoarea lor. Anii
1928-1938 au fost ani de supunere
şi de lipsă de şansă, ani tn care
ghinionul l-a urmărit la fiece pas,
chiar şi atunci clnd se părea că
subiectul promitea ceva interesant .
„ Aceştia au fost pentru mine ani
de exil..." - spune L'Herbier.
Se părea că. Mar-
cel L'Herbier va a-
parţine de aici îna-
inte trecutului,
că opera lui trebuie în mod de-
finitiv şi iremediabil trecută la
capitolul pierderi. Ce mai puteam
aştepta de la regizorul care a. adap-
tat pe ecran melodramele lui Henri
Bataille sau romanele lui Gaston
Leroux, sau a creat mari (ca dimen-
siuni şi timp de proiecţie) cronici
iştorice, ca de pildă filmul tnchinat
prieteniei · franco-engleze, Antanta
cordialiJ.? Poate că dacă nu ar fi
fost războiul şi ocupaţia hitleristă
la Paris, L'Herbier ar fi rlimas ceea
ce era ln anul 1939 - un regizor
meritoriu, dar lipsit de farmec
şi de imaginaţie, căruia i se poate
încredinţa realizarea unor comenzi
oficiale. Condiţi.ile grele şi senti-
mentele patriotice au trezit talentul
său de creator autentic de filme
1n anul 1942 apare pe ecranele pari~
ziene fermecătorul film intitulat
O noapte fantasticiJ. . Iniţial filmul
trebuia să poarte titlul Mormîntul
lui Meii.ea prin analogie cu com-
poziţia lui Ravel intitulată Le
tombeau de Couperin". Dupil. ~~m
Ravel aducea un omagiu vechiului
maestru al muzicii franceze, l'Her-
bier dorea să cinstească memoria
părintelui cinematografiei. Să cins·
tească memoria lui şi să reînvi e
tradiţiile franceze ale cinematogra-
fului lui Melies, minunat, surprin·
zător şi fantasti c.
După eliberarea
Franţei,pe L'Her-
. bier îl paşte din
nou ghinionul.
A fost de acord, de pildă, sil.
realizeze pentru o firmă italiană
Ultimele zile ale oraşului Pompei
pentru că i s-a promis ca mai tlr-
ziu sll. adapteze pentru ecran roma-
nul lui Julien Green „Adrienne
Mesurat". Dar produ cil.torul nu şi-a
respectat obligaţiile luate iar tn
filmografia lui L'Herbier a rămas
ca o urmă d-e neşters, un mrr:
foarte prost, nu se şti ea cita versiune
cinematografică a best-sellerului
lui Bulwer Lytton. ln anul 1953
mai realizează o comedie fără nici
o semnificaţie TatiJ.l domnişoarei.
Şi cu aceasta s-a
terminat?
Nu, lncepe un capitol nou.·
I!Herbier a început să se preocupe
de televiziune, pe care o denumeşte
a patra dimensiune a cinematogra·
(ului" . Activează ca preşedintele
comisiei de programe ale televiziu-
nii franceze şi - ceea ce este
foarte important - ca autorul exce-
lentelor antologii din domeniul
artei şi filmului şi a transmisiilor
culturale model. Maestrul filmului
de altădată !şi dă seama perfect
de marea misiune social-culturală
a televiziunii. ln afară de aceasta
L'Herbier se ocupă de educare~
lp-
INGRID
BERG MAN
nri
.on
lD-
ici
1at
ita
fi
ltii
rea
;or cea de ieri şi cea de azi
1ec
1te
unei noi generaţ ii de creatori Qpălăr ie albă cu boruri mari văzută din spate şi şi o a doua Davis. De ce o fi atît de greu de înţeles
tzi
de filme. ln anul 1943 a proiectat filmată de aproape, o mină înmănuşat:!. care se că acest „ a doua'" nu se mai poate. Că există ceva
ti- ridică înspre semnalul de alarmă al compartimen- fundamental, care va deosebi veşnic o Garbo de
şi a fondat Institutul de !nalte
.ul tului şi sala murmură: „Ingrid Berg man" I Cu mur- Marlene Dietrich, o Dietrich de Ingrid Bergman
Studii Cinematografice . Plnă ln
1e. murul acela publicul îşi demonstrează adesea me - şi pe Bergman de Bette Davis. Ceva numit con-
ziua de astăzi este preşedintele moria cinematografică, dar şi recunoşt inţa faţă de venţional personalitate, dar care înseamnă tot :
ri-
lui, iar de zece ani este preşedinte o vedetă care 1-a obligat să aibă memorie cinema- structură intimă, temperament, talent, echilibru
at
de onoare al Centrului Internaţional tografică . Se spune Ingrid Bergman şi asta înseam- interior între toate datele unei personal ităţi,
ul nă Ştreng/lriţe/e, Intermezzo, Casablanca, Testamen-
al şcolilor de film şi televiziune . slăbiciune şi forţă, gingă~ie şi duritate, profunzime
ul tul, Lumino de goz, Arcul de Triumf şi încă multe şi superficialitate, fel dE· a gîndi bucuria sau tris-
Este animatorul şi pionierul tnvă­
n- alte filme pe care nu le-am văzut. Mai înseamnă o teţea, fel de a-şi reprezenta noţiunile de bine şi
ţămintului cinematografic. In- anume figură, nici rotundă, nici prelungă , dar cu rău, frumos sau urlt. Niciodată Ingrid Bergman nu
Le
cearcă să insufle tinerilor entuziaşti liniile dulci şi armonioase, un anume fel de a zîm_ va putea zimbi ca Bette Davis şi asta nu numai din
ro
ai artei cinematografice credo-ul bi - uneori doar cu ochii - o figură ciudat fru. pricina conformaţiei buzelor, ci mai cu seamă din
ui
lui, tot atlt de actual astăzi ca moasă degajînd un aer de fermitate dulce care ştie felul în care este dictat dinăuntru acel zîmbet sau
~r· şi să se supună, un aer de sinceritate, de natura- din felul în care înţelege ea, Ingrid Bergman, acel
şi acum douăzeci de ani clnd a
'Îa leţe nejucate, ci aparţinlnd liniilor feţei, zlmbe- zîmbet ş i rolul lui într-o scenă sau alta. Nimeni nu
1s- scris: tului, încruntărilor . Mai înseamnă o anume pre- poate f i comparat cu nimeni, în afară de sine însuş i.
1ie «Filmul fiind o arttJ a rea- zenţă plină de un farmec straniu şi pătr unzător ,
un farmec difuz care nu se poate pune niciodată
•a- littJfii este o artiJ revo/u- Ingrid Bergman cea de ieri
pe seama unui detaliu şi vine din tot întregul aces-
n- tei femei înalte, fără rotunjimi agresive, fără am- $i cea de azi
/ionard. O arttJ a maselor. O biţii de sex-appeal, cu feminitatea concentrată fngna Bergman pe care o ţineam minte din Lu-
artd care se · creează prin în privire şi în acele elanuri de adolescentă în- frumoasă stra -
minii de goz sau Cosoblonco era o

I
drăgostită care o făceau deodată să pară mignonă
efortul unui colectiv, pentru şi neajutorată chiar şi l!ngă Charles Boyer.

to/i. Este arta „omului ohiş­ Se spune: Ingrid Bergman . Şi asta aminteşte un
anume gen de femeie a ecranului anilor 40-48 :
nuit", arta tuturor». caldă, calmă, pozitivă, cu picioarele pe pămînt ş i
capul în nori, tandră şi sentimentală cu surdină,
Jerzy TOEPLITZ inteligentă numai atît cît trebuie, cu pasiunile moc-
să nite adînc şi manifestate total şi „o dată în viaţă" ,
dar şi cu o doză de optimism, echilibru ş i putere
lă
de regenerare nemăsurate . Genul acela de feme ie
•ei care trebuia să ţină în echilibru balanţa cu tot felul
·r- de idealuri şi etern-femininuri fatale şi d istruc-
a· tive, idealuri trecute de pe ecran în viaţă şi vice-
ne versa. Ingrid Berg man era un idol fără urm~i, fără
-a imitatori. Pentru că există o vlrstă la care visăm
mai degrabă să stlrn im cataclisme decît să facem
ln linişte într-o odaie în care doarme cineva . Or, In-
s, grid Bergman era un idol pozit iv. Nu se bătea ni-
m meni pentru onoarea ei , nu făcea ţăndăr i inimile
le mai multor bărbaţi d intr-o dată şi nici nu figura
ui fotografiată sexy într-o cab ină de autocam ion. Fe-
)3 tele se pieptănau ca Alida Valli, îşi sugeau pomeţ ii
ca Greta Garbo sau vibrau nări le ca Marlene Die-
ci trich. Imitau adică tot ce era la su prafaţa une i per-
i. sonalităţi artistice, coaja. Ingr id Sergman îş i purta
figura ei de-acasă şi asta nu se poate imita în vecii-

I
veci lor.

O a doua Garbo I O a doua Davis I

Suferim cu toţi i de mania comparaţ 11l or Cutare
seamănă cu cutare, X este replica lu i Y ş i, de foarte
multe ori, numai pentru că X a avut gh inionul să
se nască nişte ani mai t lrz1u decît Y. „Ingrid Berg-
man este o a doua Greta Garbo" s-a spus. A doua,
de ce 1 Pentru că Garbo s-a lansat prima, probabil,
pentru că o altă explicaţ i e nu ex istă Ce asemă­
nări se pot găsi între frumuseţea compusă fatal,
între aerul de iceberg majestuos şi înfăţişarea nefă­
11 cută, simplă şi vibrantă a lngr ide i Berg man 1 Statura
1r înaltă 1 Locul de naştere comun 1 Temperamentul
nordici Temperamentul nordic, să zicem. Dar
ti
Ingrid Bergman a fost comparată şi cu Bette Davis .
:t Cu acel monument viu de im petuozitate şi nervozi-
O noapte fantast i că cu Fernand
ă Gravey, filmul ce avea să demon · tate , cu acel temperament de vulcan în erupţiei
l, streze talentul de creator autentic Ingrid Bergman şi Bette Dav is. Ingrid Bergman şi
al lui Marcel L'Herbler. Greta Garbo . Ingrid Bergman, o a doua Garbo

https://biblioteca-digitala.ro
 INGRID
BERG MAN
cea de ieri
şi cea de azi
nie, care în Lumino de goz juca dumnezeeşte o
scenă de falsă nebunie, după ce tot f ilmul jucase pe1
o reală pierdere a facultăţilor mentale . Ţineam
minte acea Ingrid Bergman cu privirea pustie şi IUC
mîi nile tremurînde, nu de tot sigură pe ea, nu per-
fect convinsă că nu s-ar putea şi mai bine, care pri
reuşea să ţină piept unui alt idol al ecranului, Char-
les Boyer. Mai ţineam minte o Ingrid Bergman
rec
foarte tînără, pentru care Humphrey Bogart de
în Casablanca consuma cantităţi uriaşe de alcool şi
tutun ... Şi rămăsese m în general cu imaginea unei
Ingrid Bergman la vîrsta aceea la care nici cel mai
răuvoitor obi ecti v nu poate găsi reproş unui obraz
de ·femei e. Ingrid Bergman cea de astăzi este o ac-
triţă nouă parcă, din care respiră siguranţa , con-
vingerea că ceea ce face aşa tre buie făcut . O In-
grid Bergman pe care se vede că ştie „cum" să
zîmbească perfid, „cum" să-şi piardă capul pentru
o clipă, „cum" să urască, „cum" să se umanizeze .
Care ştie cînd să triumfe cu un zîmbet subţire şi
cînd cu un hohot nesfîrşit, sufocant. Cînd să plîn-
gă în ea, lăsîn d să se vadă la suprafaţă o abia per-
c ept ibilă tremurare de pleoape şi cînd să lase
lacrimile să-i umple ochii . Este o Ingrid Bergman
nouă într- adevăr, care ştie tot despre ea şi despre
ceea ce poate spune cu şi prin persoana sa . In-
grid Bergman s-a îmbogăţit cu acea vîrstă la care
bi1
nu mai ai chef să te joci „de-a ceva", ci vrei şi în-
cerci să pipăi şi să apuci emoţiile ade vă rate, pa- gri
si uni le adevărate, dureri le şi bucurii le adevărate .
Yîrsta aceea la care obrazul de piers ică şi -a jucat
rolul şi a ieşit din scenă şi rămîne să se vadă dacă
şi
dincolo de coaja aceea catifelată carnea era dulce
sau amară .
Sigur că Ingrid Bergman cea frumoasă , pentru
fii
care Humphrey Bogart se îmbată atît de crunt în
Casablanca, Ingrid Bergman cu surîsul plin şi ro· gr
tund, aceea care reprezenta pe ecran farmecul
frumuseţ i 1 robuste ş i poez ia profundă şi miste-
rioasă a temperamentului nordic, nu mai există.
Violenta doamn ă Karla Zahanassian din Vizito
nu poate să a i bă nici o legătură·cu obrajii de pier-
sică ş1 zîmbetul din ochii unei actriţe numită
Ingrid Bergman . Nu mai există la drept vorbind
nici genul acela de femeie cu capul în nori şi pi -
cioarele pe pămînt care i se potriveau atît de bine .
In grid Bergman ş1 · a părăsit genul înainte ca genul
s·o părăsească pe ea . Ş i 1-a părăsit mai demult şi
în I 1psa noastră , pentru că n-am văzut-o nici în
Stromboli, nici în Ioana d' Arc pe rug, nici în Anasta-
sio, nici în Eleno şi bărbaţii ş i nici în Vă place Brohms?
Ne-am pomenit deodată pe ecrane cu această nouă
Ingrid Bergman îmbrăcată în alb, ş i în acea
imagine care ne-o arăta pentru prima oară din cap
pînă-n picioare ŞI din faţă , Ingr id Bergma n
părea să fie tot aceea pe care o ştiam no i. Poate,
putin altfel machiată.

Eva SÎRBU
Du ra şi complicata doamnl
Zahanus lan .„

... p o a rtă t ot uşi t răsături l e stra niu .„ machiajul e d o ar puţin altul •

frum°'se ale lngridei gm n •..

https://biblioteca-digitala.ro
 „Niciodată nu am lucrat
pentru bani sau numai pentru
succes de public. Scopul meu
principal a fost întotdeauna să
realizez ceva valoros din punct
de vedere artistic".
INGRID BERGtvlAN

Născută laStockholm , 29
bio- august 1915 . Urmează Şc oala
artă dramatică şi apare
de
pentru
grafie prima dată pe ecran la
ani. Se afirmă foarte
20 de
repe de
în patrie ca una din cele mai
şi re marcabile actriţe ale noii
generaţii. ln 1938 t oarnă un
film în Germania, după care
filmo-
grafie
se va muta la Hollywood unde
va fi consac r ată star de prima
mărime .
Printre filmele cele mai
llarion Ciobanu
importante: Intermezzo
(1937), Poveste de dragos- Anu l, luna, ziua naşteril : 1931, oc- PĂREREA DUMNEAVOASTRĂ 1>ESPRE1
te ( 1939), Pe ntru noi bat tumbrle, 28. Şcoala elemeu tară ş i -o
TALE '.l':
face Ia Constanţa unde !şi petrece ş i
clopotele (1943), Noto- adolescenţa, lncerclnd tot felul de exis- Ceva care se poate dezrnlla 1•1 ln
t enţe. Lucr ează ca săpător , ca bama! tn muncă , cu cond iţi a să-l al diu
rious (1 946), Casablanca port , ca dulgher ; pe mare şi pe Dunăre naşter e.
(1942), Lumină de gaz ~~cfte~~aJe ~!'~afrft~\i"~ie:~ d!~~~!'rc;d,I'c~ EXPERlE r TA :
pentru care obţine Pre- tor la un ziar de şantle r şi tn 195 1 este
Este de neJnlucuft. Cel mai mar
tal ent are nevoie Jn primul rînd
trimis Ja Bucureşti Ia „Facultatea munci-
miul Oscar, în 1944, Ar- toreascd" pe care o a bs o l vă ln 1953. ln-
de experienţă de via ţ i! „ . După min e
cul de Tr iumf (1948), cearcă să urm eze Geologi a, Geograf ia, un actor ar trebui să devină actor
Mecanica navală , dar nu reu şeş t e să se
numai după ce a trăit cinci a ni de
St ro m bo Ii (1950), Europ a'S I pasioneze cu ad evă ra t pen tru nfcJ una
expcrl ente.
din aceste facultăP ş i ren unţă . ln 1958 POPULARITATE
(1951) , Ioana pe rug (1954). un prieten îl convinge să dea examen la Popularitatea est e necesară , d e ~i
Elena şi bărbaţ ii (1954), Institutul de teatrn unde şi Intră ln nu -mi place, mă J e nează şi mi se
acelaş i an . tn 1960 este chemat să Joace pare a fi ceva rals .
Anastas ia pentru care a ln Setea. Urmează apoi : Poveste senti· IJE ' PRE D U:llNEAVOASTRA .
obtinut în 1956 pentru a mental<! (1961), Cinci oameni la drum
( 1962), Cartierul veseliei (1964), Procesul Ca persoană particulară sint cam
do~a oară Prem iul Oscar alb (1965) , Rdscoa la (1 966), Vremea zd· impulsiv, lipsit de pondere • ' d
Inţelepciune.Cam repezit. Ca actor,
şi Vă pl ace Brahms? (1962). pezilor (196 6) .
cred că nu ml-am exploata t t ot
potenţialul nativ.
IJE PRE ROL L DIN RA. COAL A .
E un rol rrumos, paslonan t. Pet1e
Petre are ceva tehtri c 1n el ş1 ast a
li dă măreţie lui şi ce lor pe care li
reprezintă. Petre Pelre e o sint eză ,
cuprinde ln el toată ţărănim ea şi cred
că de asta ml-a p l ăcut attt de
mult să-l Joc.
GENU L DE FILME PREFERATE CA
SPECTATOR?
Filmele gra ve, cu teme grave , cu
probleme. Dar văd cu mai c bucuri e
şi rnm e poliţiste bune, bine făcut e .
CA PRO~' ESfONIST :
Tot cele cu tematică seri oasă, dc~i
poate aş lncerca o comedie, să văd
ce-ar putea să las;\.
ACTRl'fA PREFERATA:
Maria Schell, Gl ulietta Mas111a .
ACTORUL:
Spencer Tracy, Jean Gabw .
REGIZORUL :
Italienii „. F ellinl , Antuniuni. lu c-
şan ş i Drăgan da că e vorba de a1
noştri.
PREFERlN'fE 1N MATEIUE DE J, l -
TERATURA:
Jack London, Hemingway .
POEZIE :
Eminescu , Eseuin .
MUZfCĂ :
De tot felu l. llluL1 ca e frum o a să
indiferent de formă , p o pula1 ă, c ultă .
P.\S!UNILE MAR[ :
Marea .. . m işcarea „. sport ul. lri colo
n-am declt subpasunl. l e ctură . film e
muzică. Mi·ar place să călător esc
Fără machiaj şi fără doamna Zahanass ian : pur şi simplu Ingrid Sergman mult, dar uu cu avion ul , ci pe apă
î ntr-o fotog r af ie oarecare , alătur i de fiica ei , Pia Lindstrom .
E. S.

39
https://biblioteca-digitala.ro

Mibelun9ii
lui Fritz Lang stnt o operă din
acelea care niciodată n-o să pară
tnvechită, depăşită (deşi turnată în
1921t şi ulterior sonorizată cu muzi-
că de Wagner). Nu ştiu ce a vrut
Lang. Ştiu însă ce a obţinut. Le-
genda Nibelungilor nu este un epi-
sod de istorie foarte depărtată; şi
nici basm nu este. Căci aici parti-
ciparea este mai deplină decît aceea
a omului emoţionat de o poveste .
ln viziunea lui Lang, Nibelungii
stnt o stare sufletească, stnt sen-
timentul de „etwas legenderhaftes" ,
concretizat în frumuseţe plastică
şi ln monumentalitate. Castelul, pă­
durea, scara de la intrarea cate-
dralei sînt poate un record al cine-
matografului !n materie de întinde-
re, de imensitate în spaţiu (impre-
sia ·de imensitate o dă mai ales
faptul că imaginea e pe ecran nor-
mal. Cinemascopul şi derivatele
sale întind imaginea şi ne fac să
ne sucim capul clnd la dreapta,
clnd la sttnga. Numai ecranul nor-
mal ne dă imensitatea ca un bloc,
prinsă dintr-o singură ochire).
Toate sînt decor, cum remarcă
Sadoul, căruia nu-i scapă nimic.
Fiţi siguri că s-ar fi găsit ln natură
păduri tot attt de uriaşe. Dar aici
trebuia să se dea peisajului un
uşor aspect de decor. Căci la aceşti
semizei totul este solemn, toate
au ceva de ceremonie şi aparat.
Nişte pomi adevăraţi n-ar fi _Părut
atlt de adevăraţi , căci n-ar f1 con-
tribuit la majestatea regală a tutu-
ror acţiunilor acestor semizei . Este
permis a ne. prăpădi de rts c!nd
citim pe criticii care spun că Moar-
tea lui Siegfried (partea I, pe care
~e:e~:lr::i aâ~~~· %~fi~~m~Jt~~~uiş~;
partea a doua (Răzbunarea Kriem-
hildei) este venirea la putere a lui
Hitler. Sau că regele gnomilor,
ţf~~~~:1~::1~:i.:ili~~~;;~~t~~~~:
iese exterminat de nazişti. Repet.
Ceea ce a reuşit Lang să zugră­
vească în imagini şi mişcare este
sentimentul legendei, sentimentul
nostru, chiar dacă nu sîntem nemţi.
1 puturile vorbi(orului , şi daci!. ni se ·
~~Nb\~; ~~v:n:1~. dseW ;~af:e~:
există ln folclorul mondial vreo
saga, vreo chanson de geste care să se
preteze lncă şi mai bine. Nu ştiu .
Ştiu doar că deşteptarea ln mintea
noastră a măreţiei legendei a fost
realizată de Lang cum nimeni altul
n-a reuşit s-o facă (plnă acum, bine-
înţeles).
Filmul aparţine erei greşit zise
mute. Cred că dacă un cineastar re-
f~itt~~t!~ af;;;m~e;:~J;Je3t!
nou la defunctul film mut. ln aceste
eroice întlmplări, cuvintele slntpu-
ţine; stnt eliptice şi lapidare ca
o poruncă dată de zei. Acestor co-
menzi le şade bine să fie mai de-
grabă afişate declt proferate. Ele-s
de acelea ce se tipdffllc pe mintea
celor ce. trebuie să le execute cu-
prinsul. Personajele din Nibelungi
nu tac, ci pur şi simplu fac. Asta
adaugă la acea alură de destin so-
lemn pe care o are fiecare din fapte.
In s l!rşit , caracterul de supraoame-
ni e redat plastic şi prin faptul că
40
CRONICA CINEMATECII
personajele stnt, ca făptură fizică,
atît de deosebite tntre ele, Incit
riecare pare că vine dintr-o altă
lume dec!t ceilalţi.
Repet. u ştiu dacă Lang a vrut
toate aceste magnifice efecte . Şi, de
altfel, mi-e egal. Important e că
acele efecte le-a atins.
Mitr;17, savantul autor al Dicţio­
narului Cinematografic Larousse,
aruncă, aşa, uşurel, într-o paran-
teză: („căci a tmbătrtnit, spre deo-
sebire de atttea alte opere ale lui
Lang").
u ştiu care stnt acele alte opere
ale lui Lang, Ştiu însă numai că
Moartea lui Siegfried nu numai că
nu s-a învechit, dar mai ştiu şi că
nu va îmbătrlni niciodată .
Sînt un evadat
(I am a fug1twe ) a fost facut de
Mervyn Le Roy în 1932 . la lnce-
Sanjuro , un film fo arte original nu pr lfl procedee
ci prin conţinutul slu pslholozic .
va spune că a fost turnat tn 1966 ,
vom avea dreptul să credem . Pen-
tru două motive. lntli pentru că
tehnic vorbind, nu are nimic demo-
dat (1966 nu înseamnă acrobaţie
operatoristică cu orice preţ, nici
flash-back pînă la leşin, nici cadru-
secvenţă a la Hitchcock) .
Al doilea motiv este actualitatea
vie a temei precum şi adtncimea ei
filozofică (coeficientul de adlncime
morală este direct proporţional cu.
coeficientul de contemporaneitate) .
Povestea e simplă şi scurtă. Un
Unăr (Paul Muni) e condamnat pen-
tru o crimă pe care nu o comisese .
Prin nişte eforturi imense, izbuteş­
te să evadeze. Prin nişte eforturi
încă mai mari, căci consistă din
muncă, destoinicie, perseverenţă,
_ajunge să se impună şi să devină
indispensabil întreprinderilor pe
care ajunge să le conducă . Se impu-
ne de asemenea prin bunătate şi
conduita sa totdeauna foart e umană .
https://biblioteca-digitala.ro
Dar, vai, vechiul său secret se des-
coperă . Şi pierde iarăşi totul, deşi
lntreg oraşul unde el era adorat,
face toate demersurile pentru o gra-
ţiere. 1ncercările eşuează, şi el
este din nou aruncat în mizeria
vagabondajului. Este un caz tipic
de conflict intre mentalitatea meca-
n ică a guvernelor reacţionare şi
gtndirea dialectică a populaţiei.
Pentru că morala rigidă a biruit,
pentru că nu s-a ţinut seama că
în caz de unanimitate populară
dreptatea este de această parte,
victima va fi moralmente ucisă a
doua oară pentru vechea faptă pe
care nu o săvtrşise niciodată .. .
lntr-un film ameri can top , mic
şi mare, joacă impecabil. Dar na-
tura acestei tragice poveşti face
ca ea să fie purtată aproape numai
pe umerii unuia singur : Pau!Muni,
care în acest film are poate cea mai
impresionantă pe rformanţă din ca-
puţin spus) .
riera lui (ceea ce nu e
Nopţi albe
Faptul că acţiunea nu se petrece
la Petersburg, ci lntr-un oraş ita-
lian care are şi el poduri şi apă, şi
felinare care luminează tot atlt
de bine ca soarele de miezul
nopţii, toate acestea nu schimbă cu
nimic subiectul tras din patetica
lntlmplare povestită de Dostoievski.
Afară de asta, Luchino Visconti
a ecranizat acestea , ca să zicem aşa,
corect . I ar cei trei protagonişti , Mar­
cello Mastroiani, Maria Schell · şi
Jean Marais joacă , şi ei, fără gre-
şeală . Cusurul este altul, anume că
Plrliev a ecranizat ~i el aceste
Nopţi albe cu Marcenko şi Strije-
nov; şi cine a văzut această capo-
doperă nu mai poate admite o altă
încercare. încercarea s-a produs .
Şi este o distanţă ca de la cer la
pămlnt . u ştiu ruseşte. Dar Mar-
cenko vorbea astfel încît la fiecare
„alineat", prin simpla schimbare
muzicală a debitului, ştiam pe ce
nouă ordine de idei se angaja, şi
pricepeam fiecare cuv!nt. Puteam
traduce fiecare - nu cuvlnt, ci sunet
- rusesc într-o vorbă românească.
Afară de asta, imaginile vizuale evo-
cate de eroină erau de zece ori mai
multe <lecit acelea din filmul lui
Visconti. Apoi în Dostoievski (şi
în filmul lui Pîr!iev) personajele
aveau, toate trei, ceva fantasc, fie-
care altfel. fn fi lmul lui Visconti,
el nu e un visător, ci un simplu
băiat de treabă, iar ea nu este o
fţinţă _cu sufletul plin de poezie,
c1 o simplă prostuţă amorezată.
Pentru cei care n-au văzut ver-
siunea lui Plrîiev filmul lui Vis-
conti este interesant şi plăcut. In-
diferent de Dostoievski.
Sanfuro
Operă a marelui re~
rosava, este un film foarte ori-
ginal, nu prin procedee, ci prin
con ţinu tul său psihologic. Se petrece
tn plin ev-mediu, dar mentalita-
tea lui Sanjuro e foarte modernă .
li vedem surprinzlnd o şedinţă con-
spirativă a unor foarte tineri
samurai care urziseră un complot
menit să lovească foarte sus, ptnă
la şogun, poate chiar p!nă la
împărat. In contrast cu entuzias-
mul lor simplist (căci era lipsit de
orice ideologie). li vedem pe San-
juro, samurai rătăcitor, fără patron
feudal, fără pămînt, fără un ban,
dar cu mintea ascuţită şi ironică.
Este un boem, un visător, un zefle·-
mist, şi Io acelaşi timp un spadasin
teribil, capabil să răpună patru
adversari deodată. Dar după fiecare
măcel, e furios că a ucis şi se
răsteşte la cei care-l siliseră s-o
tacă . II siliseră , fiindcă numai
astfel li putea salva de la moarte.
Obligaţia dt> a ucide avea deci ceva
paradoxal umanitar . De asemeni
foarte modernă e părerea lu; despre
rebeliunea acelor tineri. u dă,
cum s-ar zice, nici doi bani pe ea,
dar se amuză să-i ajute pe conspi-
ratori. E un om făcut să porun-
cească altora. Este şef înnăscut.
Nu poate rezista plăcerii de ada
ordine altora. Şi o face nu ca un
general, ci ca un diletant. Comen-
zile lui nu sin t da te pe un ton
marţial, ci pe un ton, aş zice,
batjocoritor. Mereu le spune juni-
lor săi preferaţi că ceea ce voiau
ei să facă era lucrul cel mai idiot
din .lyme . Junii samurai, ţifnoŞi
din fire, se supără, slnt jigniţi, şi
ln plus ti declară net că ei nu
admit să primească ordine de la el,
după care, bineînţel es, 11 ascultă
orbeşte .. .
Rolul lui Sanjuro e interr.retat
de actorul Toshiro Nifune . Insăşi
prezenţa lui tizi că e interesantă, şi,
repet, foarte modernă. Acest boem
zeflemist şi sceptic este un băr­
bat frumos, dar şi foarte neîngriji l,
nebărbierit, cu părul lăsat să
crească (samuraii îşi rădeau geo-
metric o parte din creştetul capu-
lui). Sanjuro toată ziua cască
somnoros şi se scarpină . iciodt•tă
nu vedem la el ifose . Totuşi are
o prestanţă extraordinară, izvorîtă
din superioritatea dispreţuitoare
cu care priveşte viaţa . I! amuză
afacerile de rebP.lhme , rlipiri, şiret­
lic.,'Uri şi contraşiretlicuri ale impe-
tuoşilor şi prostănacilor băieţi.
Tar plnă la urmă, se plictiseşte şi
îi lasă . Trebuie să semnalez o
fotografie şi un cadraj de o artă
supremă.
O.I. SUCH IANU
ERA.TĂ. ln cron ica <lin numărul
treeuL s-a strecurat. n er()a.:re. u Idiotul,
ci Juc41or1<I este de Auta nt -Lara ; J dio·
tul e de Georges Lampion. D.1.S.
 are
ce
' şi
am
·net
.că.
vo-
nai
lui
(şi
ele
rie-
tt i,
llU
eo
ie,
tă. SCENARIUL: EUGEN BARBU,
er-
is- NICOLAE MIHAIL,
:n- MIHAI OPRIŞ

·o
'U-'
ri-
in
ce
a-

I
ă.
n- REGIA: DINU COCEA
1ri
ot
Jă
la
s-
ie
n-
m
p,
MIRCEA ISTRATE.

I
ă. MUZICA :
e-
in
'li IMAGINEA .: GEORGE VOICU
re
;e
·O
ii
e.
·a
1i
·e I H r E R p RE r E Â z Ă:
I, Ion BESOIU, Marga DECORURI:NICOLAE
I,
BARBU, Amza PEL- TEODORU, FILIP DUMITRIU
i-
i- LEA, Elisabeta .JAR,
l. Toma CARAGIU,
a Fory ETTERLE,
n Al . GIUGARU ,
1- Ion FINTEŞTEANU,
n FI. SCĂRLĂ TES-
l-
C U, Mircea SIN-
u TIMBREANU, Con-
1t stantin GURIŢĂ,
Elena BUHOCI,.
ii Marin MORARU.
u
I,
ă

Redoctor-tef: Ecaterino OP ROIU

Redactla tl admlnlstrolla: lucure,H, Id. Gheor9he Gheor9hlu-Del nr. 65 J.bonomentele H fac Io toate oficiile
Redactor artistic: Vlad MutotHcu paftale din ţară, la factorii poftall
Prezentarea tehnică: Ion Fă9ărătonu Tiparul executat Io Combinatul poll9raflc .Coia Sclntell" - lucurettl tl difuzorii voluntari din Intreprinderi
tl ln1lltuţll. Exemplarul 5 lei

I 41.011 I
https://biblioteca-digitala.ro
 4
a • nr
AHUl IV (40)

. "„„.re
rav1st1 lunari

ma
cin1m1togr1tlcl

https://biblioteca-digitala.ro