Contribuții la cultura muzicală a Banatului în viziunea Mirelei Zafeiris

dr. Silvia Sorina Munteanu

prim solist Opera Națională București
Lect univ Facultatea de Muzică și Teatru UVT

Rezumat

Personalitate plurivalentă, Mirela Zafiri, a fost cântăreață de operă notabilă, prim solistă
a Operei din Braşov, interpretă de muzică de cameră, multi premiată, a primit 16 premii
prestigioase, a susținut peste 60 de recitaluri în care a cântat peste 100 de prime audiții. A avut
un repertoriu de peste 25 de roluri, a fost autoarea a trei cărți, opt albume discografice, alături
de numeroase articole de specialitate și organizatoare a stagiunii camerale “După-amiaza unui
interpret – Luni la ora 5”. Totodată a fost și redactor al revistei online “ No14 Plus Minus”
Contemporary music Journal - Sieben Publishing.
Mirela Zafiri vorbea italiană, franceză, engleză, rusă şi greacă. A scris peste 100 de
cronici, eseuri, recenzii, articole, studii, referate în reviste de specialitate. Lucrările sale
aproape fără excepție erau închinate celor care, asemenea ei, se prosternau aceleiași stăpâne,
Muza Euterpe.
Cuvinte cheie: operă, lied, Banat, București, Brașov, Mirela Zafiri, soprană, Pianissimo,
Cad flori, voce

Summary

Plurivalent personality, Mirela Zafiri, was a notable opera singer, prime soloist of the
Brașov Operahouse, chamber music performer, multiple award winner, she received 16
presigious awards, she gave over 60 recitals in which she sang over 100 first auditions. She
had a repertoire of over 25 roles, she had authored three books, eight record albums, along with
numerous specialized articles and the organizer of the chamber music season "Afternoon of a
performer - Monday at 5 o'clock". She was also editor of the online magazine “No14 Plus
Minus” Contemporary music Journal - Sieben Publishing.
Mirela Zafiri spoke Italian, French, English, Russian. She wrote over 100 studies and
reports in specialized magazines. Her works, almost without exception, were dedicated to those
who, like her, prostrated themselves to the same master, the Euterpe Muse.

Keywords: opera, lied, Banat, Bucharest, Brașov, Mirela Zafiri, soprano, Pianissimo, Flowers
fall, voice
 Motto O iubire infinită pentru Muzică, de dor și drag
pentru frumosul grai românesc răsfirat în note
celeste de geniul atâtor compozitori, cristalizată în
ființa și vocea celei care a fost Mirela Zafeiris...

Banatul este și a fost un leagăn al culturii naționale în special al celei muzicalel, de unde
s-au ridicat celebrii compozitori, interpreți și exegeți. Mirela Zafeiris sau, așa cum era
cunoscută în cercurile muzicale, Mirela Zafiri, demnă fiică a Lugojului a purtat cu mândrie
numele Banatului pe scenele Europei atunci când, cu neostoită pasiune, nu se apleca asupra
scrisului sau îndruma studenții secției de canto a Universității din Brașov.
Laureată a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din ţară, Mirela Zafiri a pus în
lumină cele mai inspirate lieduri din ramura artei sonore tradiţionale, dar şi a celei de
avangardă – deocamdată, e singura în acest context novator,....1spunea muzicologul,
compozitorul, pedagogul și publicistul Doru Popovici despre Marea Doamnă a liedului
românesc, cum îi plăcea să o numească pe Mirela Zafiri.
Personalitate plurivalentă, doctor în Muzică, Mirela Zafiri, a fost cântăreață de operă
notabilă, interpretă de muzică de cameră, multi premiată, a primit nu mai puțin de 16 premii,
majoritatea pentru interpretarea liedului românesc, printre care Premiul criticii muzicale la
Concursul de interpretare a liedului, Mihail Jora, București, în anul 1998, iar în anul 1999, la
Festivalul-Concurs de interpretare a liedului Ionel Perlea, Slobozia a primit Premiul Centrului
cultural Ionel Perlea și Medalia Ionel Perlea. I-au fost de asemenea, acordate, Premiul revistei
Actualitatea muzicală a Uniunii Compozitorilor din România, pentru lied pe anul 2000,
Premiul de excelenţă la Festivalul Naţional al liedului românesc, Braşov, 2003, Premiul Iosif
Constantin Drăgan, pentru Cultură acordat în anul 2009, și Premiul pentru promovarea
creației românești tot pentru anul 2009, acordat de revista Actualitatea muzicală a Uniunii
Compozitorilor din România. Cât privește premiile la concursuri lirice, Mirela Zafiri a obținut
Premiul I la Concursul european de muzică Euterpe, Taranto-Italia, Premiul I la Concursul
european Citta’di Castelfidardo, Ancona- Italia, Premiul I și Trofeul de aur al Festivalului Arte
Pyongyang Coreea. Exegetul literar Constantin Potângă, scria despre artistă…o voce plină de
expresivitate şi culoare, bogată în nuanţe, cu o tehnică desăvârşită şi o capacitate emoţională
de aleasă ţinută… dovedind într-o manieră cu totul elocventă maturizarea talentului sopranei
Mirela Zafiri, capacitatea sa de a pătrunde în stiluri componistice diferite şi o elevată cultură
a cântului.2
A avut un repertoriu de peste 25 de roluri, a fost autoarea a trei cărți, opt albume
discografice, alături de numeroase articole de specialitate și organizatoare a stagiunii camerale
“După-amiaza unui interpret – Luni la ora 5” sub egida și în sediul de Bibliotecii
Metropolitane Bucureşti, prim solistă a Operei din Braşov și redactor la revista online “ No14
Plus Minus” Contemporary music Journal - Sieben Publishing.
Mirela Zafiri vorbea italiană, franceză, engleză, rusă şi greacă. A scris peste 100 de
cronici, eseuri, recenzii, articole, studii, referate în reviste de specialitate sau pe internet.
Lucrările sale aproape fără excepție erau închinate celor care, asemenea ei, se prosternau
aceleiași stăpâne, Muza Euterpe.
Volumul Fenomenul Mozart, publicat în anul 2006 în Editura Universității Naționale
de Muzică este un caleidoscop foarte bine documentat, despre Mozart, precum și, în același
timp, o sinteză a cărților publicate și o lista site-urilor de internet cu adrese, alături de festivaluri

1
Popovici, Doru. Evenimente discografice: CD-urile Jora şi Enescu, în Revista România Mare,
Bucureşti, 25. 12. 2009.
2
Potângă, Constantin. Mirela Zafiri (Profil) în Revista Fundaţiei Academician Prof. Gh. Vrânceanu, nr. 2
(4), decembrie 2001.
și concursuri care promovează imaginea și creația marelui compozitor care a fost Wolfgang
Amadeus Mozart. Frazele elegant construite, curgătoare, muzicale chiar, sunt în armonie
perfectă cu subiectul. Ca dintr-un puzzle meşteşugit construit, se cristalizează rapid o structură
logică uşor de urmărit. Scheletul cărţii are o bază foarte solidă. O admiraţie caldă, umană,
înţelegătoare vibrează uşor între filele cărţii, admiraţia autoarei declarată deschis, din tot
sufletul, pentru muzica lui Mozart.3
Există o multitudine de aspecte informative cuprinse în această carte, scrisă alert și cu
vivacitate, o carte pe care este greu să o lași din mână, o bijuterie informațională care cuprinde
aproape tot ce ar fi util să se știe despre Mozart, în mai puțin de 150 de pagini, fiind o carte de
dimensiuni relativ mici dar foarte bogată, am putea spune chiar, densă în conținut.
Cele două volume publicate postum, în anul 2019 în Editura Muzicală, Cad flori
deasupra norilor și Pianissimo fac o prezentare, scrisă într-un limbaj de o eleganță egalată doar
de dragostea pentru muzică și pentru muzica poemelor la care fac referire, prima despre poeți
români cântați în miniatură vocală românească, iar Pianissimo fiind o foarte documentată
expunere a biografiei și creației a 10 compozitor români care și-au dedicat o importantă parte
a creației, muzicii vocal- camerale.
Pianissimo de Mirela Zafeiris este o carte ca un poem, închinată gloriei muzicii
românești vocal-camerale, creată cu artă și dăruire și în același timp complexă în care, alături
de alți compozitori, prezintă doi mari creatori bănățeni, respectiv pe Sabin Păuţa sau Pautza
cum este cunoscut în toată lumea și pe “ultimul zimbru”, așa precum, cu simpatie îl numea
Zeno Vancea pe Doru Popovici, ce s-au afirmat pe plan național și internațional prin creațiile
lor, alături de colegii lor de breaslă din alte zone geografice.
O carte omagiu, adus muzicii camerale românești și inspiraților ei creatori, o carte scrisă
cu suflet și din suflet, cu har și artă, cu abnegația cercetătoarei și nostalgia interpretei care în
ciuda, sau poate tocmai din cauza importantei cariere operistice, strălucea în creația camerală,
vocea ei învăluind duios auditoriul, vrăjindu-l, povestindu-i și alinându-l într-o nesfârșită visare
sonoră.
Scrisă cu evident talent literar, volumulPianissimo ne poartă într-un periplu fascinant, pe
urmele compozitorilor ce au închinat acestei țări, pe care însuși Papa a numit-o Grădina Maicii
Domnului și locului lor de baștină, bijuterii muzicale neprețuite. Astfel, ni-i prezintă pe Carmen
Petra Basacopol, Pascal Bentoiu, Nicolae Coman, Felicia Donceanu, Theodor Grigoriu, alături
de Laurențiu Profeta, Vasile Spătărelu, Dan Voiculescu, și cu egală deferență deși, poate, cu
mai multă duioșie, datorată cu siguranță apartenenței la Banatul originar pe cei doi banațeni ce
au pus numele orașului Reșița pe harta lumii muzicale a secolului 20. Autoarea de altfel notează
cu sinceritate...Nu este un lucru minor faptul de a se fi născut la Reşiţa, în Banat, unde cântă
tot natul, unde graiul e domol, iar cuvântul dat e lege.4
Pe lângă prezentarea exhaustivă a creației celor zece compozitori, Mirela Zafeiris alege să ne
descrie în amănunt examinând peste 80 de miniaturi vocale din punctul de vedere personal-
interpretativ.
Piesele alese pentru recitalurile prezentate de-a lungul câtorva ani, unele cunoscute și
studiate anterior, altele chiar scrise special pentru vocea ei, de compozitorii atât de elegant
prezentați în carte, precum ar fi fost expuse valoroase rarități, într-o la fel de prețioasă vitrină
de cristal. Viziunea ei tehnico-interpretativă înnobilează lucrările, plecându-se în același timp,
cu smerenie în fața geniului compozitorilor, prin respectarea riguroasă a notațiilor muzicale.
Poza de glas, notele de pasaj, mezza-voce, controlul stării aparatului vocal sunt doar
mijloacele tehnice pentru trecerea la categoria superioară a interpretării. Sarcina
gnoseologică în arta cântului nu este aşadar numai de a acorda o atenţie tehnică procesului
3
Crăciun, Liviu. A vorbi puţin şi a spune mult, recenzie carte, Fenomenul Mozart de Mirela Zafiri, în Melos,
Numărul 1-4 (171-174), aprilie 2008, p. 25
4
Zafeiris, Mirela, Pianissimo, Editura Muzicală, București, 2019, pag.141
interpretativ, ci de a construi pe această bază solidă o interpretare la un nivel care să-i
sporească rolul şi valoarea. Însă fără baza tehnică nu te poţi apropia de astfel de pietre de
încercare ale muzicii vocal-camerale româneşti. În tehnică, şi doar într-o tehnică bună,
modelată pe genul cameral, găsim soluţia curgerii textului muzical aşa cum cere, filozofal,
textul. Pe o coloană mult redusă celei folosite în operă, pe o poziţie mai incisivă şi fără bogăţia
adaosurilor armonice, pe o voce primară pe care o numim sâmbure de voce - vocea subţire -
putem purcede la valorificarea interpretativă a poemelor, întorcându-ne spre analiza lor
amănunţită, pe căi interdisciplinare. 5 precizează cu mare acuratețe artista, dornică de a
împărtăși din bogata ei experiență profesională.
Volumul Cad flori deasupra norilor cu subtitlul Poeți români în miniatură vocală
românească a apărut la Editura Muzicală în 2019, postum, pentru că Mirela Zafiri s-a săvârșit
în august 2012 și este o carte care, într-un limbaj formal-academic dar cu nuanțe poetice,
descrie nu numai sufletul creației celor nouă poeți celebri, ci ne poartă prin universurile lor
poetice, prin biografiile lor, prezentându-ne apoi, într-o bogată enumerație lucrările vocal-
camerale inspirate din creația fiecăruia în parte.
Binențeles, volumul începe cu poetul nepereche, Mihai Eminescu, căruia îi este, de
altfel dedicată o secțiune mai importantă. Continuă apoi cu George Coşbuc, Ştefan Octavian
Iosif, Tudor Arghezi și Octavian Goga, apoi Lucian Blaga, Mariana Dumitrescu și ultimul, dar
se pare nu și cel din urmă, având în vedere că și compozitorii aleși pentru a fi prezentați în
Pianissimo sunt clasificați ca fiind ai generației nichitastănesciene, Nichita Stănescu.
Cele opt albume discografice ale Mirelei Zafiri reflectă preocupările ei muzicale am
putea spune, eclectice. Le voi enumera în ordine legată de tematica lor.
Primul disc conține 7 cântece pe versuri de Mihai Eminescu, compuse de maestrul
Laurențiu Profeta, despre care reputatul muzicolog, profesor și critic muzical, Grigore
Constantinescu spunea,,…pledoaria proeminesciană se întregeşte prin glasul delicat al Mirelei
Zafiri, tălmăcitoarea sonurilor, numită de Laurenţiu Profeta: „o portavoce a muzicii mele care
amplifică…emoţia”. Cele 7 Cântece pe versuri de Eminescu sunt interpretate cu mare
sensibilitate de soprană într-o viziune care împleteşte elemente de lied, romanţă şi muzică pop
cu trăiri moderne”.6
Urmează apoi, trei albume compuse de Alexandra Cherciu, două pe haiku-uri, deci versuri de
poeti japonezi, respectiv Eternități de-o clipă și Haiku pe mapamond, iar ultimul din cele trei,
pe versurile lui Mihai Eminescu. De asemenea un album denumit Lieduri de Mihail Jora, toate
fiind acompaniate de Ana Maria Ciornei. Ca o dovadă a plurivalenței artistei, în 2004 apare
albumul De la Gershwin la Sting, înregistrat cu Bega Blues Band în concert cu Filarmonica
Banatul la Tetrul Național Timișoara, alături de interpreți de marcă precum Sanda Guțu, Liviu
Butoi și prezentat de Florin Călinescu.
În 2010 apare un triplu album de colinde, intitulat Colinde pentru mama, unele în primă audiție
absolută, compuse de compozitori precum Carmen Petra Basacopol sau Dan Voiculescu,
George Balint, Nicolae Coman, special pentru acest album și în același an, un CD pe muzică
de Nicolae Coman Lieduri și Poeme, acestea din urmă recitate, de marele nostru actor Mircea
Albulescu, și acompaniate la fel, de pianista Ana Maria Ciornei. Albumul de colinde, intitulat
Colinde pentru mama, a fost programat de 230 de ori, în luna decembrie 2010, la radio, tv, și
pe e-Teatru.
Contribuția Mirelei Zafiri la cultura muzicală românească și bănățeană se înscrie ca o
realizare a mai bine de 20 de ani de activitate interpretativă și muzicologică dedicată atât
muzicii de operă dar mai ales muzicii vocal-camerale a compozitorilor români, promovând-o
pe aceasta în toate scrierile, recitalurile și în toate înregistrările sale.
5
Zafeiris, Mirela, Pianissimo, Editura Muzicală, București, 2019, pag.57
6
Constantinescu, Grigore. Eveniment: Noutăţi discografice – Din nou… Eminescu şi muzica, în ABC,
26.01.2001
 Bibliografie selectivă

• Crăciun, Liviu. A vorbi puţin şi a spune mult, recenzie carte, Fenomenul Mozart de
Mirela Zafiri, Melos, Numărul 1-4 (171-174), aprilie 2008, p. 25
• Popovici, Doru, Evenimente discografice: CD-urile Jora şi Enescu, Revista România
Mare, Bucureşti, 25. 12. 2009
• Potângă, Constantin. Mirela Zafiri (Profil), Revista Fundaţiei Academician Prof. Gh.
Vrânceanu, nr. 2 (4), decembrie 2001.
• Zafiri, Mirela, Fenomenul Mozart, Editura UNMB București 2006
• Zafiri, Mirela, Cad flori deasupra norilor, Editura Muzicală, București, 2019
• Zafiri, Mirela, Pianissimo Editura Muzicală, București, 2019