UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU

JIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAȚIEI, DREPT ȘI
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Lucrare de licenţă
cu titlul

Regimul juridic al nulității căsătoriei

Coordonator ştiinţific,
Conf. Univ. dr. Gavrilescu Alin-Gheorghe
Absolvent,
Cușlea Ion Claudiu

TÂRGU JIU
2023
UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU
JIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAȚIEI, DREPT ȘI
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Lucrare de licenţă
cu titlul

Regimul juridic al nulității căsătoriei

Coordonator ştiinţific,
Conf. Univ. dr. Gavrilescu Alin-Gheorghe

Absolvent,
Cușlea Ion Claudiu

TÂRGU JIU
2023
 CUPRINS

Introducere

Capitolul I. CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND CĂSĂTORIA

1.1. Noțiunea de căsătorie
1.2. Caracterele juridice ale căsătoriei
1.3. Aspectele generale privind condițiile încheierii căsătoriei
1.1.1. Condiții de fond
1.1.2. Condiții de formă

Capitolul II. NOȚIUNEA ȘI PARTICULARITĂȚILE NULITĂȚII

CĂSĂTORIEI
2.1. Noțiunea de nulitate a căsătoriei
2.2. Particularitățile nulității căsătoriei
2.3. Clasificarea nulităților căsătoriei
Capitolul III. REGIMUL JURIDIC AL NULITĂȚII ABSOLUTE A
CĂSĂTORIEI
3.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei
3.2. Conținutul regimului juridic al nulității absolute a căsătoriei
3.2.1. Titularul dreptului la acțiune

3.2.2. Imprescriptibilitatea acțiunii

3.2.3. Posibilitatea acoperirii nulității prin confirmare

Capitolul IV. REGIMUL JURIDIC AL NULITĂȚII RELATIVE A

CĂSĂTORIEI
4.1. Cazurile de nulitate relativă
4.2. Conținutul regimului juridic al nulității relative a căsătoriei
4.2.1. Titularul dreptului la acțiune
4.2.2. Termenul de prescripție a acțiunii
4.2.3. Posibilitatea acoperirii nulității prin confirmare
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND
CĂSĂTORIA

1.1. NOȚIUNEA DE CĂSĂTORIE

Termenul ,,căsătorie” are mai multe accepțiuni.

În primul rând, „căsătoria” reprezintă dreptul fundamental al persoanei fizice ajunse la vârsta
nubilă de a-și întemeia o familie 1, prin alegerea liberă a viitorului soț. Instituirea prin lege a
unor condiții speciale pentru încheierea căsătoriei de către minorul care a împlinit 16 ani are
drept scop protecția acestuia datorită vulnerabilității conferite de vârsta încă fragedă, fără a
afecta însă dreptul acestei persoane de a se căsători.

Libertatea de a se căsători presupune și posibilitatea de a pune capăt acestei legături juridice,

prin divorț, în condițiile legii.

În al doilea rând „căsătorie” înseamnă actul juridic pe care îl încheie bărbatul și femeia care
vor să se căsătorească, exprimând acordul de voință al persoanelor respective. În înțeles de
„act juridic”, Codul civil folosește termenul „căsătorie” în mai multe articole, ca de exemplu:
art. 258 alin.(1), potrivit căruia „ familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți
(...)”; art. 259 alin. (1), care prevede: „ Căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat
și o femeie, încheiată în condițiile legii”.

În al treilea rând, „căsătoria” desemnează situația juridică, în principiu permanentă, a celor

căsătoriți, adică statutul legal al soților 2. În acest sens, de exemplu, art. 311 alin. (1) Cod civil
prevede că soții sunt obligați să poarte numele declarat la încheierea căsătoriei. Soții au o
serie de drepturi și obligații prevăzute de lege, iar pe plan patrimonial, acestora li se aplică un
regim matrimonial.

În al patrulea rând, termenul „căsătorie” poate avea înțelesul de instituție juridică, adică
amsamblul normelor juridice care reglementează căsătoria.3
1 A se vedea, de exemplu: art.16 (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului; art.12 din Convenția
pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale etc.
2 A. Pricopi, C. Pricopi, Dreptul familiei. Căsătoria, Ed. Lumina Lex, București, 2004, p.15.
3 E. Florian, Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, București,
2016, p.60.
Căsătoria semnifică și „ceremonia ce are loc atunci când se încheie actul juridic al căsătoriei,
adică formalitățile etatice și religioasela care aceasta este supusă ca negotium”.4

Apreciem că această ceremonie concretizează „celebrarea căsătoriei” prevăzută de art. 287

Cod civil, reglementare care cuprinde o serie de condiții minimale pentru asigurarea
caracterului oficial și public al încheierii acestui act. Ceremonia încheierii căsătoriei civile
este completată, de regulă, și cu cea a cununiei religioase.

Sub imperiul reglementărilor anterioare, căsătoria a fost definită drept „un contract solemn,
prin care bărbatul și femeia stabilesc între ei o uniune sancționată de lege, în scopul de a trăi
împreună”5.

În legătură cu definirea căsătoriei în configurația Codului civil s-a susținut că aceasta este „un
act juridic bilateral nepatrimonial și o instituție, adică un statut juridic caracterizat prin
drepturi și obligații specifice și reciproce ale soților, atât în plan persoanl, cât și patrimonial”6

4 T. Bodoașcă, Dreptul familiei, Ed. All Beck, București, 2005, p.46.

5 C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, Ed. All, București, 1990, vol. I, p.
183.
6 A se vedea M. Avram, Drept civil. Familia, ed. a 2-a adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 25.