See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/344585189

Limba română ca limbă străină. Platformă virtuală multimedia cu acces liber

Chapter · October 2014

CITATIONS READS

0 4,050

1 author:

Cristina Varga
Babeş-Bolyai University
55 PUBLICATIONS   21 CITATIONS   

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Cristina Varga on 10 October 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Limba română ca limbă străină. Platformă virtuală multimedia cu
acces liber
Lect. univ. dr. Cristina VARGA
Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

Abstract: Following the actual trends in European education, “Babeş-Bolyai” University offers to the
foreign students the possibility to study and/or improve their skills in Romanian. Our objective in this
paper is to present how Clipflair, a cloud-based platform for Romanian as foreign language (RLS)
learning can be a fun and interactive tool for the students interested in this language. We will focus on the
Romanian as foreign language module of Clipflair platform and will illustrate the way Clipflair facilitates
the access of the students to attractive learning contents and makes language learning a more enriching
experience.

Keywords: Romanian as foreign language, Clipflair, blended learning, computer assisted learning,
virtual platform for language learning.

Cuvinte-cheie: Limba română ca limbă străină, RLS, Clipflair, predarea limbilor străine asistată de
calculator, platformă virtuală pentru învăţarea limbilor străine.

1. Introducere
În urma procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, limba română
devine, în scurt timp, o limbă din ce în ce mai atractivă pentru profesioniştii în
comunicarea multilingvă şi multiculturală cum ar fi: traducători, interpreţi, oameni de
afaceri etc. Împreună cu alte limbi din UE, şi limba română a căpătat, în ultimul
deceniu, o vizibilitate neaşteptată, detaliu important ce a stat la baza dezvoltării fără
precedent a departamentelor de Limba, cultura şi civilizaţia românească din
universităţile noastre, a creşterii numărului de studenţi înscrişi în grupele de RLS, a
proiectelor naţionale şi internaţionale în care limba română a fost reprezentată, a
deschiderii de noi lectorate străinătate şi, nu în ultimul rând, a publicării de materiale
didactice moderne.
Acest context propice dezvoltării studiului limbii române ca limbă străină nu
face decât să continue o tradiţie îndelungată a predării LRS, tradiţie iniţiată în sec. al
XVIII-lea de activitatea Școlii Ardelene1 (Moldovan et al.: 2012, 9) şi continuată, mai
apoi, de centrele universitare româneşti până în prezent. Această continuitate este
demonstrată de publicarea constantă de materiale didactice noi, moderne şi actualizate

1 „Predarea limbii române ca limbă străină (RLS) a fost prefigurată încă în Elementa linguae daco-
romanae sive valachicae, opera lui Samuil Micu şi Gheorghe Şincai, apărută la Viena în 1780 şi, în
ultimii 200 de ani, a fost abordată mai mult sau mai puţin programatic.” (Moldovan et al.: 2012, 9)

1
pentru RLS, a căror listă, aproape completă, se poate consulta în Bibliografia românei
ca limbă străină (RLS) (Moldovan et al.: 2012).
În prezentul articol, ne propunem să subliniem felul în care RLS se adaptează, ca
metodă de predare, la orientările şi curentele didactice internaţionale actuale, prin
urmare, vom adăuga un nou element la bogata listă de materiale şi surse de predare a
RLS menţionată anterior. Ne dorim, aşadar, să prezentăm modulul destinat predării
limbii române ca limbă străină a proiectului Clipflair, un proiect european, bazat pe o
metodă inovatoare de predare a RLS, nemaiîntâlnită la noi şi care reprezintă o
dezvoltare şi o aliniere la curentele didactice actuale în ceea ce priveşte studiul RLS.
Prin urmare, vom începe prin a prezenta materialele didactice destinate RLS în
diacronie şi vom distinge mai multe etape în evoluția acestora pornind de la manuale şi
culegeri de exerciţii imprimate la sisteme de gestionare a cursurilor şi la platforme
virtuale multimedia.
După această introducere, vom trece la o prezentare a conţinuturilor didactice ale
proiectului Clipflair referitoare la RLS, insistând asupra elementelor noi şi a avantajelor
pe care le oferă această metodă de predare. Deşi numărul activităţilor didactice dedicate
RLS în cadrul proiectului Clipflair poate părea destul de redus, este vorba despre 24 de
activităţi didactice corespunzând diferitelor nivele de competenţă lingvistică din CECR
(2001), acestea pot servi drept model profesorilor interesaţi, modele ce, ulterior, se pot
adapta în funcţie de obiective didactice, clasă, vârstă, grad de competenţă, cultura de
origine etc.
De asemenea, vom insista asupra faptului că nu numai profesorii, ci şi elevii sunt
vizaţi în acest proiect, aceştia din urmă având posibilitatea să propună şi să creeze
activităţi care să îi motiveze să lucreze în contextul RLS. Astfel, ca activităţi
independente de învăţare autonomă, studenţii pot încărca fişiere video/audio care să îi
intereseze şi pe care să le traducă cu plăcere.
În încheiere, vom avansa unele propuneri de dezvoltare şi sistematizare a acestor
conţinuturi, cu scopul de a le îmbogăţi şi a le perfecţiona, în funcţie de obiective
didactice concrete.
Având în vedere faptul că au fost deja publicate descrieri ale modului de
funcţionare a platformei virtuale Clipflair (Varga: 2014), nu vom mai reveni asupra
detaliilor care îi compun structura (module lingvistice, interfaţă cu utilizatorul, reţea
socială, grupuri de lucru etc.) iar prezentul articol se va referi doar la componenta RLS
a platformei Clipflair.

2
 Intenţia noastră este ca, prin prezentul articol, să oferim atât profesorilor de RLS
cât şi studenţilor interesaţi de învăţarea limbii române o descriere atât a conţinuturilor
didactice RLS ce pot fi accesate în prezent pe platforma didactică virtuală cât şi o
descriere a posibilităţilor de dezvoltare a materialelor didactice oferite de aceasta.

2. Evoluţia predării RLS, etape de dezvoltare

În ceea ce priveşte apariţia şi dezvoltarea predării RLS până în zilele noastre,
putem afirma, pe baza datelor de care dispunem până în prezent (Moldovan et al.: 2012)
că în evoluţia sa diacronică, RLS a fost influenţată de tendinţele internaţionale ale
didacticii moderne. Putem urmări astfel, cum se face trecerea de la predarea RLS pe
bază de materiale imprimate, la materiale în format electronic (CD-ROM, DVD) până la
cele mai noi tendinţe în predarea limbilor străine asistate de calculator, respectiv pe bază
de materiale electronice accesibile pe platforme virtuale „in the cloud”.
Bazându-ne pe Moldovan et al. (2012), vom distinge următoarele etape de
dezvoltare ale predării RLS, luând în considerare ca criteriu de clasificare tipul de
materiale didactice pe care se bazează procesul didactic:
1. RLS pe bază de materiale imprimate (text scris);
2. RLS multimedia (text multimodal)
3. RLS online (pagini web destinate predării/învățării RLS)
4. Virtualizarea RLS (Web 2.0, sisteme de gestionare a procesului de învăţare
CMS, platforme virtuale cloud-based)
În cele ce urmează vom descrie cu exemple fiecare dintre aceste etape, insistând asupra
celei din urmă, care ne preocupă în mod special.

2.1. RLS pe bază de materiale imprimate

Pornind de la primele gramatici şi cursuri de limba română (Pop: 1994) şi până
în zilele noastre, cele mai multe materiale didactice pentru studiul limbii române şi a
RLS sunt bazate pe cărţi, culegeri de exerciţii, gramatici şi articole publicate în volume
şi reviste de specialitate (Moldovan el al.: 2012). Acestea sunt şi cele mai tradiţionale
materiale utilizate în didactica limbilor străine şi a RLS, ele şi-au dovedit utilitatea şi
eficiența de-a lungul timpului în procesul de dezvoltare a competenţelor de producere şi
receptare a textului scris/oral într-o limbă străină dar actualmente tind să fie mai puțin

3
utilizate şi sunt uneori destul de greu de folosit pentru studiul individual al unei limbi
străine.
În ceea ce priveşte RLS, materiale didactice pentru străini au început să fie
publicate începând cu volumul Praktische Grammatik der Romänischen Sprache für
den Schulund Selbstuuterricht. Vierte verbesserte und vermehrte Auflage, de Ion Cionca
publicat în 1888, într-o epocă în care, în mod evident cunoaşterea unei limbi se axa pe
cunoaşterea structurilor gramaticale ce constituie eşafodajul structural al respectivei
limbi. Această tendinţă se va menţine şi va caracteriza majoritatea materialelor didactice
RLS până în anii 40 când se înregistrează un interes crescut pentru aspectele RLS ca
limbă vorbită, odată cu publicarea în 1940, la Budapesta, a volumului Gyakorlati
romannyelvkönyv, de GALDI, László sau în 1945, la Londra, a volumului Colloquial
Rumanian, de Gr. Nandis.
Anii 50-60 reprezintă o perioadă în care se publică în special dicţionare bilingve,
încep să apară primele preocupări de metodologia predării RLS: Aspecte metodice ale
predării limbii române studenţilor străini, de Dobriţoiu, Elena, Anghel, Petre, în
Revista Învăţământului superior, 8, nr. 12, 1966, p. 51-56 şi asistăm la apariţia primelor
ghiduri de conversaţie precum cel publicat de Silvia KERIM, Guide de conversation
français-roumaine. Ghid de conversaţie francez-român publicat la Editura Ştiinţifică,
Bucureşti în 1966. Tot în această perioadă, editurile academice publică din ce în ce mai
multe cursuri dedicate pregătirii studenţilor străini ca de exemplu: Manualul de limba
română pentru studenţii străini, publicat în 1968 la Catedra de limba română pentru
studenţii străini din Universitatea Bucureşti, de Adriana Ionescu, Melania Florea, Ioana
Boroianu.
În anii 70 se publică cea mai mare parte a ghidurilor de conversaţie din
bibliografia didacticii limbii române, aproximativ 15 volume, şi se publică din ce în ce
mai des lucrări ce ilustrează preocupări de metodologie a RLS precum volumul din
1978 Metode şi procedee pentru îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului la
limba română a elevilor de la şcolile cu limbi de predare ale naţionalităţilor
conlocuitoare, de Ioan Dalea publicat la Timişoara.
În anii 80 apar, alături de preocupări metodologice, modernizarea metodelor de
predare şi primele menţiuni ale utilizării ultimelor dezvoltări tehnologice în predarea
RLS. Articolul Cultură şi tehnologie în orele de limba română la studenţii străini
politehnişti, în „Studii asupra limbajelor funcţionale...”, publicat de Nina Apetroaie la
Iaşi în 1984.

4
 După revoluţia din 1989, se înregistrează o tendinţă de actualizare a metodelor
didactice după model occidental, precum şi o trecere la etapa multimedia a predării
RLS. Fără îndoială se continuă publicarea de materiale didactice, manuale, suporturi de
curs, volume şi articole de metodologie a RLS, ele continuând acestea fie importante şi
astăzi, în ciuda importanţei tot mai mari acordate publicării materialelor online.

2.2. RLS multimedia

Dacă în prima etapă, descrisă anterior, manualele şi culegerile de exerciţii se
bazau pe text şi imagine, deoarece erau singurele elemente pe care le permitea
tehnologia imprimării, odată cu evoluţia tehnologică, acestea au început să fie însoţite
de suporturi audio, ceea ce marchează o nouă etapă în crearea de materiale didactice
dedicate RLS. Totuşi, acest fapt nu înseamnă că, înainte de apariţia suporturilor
multimedia, autorii de manuale RLS nu erau conştienţi de necesitatea redării
dimensiunii fonetice şi suprasegmentale a limbii române. Numeroasele transcrieri
fonetice ale cuvintelor, marcarea grafică a accentului într-un element lexical, indicarea
grafică a intonaţiei dintr-o propoziţie/frază sunt dovezi ale preocupării transmiterii
informaţiei fonetice şi suprasegmentale chiar în condiţiile în care nu existau mijloacele
tehnice de păstrare a înregistrărilor audio.
Primul manual cu suport audio menţionat în Moldovan et al. (2012) este cel de la
Washington Defence Language Institute, cu titlul Romanian Basic Course, Vol. IV
Lessons 40-51, publicat în 1964 în vol. VII. Respectivul volum este însoţit de casete
audio, o tehnologie de vârf în acea perioadă. Bineînţeles, la noi, utilizarea înregistrărilor
pe casete audio la orele de RLS era o practică destul de frecventă, chiar dacă se realiza
în funcţie de profesor şi cu materialele proprii create de către acesta, fără a exista un
volum publicat la o editură. Acestea apar destul de târziu, în anii 90, ca de exemplu
volumul Româna cu sau fără profesor. Le roumain avec ou sans professeur. Romanian
with or without a teacher, de Liana Pop la editura Echinox din Cluj în 1993, volum a
cărui a doua ediţie vine însoţită de 4 casete audio.
După 2000 încep să se publice tot mai multe manuale multimedia, însoţite însă
de CD-ROM, cum ar fi volumul spaniol Rumano de cada día. Româna de fiecare zi al
autorilor Stan Nechifor şi Javier Lorente, publicat la Barcelona în 2007, volum care este
însoţit de fişiere în format mp3 şi un CD audio. De asemenea, la noi, între 2009-2012 se
publică o serie de patru volume de Exerciţii audio. Româna ca limbă străină ce pun

5
aspectul oral al limbii pe primul loc şi în care autorii Elena Platon, Ioana Sonea, Dina
Vîlcu (2009-2012) propun exerciţii pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare
orală pentru toate nivelele CECR.
Alte manuale multimedia se află în uz în prezent sunt: Dorobăţ&Fotea (2000),
Pologea (2008), Kohn (2009) deşi unele dintre acestea nu mai pot fi achiziţionate, stocul
fiind epuizat.

2.3. RLS online

Începerea noului mileniu marchează, din punct de vedere tehnologic, o
generalizare a utilizării Internetului. Astfel începe era e-commerce, e-learning, e-
business, e-marketing, e-journal, e-booking, e-resources etc., respectiv o perioadă în
care World Wide Web începe să se afirme exploziv în toate domeniile activităţii umane.
Această nouă dezvoltare a tehnologiei www permite crearea de noi materiale didactice
accesibile utilizatorilor din toată lumea gratuit. Proiecte de cercetare didactică
multilingvă şi de predare a limbilor străine, propuse fie de universităţi străine fie de
universităţi româneşti încorporează, printre diferite limbi străine de interes pentru
proiectul respectiv şi RLS care odată cu 2000 începe să capete tot mai multă vizibilitate
pe plan internaţional şi să se bucure de tot mai multă atenţie din partea specialiştilor.
În acest context am menţiona proiectul european Europe Ensemble
(http://www.europensemble.eu/), finanţat din fonduri europene şi proiectul AutoDidact
(http://granturi.ubbcluj.ro/autodidact/), proiect cu finanţare naţională. Ambele proiecte
au ca rezultat publicarea pe internet a unor resurse multimedia create de specialişti în
RLS pentru predarea limbii române.
O altă pagina web dedicată predării RLS o constituie cursul online Limba
română (http://www.dprp.gov.ro/elearning/) creat de Liga pentru Utilitate Publică, într-
un proiect finanţat de către Guvernul României.
Aceste cursuri online, chiar dacă sunt foarte utile pentru studiul limbii române,
atât în clasă cât şi individual, prezintă anumite limitări datorate limitărilor tehnice ale
momentului. Astfel, informaţia prezentată permite accesul liber elevilor la materialele
didactice şi le permite să studieze în ritmul propriu, putând reveni asupra aspectelor pe
care doresc să le repete de mai multe ori. Cu toate acestea, materialele online, nu sunt
interactive, paginile web fiind construite static (strict cu scopul de a furniza cunoştinţe şi
metode de dezvoltare a competenţelor pentru RLS), fără a permite elevului să intervină

6
în vreun fel sau să dispună de un itinerar didactic personalizat şi de un feedback
interactiv în legătură cu competenţele achiziţionate.

2.4. Virtualizarea RLS

Toate aceste limitări resimţite în etapa trecerii de la materialele multimedia la
materialele online au fost eliminate odată cu dezvoltarea noilor concepte de comunitate
virtuală (e-community), platformă virtuală (e-platform), învăţare mixtă (blended
learning), sistem de gestionare a cursurilor (course management sistem) etc.
În funcţie de materialele dezvoltate, distingem două tipuri de organizare a
materialelor didactice pentru predarea RLS, care ilustrează fenomenul virtualizării. În
funcţie de caracteristicile fiecăruia dintre ele, vom distinge între sisteme de gestionare a
cursurilor RLS şi platforme virtuale multimedia. Ambele categorii de materiale
reprezintă ultimele tendinţe în predarea RLS, ambele corespund tehnologiei bazate pe
„cloud”, fiecare însă se distinge prin tipul de acces, libertăţile şi tipul de interacţiune de
care se bucură studentul RLS la utilizarea respectivelor instrumente de lucru.

2.4.1. Sisteme de gestionare a cursurilor RLS

Sistemul de gestionare a cursurilor prin excelenţă este reprezentat de către
Moodle şi toate platformele de acest tip. Ne referim aici la instrumente solide şi fiabile
ce permit unei instituţii de învăţământ să gestioneze activitatea didactică a sute de elevi
în toate aspectele sale. Astfel, începând cu materialele de curs, temele pentru acasă,
indicaţiile profesorului, materialele multimedia necesare procesului didactic, spaţiile de
discuţii, spaţiile pentru încărcarea temelor de casă de către studenţi conform unui
termen limită fixat de către profesor, cataloage şi până la spaţiile pentru feedback-ul
personalizat oferit de către profesor, aceste sisteme de gestionare a cursurilor creează
pentru fiecare student în parte un spaţiu virtual de învăţare. În aceste spaţii, ca şi în
clasă, studentul poate cere lămuriri, colabora cu alţi colegi, schimba opinii, cere
feedback etc. Ceea ce nu poate face studentul este să îşi stabilească singur parcursul
formării şi ritmul de învăţare. Astfel, tematica cursurilor este dată de către profesor, pe
baza unei programe de studii aprobate de către instituţia care organizează respectivele
cursuri. Materialele didactice sunt cele furnizate de către profesor, termenele limită sunt
şi ele decise de către profesor. Modul de lucru cu aceste sisteme de gestionare a
cursurilor constă în faptul că elevul lucrează pe calculatorul personal, local, iar spaţiul

7
său „in the cloud” este doar un spaţiu de stocare/consultare a datelor încărcate de către
elev sau profesor. Este un sistem foarte util în situaţia în care se gestionează un mare
număr de studenţi, cursuri şi profesori. Fără doar şi poate conceptul Web 2.0 este aplicat
limitat în cazul acestor sisteme. Utilizarea acestora se recomandă în cazul în care este
necesar controlul foarte strict al activităţii cursanţilor, a profesorilor şi a notelor obţinute
în urma evaluării realizate de către aceştia din urmă.
La noi, pentru RLS avem ca exemplu de sistem de gestiune a cursurilor proiectul
RLNM, un proiect bazat pe un sistem de gestionare a cursurilor care a permis
Departamentului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească de la Universitatea
„Babeş-Bolyai” să formeze un număr impresionant de profesori2 de limba română ca
limbă nematernă. Descrierea proiectului precum şi rezultatele acestuia pot fi consultate
pe pagina web http://rlnm.didacticalimbiiromane.ro/home/. Dezavantajul utilizării
sistemelor de gestiune a cursurilor constă în faptul că accesul se face pe baza unui
control strict al utilizatorilor şi, odată terminat proiectul, platforma nu mai este activă.
Fără îndoială, materialele create în cadrul proiectului RLNM vor fi făcute publice cu
timpul, datorită importanţei lor pentru predarea limbii române a limbă nematernă. De
asemenea, volumele publicate în cadrul proiectului RLMN prezintă abordări teoretice
importante pentru o predare modernă, adaptată la contextul internaţional al predării
limbilor străine.

2.4.2. Platforme virtuale multimedia

A doua categorie de materiale didactice rezultate în urma procesului de
virtualizare sunt platformele virtuale multimedia. Considerăm că aceste materiale „in
the cloud” reprezintă cele mai moderne resurse didactice din mai multe motive printre
care:
 Transferarea completă a procesului didactic „in the cloud”;
 Accesul liber la datele de pe platformă;
 Posibilitatea de a reutiliza şi adapta materialele de pe platformă
 Posibilitatea de a crea conţinut didactic nou;
 Posibilitatea de a utiliza reţeaua socială a proiectului;

2
Conform datelor furnizate de către pagina web a proiectului, peste 1000 de profesori au participat la
evaluarea finală, vezi http://rlnm.didacticalimbiiromane.ro/wp-content/uploads/63909_lista
_participantilor_grupe_in_ordine_alfabetica.pdf (data ultimei consultări 08.11.2015)

8
  Posibilitatea de a gestiona studenţii şi cursurile online.
În cele ce urmează vom descrie caracteristicile deja menţionate ale platformelor
virtuale, fără a mai defini şi descrie conceptul de virtualizare, despre care ne vom
mulţumi să afirmăm că îl vom înţelege în limitele cadrului teoretic trasat de autori
precum: Kusnetzky (2011), Campanella et al (2010), Davies et al. (2012), Bax (2011)
etc.
Revenind la descrierea platformelor virtuale multimedia destinate predării
limbilor străine în general, menţionăm faptul că acestea se comportă ca spaţii virtuale
complexe ce permit utilizatorului să desfăşoare o activitate didactică în întregime
virtuală. Astfel, materialele didactice, rezolvarea exerciţiilor, consultarea cunoştinţelor
şi informaţiilor legate de curs, comunicarea cu ajutorul reţelelor sociale, se realizează
online pe un server, fără ca utilizatorul să trebuiască să lucreze local sau să instaleze
programe speciale pentru a putea rezolva exerciţiile. Conţinuturile multimedia se
deschid automat, pe platformă, fără a fi nevoie de programe speciale de vizualizare
pentru aceasta. De asemenea, platforma respectă conceptul Web 2.0, care permite
utilizatorului o mare libertate în ceea ce priveşte varietatea de echipamente electronice
de pe are poate accesa şi lucra pe respectiva platformă virtuală: smart phone, tabletă,
netbook, notebook, calculator de birou, smartTV etc.
Accesul, atât al profesorilor cât şi al elevilor nu este restricţionat sub nicio formă
şi nu este necesară autentificarea utilizatorilor care doresc să utilizeze activităţile
didactice ale platformei. Materialele didactice se află şi ele la dispoziţia tuturor
utilizatorilor, atât profesori cât şi elevi, care pot să modifice / creeze / reutilizeze date şi
materiale didactice în funcţie de necesităţile didactice personalizate. Atât elevii cât şi
profesorii pot să propună activităţi didactice noi, ceea ce le permite selectarea unor
conţinuturi moderne care să îi motiveze pe aceştia să lucreze.
Aspectul comunicativ al activităţilor de pe platformele virtuale multimedia se
materializează prin intermediul unei reţele sociale care permite atât gestionarea
cursurilor, a comunităţilor virtuale şi a grupurilor de cursanţi cât şi realizarea
colaborativă a exerciţiilor, schimbul de idei şi oferirea de feedback din partea
profesorului şi a colegilor de grupă.
Având în vedere toate aceste caracteristici, considerăm platformele virtuale ca
fiind cel mai complex şi mai modern instrument utilizat, în zilele noastre, pentru
predarea limbilor străine. Un asemenea instrument de lucru a fost creat în cadrul
proiectului Clipflair (clipflair.net), asupra căruia ne vom concentra în secţiunile

9
următoare ale prezentului articol. Printre alte limbi străine, acesta oferă şi activităţi
dedicate predării RLS.

3. Platforma Clipflair şi modulul RLS

Propunerea didactică a platformei virtuale Clipflair în ceea ce priveşte RLS
constă într-o abordate interactivă a procesului didactic, astfel cursanţii sunt invitaţi să se
apropie de limbile străine prin intermediul traducerii audiovizuale, respectiv subtitrare şi
dublaj.

3.1. Cadrul teoretic Clipflair

Cadrul teoretic propus pentru dezvoltarea competenţelor lingvistice în proiectul
Clipflair porneşte de la premisa că CECR (2001) este un instrument valid de lucru
pentru formarea competenţelor lingvistice generale (scriere, citire, ascultare şi vorbire),
într-un context didactic convenţional. Predarea limbilor străine prin intermediul
traducerii audiovizuale este o activitate mai complexă ce implică şi alte competenţe,
specifice traducerii audiovizuale. Astfel, CECR s-ar putea dovedi, afirmă autorii, destul
de limitat datorită faptului că are în vedere comunicarea scrisă şi comunicarea orală şi
nu ţine seama de traducere, multimodalitate şi comunicare audiovizuală. Astfel, cadrul
teoretic al proiectului Clipflair afirmă că traducerea textului audiovizual presupune
competenţe de receptare specifice mediului audiovizual. Dintre competenţele necesare
pentru receptarea textului audiovizual autorii disting următoarele: receptarea vizuală
(watch), receptarea auditivă a textului audiovizual (AVlisten), receptarea textului scris în
context audiovizual (AV read)3, producere orală a textului audiovizual (AVspeak)4,
producere scrisă a textului audiovizual (AVwrite)5, producere de text audiovizual
(AVproduce)6. Aceste competenţe se adaugă competenţelor generale ale didacticii şi
ajută la dezvoltarea acestora din urmă într-un mediu în care mesajul nu este strict
lingvistic ci multimodal. Avantajul studierii unei limbi străine în context multimodal,
prin intermediul textelor audiovizuale, constă în faptul că permite o înţelegere intuitivă

3
Definită drept capacitatea de a recepta text scris în condiţiile cerute de contextul audiovizual al filmului,
solicită din partea receptorului concentrare și rapiditate.
4
Capacitatea de a produce oral text adaptat cerinţelor mediului audiovizual (dublaj, voice-over, descriere
audio).
5
Capacitatea de a produce scris text adaptat cerinţelor mediului audiovizual (subtitrare, transcriere,
comentarii, script).
6
Capacitate de a crea un text audiovizual complet din poziţia regizorului de film. În zilele noastre multe
activităţi școlare dezvoltă elevilor această abilitate de a crea filme.

10
a ceea ce se vorbeşte pe ecran, permite accesul la limba folosită într-un context
comunicaţional, cultural şi istoric foarte concret şi poate crea cu uşurinţă deprinderi
comunicative ce ţin de utilizarea pragmatică a unei limbi pe care subiectul o învaţă. De
asemenea, aspectele culturale ale unei societăţi (ritualuri zilnice, convenţii sociale,
comportamente şi atitudini) sunt mult mai clar ilustrate într-un text audiovizual. Astfel,
de exemplu, pentru un student chinez, „ritualul” mesei în familie în Europa este un
fenomen foarte diferit faţă de „ritualul” mesei în China. Astfel, o bună modalitate de a
explica felul în care ne comportăm la masă s-ar putea face prin intermediul unui
videoclip dintr-un film artistic care să permită observarea atitudinilor, a replicilor (de
ex. ceea ce se spune înainte de începerea mesei, subiectele de conversaţie ce pot fi
abordate în timpul mesei şi convenţiile comunicative legate de finalul mesei). Aspectele
comunicative ale unei astfel de situaţii pot fi completate prin observaţii legate de felul
cum se aduc felurile de mâncare la masă, ordinea în care se servesc mesenii, locul pe
care îl ocupă fiecare etc.
Bineînţeles că toate aceste aspecte se pot asimila lingvistic şi cultural şi prin alte
metode didactice, considerăm însă că receptarea unui material audiovizual şi apoi
necesitatea de a traduce respectivul material, trecând prin necesitatea de înţelegere a
acestuia la toate nivelele sale, este o metodă mult mai interactivă şi uşor de asimilat
pentru studenţi. Un alt avantaj îl presupune faptul că elevul vine în contact cu realizări
artistice ale culturii respective, unele dintre materialele audiovizuale utilizate putând fi
filme artistice care pot deschide gustul pentru cunoaşterea reprezentanţilor culturii şi
artei ţării a cărei limbă se studiază precum şi a operelor acestora.

3.2. RLS în platforma virtuală Clipflair

Modulul RLS din proiectul Clipflair propune o serie de 24 de activităţi didactice
bazate pe videoclipuri cu o lungime de câteva minute. Cele trei autoare ale activităţilor
destinate pentru RLS, Anamaria Colceriu, Alexandra Cotoc şi Anamaria Radu7 au
abordat o tematică bogată şi variată, propunând teme precum: Camera mea, La fotograf
Dimineaţa, La restaurant, O prăjitură, Prima întâlnire, Haine şi culori, Doi vecini, La
masă, Două vecine, Să cântăm, Dialog între prieteni, Sputnik, Evadare, Familia mea,
Întâmplarea fericită, Călător, Dansul iubirii, Poftiţi, Profesii pasiuni, Relaţii şi secrete,

7
Pentru echipa română a proiectului Clipflair, a se consulta URL http://clipflair.net/Consortium/
universitatea-babes-bolyai/

11
La lojă, Modernizare, Oraşul meu. Toate activităţile sunt organizate în jurul unui mic
text audiovizual, film artistic sau nu, care se transformă în pretextul unor activităţi de
formare a competenţelor de comunicare scrisă şi orală în limba română prin intermediul
unor activităţi de traducere audiovizuală. Astfel, după o primă etapă de luare de contact
cu filmul, elevul este pus în situaţia de a scrie ceea ce a ascultat şi înţeles (prin exerciţii
de completare de spaţii libere, de alegere multiplă, ordonare de idei), acesta putând
consulta la nevoie transcrierea textului audiovizual. După acest prim contact cu textul
audiovizual, se poate trece mai departe, spre dezvoltarea altor competenţe lingvistice,
ceea ce se poate realiza prin intermediul unor exerciţii de citire pornind de la
transcrierea dialogurilor originale din film, de continuare a unei subtitrări date, de
corectare a greşelilor într-o subtitrare dată, de creare a unui dialog pornind de la filmul
propus şi înregistrarea acestuia în locul sonorului original.
Fiecare activitate include în exerciţiile propuse aspecte fonetice, ortografice,
morfologice, lexicale, sintactice, împreună cu aspecte culturale. Ele incită cursantul la
înţelegere şi comunicare şi îl expun direct limbii vorbite în diferite contexte cotidiene,
creându-se astfel tipare lingvistice şi comportamentale adaptate limbii, culturii şi
societăţii respective. Activităţile sunt scurte, uşor de rezolvat şi permit cursantului să
studieze în ritmul propriu. Astfel, fiecare cursant poate să salveze pe calculatorul local o
activitate începută şi să o continue de unde a lăsat-o mai târziu. Acest procedeu permite,
de asemenea, profesorului să folosească activităţile Clipflair ca material complementar
al unei lecţii şi să le propună ca temă pentru acasă, în completarea aspectelor, poate, mai
teoretice pe care le-a prezentat la curs.
Dintre aspectele care fac ca platformele virtuale de tipul Clipflair să fie
considerate, cel puţin momentan, ca fiind dintre cele mai eficiente instrumente
electronice dedicate predării limbilor străine, am menţiona faptul că sunt flexibile şi
uşor de utilizat, permit accesul liber tuturor utilizatorilor, nu necesită spaţiu de stocare
special pentru materialele didactice, deoarece nu este nevoie ca acestea să fie descărcate
de pe Internet. Un avantaj, atât pentru profesor cât şi pentru student, îl constituie faptul
că platformele virtuale sunt spaţii care permit crearea de conţinuturi didactice noi sau
reutilizarea celor deja existente. Astfel, se pot crea activităţi didactice noi, adaptate
vârstei, nivelului de competenţă lingvistică, specializare, domenii de interes etc. De
asemenea, posibilitatea de a utiliza reţeaua socială a platformei pentru a lucra în grup, a
schimba idei, a obţine informaţii, a încărca şi descărca fişiere multimedia, a corecta
temele de casă realizate, precum şi faptul că un profesor îşi poate gestiona grupurile de
studenţi folosind comunitatea virtuală a platformei, face din Clipflair un instrument
avansat de predare a RLS.

12
4. RLS, perspective de viitor
Bineînţeles că instrumentele informatice evoluează, metodele de lucru se
schimbă şi se modernizează, se dezvoltă şi se deschid perspective teoretice noi în
abordarea studiilor de pedagogie şi didactică a limbilor străine. Și în cazul RLS, odată
cu dezvoltarea cadrului teoretic, cu apariţia de metode noi de predare și cu dezvoltarea
tehnologică, vor apărea instrumente didactice noi. Momentan, din câte putem aprecia,
cel puţin pentru perioada imediat următoare, predarea limbilor străine va fi influenţată
de evoluţia platformelor virtuale şi de cadrul teoretic de dezvoltare a principiilor
didactice în contextul specific Web 2.0, al învăţării mixte (blended learning) şi a
predării limbilor străine asistate de calculator. De asemenea, este previzibil ca, în
viitorul apropiat, să vedem apariţia în RLS a MOOC şi a proiectelor bazate pe
croudsourcing, concepte emergente în ultimii ani în occident şi cu posibile aplicaţii în
domeniul predării limbilor străine.

5. Concluzii
Prin prezentul articol sperăm să fi ilustrat faptul că materialele dedicate LRS
evoluează în mod constant şi că, în special în ultimele două decenii, s-au înregistrat
evoluții spectaculoase în ceea ce privește calitatea, complexitatea şi actualizarea
materialelor didactice destinate RLS. De asemenea, putem afirma că tendințele
didacticii occidentale se reflectă şi în modul de predare al RLS iar numeroasele proiecte
naționale şi internaționale din ultimul deceniu ilustrează interesul pentru a face
cunoscută limba română prin intermediul unui proces de predare modernă şi actuală a
RLS.
În ceea ce privește bogăția şi complexitatea materialelor didactice, suntem de
acord că predarea RLS se mai poate îmbunătăți şi dezvolta pe linia creării de materiale
multimodale de acces liber la distanță, însă putem considera că primii pași în acest sens
sunt deja făcuți prin utilizarea deja la scară națională a platformelor virtuale de
gestionare a cursurilor, precum şi de platformele virtuale multimedia.
În acest context de dezvoltare a materialelor didactice dedicate predării RLS,
platforma Clipflair reprezintă un exemplu de aliniere la tendințele didactice general
europene.

13
6. Bibliografie
1. Bax S. (2011) "Normalisation revisited: the effective use of technology in language education",
International Journal of Computer-Assisted Language Learning and Teaching (IJCALLT) 1, 2,
Special Issue on Web 2.0 and the Normalisation of CALL: 1-15: http://www.igi-
global.com/ijcallt (Ultima consultare 09.11.2015).
2. Brown E. et al (1988) Learning languages with technology, Coventry, MESU.
3. Cadrul european comun de referință. CECR 2001 https://europass.cedefop.europa.eu/ro/
resources/european-language-levels-cefr (Ultima consultare 09.11.2015)
4. Campanella, M., Maglaris, V., Potts, M., “Virtual Infrastructures in Future Internet” in Towards
the Future Internet: Emerging Trends from European Research, Georgios Tselentis,Alex
Galis,Srdjan Krco,Volkmar Lotz (eds.) Amsterdam: IOS Press, 2010, pp 63-75.
5. Davies G., Walker R., Rendall H. & Hewer S. (2012) Introduction to Computer Assisted
Language Learning (CALL). Module 1.4 in Davies G. (ed.) Information and Communications
Technology for Language Teachers (ICT4LT), Slough, Thames Valley University [Online].
Available at: http://www.ict4lt.org/en/en_mod1-4.htm (Ultima consultare 09.11.2015).
6. Delcloque, Philippe (2000) History of CALL URL http://www.ict4lt.org/en/
History_of_CALL.pdf (Ultima consultare 09.11.2015).
7. Dorobăţ, Ana; Fotea, Mircea, (1999) Limba română de bază: manual pentru studenţii străini,
Iaşi, Institutul European.
8. Hardisty D. & Windeatt S. (1989) CALL, Oxford: Oxford University Press.
9. Kohn, Daniela, (2009) Puls. Manual de limba română pentru străini. Curs + Caiet de exerciţii,
Iaşi, Polirom.
10. Kusnetzky, Dan., Virtualization, A Manager’s Guide, Sebastopol: O’Reily Media Inc., 2011.
11. Levy M. (1997) CALL: context and conceptualisation, Oxford: Oxford University Press.
12. Liana Pop, Conception de la grammaire et de la communication dans l'enseignement roumain de
la fin du XIXe et du début du XXe siècles, Publié dans Bulletin CILA « Bulletin VALS-ASLA »
depuis 1994, 56, 49-58, 1992.
13. Moldovan, Victoria et al (2012), Bibliografia românei ca limbă străină (RLS), Efes, Cluj-
Napoca.
14. Moldoveanu Pologea, Mona (2008) Limba română pentru străini, Bucureşti, Institutul Cultural
Român, .
15. Platon, Elena (coord.), Româna ca limbă străină. Caiete didactice. A1+, Cluj-Napoca, Casa
Cărţii de Ştiinţă, 2012.
16. Platon, Elena, Sonea, Ioana, Vîlcu, Dina (2010) Exerciţii audio. Româna ca limbă străină, Cluj-
Napoca, Efes.
17. Ruth H. Sanders 1995 ”Introduction” in Thirty years of Computer Assisted Language
Instruction, CALICO Journal Special Issue 12, 4, pp. 7-14.
http://journals.sfu.ca/CALICO/index.php/calico/article/viewFile/485/362 (Ultima consultare
09.11.2015).
18. Varga, Cristina (2014), „Proiectul Clipflair. Prima platformă virtuală pentru predarea Limbii
române ca limbă străină” in New Trends in Language Didactics. Conferința internațională
Clipflair 2014, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, p. 291-204.
19. Zabalbeascoa, Patrick et al (2012) Conceptual Framework URL http://clipflair.net/wp-
content/uploads/2014/06/D2.1ConceptualFramework.pdf (ultima consultare 09.11.2015)

7. Webografie
1. Proiectul AutoDidact – http://granturi.ubbcluj.ro/autodidact/ (Ultima consultare 09.11.2015)
2. Proiectul Clipflair – clipflair.net (Ultima consultare 09.11.2015)
3. Proiectul Europe Ensemble – http://www.europensemble.eu/ (Ultima consultare 09.11.2015)
4. Liga pentru Utilitate Publică – Limba română, http://www.dprp.gov.ro/elearning (Ultima
consultare 09.11.2015)
5. Proiectul RLNM – http://rlnm.didacticalimbiiromane.ro/home/ (Ultima consultare 09.11.2015)

Cristina VARGA – senior lecturer in the Applied Modern Languages Department, Babeş-Bolyai
University, Cluj-Napoca, where she teaches IT for translators, Terminology and Audiovisual Translation
(Subtitling). Collaborator of the Pompeu Fabra University, Barcelona, where she teaches Audiovisual
Translation (Subtitling).

14
 Cristina Varga holds a PhD from Universitat Pompeu Fabra Barcelona and Universitatea “Babeş-Bolyai”
in Cluj-Napoca on knowledge transmission and discourse analysis.
She has an extended teaching experience abroad (France, Belgium, and Spain). Her areas of work and
research include discourse analysis, corpus-based linguistics, creation and management of multilingual
corpora, machine translation, terminology, audiovisual translation and localization.
Cristina Varga works also as a freelance translator. Her areas of expertise include technical translation
and audiovisual translation. She collaborates with different translation companies in Romania, Spain, and
Germany.
She is a frequent speaker on terminology, CAT tools, and audiovisual translation issues at international
conferences. She was a member of the organization board and moderator of different international
conferences on these topics in Romania and in Spain.
She is member of different national/international projects in terminology, applied linguistics, discourse
analysis, audiovisual translation, and Romanian as foreign language and coordinator of the Romanian
research team of Clipflair project.

15

View publication stats