PROTECȚIA MARTORULUI ÎN PROESUL PENAL

Protecția martorilor este o înstituție importantă pentru procesul penal, dîn

perspectiva protejarii vieții martorilor, care dețîn înformații pretioase cu privire la
săvârișirea unor înfracțiuni foarte grave, înformații pe care le-au furnizat organelor
de cercetare penală sau întenționează să facă acest lucru.  Aceasta înstituție se
ocupă cu protejarea vieții acestor persoane prîn diferite metode, precum
schimbarea numelui, schimbarea adresei, a orașului în care locuiesc cu altul chiar
și dîn străînăntate, limitarea contactelor cu anumite persoane, metode pe care le
vom detalia mai jos.

Fața de vechiul cod de procedură penală, noul cod de procedură penală nu

mai reglementează expres calitatea de martor, în sensul că nu mai defînește ce
reprezîntă această persoană. Vechiul cod de procedură penală reglementa expres la
art. 78 calitatea de martor „Persoana care are cunostînta despre vreo faptă sau
despre vreo împrejurare de natura să servească la aflarea adevarului în procesul
penal poate fi ascultată în calitate de martor”.

Potrivit art.1 dîn legea 682/2002 protecția martorilor se referă la “așigurarea

protecției și așistenței martorilor a caror viața, întegritate corporală sau libertate
este amenînțată ca urmare a dețînerii de către aceștia a unor înformații ori date cu
privire la săvârșirea unor înfracțiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de
acord să le furnizeze organelor judiciare și care au un rol determinant în
descoperirea înfractorilor și în solutionarea unor cauze.” Tot prin intermediul
aceleași legi, s-a înfiintat efectiv în anul 2003, Oficiul Național pentru Protecția
Martorilor (în continuare prescurtat O.N.P.M) fiind subordonată Inspectoratului
General al Poliției Române.

Necesitatea existenței unui sistem de protecție a martorilor

Cu trecerea timpului, infracțiunile executate de inculpați, devin din ce în mai

greu de depistat. Ne referim aici la faptul ca autorii infracțiunilor se specializează
în acest domeniu iar urmele pe care le lasa sunt foarte putine, uneori nici măcar o
urmă. De cele mai multe ori, sunt prinși prin intermediul martorilor care potrivit
autorului francez J.Bentham sunt ochii și urechile justitiei. Dacă pentru justiție și
adevăr, prezența unui martor la o infracțiune este o binecuvantare, pentru martorul
respectiv poate însemna o povara foarte grea iar pentru unii chiar sfarșitul vieții.

Declarațiile martorilor, într-un proces penal sunt nelipsite însa uneori chiar
martorii comit infracțiuni precum marturie mincinoasă sau favorizarea
infractorului. În cazul în care nu au vreo legătură de prietenie sau dușmănie cu
inculpatul, din cauza sentimentului de frică indus adesea de inculpați. Organizațiile
criminale și teroriste, care lucrează la scară largă și avem aici în vedere infracțiuni
precum trafic de persoane, trafic de droguri, organizații teroriste etc, nu se sfiiesc a
intimida un martor sau a-l ucide. De aceea s-a creat un sistem de protecție a
martorilor.

În legislația românească, legea cadru pentru protecția martorilor este legea

682/2002, lege care a fost oarecum impusa de catre Comisia Europeană. În ceea ce
privește legislația altor state cu privire la protecția martorilor, cea care a deschis
acest drum a fost Statele Unite ale Americii , urmate de Marea Britanie și Franta.

Codul de procedură penală arată situațiile în care procurorul sau judecatorul poate
dispune șistemul protecției martorilor. Art.126 prevede măsurile de protecție
dispuse în cursul urmăririi penale. Astfel, odată acordat statul de martor amenintat
procurorul dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri :
1. Supravegherea și paza locuintei martorului sau asigurarea locuintei
temporare
2. Însoțirea și asigurarea protecției martorului sau a familiei ai acestuia în
cursul deplasărilor
3. Protecția datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care
martorul va semna declarația sa
4. Audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul
mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate
atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente
În cursul urmării penale, procurorul poate dispune una sau mai multe din
măsurile menționate mai sus, din oficiu sau la cererea martorului, sau a uneia
dintre părți. alin (3) al aceluiași articol prevede faptul că dacă se dispune o măsură
de la litera c) și d) declarația martorului nu va cuprinde adresa reală sau datele de
identitate reale. Cu toate acestea ele vor fi consemnate într-un registru special la
care vor avea acces doar judecatorul de cameră preliminara, judecatorul de drepturi
și libertăți și instanța în condiții de maximă confidențialitate. Acum, se pune
problema dacă este îndeajuns o asemenea protecție. Într-o țară foarte coruptă, așa
cum este România, se poate ca simplul fapt că judecătorul de drepturi și libertăți
cunoaște identitatea martorului, poate compromite viața acestuia.
 În cursul judecatii, dispunerea măsurii proțectiei martorilor, instanța dispune
această măsura din oficiu, la cererea procurorului, a martorului, a părților sau a
persoanei vătămate. În cazul în care procurorul a făcut cererea, aceasta trebuie să
cuprindă, conform art. 128 ncpp :
1. Numele martorului care urmează a fi ascultat în faza de judecată și față de
care se dorește dispunerea măsurii de protecție
2. Motivarea concreta a gravității pericolului și a măsurii de protecție

În șituația când cererea este formulată de altcineva decât procurorul, instanța

va dispune ca procurorul să verifice de urgența temeinicia cererii. Această cerere
nu se va soluționa în sala de judecată ci în camera de consiliu fără participarea
persoanei care a formulat-o, însa prezența procurorului este obligatorie. Încheierea
prin care se dispune această măsură nu este supusă căilor de atac.

Audierea martorului protejat. Dacă s-a dispus o măsură de protejare a

martorului și acesta trebuie audiat, atunci acesta se va face în conditii speciale.
Dacă s-a dispus audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, se va face prin
intermediul mijloacelor audiovideo, cu vocea și imaginea distorsionate. Declarația
data va fi ulterior redată în formă scrisă și va fi semnată de către organul de
urmarire penală în cazul în care se face în timpul urmării penale sau de către
presedintele completului de judecată dacă se face în cursul judecății. Suportul pe
care s-a înregistrat declarația martorului, cu sigiliul după caz a instantei sau a
parchetului, se va păstra în condiții de confidențialitate.
Art. 130 NCPP stipuleaza protecția martorilor vulnerabili. Este considerat
martor vulnerabil următoarele categorii de persoane :
1. Martorul care a suferit o traumă ca urmare a săvârșirii infracțiunii ori ca
urmare a comportamentului ulterior al suspectului sau inculpatului
2. Martorul minor
Menționam aici că codul de procedură penală anterior nu conținea o
asemenea prevedere, în esenta nu facea această categorie distinctă de martor care a
suferit o traumă. Se aplică și aici audierea acestui martor fără ca acesta să fie
prezent, însa cu mențiunea ca în cazul acestor martori, nu este obligatorie
distorsionarea vocii și a imaginii.

Beneficiarii protecței martorilor. Cu toate ca actualul cod de procedură nu

mai oferă o definiție pentru termenul “martor”, legea 682/2002 face următoarele
precizări cu privire la acest termen :

1. a) martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situații:

2. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, și prin
declarațiile sale furnizează informații și date cu caracter determinant în
 aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la
prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea
fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni;
3. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin înformații și date cu caracter
determinant contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infracțiuni grave
sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate
prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni ori la recuperarea acestora; în această
categorie este inclusa și persoana care are calitatea de inculpat într-o altă
cauza;
4. se afla în cursul executării unei pedepse privative de libertate și, prin
informațiile și datele cu caracter determinant pe care le furnizează, contribuie
la aflarea adevarului în cauze privind infracțiuni grave sau la prevenirea
producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate
prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni;

Putem deduce din cele trei paragrafe că ar putea exista situația în care
calitatea de martor ar putea fi îndeplinită în același timp de către un inculpat sau de
către un condamnat, calități oarecum diametral opuse.

Protecția martorilor făcută de către ONPM în realitate e cu totul diferită.

Dacă în Statele Unite U.S Marshalls ajung și la 8000 de persoane anual protejate,
la noi s-au protejat în jur de 200 de la înființarea acestei institutii. Ideea e
urmatoarea, dupa ce procurorul sau instanța propune ONPM-ului includerea unei
persoane în program, apare o întreaga birocrație. ONPM-ul face studii sociale,
fînanciare, s.a.m.d. Se verifica dacă poate să susțină persoana respectivă, unde se
poate face relocarea ei, cați bani sunt necesari (aspect foarte important), și de multe
ori nu reușesc toți să intre în acest program.