Tasks

Teaching receptive skills

Receptive skills are the ways in which people extract meaning from the discourse they
see or hear. When we read a story or a newspaper, listen to the news, or take part in a
conversation, we employ our previous knowledge as we approach the process of comprehension,
and we deploy a range of receptive skills. Understanding a piece of discourse involves more than
just knowing the language. In order to make sense of any text we need to have “pre-existent
knowledge of the world”. Such knowledge is often referred to as “schema”. Each of us carries in
our heads mental representations of typical situations we come across. When we are stimulated
by particular words, discourse patterns, or contexts, such schematic knowledge is activated and
we are able to recognise what we see and what we hear because it fits into patterns that we
already know.

Abilitățile receptive sunt modurile în care oamenii extrag sens din discursul pe care
îl văd sau îl aud. Când citim o poveste sau un ziar, ascultăm știrile sau luăm parte la o
conversație, ne folosim cunoștințele anterioare pe măsură ce abordăm procesul de
înțelegere și implementăm o serie de abilități receptive. Înțelegerea unui discurs implică
mai mult decât cunoașterea limbii. Pentru a înțelege orice text trebuie să avem "cunoștințe
preexistente despre lume". Astfel de cunoștințe sunt adesea denumite "schemă". Fiecare
dintre noi poartă în capul nostru reprezentări mentale ale situațiilor tipice pe care le
întâlnim. Când suntem stimulați de anumite cuvinte, modele de discurs sau contexte, astfel
de cunoștințe schematice sunt activate și suntem capabili să recunoaștem ceea ce vedem și
ceea ce auzim, deoarece se încadrează în modele pe care le cunoaștem deja.

“Top-down” and “bottom-up” processing

In “top-down” processing the reader or the listener gets a general view of the reading or
listening passage by absorbing the overall picture. This is greatly helped if the reader’s or
listener’s schemata allow them to have appropriate expectations of what they are going to come
across. In “bottom-up” processing, on the other hand, the reader or listener focuses on individual
words and phrases and achieves understanding by linking these detailed elements together to
build up a whole. It is most useful to see acts of reading and listening as interactions between
top-down and bottom-up processing.

Procesarea "de sus în jos" și "de jos în sus"

În procesarea "de sus în jos", cititorul sau ascultătorul primește o imagine generală
a pasajului de citire sau ascultare prin absorbția imaginii de ansamblu. Acest lucru este
foarte ajutat în cazul în care schema cititorului sau ascultătorului le permite să aibă
așteptări adecvate de ceea ce vor veni peste. În procesarea "de jos în sus", pe de altă parte,
cititorul sau ascultătorul se concentrează pe cuvinte și fraze individuale și obține
înțelegerea prin conectarea acestor elemente detaliate împreună pentru a construi un
întreg. Este cel mai util să vedeți actele de citire și ascultare ca interacțiuni între procesarea
de sus în jos și cea de jos în sus.
Depending on the purpose of what we are reading or listening for, there are different
types of reading and listening activities.
There are various kinds of reading and listening exercises, depending on what we are
reading or listening for.
În funcție de scopul a ceea ce citim sau ascultăm, există diferite tipuri de activități
de citire și ascultare.
Există diferite tipuri de exerciții de citire și ascultare, în funcție de ceea ce citim sau
ascultăm.
Reading and listening for general understanding: good readers and listeners are able to
take in a flow/ stream of discourse and understand the gist of it without worrying too much about
the details. Reading and listening for such “general” comprehension means not stopping for
every word, and not analysing everything that the writer or speaker includes in the text.
Skimming (which means running your eyes over a text to get a quick idea of the gist of a text) is
usually used. By encouraging students to have a quick look at the text before plunging into it for
detail, we help them to get a general understanding of what is all about. This will help them
when and if they read for more specific information.

Citirea și ascultarea pentru înțelegerea generală: cititorii și ascultătorii buni sunt

capabili să preia un flux / flux de discurs și să înțeleagă esența acestuia fără să-și facă prea
multe griji cu privire la detalii. A citi și a asculta o astfel de înțelegere "generală" înseamnă
a nu te opri pentru fiecare cuvânt și a nu analiza tot ceea ce scriitorul sau vorbitorul
include în text. Skimming (ceea ce înseamnă rularea ochii peste un text pentru a obține o
idee rapidă a esenței unui text) este de obicei folosit. Încurajând cursanții să privească
rapid textul înainte de a se cufunda în el pentru detalii, îi ajutăm să înțeleagă mai bine
despre ce este vorba. Acest lucru îi va ajuta când și dacă citesc pentru mai multe informații
specifice.
Reading and listening for specific information: in contrast to reading and listening for
gist, we frequently go to written and spoken text because we want specific details. This skill is
frequently referred to as scanning (we ignore all the other info until we come to the specific item
we are looking for).
Citirea și ascultarea pentru informații specifice: spre deosebire de citirea și
ascultarea pentru gist, mergem frecvent la text scris și vorbit, deoarece dorim detalii
specifice. Această abilitate este frecvent menționată ca scanare (ignorăm toate celelalte
informații până când ajungem la elementul specific pe care îl căutăm).
Reading and listening for detailed information
Sometimes we read and listen in order to understand everything we are reading in detail.
This is usually the case with written instructions and directions, or with the description of
scientific procedures.
Citirea și ascultarea pentru informații detaliate
Uneori citim și ascultăm pentru a înțelege tot ceea ce citim în detaliu. Acest lucru
este, de obicei, cazul cu instrucțiuni și instrucțiuni scrise sau cu descrierea procedurilor
științifice.
Problems and solutions
The teaching of receptive skills presents a number of particular problems. First of all,
word and sentence – length, but also the number of unfamiliar words which the text contains is
very important in understanding the text. There are many ways of addressing the problem of
language difficulty: pre-teaching vocabulary, using extensive reading/ listening, and considering
alternatives to authentic language.
Probleme și soluții
 Predarea abilităților receptive prezintă o serie de probleme particulare. În primul
rând, cuvântul și propoziția – lungimea, dar și numărul de cuvinte necunoscute pe care le
conține textul sunt foarte importante în înțelegerea textului. Există multe modalități de
abordare a problemei dificultăților lingvistice: pre-predarea vocabularului, utilizarea
lecturii / ascultării extinse și luarea în considerare a alternativelor la limbajul autentic.
Many receptive skill activities prove less successful than anticipated because the topic is
not appropriate or because students are not familiar with the genre they are dealing with. If
students are not interested in a topic, or if they are unfamiliar with the genre we are asking them
to work on, they may be reluctant to engage freely in the activity. To resolve such problems we
need to think about how we choose and use topics, and how we approach different reading and
listening genres. 
Multe activități de îndemânare receptive se dovedesc mai puțin reușite decât se
anticipase, deoarece subiectul nu este adecvat sau pentru că elevii nu sunt familiarizați cu
genul cu care se ocupă. Dacă elevii nu sunt interesați de un subiect sau dacă nu sunt
familiarizați cu genul la care le cerem să lucreze, aceștia pot fi reticenți în a se implica liber
în activitate. Pentru a rezolva astfel de probleme, trebuie să ne gândim la modul în care
alegem și folosim subiectele și la modul în care abordăm diferite genuri de citire și
ascultare. 
A key feature in the successful teaching of receptive skills concerns the choice of
comprehension tasks. Although reading and listening are perfectly proper mediums for language
and skill testing, nevertheless, if we are trying to encourage students to improve their receptive
skills, testing will not be an appropriate way of accomplishing this. In order to resolve these
problems we need to use comprehension tasks which promote understanding and we need to
match text and task appropriately.
O caracteristică cheie în predarea cu succes a abilităților receptive se referă la
alegerea sarcinilor de înțelegere. Deși cititul și ascultarea sunt medii perfect adecvate
pentru testarea limbajului și a abilităților, totuși, dacă încercăm să încurajăm elevii să-și
îmbunătățească abilitățile receptive, testarea nu va fi o modalitate adecvată de a realiza
acest lucru. Pentru a rezolva aceste probleme, trebuie să folosim sarcini de înțelegere care
promovează înțelegerea și trebuie să corelăm textul și sarcina în mod corespunzător.
Students sometimes have low expectations of reading and listening. They can feel that
they are not going to understand the passage in the book or on the tape because it is bound to be
too difficult, and they predict that the whole experience will be frustrating and de-motivating.
When students have low expectations of reading and listening, they should be persuaded to
change these negative expectations into realistic optimism. 
Elevii au uneori așteptări mici de a citi și de a asculta. Ei pot simți că nu vor înțelege
pasajul din carte sau de pe bandă pentru că este obligat să fie prea dificil și prezic că
întreaga experiență va fi frustrantă și de-motivantă. Când elevii au așteptări mici de a citi
și de a asculta, ar trebui să fie convinși să schimbe aceste așteptări negative într-un
optimism realist. 
By getting the level of challenge right (language, text, tasks) we can ensure that students
are successful. By giving students a clear and achievable purpose, we can help them to achieve
that purpose. It is also important for teachers and students to agree on both general and specific
purposes for their reading and listening. If students know why are they reading or listening they
can choose how to approach the text. If they understand the purpose they will have a better
chance of knowing how they will have achieved it. 
 Prin obținerea nivelului de provocare corect (limbă, text, sarcini) ne putem asigura
că elevii au succes. Oferindu-le cursanților un scop clar și realizabil, îi putem ajuta să
atingă acest scop. De asemenea, este important ca profesorii și elevii să cadă de acord
asupra unor scopuri atât generale, cât și specifice pentru citirea și ascultarea lor. Dacă
cursanții știu de ce citesc sau ascultă, ei pot alege cum să abordeze textul. Dacă vor înțelege
scopul, vor avea șanse mai mari să știe cum îl vor fi atins. 

Grouping students
In a classroom students can be organised in different ways: they can work as a whole
class, in groups, in pairs or individually. Each type has its own advantages and disadvantages,
each being more or less appropriate for different activities.
Gruparea studenților
Într-o clasă, elevii pot fi organizați în moduri diferite: pot lucra ca o clasă întreagă,
în grupuri, în perechi sau individual. Fiecare tip are propriile avantaje și dezavantaje,
fiecare fiind mai mult sau mai puțin potrivit pentru diferite activități.
Whole-class teaching, where students sit in rows listening to a teacher who stands in front
of them, is still the most common teacher–student interaction in many cultures. Though it has
many limitations, whole-class grouping has both advantages and disadvantages.
Predarea la nivelul întregii clase, în care elevii stau în rânduri ascultând un profesor
care stă în fața lor, este în continuare cea mai comună interacțiune profesor-elev din multe
culturi. Deși are multe limitări, gruparea de clasă întreagă are atât avantaje, cât și
dezavantaje.
Whole-class teaching helps to build class spirit, the feeling that everyone is involved,
together. Such experiences give us points of common reference to talk about and can be used as
reasons to bond with each other. It is much easier for students to share an emotion such as
happiness or amusement in a whole-class setting.
Predarea la nivelul întregii clase ajută la construirea spiritului clasei, sentimentul că
toată lumea este implicată, împreună. Astfel de experiențe ne oferă puncte de referință
comune despre care să vorbim și pot fi folosite ca motive pentru a ne lega unul de celălalt.
Este mult mai ușor pentru elevi să împărtășească o emoție, cum ar fi fericirea sau distracția
într-un cadru de clasă întreagă.
It is suitable for activities where the teacher is acting as a controller. It is especially good
for lecturing, for giving explanations and instructions. It is an ideal way of showing material
whether in pictures, texts, or on audio or videotape. It is also more cost-efficient, both in terms of
material production and organisation, than other groupings can be. It allows teachers to measure
the spirit of the class in general and is a good way to get a general understanding of student
progress.
Este potrivit pentru activitățile în care profesorul acționează ca un controlor. Este
deosebit de bun pentru cursuri, pentru a da explicații și instrucțiuni. Este un mod ideal de
a afișa materiale fie în imagini, texte, fie pe casete audio sau video. De asemenea, este mai
eficient din punctul de vedere al costurilor, atât în ceea ce privește producția, cât și
organizarea materialelor, decât pot fi alte grupări. Acesta permite profesorilor să măsoare
spiritul clasei în general și este o modalitate bună de a obține o înțelegere generală a
progresului elevilor.
However, this does not always mean that the teacher can have students focus on them and
the task at hand. This organisation favours the group, rather than the individual because everyone
is forced to do the same thing at the same time and at the same pace. Many students are
unwilling/ reluctant to participate in front of the whole class since it brings the risk of public
failure. Furthermore, it is less appropriate for communicative speaking activities, and many
students do not like speaking or performing in front of the whole class.
Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă întotdeauna că profesorul îi poate
determina pe elevi să se concentreze asupra lor și asupra sarcinii la îndemână. Această
organizație favorizează grupul, mai degrabă decât individul, deoarece toată lumea este
obligată să facă același lucru în același timp și în același ritm. Mulți elevi nu sunt dispuși/
reticenți să participe în fața întregii clase, deoarece aduce riscul unui eșec public. În plus,
este mai puțin potrivit pentru activitățile de vorbire comunicativă și multor elevi nu le
place să vorbească sau să cânte în fața întregii clase.
At the opposite end of the spectrum from whole class grouping is the idea of students on
their own, working in a pattern of individualised learning. When we involve students in solo
work (working on their own), the teacher can respond to individual differences in terms of the
pace of learning, learning styles and preferences and is likely to be less stressful for students than
performing in a whole class setting or talking in pairs or groups. Classes are often quiet when
students are working on their own.
La capătul opus al spectrului de la întreaga clasă de grupare este ideea de elevi pe
cont propriu, care lucrează într-un model de învățare individualizată.Atunci când
implicăm elevii în munca solo (lucrând pe cont propriu), profesorul poate răspunde
diferențelor individuale în ceea ce privește ritmul de învățare, stilurile de învățare și
preferințele și este probabil să fie mai puțin stresant pentru elevi decât să performeze într-
un cadru întreg al clasei sau să vorbească în perechi sau grupuri. Clasele sunt adesea
liniștite atunci când elevii lucrează pe cont propriu.
However, individual work does not always help to promote class harmony and a sense of
belonging, it does not encourage cooperation and it may be difficult for the teacher to go around
the whole class.
Cu toate acestea, munca individuală nu ajută întotdeauna la promovarea armoniei
la clasă și a sentimentului de apartenență, nu încurajează cooperarea și poate fi dificil
pentru profesor să meargă în jurul întregii clase.
In pair work, students can practise language together, study a text, research language or
take part in information- gap activities. They can write dialogues, predict the content of reading
texts, or compare notes on what they have listened to or seen. Pairwork greatly increases the
amount of speaking time that each individual has. It promotes learner autonomy (because the
pair is doing the work, not the teacher). It is highly sociable and is very useful because it allows
the teacher time to work with one or two pairs while the other students continue working. 
În lucrul în echipă, studenții pot exersa limba împreună, pot studia un text, pot
cerceta un limbaj sau pot lua parte la activități de informare. Ei pot scrie dialoguri, pot
prezice conținutul citirii textelor sau pot compara note despre ceea ce au ascultat sau văzut.
Lucrul în echipă crește foarte mult timpul de vorbire pe care îl are fiecare individ.
Promovează autonomia elevului (pentru că cei doi fac treaba, nu profesorul). Este foarte
sociabil și este foarte util, deoarece permite profesorului timp să lucreze cu una sau două
perechi, în timp ce ceilalți elevi continuă să lucreze. 
However, it can be very noisy and students can get distracted and go “off–task” (they start
talking about something else). Some students do not always enjoy pair work; they prefer to work
with a teacher or in groups. The actual choice of paired partner can be problematic, especially if
students frequently find themselves working with someone they are not keen on.
Cu toate acestea, poate fi foarte zgomotos și elevii pot fi distrași și pot merge "off-
task" (încep să vorbească despre altceva). Unii studenți nu se bucură întotdeauna de
munca în echipă; preferă să lucreze cu un profesor sau în grupuri. Alegerea efectivă a
partenerului asociat poate fi problematică, mai ales dacă elevii se găsesc frecvent lucrând
cu cineva de care nu sunt dornici.
Group work is a cooperative activity: five students, perhaps, discussing a topic, doing a
role-play or solving a problem. In groups, students tend to participate more equally, and they are
also more able to experiment and use the language than they are in a whole class arrangement. It
gives the student chances for greater independence. Because they are working together without
the teacher controlling every move, they take some of their own learning decisions; they decide
what language to use to complete a certain task and they can work without the pressure of the
whole class listening to what they are doing. Decisions are cooperatively arrived at,
responsibilities are shared. The other great advantage of group work is that it gives the teacher
the opportunity to work with individual students. While groups A and C are doing one task, the
teacher can spend some time with Group B who needs special attention.
Lucrul în grup este o activitate de cooperare: cinci elevi, poate, discută un subiect,
fac un joc de rol sau rezolvă o problemă. În grupuri, elevii tind să participe mai egal și, de
asemenea, sunt mai capabili să experimenteze și să folosească limba decât sunt într-un
aranjament al întregii clase. Acesta oferă studentului șanse pentru o mai mare
independență. Pentru că lucrează împreună fără ca profesorul să controleze fiecare
mișcare, ei iau unele dintre propriile decizii de învățare; ei decid ce limbaj să folosească
pentru a finaliza o anumită sarcină și pot lucra fără presiunea întregii clase de a asculta
ceea ce fac. Se iau decizii în cooperare, responsabilitățile sunt împărțite. Celălalt mare
avantaj al lucrului în grup este că oferă profesorului posibilitatea de a lucra cu elevi
individuali. În timp ce grupurile A și C fac o sarcină, profesorul poate petrece ceva timp cu
Grupul B, care are nevoie de o atenție deosebită.
Group work has its problems. As with “separate table seating, students may not like the
people they are grouped with. In one group, one student may dominate, while the others stay
silent. In difficult classes, group work may encourage students to be more disruptive than they
would be in a whole class setting, and they may revert to their first language, rather than English
when the teacher is not working with them.
Lucrul în grup are problemele sale. Ca și în cazul "scaunelor separate la masă, este
posibil ca cursanților să nu le placă persoanele cu care sunt grupați. Într-un grup, un elev
poate domina, în timp ce ceilalți tac. În clasele dificile, lucrul în grup îi poate încuraja pe
elevi să fie mai perturbatori decât ar fi într-un cadru de clasă întreagă și pot reveni la
prima lor limbă, mai degrabă decât la limba engleză atunci când profesorul nu lucrează cu
ei.
Deciding when to put students in groups or pairs, when to teach the whole class or let
individuals get on with it on their own, depends upon a number of factors.
The first important aspect that we need to consider in the organisation of the class is the
task. Working with the class as one group will be appropriate for explanations and
demonstrations. If we want to give students a quick chance to think about an issue which will be
focusing on later we may put them in small groups. When students have listened to a tape we
may let them compare answers in quickly organised pairs. If we want our students to practice an
oral dialogue quickly pair work may be the best grouping too.
Decizia când să-i punem pe cursanți în grupuri sau în echipe de câte doi, când să
predea întregii clase sau să-i lăsăm pe oameni să meargă mai departe singuri, depinde de o
serie de factori.
Primul aspect important pe care trebuie să-l luăm în considerare în organizarea
clasei este sarcina. Lucrul cu clasa ca un singur grup va fi potrivit pentru explicații și
demonstrații. Dacă dorim să le oferim cursanților o șansă rapidă de a se gândi la o
problemă asupra căreia se va concentra mai târziu, îi putem pune în grupuri mici. Când
cursanții au ascultat o casetă, îi putem lăsa să compare răspunsurile în echipe de câte doi
rapid organizate. Dacă dorim ca elevii noștri să practice rapid un dialog oral, munca în
pereche poate fi și cea mai bună grupare.
If the task necessitates oral interaction it is better to put students in groups, especially in a
large class so that they all have a chance to make a contribution. If we want students to write
sentences which demonstrate their understanding of new vocabulary, on the other hand, we may
choose to have them do it individually.
Dacă sarcina necesită interacțiune orală, este mai bine să puneți elevii în grupuri, în
special într-o clasă mare, astfel încât toți să aibă șansa de a aduce o contribuție. Dacă dorim
ca elevii să scrie propoziții care să demonstreze înțelegerea vocabularului nou, pe de altă
parte, putem alege să-i determinăm să o facă individual.
A lot depends on how the activity fits into the lesson sequences we have been following
and are likely to follow next. If much of our recent work has been active, based on interaction
between various pairs and groups, we may think is sensible to allow students time to work
individually to give them some breathing space. The advantage of having different groupings is
that they help to provide variety, thus sustaining motivation.
Depinde foarte mult de modul în care activitatea se încadrează în secvențele de lecție
pe care le-am urmărit și este probabil să le urmăm în continuare. Dacă o mare parte din
munca noastră recentă a fost activă, bazată pe interacțiunea dintre diferite perechi și
grupuri, am putea crede că este rezonabil să le permitem studenților timp să lucreze
individual pentru a le oferi spațiu de respirație. Avantajul de a avea diferite grupări este că
acestea ajută la furnizarea de varietate, susținând astfel motivația.
Crucial to our decision about what groupings to use is the mood of our students.
Changing the grouping of a class can be a good way to change its mood when required. If
students are becoming restless with a whole-class activity we can put them in groups to give
them a chance to re-engage with the lesson. If, on the other hand, groups appear to be losing their
way or not working constructively, we can call the class back into a plenary session and redefine
the task, discuss problems that different groups have encountered or change the activity.
Crucială pentru decizia noastră cu privire la ceea ce grupuri de a utiliza este starea
de spirit a studenților noștri. Schimbarea grupării unei clase poate fi o modalitate bună de
a-i schimba starea de spirit atunci când este necesar. Dacă cursanții devin neliniștiți cu o
activitate la nivelul întregii clase, îi putem pune în grupuri pentru a le oferi șansa de a se
reangaja în lecție. Dacă, pe de altă parte, grupurile par să-și piardă calea sau să nu lucreze
constructiv, putem chema clasa înapoi într-o sesiune plenară și putem redefini sarcina,
putem discuta problemele pe care diferite grupuri le-au întâmpinat sau putem schimba
activitatea.