Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLASA: a V-a
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
Cite_te cu atenie urm toarele texte _i r spunde tuturor cerinelor formulate în sarcinile de lucru:
Se dau fragmentele:
TEXTULA
,Armsarul de sub hot se opri scurt, ciuli urechile i, fremttor, întinse, rspunzând, cu un lung nechezat,
gâtul spre locul de unde venise chemarea. ^i, aintit, a_tepta. Toti întoarser capetele într-acolo. Houl, bänuind
o capcan, apuc frâul cu dintii, i_i rscrcr picioarele i bâjbâi cu mâinile spre brâul cu pistoale. Dar, inainte
sä le ajung, odat cu rusul, care zvåcni nebun din porumb, rsun rcnetul,Sto". Calul încremeni stan de piatr,
cu ochii la cazac. Pintenii hoului se-nfipser în zadar. Nu l-ar fi putut clinti de acum nicio putere din lume.
Rusul rsufl o clip adânc, ca _i cum i s-ar fi luat o piatr de moar, i rcni o nou porunc. Armsarul
se cltin . ^i, mai înainte ca hotul sã aib timp s sar, Murad se prvli pe o coast, apucând sub el piciorul
stâng al cåläreului.
La alt porunc a stäpånului, armsarul se ridic. Houl rämase zcând pe pämânt.
Când cazacul, smintit de bucurie, strig ,Murad", sculat în dou picioare, ca pentru o îmbrti_are, armsarul
alerg la el."
- Vrem s vorbim cu unul dintre elfi, r spunse Joe, g sindu- i cu greu cuvintele.
ingrijcam.
-Nu _tiam c scarlatina se ia la iepuri, se minunâ Beth.
- Ce-i drept, mai des se ia hermelinu, zise domnul Burbã-Lung. lernelinu prinde muai uy dechl
Zâmbi larg, de parc ar fi scornit cea nai bun glumä, însä, cum cei trci copii iu ytinu cá hemelincle nunt
ni_te animälue slbatice care prind iepuri, nu se amuzará defel
- Vrem s te întrebám care este drumul spre Copueul Depärtärilor, apuNe Beth. Se pure cá 1-um uitat."
TEXTUL C
,Sunteji dornici de o porie zdravaná de comedie? Aunei, adunafi-vå cu tofii, de lu mie a mare, i
sfar_itul filmului, dar este _i un joc de cuvinte referitor la specia personajului principul al ilmului (rat sobolan)
Animaia il are în prim-plan pe Remy, un tAnär _oarece al cärui (el este s devind maestru bucñur. De_i
conditiile nu-i sunt prielnice, Remy nu renun la cel mai marc vin al sáu. Astfel, acesta trebuic sA fucâ fafá atât
piedicilor pe carc familia i le punc, cât _i faptului câ gastronomia estc o profesic cure uráste gi exclule yoarecii,
prin excelent,
Astfel, Remy este dispus sã fac faj tuturor obstacolelor, iar faptul cã locuieste în canalizureu unui
restaurant foarte binc cotat il aduccextrem de aproape de visul såu; povestea cste presratà cu tot felul de eupcane.
aventuri _i picanterii, astfel cá simpaticul Remy se va vedea prins intre conditiu sa _i visul ncimplini
Totodatá, experientele tráite îl vor ajuta pe indrágitul yoarece s descopere loctii imporlante de viata. Acesta
va cunoa_te adeváratul sens al aventurii, al prictenici i al lamiliei. De asemeneu, Remy va intelege ed trebuio sA
aibá curajul de a fi ceca ce cste: un soarcce care vrea sã devin un faimos bucätar."
(Animatia Ratatouille, http://Aidsout.ro)
SUBIECTULI 20 de puncte
Serie pe foaia de examen num rul cerinei i litera corespunz toare r spunsului corect.
1. Exist un numr egal de litere _i de suncte pcntru fiecare cuvânt din seria:
2. In enuntul: Armsarul de sub hof se opri scurt, ciuli urechile i, frenmättor, întinse, rspunzând, cu un
hung nechezat, gûnul spre locul de unde venise chemarea, exist:
a) dou predicate verbale.
b) trei predicate verbale.
c) patru predicate verbale.
d) cinci predicate verbale. 2 puncte
3. Sinonimele contextuale ale cuvintelor subliniate: porunc, s vorbim, simpaticul, sunt, în ordine:
a) îndemn, s comunicm, antipaticul.
b) comand, s zicem,frumu_elul.
c) ordin, s discutm, dräguul.
d) rugminte, sä transmitem, veselul. 2 puncte
precizându-le. 2 puncte
5. Transform în propoziii simple urmätoarele propoziii dezvoltate:
a. Pintenii hoului se-nfipser în zadar.
b. Nu mai auziser niciodat un animal vorbind. 2 puncte
6. Transcrie, din textul C, dou substantive comune _i dou substantive proprii. 2 puncte
7. Alctuie_te o propoziie dezvoltat, in care s-l indemni pe _oarecele Remy s-_i urmeze visul, folosind
auxiliar 2 puncte
10. Rescric corect enunul: Copilor le v-a place cartea cea nouá. 2 puncte
SUBIECTUL alI-lea 40 de nuncte
Scrie un text narativ, de 150-300 de cuvinte, în care s relatezi o întâmplare din Pädureafermecat , la
care au participat _oarecele Remy, din textul C, i un personaj imaginat de tine. Propune un titlu potrivit.
construirea unor idei creative, adecvate cerintei, respectând relaia dintre tem _i coninut; 6 puncte
-precizarea a dou elemente ale contextului spaio-lemporal; 2 puncte
Not !
Punctajul pentru redactare se acord doar în cazul în eare compunerea are minimum 150 de
cuvinte i dezvolt subiectul propus.
GUV
MINISTERUL EDUCAIET
ISIDB
ECTOEATLI SCOLAR JLDETEAN DANBTA OM N I
Se dau fragmentele:
A.
A fost odat ca niciodat un pe_te vistor, dar oarecare, cenu_iu, chiar cam uráel, din cauza
ochilor bulbucai. Printre atâia peti emo, scene, punk, hippie, cool, el nu avea nicio calitate. Era...
pestele far caliti. In plus, spre deosebire de alfii, care umblau în clanuri mari, în bancuri _i gti |
pe_testi, el era un biet orfan. Se pierduse de familia lui când nici nufkcuse bine ochi, nu-i mai amintea
nimic.f...]1
Orice copil de pe_te, ca orice copil de nepe_te, are ni_te modele in via. El nu i le gsise
totu_i printre ai lui, ci în cu totul alt parte, la psrile cerului. Prima dat când a vzut, prin apa
transparent , p s rle cerului, a crezut c sunt îngeri. Apoi s-a tot gândit c îngerii sunt oameni cu
10 aripi, iar psrile nu erau oameni./...]
Atát de mult _i-a dorit pe_tele cenu_iu s fie pas re, încât i-a înltat dorinele spre Mama
Natur. Când nu mai spera nimic, a simit cum înottoarele pectorale cresc i, cu ele, o dorin uria_ |
de a se urca spre pr pastia cerului, în sus.
Intr-o bun zi, îi lu inima-n dini, tot avantul _i...tâni, tàie straturile de ap pân la |
15 suprafat , înaint destul de mult pe c rarea lichid, _erpuindu-_i coada cea puternic . Apoi
urm...desprinderea. Se trezi acolo în aer, deasupra apei, întinse bine înottoarele care se artar a
fi aripi, aripi adevrate, albastru-transparente, ca de sticl, i plutifrumos în aerul sclipitor, în lumea
psrilor, a fluturilor si-a libelulelor cu care el, solzosul, iat c se înrudea, într-un fel. Plutea
finandu- i respira ia. i nu mai era doar pete i nici pas re. Ce era el? Pas re printre pe_ti i pe_te |
20 printre päsri.
Fericirea hui nu dur mult. Intors in apele sale, ceilali se uitar cu dispre la el, ba mai mult,
cu un fel de groaz. Il vorbeau pe la coluri, ia mai b tráni care tiau atátea despre ume, dar i cei
mai tineri, care-l considerau blestemat. A încercat s nu se uite în gura lumii.(.]
Pán la urm, pe_tele prsi locul strâmt i ajunse departe, departe...
25 (Simona Popescu, Pe_tele-pasre, în volumul Ce poi face cu dou cuvinte?)
B.
Era diminea i un soare proaspt strlucea de aur peste clipocitul mrii domoale. La o mil
de trm, o barc de pescari legaseprietenie cu apa, iar chemarea pentru micul dejun scâanteiase în
aer pân când apárur o mie de pescru_i care încercau, zváncind i zbtându-se, s obin câteva
30 firimituri de hran . Incepea o nou zi de munc.
INISTERUL EDUCATE
ISFDB
OM
Dar, departe i singur, strin de orice barc i trm, Pescruyul Jonathan Livingston exersa.
La trei sute de picioare înlime, el í_i cobori picioarele palmate, îi idic ciocul str duindu-se
sá-i menin, cu greutate, aripile intr-un arc dureros. I_i îngusta ochii într-o concentrare cumplit,
35 isi tinea rsuflarea, incorda aripile...inc..inc puin. Penele se zburlir, atinse limita de vitez i
czu....]
Cei mai muli pescàru_i nu cautà s îmefe decât elementele de baz ale zborului - cum s
ajiunga de pe mal pan la hran i înapoi. Pentru cei mai muli pescrusi nu zborul conteaz, ci hrana.
Dar pentru acest pescru_ zborul era tonul, nu hrana. Mai mult decât orice pe hume, Pescru_ului
40 Jonathan Livingston îi plcea s zboare.[..]
PescaruyJonathan Livingston, spuse btránul, in Centru pentru Ocar, in vãzul tuturor
pescru_ilor.
Parc-l pocnise cineva cu o scândur. I se muiasr genunchii, i se pleostir aripile, urechile
ii fiuiau. Pentru ocará? Nu se poate! i recordul? Nu au dreptate!
45 pentru cumplita sa nesbuin, intona vocea solemn, pentru încálcarea tradiilor neamului
pescarusilor...noi am fost adusi pe hume ca s mâncm i s supravietuim cåt mai mult.
Nesabuintà? Frailor! strig el. Oare un pescárus care descoper humea i urmeaz un tel mai
inalt este nesabuit? Mi de ani ne-am zbätut s obtinem pe_te; acum, raiunea vieii noastre este alta
-så ne
50
desvâryim, sàfim liberi! Mai dai-mi o ans, lsai-m s v art ce am descoperit.
Stolul era parc de piatr.
Frfia noastr a încetat! au intonat pescrnu_ii intr-un singur glas i, astupându-yi solemn
urechile, i-au întors spatele.
Pescaru_ul Jonathan si-a petrecut restul zilelor singur, zburánd dincolo de Stâncile
Indeprtate. Singura lui suferin mu era singurtatea, ci faptul c ceilali pescrusi nu voiau s
55 creadà in str lucirea zborului care-i atepta; mu voiau s deschid ochii i s vad.
In fiecare zi se desävârea mai mult. Invjase c picajul aerodinanic de mare iuteal ilfäcea s
ajung la petele rar i gustos care se gsea, în bancuri, la zece picioare adâncime. Graie acehuia_i
control interior, zbura prin pâcla deasá a mrii i se ridica deasupra ei spre zárile orbitoare...in timp
ce tofi ceilali pesc ru_i rámáneau pe Pamánt, umilii de cea i ploaie.
60 Ceea ce visase cândva pentru Stol castiga acum doar pentru el; i_i desávár_ea zborul i nu
regreta preful pe care îl pltise. Pescru_ul Jonathan descoperea c pescrusiü triesc atát de pufin
din cauza plictiseli, fricii i mâniei, c, odat alungate acestea din minte, viaa lui urma s fie lung
sifrumoas.
(Richard Bach, Pescru_ul Jonathan Livingston)
65
C.
Durata de via: Între 10 sil5 ani
Unde traieyte (mediu de viat): Zonele de coast, mare, fluvi, lacuri, mla_tini
Nume stiinific: Larus camus
70 Ce manânc (mâncarea principal): Pe_ti, insecte, reptile, fructe. psri mici
Prädätori (cei care vâneazmnânc acest animal): Vulpi, rechini, nevstuici, vulturi
Pe ce continente se gse_te: Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Australia,
Europu, Antarctica
75 Stiai c?
In întreaga lume exist aproximativ 50 de specii de pescrui.
Pescàrusi pot bea ap atât dulce, cât i srat.
Pescarusii exist pe planet de cel pu in 30 - 33 de mlioune de ani.
80 Pescaruyii tr iesc in colonii care constau din cáleva perechi pán la cáteva nii de pásári.
In multe culturi, pesc ru_ii sunt simbol al liberti i al unui stil de viaá lipsit de griji.
Pescaru_i sunt psri inteligente, curioase, care pot jucajocuri.
Pesc ru_ii au o via lungá în slbticie, intre 10 i 15 ani.
85
Adaptare dup https://goki.ro/animale pescarusul3000.himl
90
95
SUBIECTULI_ 20 de puncte
Scrie pe foaia de examen num rul cerin ei i litera corespunz toare r spunsului corect.
1. Exist un numr egal de litere i de sunete pentru fiecare cuvânt din seria:
a) cenusiu, ochilor, niciodat.
b) nici, ci, ingeri.
c) cerului, fericirea, încetat.
d) picioarele, genunchi, ce. 2 puncte
3. Sinonimele contextuale ale cuvintelor: ourecare, biet, clanuri, din rândurile 1-4, sunt, în ordine:
a) memorabil, srac, grupri.
b) banal, ilustru, stoluri.
c) inedit, särman, cete.
d) obi_nuit, sman, gupuri 2 puncte