Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ASOCIAŢIA "HOLTIS"
Parenting apreciativ / Holtis. - Iaşi : Expert Projects, 2019-
vol. 30
ISBN 978-606-8927-03-9
Vol. 1 : Cum să fii un părinte înţelept. - 2019. - Conţine bibliografie. - 978-606-8927-04-6

159.9
Cuprins

MOTTO ...................................................................................................................................... 5
INTRODUCERE ......................................................................................................................... 5
Mesaje cheie .......................................................................................................................... 5
Obiective................................................................................................................................. 5
Agenda ................................................................................................................................... 6
Materiale necesare ................................................................................................................. 6
Echipament tehnic .................................................................................................................. 6
Articole speciale...................................................................................................................... 6
Pregătirea sesiunii .................................................................................................................. 7
ORGANIZAREA SESIUNII ......................................................................................................... 9
Prezentarea programului ........................................................................................................ 9
............................................................................................................................................. 11
Prezentarea educatorilor parentali şi a părinţilor ................................................................... 11
Activitatea 1: Interviul pentru spargerea gheţii .................................................................. 11
Activitatea 2: Ideile de bază ale programului de educație parentală .................................. 13
............................................................................................................................................. 16
Aşteptările participanţilor ....................................................................................................... 16
Activitatea 3: Aşteptările participanţilor .............................................................................. 16
Activitatea 4: Reguli de bază ............................................................................................. 18
Activitatea 5: Studiul parental I .......................................................................................... 20
Cum să avem grijă de noi înşine ........................................................................................... 20
Activitatea 6: „Cum să umplem cana” ................................................................................ 22
Prezentarea activităţii pentru acasă ...................................................................................... 23
Timp pentru comunicare în grup ........................................................................................... 23
Recapitularea şi încheierea sesiunii ...................................................................................... 24
................................................................................................................................................. 25
Anexa 1 ................................................................................................................................ 25
MOTTO

„Fă primul pas cu încredere. Nu trebuie să vezi întreaga scară, doar pune piciorul pe prima
treaptă.” Martin Luther King, Jr.

INTRODUCERE

Mesaje cheie

➢ Părinţii sunt fundamentul familiei;

➢ Abilităţile pozitive de părinte nu sunt ceva înnăscut, ele se învaţă;
➢ Parentalitatea este cea mai importantă şi motivantă menire;
➢ Întreaga familie este avantajată când părinţii găsesc metode potrivite de a se îngriji pe ei
înşişi în fiecare zi.

Obiective

Până la sfârşitul acestei sesiuni, cursanţii:

➢ Vor experimenta un mediu cald şi sigur în care ei pot să se simtă în largul lor atunci
când îşi împărtăşesc experienţele şi învaţă despre rolul de părinte;
➢ Se vor cunoaște între ei şi cu educatorul parental;
➢ Vor descoperi noi modalităţi de îngrijire personală;
➢ Vor identifica şi vor învăţa să folosească resursele comunitare;
➢ Vor construi un mediu al încrederii şi sprijinului reciproc între părinţi.

5
Agenda

Durata Activitate

5 minute Pregătirea sesiunii

10 minute Prezentarea programului

30 minute Prezentarea educatorilor parentali şi a cursanţilor

30 minute Aşteptările părinţilor, reguli

15 minute Pauză

30 minute Cum să avem grijă de noi înşine

15 minute Prezentarea activităţii pentru acasă

10 minute Timp pentru comunicare în grup

5 minute Recapitulare şi încheiere

Materiale necesare

➢ Materiale tipărite pentru distribuire:

➢ Prezentarea generală a cursului;
➢ Studiul parental I
➢ Rechizite:
➢ Ecusoane şi carioci;
➢ Flipchart şi markere colorate;
➢ Pixuri sau creioane şi hârtie;
➢ Cartonaşe index – cel puţin două pentru fiecare părinte.

Echipament tehnic

➢ Laptop;
➢ Videoproiector;
➢ Prelungitor.

Articole speciale

6
 Ghidurile părinţilor:

➢ câte unul pentru fiecare părinte.

Pregătirea sesiunii

Recapitulaţi agenda pentru această sesiune, citiţi materialul care tratează pe larg fiecare
subiect de pe agendă. Încercaţi să anticipaţi ce se va întâmpla la curs şi gândiţi-vă cum veţi
trata fiecare situaţie sau întrebare.

Pregătiţi următoarele foi de flipchart:

➢ Agenda;
➢ Idei de bază ale programului;
➢ Reguli de bază ale programului;
➢ Aşteptările părinţilor – Scrieţi titlul pe o foaie de flipchart.

Pregătiţi fişele de lucru enumerate mai jos. Faceţi o copie pentru fiecare părinte plus
altele de rezervă. Copiile de rezervă ale tuturor fişelor de lucru ar trebui să fie aduse la fiecare
sesiune;

➢ Prezentarea generală a cursului – Fiecare educator parental va trebui să creeze o

prezentare generală pentru a îndeplini nevoile programului său individual;
➢ Studiul parental I – Faceţi copii ale modelului sau creaţi propriul dumneavoastră model;
➢ Lista grupului – Lista numelor, numerelor de telefon, adreselor şi numelor copiilor (având
permisiunea părinţilor), precum şi datele dumneavoastră.

Contactaţi telefonic toate familiile în cursul săptămânii de dinaintea primei ore de curs
pentru a vă prezenta, a răspunde la întrebări şi a le reaminti data, ora şi locul unde se va
desfăşura cursul.

Veniţi la curs mai devreme pentru a face toate aranjamentele necesare. Aranjaţi
încăperea astfel încât părinţii să poată sta în semicerc (dacă acest lucru este posibil).

7
8
ORGANIZAREA SESIUNII

Prezentarea programului

Acesta este momentul când furnizaţi grupului mai multe informaţii despre
dumneavoastră (şi vă prezentaţi asistentul dacă aveţi unul). Spuneţi-le părinţilor de ce sunteţi
implicat în programul de educaţie parentală şi cum vă vedeţi rolul în cadrul grupului. Împărtăşiţi
informaţii despre dumneavoastră şi experienţa profesională. Oferiţi unele perspective asupra
rolului de părinte pe baza propriei dumneavoastră experienţe. Puteţi include o anecdotă. Este
important să afirmaţi că rolul de părinte este un amestec de bucurii şi stări pentru oricine şi că
dumneavoastră nu pretindeţi că aveţi toate răspunsurile legate de creşterea copiilor. Nicun
părinte sau “expert” nu le are. Faceţi remarci scurte! Pe măsură ce părinţii participă, ei vor
învăţa lucruri noi despre ei înşişi şi despre ceilalţi şi vor începe să creeze o reţea de sprijin.
Spuneţi-le părinţilor că sunteţi bucuros că ei sunt aici, că prezenţa lor demonstrează
devotamentul faţă de rolul de părinte şi faţă de copiii lor. Recunoaşteţi faptul că pentru unii
dintre ei, aceasta poate să fie prima participare la o “clasă” sau într-un grup de când au terminat
şcoala.

9
10
Prezentarea educatorilor parentali şi a părinţilor

Activitatea 1: Interviul pentru spargerea gheţii

Scopul acestei activităţi este de a-i ajuta pe părinţi să se cunoască reciproc. Acesta
este un loc bun pentru a începe procesul de conectare reciprocă şi de conectare la grup.
Deşi această activitate este un exerciţiu comun pentru grup, el este bun de asemenea
pentru a începe procesul de relaţionare între doi oameni. Pentru părinţi poate să fie mai
uşor să vorbească despre ei înşişi într-un grup format din două persoane şi apoi să se
prezinte reciproc, decât să se prezinte ei înşişi. Daţi fiecărui părinte câte un creion şi o
hârtie. Solicitaţi fiecărui părinte să-şi aleagă un partener, de preferinţă pe cineva pe care
nu-l cunoaşte. Eventual, puteți folosi metoda numărării, împărțind numărul total de
participanți la doi, apoi oferind succesiv fiecărui participant câte un număr până când s-a
atins cifra maximă, și reluați numărătoarea. De pildă, într-un grup de 12 participanți,
acordați participanților numere de la 1 la 6, apoi când ajungeți la 6, reluați numărătoarea.
La final, îndemnați părinții să formeze diade cu persoana care are același număr (1 cu 1,
2 cu 2 etc.). Aceasta este o metodă foarte bună de a crea diade aleatorii și de a aduce
împreună persoane care nu se cunosc.

Spuneţi-le părinţilor că partenerul lor este o persoană foarte interesantă. Ei au

sarcina să descopere cel puţin trei lucruri interesante despre partenerul lor pe care să le
împărtăşească apoi grupului.

Puteţi să sugeraţi ca ei să-şi imagineze că sunt reporteri care iau un interviu pentru
revista lor favorită. Mulţi părinţi se simt în largul lor fâcând acest exerciţiu. Dacă se pare
că ei au nevoie de mai multă organizare, iată o listă de întrebări pe care le-aţi putea folosi:

➢ Cum vă numiţi? Ce vârstă au copiii dumneavoastră?

➢ Aţi locuit aici întotdeauna?
➢ Ce vă place să faceţi cel mai mult?
➢ Ce culoare preferaţi?
➢ Dacă aţi putea mânca un singur fel de mâncare tot restul vieţii, care ar fi acesta?

Spuneţi-le părinţilor că nu sunt limitaţi la aceste întrebări, ci pot explora cât de mult
doresc în cadrul timpului acordat. Acordaţi între trei şi cinci minute pentru ca primul
partener să ia interviul, apoi schimbaţi rolurile. După ce ambii parteneri au realizat
interviul, reuniţi grupul. Apoi, solicitaţi fiecărui părinte să povestească grupului despre
partenerul lor folosind informaţiile pe care le-au obţinut în timpul interviului. Asiguraţi

11
părinţii că vor avea suficiente ocazii de a discuta despre ei înşişi în cursul sesiunilor
viitoare.

12
Activitatea 2: Ideile de bază ale programului de educație parentală

Citiţi această secţiune înainte de a prezenta materialul în faţa grupului.

Este important să fiţi familiarizat cu ea, să o cunoaşteţi şi să inspiraţi entuziasm grupului.

Prin discutarea ideilor de bază ale acestui program veţi demonstra membrilor grupului
credibilitatea, empatia şi sprijinul dumneavoastră pentru ei. Pe cât posibil, veţi încerca să-i
ajutaţi pe părinţi să-şi concentreze atenţia. Aceasta este mult mai uşor de făcut dacă ei le
privesc expuse cu ajutorul videoproiectorului.

AFIŞAŢI FOAIA DE FLIPCHART cu ideile de bază:

Ideile de bază ale programului de educație parentală:

➢ Parentalitatea este cea mai importantă şi motivantă menire;

➢ Părinţii sunt fundamentul familiei;
➢ Abilităţile pozitive de părinte nu sunt ceva înnăscut, ele se învaţă;
➢ Întreaga familie este avantajată când părinţii găsesc metode potrivite de a se îngriji pe ei
înşişi în fiecare zi;
➢ Părinţii îşi iubesc foarte mult copiii;
➢ Părinţii îşi cunosc cel mai bine copiii;
➢ Nu există o reţetă unică de a fi părinte sau copil mai bun;
➢ Părinţii care vin la cursuri pentru părinţi sunt cu totul speciali!

Enunţarea acestor idei de bază despre rolul de părinte îndeplineşte mai multe scopuri
importante.

În primul rând, ele exprimă filosofia dumneavoastră ca educator parental precum şi

ideile de bază care sunt punctul de pornire al programului. În al doilea rând, părinţii văd de la
bun început că îşi vor împărtăşi experienţa unii cu alţii în modalităţi care le vor spori învăţarea şi
dezvoltarea. Aceste idei cât şi maniera în care sunt prezentate stabilesc aşteptarea ca membrii
grupului să fie buni ascultători şi sensibili faţă de sentimentele altora. Astfel, se construieşte
dorinţa părinţilor de a participa, a se sprijini reciproc, a fi toleranţi şi a păstra confidenţialitatea.

Vorbiţi despre fiecare idee de bază şi folosiţi exemple şi povestiri personale adecvate.
De exemplu:

➢ Uneori noi credem că rolul de părinte este uşor, dar el este cea mai solicitantă menire
deoarece este cea mai personală. Nimic nu ne influenţează la fel de mult cum o fac
copiii noştri;
➢ Rolul de părinte este o responsabilitate personală şi, uneori, poate să fie dificil să
vorbeşti despre el. Subliniaţi din nou că nu există o reţetă unică de a fi părinte, că toţi
părinţii încearcă să ia cele mai bune hotărâri pentru copiii lor. Împărtăşirea informaţiilor şi
experienţelor către ceilalţi părinţi, aflarea a ceea ce spun “experţii” despre diferite
subiecte şi reflectarea la propria situaţie, pot să-i ajute pe părinţi să ia hotărâri şi să facă
alegeri;

13
 ➢ Subliniaţi importanţa sprijinului pe care părinţii îl vor obţine şi îl vor acorda unii altora.
Reamintiţi-le părinţilor că ei toţi se află aici pentru că îşi iubesc copiii şi doresc să-i
crească cât mai bine posibil. Reamintiţi-le că rolul de părinte poate şi trebuie să fie şi
distractiv.

Puteţi spune următoarele:

Nu există părinţi perfecţi. Noi ne aflăm aici pentru a învăţa şi a ne încuraja reciproc
pentru a fi cei mai buni părinţi posibili. Este de asemenea normal ca rolul de părinte să fie şi
distractiv!

Această secţiune vă oferă posibilitatea de a enunţa o premiză fundamentală a

programului de educație parentală: părinţii sunt fundamentul familiei. O casă nu poate exista
fără să aibă o temelie puternică; un copac nu va supravieţui dacă nu are rădăcini puternice.

Vorbiţi despre programul de educație parentală ca despre un început – un prim pas

către studierea şi trăirea rolului de părinte într-o manieră nouă. Foarte mulţi dintre noi devenim
părinţi gândind că ar trebui să ştim instinctiv cum să fim părinţi. Rolul de părinte este ceva ce
învăţăm cum să facem, nu ceva pe care-l cunoaştem de la naştere. Acest curs poate fi ocazia
de a lua o pauză faţă de stresul vieţii zilnice – pentru ca părinţii să facă ceva pozitiv pentru ei
înşişi precum şi pentru copiii lor. Este o şansă pentru părinţi de a obţine mai multe informaţii
despre rolul de părinte şi de a se cunoaşte mai bine pe ei înşişi, pe copiii lor, stilurile lor ca
părinţi. Comunicaţi-le părinţilor că sunteţi disponibil pentru a discuta cu ei individual şi a-i ajuta
să înveţe cum să beneficieze cel mai bine de resursele disponibile. În acelaşi timp, spuneţi
grupului că trebuie să fim realişti – acest curs nu este o soluţie pentru problemele tuturor şi nu
poate să conducă la schimbări peste noapte. Schimbarea se face încet. O călătorie de o mie de
kilometri începe cu un prim pas. Acest curs este primul pas şi cel mai important.

Când părinţii se îngrijesc de ei înşişi, ei pot să îşi îngrijească copiii mai bine. În cadrul
primelor sesiuni ale prezentării programului se va acorda mult timp părinţil

14
15
Aşteptările participanţilor

Activitatea 3: Aşteptările participanţilor

Solicitaţi părinţilor să-şi descrie aşteptările legate de curs, ce speră să câştige de la el

sau ce subiecte doresc să discute în sesiunile viitoare. Aceasta este pentru părinţi o ocazie de a
sugera subiecte de interes special pentru ei. Este de asemenea o ocazie pentru dumneavoastră
de a afla mai multe despre persoanele din grup şi de a vă gândi cum trebuie să adaptaţi cursul.
Care sunt cele mai importante teme? Care pot fi cele mai bune stiluri de a învăţa pentru acest
grup?

AFIŞAŢI FOAIA DE FLIPCHART: Aşteptările părinţilor

Pe măsură ce părinţii fac sugestii, scrieţi-le pe flipchart. Lista următoare este tipică
pentru subiectele legate de îngrijorările părinţilor din programul Cum ne antrenăm parentingul
apreciativ:

➢ Disciplina;
➢ Stresul;
➢ Preţuirea de sine;
➢ Comunicarea;
➢ Aşteptările adecvate ale copiilor;
➢ Modul în care am fost crescuţi noi şi cum afectează acest aspect pe copiii noştri;
➢ Cum să prevenim abuzul şi neglijarea;
➢ Problemele relaţiilor;
➢ Primul ajutor pentru copii.

16
17
Activitatea 4: Reguli de bază

Aceasta este o ocazie de a stabili modalităţile în care grupul doreşte să interacţioneze.

Dumneavoastră modelaţi şi fixaţi limite rezonabile care îi pot ajuta pe părinţi să se simtă în
siguranţă. Este esenţial ca sesiunile de curs ale acestui program să reprezinte un loc în care
părinţii să se simtă în largul lor când se exprimă şi vorbesc despre experienţele şi sentimentele
lor. Regulile de grup sunt o metodă de a încuraja atmosfera de încredere la curs. Veţi constata
că unii părinţi se simt în largul lor prin acest exerciţiu. Ei au mai făcut parte din “grupuri” şi au
experienţe de împărtăşit.

AFIŞAŢI FOAIA DE FLIPCHART cu regulile de bază:

Regulile de bază ale programului:

➢ Ceea ce se discută în grup este confidenţial şi nu va fi dezvăluit în afara lui;

➢ Participarea la discuţii este voluntară. Oricine doreşte să nu discute în cadrul grupului
poate să o facă, deși este preferabil să ne bucurăm de contribuția tuturor;
➢ Este important pentru toţi participanţii să acorde sprijin reciproc;
➢ Participanţii sunt toleranţi şi respectă părerile celorlalţi.
➢ Nu există o reţetă unică de a fi părinte. Fiecare trebuie să găsim soluţiile individuale în
faţa solicitărilor rolului de părinte, dar deschiderea faţă de ideile noi şi învăţarea unor
metode diferite ne pot ajuta să îmbunătăţim propriile abilităţi parentale.

Discutaţi regulile de bază cu părinţii. Puteţi să încurajaţi mai departe ideea că părinţii pot
să aibă încredere unii în alţii în cadrul grupului spunând: noi respectăm confidenţialitatea faţă de
ceea ce se discută în acest grup şi nu discutăm despre ce se petrece aici în afara grupului. Noi
ştim că acesta este un loc unde nu trebuie să ne apărăm sau să ne întrecem în rolul de părinte.
Nu ne aflăm aici ca să ne judecăm unii pe alţii şi ştim că facem tot ce putem. Puteţi să petreceţi
câteva minute întrebând părinţii dacă au alte reguli de bază pe care doresc să le adauge. Acum
şi pe parcursul fiecărui curs, este important să aveţi o atitudine pozitivă, de sprijin şi să-i
încurajaţi pe părinţi. Această introducere ajută la fixarea tonului şi ritmului pentru întregul
program şi ajută părinţii să se simtă preţuiţi personal. Comunicaţi-le că regulile de bază vor fi
afişate la începutul fiecărei sesiuni. Comunicaţi-le de asemenea că pot să schimbe sau să
adauge noi reguli de bază pe măsură ce apar anumite nevoi, şi bineînţeles dacă ceilalţi sunt de
acord. Ţineţi minte să afişaţi regulile de bază la fiecare sesiune.

Prezentarea temelor cursului de educație parentală.

Oferiţi materialul scris despre prezentarea generală şi recapitulaţi pe scurt subiectele

care vor fi abordate. Subliniaţi modul în care îngrijorările părinţilor vor fi tratate prin anumite
subiecte din prezentare. Dacă există un interes puternic sau îngrijorare din partea părinţilor
despre un subiect anume care nu apare în prezentarea dumneavoastră, adaptaţi prezentarea
pentru a răspunde nevoilor exprimate.

18
19
Activitatea 5: Studiul parental I

Explicaţi faptul că Studiul parental I ajută la evaluarea aşteptărilor părinţilor faţă de acest
program, oferind informaţii generale despre participanţi pentru a anticipa mai bine nevoile
grupului. În locul numelui, participanții pot alege o poreclă sau un nume fictiv. Aceasta
păstrează anonimatul şi apără dreptul la intimitate al părinţilor în timp ce vă oferă răspunsuri pe
care să le comparaţi cu cele de la sfârșitul cursului (vezi Anexa 1).

Oferiţi Studiul parental I şi acordaţi părinţilor câteva minute pentru completarea

formularului.

PAUZĂ (15 minute)

Cum să avem grijă de noi înşine

Spuneţi-le părinţilor că în cursul acestei sesiuni se vor gândi la noi metode prin care să
se îngrijească pe ei înşişi într-un mod mai eficient.

Care sunt aşteptările noastre ca părinţi? Folosiţi una din următoarele întrebări pentru a
facilita o discuţie.

➢ Care au fost unele dintre aşteptările dumneavoastră ca părinte şi cum s-au împlinit
acestea în experienţele dumneavoastră de până acum?
➢ Care sunt unele dintre lucrurile de care vă amintiţi că vi s-au spus despre cum va fi rolul
de părinte? Cine v-a spus acele lucruri?
➢ Cât de apropiat este propriul dumneavoastră stil ca părinte de modul în care părinţii
dumneavoastră v-au crescut?

Încheiaţi recunoscând faptul că visele noastre şi imaginile prezentate în mass media

sunt foarte diferite de realitatea din viaţa de zi cu zi.

20
21
Activitatea 6: „Cum să umplem cana”

Această demonstraţie ilustrează cu succes nevoia părinţilor de a se îngriji de ei înşişi. Ei

vor vedea că toată capacitatea lor de a rezolva lucrurile creşte sau scade pe măsură ce nivelul
de stres creşte sau scade. Puneţi câteva picături de colorant alimentar (albastru, roşu, sau
verde sunt alegeri bune) într-un pahar mare transparent aşa încât toată lumea să vadă bine ce
faceţi. Puteţi folosi un suc colorat.

De la începutul existenţei omului, părinţii şi-au crescut copiii cu ajutorul sistemului

“rudelor” (bunici, unchi, mătuşi, veri). Toată lumea are nevoie de ajutor pentru a-şi creşte copiii.
În societatea noastră, noi presupunem că atunci când devii părinte ştii şi cum să fii părinte.

Toată lumea se aşteaptă ca noi să ne îngrijim copiii – să le oferim hrana,

îmbrăcămintea, adăpostul, îngrijirea şi iubirea de care ei au nevoie. Dar nu ni se spune cum să
facem aceasta, şi, deseori, nu primim sprijinul de care avem nevoie pentru a ne descurca.

Părinţii sunt fundamentul familiei şi avem nevoie de informaţii despre rolul de părinte şi
sprijin pentru a fi părinţi buni. Ca urmare, ne vom concentra asupra importanţei pe care o avem
ca părinţi ai copiilor noştri. Vom descoperi metodele de a ne îngriji de noi înşine pentru a putea
să ne îngrijim copiii mai bine.

Solicitaţi un părinte ca voluntar. Rugaţi părintele voluntar să ţină sus un pahar plin cu
apă colorată şi un pahar gol în aşa fel încât tot grupul să le vadă. Apoi începeţi demonstraţia
spunând, de exemplu: Să presupunem că începem ziua simţindu-ne odihniţi şi având
sentimente plăcute despre noi înşine şi familia noastră.

După aceea ne dăm jos din pat şi ne pregătim să începem o zi liniştită. Avem pe agenda
zilei câteva lucruri de rezolvat, dar programul pare să fie unul liniştit. Trezim copilul şi ne
aşteptăm ca ei să îşi ducă la îndeplinire rutina de dimineaţă. Dar când intrăm în camera lui
observăm că biroul este plin cu cărţi şi caiete aruncate la întâmplare. Acest lucru ne
deranjează. Solicitaţi ca părintele să toarne puțină apă din paharul plin în paharul gol. Apoi
observăm că hainele murdare din ziua precedentă sunt aruncate pe jos. Solicitaţi ca părintele
să mai toarne puțină apă din paharul plin. Inainte să plecaţi de acasă vă spune că a uitat ceva,
se întoarce şi astfel deja anticipaţi că şi el şi dumneavoastră veţi întârzia. Solicitaţi ca părintele
să mai toarne puțină apă din paharul plin.

Când părinţii au început să înţeleagă sensul demonstraţiei, puteţi să-i implicaţi

solicitându-le să descrie ce se întâmplă pe parcursul zilei. Pe măsură ce lucrurile merg prost,
paharul se goleşte. La serviciu descoperiţi că aveţi de rezolvat ceva urgent, telefonul sună
încontinuu, şeful vă atrage atenţia asupra unei greşeli. Vă întoarceţi acasă, copiii se bat, toaleta
se înfundă. Toate acestea sunt întâmplări care ne afectează.Turnaţi şi mai mult lichid din pahar.
Paharul este aproape gol. Dacă ziua noastră ar continua la fel, cu ce mai rămânem pentru a
începe ziua de mâine? Ţineţi paharul gol cât mai sus. Sora noastră ne contactează telefonic ca
să ne reamintească faptul că este liberă şi ne întreabă cu ce poate să ne ajute. Turnaţi înapoi
în pahar. Să studiem ce anume ne umple din nou paharul.

Solicitaţi grupului să dea un alt exemplu de “umplere a cănii”.

22
 Încurajaţi-i pe părinţi să scrie şi lucrurile bune care se întâmplă. Ca de exemplu: copilul
nostru ne îmbrăţişează şi ne spune că ne iubeşte; ne aşezăm la masă şi servim micul dejun;
vecina noastră are grijă de copil suficient de mult ca să ne ducem până la piaţă.

Turnaţi apa înapoi în pahar. Conduceţi grupul printr-o zi tipică întrebându-i ce anume
goleşte paharul şi ce anume îl umple. După ce aţi făcut exerciţiul cu grupul, puteţi să le spuneţi
cât este de greu pentru un părinte să supravieţuiască unei zile în care nu se întâmplă nimic
pozitiv. Dacă paharul este gol nu vom avea nimic de dăruit copiilor noştri, nouă înşine,
partenerilor, prietenilor, sau acasă. Numai atunci când putem să ne acordăm nouă înşine
atenţie pozitivă vom putea să acordăm o atenţie pozitivă copiilor noştri.

Nu este important ce facem, ci faptul că trebuie să facem ceva folositor pentru noi înşine
ca să ne umplem din nou paharul.

AFIŞAŢI O FOAIE DE FLIPCHART GOALĂ.

Solicitaţi părinţilor să alcătuiască o listă de acţiuni pozitive pe care le fac părinţii sau ar
putea să le facă pentru a-şi umple din nou paharul. Scrieţi răspunsurile lor pe foaia de flipchart.

Prezentarea activităţii pentru acasă

Scopul acestei activităţi este să-i ajute pe părinţi să se hotărască să facă ceva pentru a
se îngriji de ei înşişi. Daţi fiecărui părinte două cartonaşe pentru activităţi. Solicitaţi părinţilor să
se grupeze câte doi sau câte trei. Fiecare părinte trebuie să numească o activitate concretă de
făcut în cursul săptămânii viitoare care să fie plăcută. Fiecare părinte se angajează să facă
această activitate scriind promisiunea sa pe cartonaş.

Eu, ________ , voi ________________ ca activitate plăcută pentru mine. Voi face
aceasta cel puţin o dată înainte de sesiunea următoare.

De exemplu, Eu, Maria, voi (merge la plimbare, voi citi o carte) ca activitate plăcută
pentru mine. Voi face aceasta cel puţin o dată înainte de sesiunea următoare.

Ambele cartonaşe trebuie să conţină acelaşi text: un cartonaş este pentru ca părinţii să-l
ia acasă şi să-l pună într-un loc la vedere, celălalt cartonaş este pentru dumneavoastră.
Solicitaţi părinţilor să le spună celorlalţi membri din grupul mic ce au scris. Reveniţi în formă de
grup mare. Întrebaţi dacă doreşte cineva să-şi împărtăşească ideile. Luaţi câte un cartonaş de
la fiecare părinte. La sesiunea următoare puteţi citi cartonaşele şi întrebaţi-i pe părinţi dacă au
putut să îndeplinească acest angajament de a face ceva plăcut pentru ei înşişi.

Timp pentru comunicare în grup

Este procedeul principal pentru dezvoltarea unui mediu sigur în care membrii pot să-şi
exprime sentimentele şi să-şi descrie situaţiile ca să înceapă să obţină sprijinul necesar unii de

23
la alţii. Cuvintele exacte pe care le folosiţi acum sunt mai puţin importante decât mesajul
transmis clasei, şi anume acela că sunteţi deschis şi tolerant faţă de ei şi ceea ce au de spus.

Fiţi atenţi ce ton folosiţi. Asiguraţi-vă că este calm, prietenos, scăzut şi că nu vorbiţi prea
repede. Încercaţi să staţi în picioare sau aşezat într-o poziţie deschisă, aplecaţi-vă înainte dacă
sunteţi pe scaun şi arătaţi interes faţă de persoana cu care vorbiţi. Dumneavoastră modelaţi
comportamentul participanţilor.

De acum cunoaşteţi cursanţii, aşa că v-aţi format o părere despre cine ar putea dori să
înceapă. Solicitaţi acea persoană să înceapă, apoi continuaţi cu ceilalţi din cerc.

În funcţie de numărul de persoane din grup, puteţi fi nevoit să limitaţi discuţia şi să

încurajaţi fiecare persoană în parte să-şi împărtăşească veştile bune şi veştile rele fără
comentarii din partea altor membri. După cursuri sau între ele este timpul potrivit pentru ca
dumneavoastră şi membrii grupului să discutaţi un anume subiect deschis în timpul pentru
comunicarea în grup.

Distribuiţi ghidul părintelui. Spuneţi-le părinţilor că vor găsi o copie a Ideilor de bază şi a
Regulilor de bază în ghidul părintelui. Ei ar trebui să adauge orice reguli suplimentare generate
de către grup. Cereţi-le părinţilor să-şi aducă Ghidul părinţilor la fiecare curs/întâlnire/sesiune.

Recapitularea şi încheierea sesiunii

Înainte de sfârşitul fiecărei sesiuni este bine să faceţi o scurtă recapitulare a realizărilor
grupului în acea sesiune. În cursul acestei prime sesiuni:

➢ Părinţii au început să vă cunoască şi să se cunoască între ei;

➢ Părinţii înţeleg regulile de bază ale grupului;
➢ Părinţii cunosc ce subiecte vor fi abordate în acest curs şi au făcut sugestii pentru
subiecte suplimentare.

În încheiere, subliniaţi cât de mult v-a plăcut să faceţi cunoştinţă cu toată lumea şi cât de
entuziast sunteţi în special faţă de acest grup. Recunoaşteţi cât este de stresant să-ţi organizezi
ziua pentru a putea ieşi seara (sau în orice alt moment), precum şi pentru a face cunoştinţă cu
un grup nou de oameni.

Oferiţi grupului lista cu numele, numerele de telefon, şi adresele părinţilor. Încurajaţi

părinţii să sune cel puţin un alt părinte din grup, să se întâlnească înainte de sesiunea
următoare, sau să vină împreună cu altă familie la cursul următor.

Mulţumiţi tuturor pentru participare şi uraţi-le o săptămână plăcută!

24
MATERIALE AUXILIARE

Anexa 1

Cum să devenim părinţi mai buni

STUDIUL PARENTAL I

Data ____________

Numele şi prenumele _________________________

1. Sunteţi:

❑ bărbat ❑ femeie

2. Câţi copii aveţi? _______

3. Numărându-vă şi pe dumneavoastră, câţi adulţi locuiesc în casa dumneavoastră?

______

4. Cum v-aţi descrie familia acum?

❑ familie monoparentală

❑ familie cu doi părinţi locuind împreună

❑ familie adoptivă

❑ familie de asistenţă maternală

❑ familie recompusă (recăsătoriţi)

5. Aveţi rude şi/ sau prieteni în oraş care:

a. Vă îngrijesc copiii uneori

❑ 3 sau mai mulţi oameni

❑ 1- 2 oameni

❑ Nimeni pe care să mă pot bizui

b. Vă ajută în caz de urgenţă (de ex. să vă ducă la doctor cu maşina sau să vă

cumpere ceva când copilul este bolnav)

❑ 3 sau mai mulţi oameni

❑ 1- 2 oameni

25
 ❑ Nimeni pe care să mă pot bizui

c. Vă sprijină emoțional

❑ 3 sau mai mulţi oameni

❑ 1- 2 oameni

❑ Nimeni pe care să mă pot bizui

6. Dacă da, cine sunt aceste persoane?

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

7. In ultimele două luni, aţi citit cărţi sau articole despre copii şi/sau rolul de părinte?

❑ DA Ce subiecte ?
____________________________________________________

❑ NU

8. Aţi mai participat la vreun alt curs despre dezvoltarea copiilor sau rolul de părinte?

❑ DA Ce cursuri ?
_____________________________________________________

❑ NU

9. Cât de importante sunt informațiile de mai jos pentru dumneavoastră?

a. deprinderea de noi abilităţi ca părinte

❑ foarte importante

❑ destul de importante

❑ nu prea importante

❑ deloc importante

b. înțelegerea dezvoltării copilului

❑ foarte importante

❑ destul de importante

❑ nu prea importante

26
 ❑ deloc importante

c. metode pozitive de a vă disciplina copilul/copiii

❑ foarte importante

❑ destul de importante

❑ nu prea importante

❑ deloc importante

d. împărtăşirea experienţelor şi sentimentelor cu ceilalţi părinţi

❑ foarte importante

❑ destul de importante

❑ nu prea importante

❑ deloc importante

e. servicii comunitare

❑ foarte importante

❑ destul de importante

❑ nu prea importante

❑ deloc importante

f. cum să te îngrijeşti pe tine însuţi

❑ foarte importante

❑ destul de importante

❑ nu prea importante

❑ deloc importante

g. cum să tratezi stresul mai bine

❑ foarte importante

❑ destul de importante

❑ nu prea importante

❑ deloc importante

10. Ce alte informaţii privind dezvoltarea şi educarea copiilor consideraţi că v-ar fi utile?

____________________________________________________________________________

27
____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

11. Aţi putea spune că părinţii sau îngrijitorii dumneavoastră au fost:

a) iubitori

❑ da

❑ nu

❑ nu-mi aduc aminte

b) plini de sprijin

❑ da

❑ nu

❑ nu-mi aduc aminte

c) duri

❑ da

❑ nu

❑ nu-mi aduc aminte

d) abuzivi uneori

❑ da

❑ nu

❑ nu-mi aduc aminte

e) deseori abuzivi

❑ da

❑ nu

❑ nu-mi aduc aminte

Vă mulţumim pentru sprijin!

28