UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS’’ GALAŢI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

DREPT PENAL
ANUL III, GRUPA 3, IF

INFRACȚIUNI CONTRA ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI

MĂRTURIA MINCINOASĂ

IUNIE 2022
 Mijloacele de probă în activitatea de înfăptuire a justiției au o importanță
deosebită în descoperirea adevărului fără de care justiția nu ar putea fi efectuată.
Activitatea de administrare a probelor este principalul reper în deslușirea cauzei.
Persoanele desemnate pentru procurarea sau lămurirea probelor sunt martorii,
experții și interpreții.
Prin urmare, declarațiile martorilor pot duce la stabilirea faptelor care fac
obiectul cercetării sau judecății, așa cum a avut loc în realitate, deoarece aceștia au
cunoștințele cele mai directe în privința acestor fapte. Acest lucru are ca efect
pronunțarea unor hotărâri juste bazate pe adevăr. Din acest motiv, îndatorirea
fiecărui martor este aceea de a spune tot ceea ce știe în privința împrejurărilor
esențiale asupra cărora este interogat și obligația de a declara numai adevărul.
Această obligație legală este prevăzută în Codurile de procedură penală și civilă,
constituind o datorie cetățenească impusă fiecăruia de conștiința civică de a spune
adevărul și de a nu induce în eroare organele care înfăptuiesc justiția. 1
Declarațiile martorilor care fac afirmații mincinoase ori cu rea-credință, nu
spun tot ce știu privitor la împrejurările esențiale asupra cărora au fost întrebați,
reprezintă un pericol social prin simplul fapt că îngreunează și compromit
activitatea organelor judiciare, precum și abaterea acestora de la obligația de a
spune adevărul.
O importanță similară o au, de asemenea, și rapoartele efectuate de experți,
lămuririle date de aceștia precum și operațiunile efectuate de interpreți în cauzele
judiciare. Aceștia au aceleași obligații de a respecta sarcină spunerii adevărului,
abaterea acestora de la obligațiile reprezentând pericol social pentru soluționarea
justiției.
Săvârșirea de către martor, experți sau interpreți a unor astfel de fapte aduce
atingere bunei desfășurării activității de înfăptuirea justiției, prin inducerea în
eroare a organelor judiciare în stabilirea adevărului și soluționarea nedreaptă a
cauzelor pe considerente contrare adevărului.2 Pericolul social pe care îl prezintă
aceste fapte justifică pe deplin incriminarea în legea penală.

Mărturia mincinoasă, infracțiunea contra înfăptuirii justiției, este incriminată în

NCP, art. 273 în două variante: varianta tip (art 273, alin. 1) , varianta agravată (art
273, alin. 2)

1
Drept Penal Special-A. Boroi, p. 313
2
Drept Penal Special-A. Boroi, p. 313
 Conform art. 273, alin. (1), mărturia mincinoasă este fapta martorului care,
într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori,
face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau
împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat.
În ceea ce privește obiectul juridic special, incriminarea protejează relațiile
sociale privitoare la activitatea de stabilire a adevărului într-o cauză în care se
ascultă martori.3 Obiectul juridic special este unul complex cuprinzând valori
sociale ocrotite: Justiția cât și persoana ale cărei atribute esențiale precum
libertatea, patrimoniul, demnitatea pot fi atinse prin mărturia mincinoasă.
Infracțiunea de mărturie mincinoasă nu are obiect material deoarece
activitatea făptuitorului nu se exercită direct asupra unui bun sau asupra corpului
unei persoane.
Subiectul activ al acestei infracțiuni este unul calificat, mărturia mincinoasă
neputând fi săvârșită decât de o anumită categorie de persoane, alcătuită din
martori ori cum este prevăzut in alin. (2) al art. 273 NCP: ,, de un martor cu
identitate protejată ori aflat în programul de protecție a martorilor, de un
investigator sub acoperire, de o persoană care întocmește un raport de expertiză ori
de un interpret, în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa
detențiunii pe viață ori închisoare de 10 ani sau mai mare se pedepsește cu
închisoarea de la unu la 5 ani”.
În accepțiunea noului cod de procedură penală, poate fi audiată în calitate de
martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt ce
vor constitui un mijloc de probă în cauza penală. Pentru a dobândi calitatea
procesuală de martor, trebuie să fie întrunite cumulativ următoarele condiții:
existența unui process penal în curs de desfășurare, existența unei personae fizice
care cunoaște fapte și împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului în
procesul penal respectiv, ascultarea acelei personae de către organele judiciare cu
privire la faptele și împrejurările pe care le cunoaște.4
Conform Codului de procedură penală, art. 114, alin.(1), martorul este
persoana care are cunoștință despre o faptă sau despre o împrejurare de fapt care
constituie probă într-o procedură judiciară și care din această cauză este chemată
pentru a fi ascultată în proces.

3
Drept Penal, Partea specială conform noului Cod penal, Gheorghe Ivan, Mari-Claudia Ivan,Ediția 4, Editura
C.H.Beck, p.295
4
Drept Penal Special-A. Boroi, p.314
 Persoanele care nu pot fi subiect al infracțiunii de mărturie mincinoasă sunt
persoanele care au obligația de a păstra secretul professional 5 ori persoanele care
au calitate de parte în proces. Astfel, persoana vătămată poate fi ascultată ca martor
numai dacă nu este constituită ca parte civilă sau nu participă în proces. 6
Există o categorie de persoane care pot refuza să dea declarații în calitate de
martori. Conform articolului 117 NCP, au dreptul de a refuza să fie audiate în
calitate de martor următoarele persoane: a) soțul, ascendenții și descendenții în
linie directă precum și frații, surorile suspectului sau inculpatului; b) persoanele
care au avut calitatea de soț al suspectului sau al inculpatului.
În ceea ce privește subiectul pasiv secundar al mărturiei mincinoase, acesta este
desemnat de persoana care este vătămată prin săvârșirea infracțiunii. Prin urmare
orice persoană poate fi subiect pasiv adiacent al acestei infracțiuni.
Conform laturii obiective, infracțiunea de mărturie mincinoasă constă în
acțiunea făptuitorului de a face afirmații mincinoase sau în inacțiunea sa de a spune
tot ceea ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale asupra cărora
acesta a fost interogat. Prin urmare, ,, a face afirmații mincinoase” înseamnă a se
relata într-un mod necorespunzător relațiile despre faptele sau împrejurările
esențiale în legătură cu cauza. ,,A nu spune tot ceea ce știe” semnifică a nu spune
tot adevărul pe care îl cunoaște, a ascunde ceva din ceea ce știe. 7 Așadar sunt
esențiale împrejurările care pot duce la stabilirea adevărului și la justa soluționare a
cauzei.
Prin urmare, în alin. (1) al art. 273 C.pen., infracțiunea de mărturie mincinoasă
este prevăzută în forma sa tipică iar în alineatul (2), aceasta este prevăzută într-o
formă agravată care prezintă cinci variante diferențiate în raport cu calitatea
specială a făptuitorului precum și a modului de realizare a acțiunii.
În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea de mărturie mincinoasă se
săvârșește cu intenție atât directă cat și indirectă. 8
Cerința intenției și în cazul în care elementul material al infracțiunii se
realizează prin omisiunea martorului de a spune tot ce știe rezultă și din faptul că
asupra acestor împrejurări martorul a fost întrebat și și-a dat seama că, nespunând
întregul adevăr, creează o stare de pericol pentru înfăptuirea justiției, urmare pe
care poate să o dorească sau nu mai să o accepte.9

5
Potrivit art. 116 alin.(3) C.proc.pen., astfel cum a fost modificat prin legea Nr. 255 / 2013, nu pot face obiectul
declarației martorului acele fapte sau împrejurări ale căror secretor confidențialitate poate fi opusă prin lege
organelor judiciare.
6
Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, ed. Hamangiu, București, 2007, p.371.
7
Drept Penal, Partea specială conform noului Cod penal, Gheorghe Ivan, Mari-Claudia Ivan,Ediția 4, Editura
C.H.Beck,p.297
8
Drept Penal Special-A. Boroi, p.320
9
O. Loghin, Forma de vinovăție cu care trebuie săvârșite faptele prevăzute de legea penală pentru a constitui
infracțiuni, în Analele Universității ,, Al. I. Cuza” Iași, Seria Științe Juridice, 1990, p.74
 Așadar, în practica judiciară s-a ajuns la concluzia că latura subiectivă a
infracțiunii nu prezintă relevanță pentru realitatea faptică, contrar afirmațiilor
martorului, ci este mult mai importantă sinceritatea convingerii acestuia.
În ceea ce privește formele agravate, potrivit alin. (2), al art. 273 C.pen., acțiunea
este mai gravă dacă mărturia mincinoasă a fost săvârșită:
a) De către un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecție
a martorilor
Martor cu identitate protejată este acel martor căruia i se acordă statutul de
martor amenințat iar organul judiciar competent a dispus protecția datelor sale
de identitate prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna
declarația sa în cursul urmăririi penale sau atunci când va depune mărturie în
cursul judecății.
b) De către un investigator sub acoperire
Conform prevederilor art. 148 alin. (4) C. proc.pen., investigatorii sub acoperire
sunt lucrătorii operativi din cadrul Poliției judiciare. În cazul investigării
infracțiunilor contra securității naționale și infracțiunilor de terorism pot fi
folosiți ca investigator sub acoperire și lucrători operativi din cadrul organelor
de stat care desfășoară, potrivit legii, activități de informații în vederea
asigurării securității naționale.
c) De către o persoană care întocmește un raport de expertiză sau de către un
interpret
Expertul este acea persoană care are cunoștințe deosebite într-un anumit
domeniu și este chemat folosindu-și această calitate, într-o cauză civilă sau
penală ori alt fel de cauză cu scopul de a contribui cu cunoștințele sale pe care
le posedă în lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei precum și în aflarea
adevărului.
Interpretul este acea persoană chemată pentru a ajuta una dintre părți în situația
în care aceasta nu cunoaște limba română.
d) În legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață
sau închisoarea de 10 ani ori mai mare
Tentativa la infracțiunea de mărturie mincinoasă cu formă agravată nu se
pedepsește.
Sancțiunea constă în închisoare de la 1 la 5 ani.

Art. 273 alin. (3) C.pen prevede o cauză specială de nepedepsire, ,, autorul nu se
pedepsește dacă își retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reținere, arestare
sau de punerea în mișcare a acțiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi
pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a mărturiei
mincinoase.” Prin urmare, retractarea trebuie să preîntâmpine consolidarea stării de
pericol creată prin infracțiune și în același timp să prevină pronunțarea unei soluții
determinate de mărturia mincinoasă. Retragerea mărturiei mincinoase este o cauză
personală de care va profita numai cel care a făcut-o.

Un exemplu de speță privind mărturia mincinoasă prin care s-a dispus punerea în
mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților a avut loc pe data
10.03.2019 la judecătoria Tg.Neamț. S-a dispus punerea în mișcare a acțiunii
penale și trimiterea în judecată a inculpaților. În drept, inculpatul A.B. a săvârșit
infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor
substanțe. Un autovehicul, marca VW Passat, se afla în mișcare în jurul orei 2:30
pe drumul European E58, depășind limita legală de condus. Organele poliției
rutiere, fiind in misiune în contextul unui control cu aparatul etilotest, au semnalat
oprirea autovehiculului. Persoana în cauză nu s-a conformat indicațiilor organelor
poliției rutiere, în loc să încetinească a continuat să accelereze. Din cauza vitezei
ridicate, aceștia nu au putut observa cine se afla la volanul autovehiculului,
remarcând doar faptul că se aflau 2 persoane în mașină. Organele legii au inițializat
urmărirea autovehiculului, având în vedere situația dată. În momentul efectuării
urmăririi, pe marginea acostamentului, se afla o persoană care a remarcat locul
persoanelor din mașină. În acel moment, conducătorul autovehiculului a oprit și a
făcut schimb cu persoana C.D.,din dreapta, care nu se afla sub influenta băuturilor
alcoolice. Organele poliției rutiere au investigat cauza, testând pe C.D cât și pe
A.B., nefiind sigure de situația dată. Prin urmare, au luat declarație unei persoanei
care a asistat la întâmplare și a luat cunoștință despre faptele sau împrejurările de
fapt care constituie cauza penală. Această persoană se intitulează a fi martor(C.M.),
susținând, în urma audierilor realizate de organul de urmărire penală al poliției
judiciare, faptul că la volanul autoturismului se afla C.D. În faza de judecată, în
timpul audierii, C.M. a decis sa spună adevărul și anume faptul ca cele 2 persoane
au făcut schimb de locuri, conducătorul vehiculului fiind A.B. Datorită declarației
date de martorul C.M., instanța a declarat încadrarea acestuia la infracțiuni contra
înfăptuirii justiției, și anume, mărturia mincinoasa. Pentru inculpatul A.B, a cărei
alcoolemie depășea limita legală de 0,80g/l, instanța a soluționat pedeapsa cu
închisoare timp de 2 ani, potrivit art 336 alin. (1). În privința lui C.D. , având titlul
de complice, instanța a emis o pedeapsă cu suspendare, conform art 49 NCP.
Având în vedere toate cele prezentate, se intitulează a fi un concurs de infracțiuni
la care adăugăm și contravenția desemnata de Codul Rutier, și anume,
nerespectarea de către conducători a obligației de a opri la semnalele agenților.
BIBLIOGRAFIE

1. Drept Penal, Partea specială conform noului Cod penal, Gheorghe Ivan,
Mari-Claudia Ivan,Ediția 4, Editura C.H.Beck
2. Drept Penal, Partea Speecială, Alexandru Boroi, Editura C.H. Beck
3. O. Loghin, Forma de vinovăție cu care trebuie săvârșite faptele prevăzute de
legea penală pentru a constitui infracțiuni, în Analele Universității ,, Al. I.
Cuza” Iași, Seria Științe Juridice
4. Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, ed. Hamangiu, București
5. legea Nr. 255 / 2013
6.Codul penal, Codul de procedură penală, Ediția 2020, Editura Hamangiu