Îmi plac dinozaurii, numai că ei au murit cu toții.

O vreme, prietena mea, Marisol, și cu mine voiam

amandoi să ne facem paleontologi și să căutăm fosile de dinozauri.ea obișnuia să ascundă în groapa
cu nisip oasele de pui rămase de la masă, ca să se antreneze pentru săpături.

Marisol și cu mine am înființat în această vară un serviciu de plimbat câini. Se numește plimbări la
comandă”, Uneori, în timp ce plimbăm câinii, nr spunem unul altuia fapte din natură. Ieri Marisol mi-
a spus că un liliac poate mânca o mie două sute de țânțari într-o oră.

Faptele sunt mult mai bune decât poveștile. Nu poți vedea o poveste. N-o poți ține în mână ca să o
măsori.

Nici lamantinii nu pot fi ținuți în mână. Și totuși. Poveștile nu sunt decât minciuni, în fond. Iar mie nu-
mi pace să fiu mințit.

Nu m-au prea interesat niciodată închipuirile.

1. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte:

Au murit- voiam- închipuirile

Vreme- uneori

2. Explică:

 rolul virgulei din secvența „O vreme, prietena mea,Marisol, și cu mine voiam”.

__________________________________________________________________________________
____
__________________________________________________________________________________
 rolul ghilimelelor din al doilea alineat. ________________________________________

3. Alcătuiește trei enunțuri în care cuvintele „pui”, „o” și „fiu”, scrise în text cu litere înclinate, să fie
alte părți de vorbire decât sunt în text. Menționează ce părți de vorbire au devenit în enunțurile
alcătuite de tine.

4. Alcătuiește enunțuri diferite în care verbul „ a plimba” să fie:

 Subiect

 Predicat

 Parte secundară de propoziție

5. menționează trei forme diferite ale verbului a plimba la trecut.

6. Încercuiește varianta corectă.

7. Precizează funcția sintactică a următoarelor cuvinte:

Voiam

De dinozauri
Câinii

Mie-

8. Realizează o propozișie urmărind schema: S multiplu+pn+c+a

7. Explică, în minimum 20 de cuvinte, ultimul alineat din text.

Descrie importanța poveștilor pentru copii. Scrie o compunere de minimum 100 de cuvinte în care să
ai în vedere următoarele:

 menționarea titlului;
 includerea enunțului: „”Nu poți vedea o poveste.
 introducerea în compunere a unui subiect multiplu, alcătuit dintr-un pronume personal și
două substantive;
 respectarea regulilor de exprimare corectă și literară;
 respectarea limitei inferioare a numărului de rânduri
Ursul şi vulpea 

"Ce bine au să meargă trebile în pădure

Pe împăratul tigru când îl vom răsturna
Şi noi vom guverna,
Zicea unei vulpi ursul, c-oricine o să jure
Că nu s-a pomenit
Un timp mai fericit."
- "Şi-n ce o să stea oare
Binele acest mare?"
Îl întrebă.
- "În toate,
Mai ales în dreptate:
Abuzul, tâlhăria avem să le stârpim,
Şi legea criminală s-o îmbunătăţim;
Căci pe vinovaţi tigrul întâi îi judeca
Ş-apoi îl sugruma."
- "Dar voi ce-o să le faceţi?"
- "Noi o să-i sugrumăm
Ş-apoi să-i judecăm."

Cutare sau cutare,

Care se cred în stare
Lumea a guverna,
Dacă din întâmplare
Ar face încercare,
Tot astfel ar urma.

(Ursul și vulpea-Grigore Alexandrescu)

1. Transcrie din text două substantive, două verbe și un adjectiv..

2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în text:.

3.Alcătuiește două enunțuri în care să ilustrezi omonimia cuvântului noi.

4. Precizează valoarea morfologică și sintactică a cuvintelor îngroșate în text.

5. Precizează valoarea morfologică a lui o din s-o îmbunătățim și realizează o propoziție cu altă
valoare.

6. Alcătuiește câte un enunț cu următoarele cuvinte: mie și mi-e.

7. Taie varianta corectă:

Ce-a/cea maifrumoasă casă se află ăîntr-unul/ întrunul dintre aceste sate.

Ce-ai/ceai desenat acolo?

V-ar/ Var plăcea un ceai-ce-ai de mușețel?

Nu mai/numai văzut când am venit.

L-am văzut iar/i-ar cu un n-ai/nai în mână.

8. Precizează numărul de litere și sunete din următoarele cuvinte: zicea, fericit, ghirlandă.

9.Construiește familia de cuvinte . pădure

10. Ce valoare morologică are au din au plecat?

11. Numește personajele care apar în text.

13. Rezumă în 40-50 de cuvinte textul.

Se dă textul:

Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,

Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.

Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşte

Ca un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte.
Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici?
E vro tabără de care sau un rond de tricolici?

1. Precizează numărul de silabe din primul vers.

2. Identifică în textul dat o comparație.

3. Precizează valoarea morfologică a lui o și alcătuiește o propoziție cu altă valoare.

4. Identifică DOUĂ ADJECTIVE, UN SUBSTANTIV ȘI UN VERB.

5. Formează familia de cuvine de la cuvântul grădină. (3 termeni)

6. Taie forma incorectă.

I-ar/ Iar fi spus ceva important, dar iar/i-ar a întârziat.

V-ar Varr lăuda dacă ați da cu v-ar/var pe casă.

7. Precizează subiectele următoarelor verbe:

Strălucește-

Dispare-

8. Construiește enunțuri în care substantivul ,,foc”să aibă următoarele funcții sintactice:

Subiect-

Parte secundară de propozitie-

Nume predicativ-

9. Precizează numărul de litere și sunte ale următoarelor cuvinte:

Strălucește-

Dulce-

Ceată-

10. Explică în 40-50 de cuvinte următoarele două versuri:

Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.

11. Realizează o compunere de aproximativ 200 de cuvinte în care să descrii un moment al zilei,
primăvara respectând următoarele cerințe:

 menționarea titlului;
 includerea enunțului: „.Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşte”

 introducerea în compunere a două predicate nominale;

 respectarea regulilor de exprimare corectă și literară;
 respectarea limitei inferioare a numărului de rânduri
Pentru Natalie, toate autobuzele arătau la fel. Se urcă la bord. După o clipă de ezitare, nedorind să-l
supere pe tatăl lui după minunatul spectacol la care îi dusese, Cristopher o urmă. Lydia își ascunse o
grimasă de nemulțumire și urcă la rândul ei.

Drumul cu autobuzul nu a fost tocmai o mare bucurie, Natalie era încă morocănoasă după
somn.Ceilalți doi copii deveniseră îngrijorați. Lydia încerca să-și amintească unde era exact
Wolverhampton ca să-ți dea seama cam de cât timp ajunsese acasă mama și îi aștepta. Christopher
își imaginase deja scena care avea să urmeze când Daniel îi va duce în cele din urmă acasă. Va
semăna, probabil, decise el cu mâhnire în suflet, cu al treilea act al piesei abia văzute.

Toată povestea îi rămăsese vie în minte și, după ce Daniel descuie ușa apartamentului și o lăsă pe
Natalie să dea fuga la televizor ca să prindă ultimele minute din desenele ei animate preferate ,
Christopher se întoarse în hol.

( Doamna Doubtfire-Anne Fine)

1. Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător pentru sensurile din text ale cuvintelor subliniate:

Minunatul nemulțumire văzute

Exact mâhnire

2. Alcătuiește trei enunțuri în care cuvintele „minte”, „mei” și „era”, scrise în text cu litere înclinate,
să fie alte părți de vorbire decât sunt în text. Menționează ce părți de vorbire au devenit în enunțurile
alcătuite de tine

Alcătuiește enunțuri diferite în care verbul „ a încerca” să fie:

 Subiect

 Predicat

 Parte secundară de propoziție

5. (3p) Transcrie subiectele următoarelor predicate scrise în text cu litere îngroșate:

 arătau-

 rămăsese-

 Au urmat

6. (4p) Încercuiește varianta corectă:

a. Îmi veni/venii rău de la înghețată, să ști/știi că rămân acasă.

b. Eu veni/venii pe jos, tu cu ce veni-și/veniși?

c. Dați/da-ți și voi de știre că Măria-Sa/Măria Sa/Măria sa, ne mai găsind/nemaigăsind/nemai gasind

liniște, a căzut în boală grea.

d. Se văd în zare niște codri/codrii de brazi, păduri de foioase și creste de munți

7. (2p) Cum îți imaginezi scena ce urma să aibă loc când ajungeau acasă? Răspunde în 15-30 de
cuvinte.
__________________________________________________________________________________
____
__________________________________________________________________________________
____
__________________________________________________________________________________
____
__________________________________________________________________________________

Partea a II-a

Descrie aventura ta reală/ imaginară în timpul unei călători cu autobuzul. Scrie o compunere de
minimum 150 de cuvinte în care să ai în vedere următoarele:

menționarea titlului;

includerea enunțului: „Drumul cu autobuzul nu a fost tocmai o mare bucurie”.

introducerea în compunere a unui subiect multiplu, alcătuit dintr-un pronume personal și două
substantive;

respectarea regulilor de exprimare corectă și literară;

respectarea limitei inferioare a numărului de cuvinte.

Uite, ploaia coase
Cerul de pamânt
Cu fir de matase
Rasucit de vânt.

Uite, iarba tese

Pamântul de nori.
M-am gândit adese-
Ori, adeseori:

De la voi se vede
Iarba ca o ploaie
Care curge verde
Peste cer si-l moaie, 

Iar ploaia o fi
Pe-a norilor cale
O iarba mai gri
Sub talpile tale.

Hai sa facem schimb, 

Sa vezi si tu cum e -
Tu îmi dai un nimb, 
Eu îti dau un nume;

Iar daca ne-ntreaba

Care-or fi din doua -
Ploaia-n nori e iarba, 
Iarba-n ceruri ploua;

De ne ispiteste
Care-i adevarul -
Ploaia-n nouri creste, 
Iarba spala cerul. 

(Ana Blandiana –Joc)

1. Notează câteun cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare dintre cuvintele: răsucit, m-am gândit,
cer

2. Analizează sintactic și morfologic cuvintele subliniate din text și din următoarea propoziție

Era o frumoasă zi de primăvară, iar el vedea oameni ce îl salutau.

3. Ilustrează mesajul poeziei în 30-50 de cuvinte.

4. Care este jocul pe care îl propune scriitoare. Dă un alt titlu poeziei.

5. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului nor. (5 termeni)

6. Realizează o compunere de aproximativ 20-25 de rânduri cu titlul ,, Călătoria unei frunze”.

În compunerea ta, vei avea în vedereurmătoarelr:

- să încadrezi în timp și spațiu întâmplarea;

- să folosești descrierea, narațiunea și dialogul.
- să respecți regulile de exprimare corectă și literară;
Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă jos. El
a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două mese, pe
canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o
trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și,
legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi
spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa de aspru; ea
n-aude nimica.
— Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt
musafiri!
Iar eu, profitând de un moment când trâmbița și toba tac, adaog:
— Și pe urmă, d-ta ești roșior, în cavalerie.
— Maior! strigă mândrul militar.
— Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; și maiorul nu cântă cu trâmbița; cu trâmbița cântă
numai gradele inferioare; maiorul comandă și merge-n fruntea soldaților cu sabia scoasă.
Explicația mea prinde bine. Maiorul descalică, scoate de după gît toba, pe care o trântește cât
colo; asemenea și trâmbița. Apoi începe să comande:
— Înainte! marș!
Și cu sabia scoasă, începe să atace strașnic tot ce-ntâlnește-n cale. În momentul acesta,
jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele. Cum o vede, maiorul se oprește
o clipă, ca și cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece
ca o clipă, și maiorul, dând un răcnet suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul dă
un țipăt de desperare.
— Ține-l, coniță, că mă dă jos cu tava!
Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic
înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă
din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică
lovitură de spadă.
— Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era să-mi scoți ochiul... Ți-ar fi plăcut să mă omori? Sărută-mă,
să-mi treacă și să te iert!
1. Realizează portretul moral al personajelor care apar în fragmentul dat.

2. Scrie sinonime pentru următoarele cuvinte:

Imprudența-

Spadă-

Strașnic-

3. Selectează din text o propoziție simplă și una dezvoltată.

4. Analizează sintactic și morfologic cuvintele subliniate.

5. Precizează numărul de litere și sunete: merge

Explicația

gerul

Ceapă-
6. Rezumă textul dat în 4-5 rânduri.

7. Alcătuiți propozițiicare să respecte următoarele scheme:

a. A(adj)+A(adj)+ S(s.c.)+P (viitor)+ C(S)

b. S(subst)+PN.

8. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să-ți descrii bunicul/ bunica. Vei avea în
vedere:

- să prezinți patru caracteristici ale persoanei descrise;

- să utilizezi două imagini artistice diferite ;

-să ai un conținut adecvat cerinței;

-să te încadrezi în limita de spațiu impusă.

 În clipa aceea, în cameră intră cu pas uşor încă o prichinduţă şi, profitând de
zăpăceala generală, se strecură drept spre scara care ducea sus. Observând-o,
Habarnam se năpusti şi era gata s-o smucească de mână, când ea se opri şi
privindu-i de sus, îi trecu energic degetul pe la nas:
— Ei, ei, mai încet! Nu-i nevoie să stau la coadă, eu sunt poetă!
Întâmpinând o împotrivire atât de neaşteptată, Habarnam rămase cu gura
căscată de uimire, iar poeta, folosindu-se de ezitarea lui, îi întoarse spatele şi porni
să urce fără grabă scara.
— Cine a zis că e? Cine e? întrebă Habarnam arătând dezorientat cu degetul
spre scară.
— O poetă. Scrie poezii, îi explicară prichinduţele.
— Aa... făcu tărăgănând Habarnam. Nu e mare lucru. Avem şi noi un poet, mi-a
fost prieten. L-am învăţat odată să scrie poezii, acuma însă poate singur.
— Ah! ce interesant! Aşadar şi dumneata ai fost poet?
— Am fost.
— Ah, ce extraordinar eşti! Ai fost şi pictor, şi poet...
— Şi muzician, adăugă Habarnam plin de importanţă.
— Recită-ne una din poeziile dumitale.
— Mai târziu, mai târziu, răspunse Habarnam, prefăcându-se foarte grăbit.
— Şi cum îl cheamă pe poetul vostru?
— Floricică.
— Vai, ce interesant! începură să bată din palme prichinduţele. Pe poetul vostru
îl cheamă Floricică, iar pe poeta noastră o cheamă Floare-de-colţ. Nu-i aşa că-i
frumos?
— Oarecum, conveni Habarnam.
— Vă place numele ăsta?
— într-o oarecare măsură.
— Şi ce mai poezii scrie! spuneau prichinduţele. Ce poezii
minunate! Duceţi-vă sus că o să recite, fără îndoială, din poeziile ei.
Suntem curioase dacă o să vă placă.
— Mă rog, am să mă duc, cedă Habarnam.
Când ajunse el sus, Acuarelă tocmai termina portretul lui Ochi-
albaştri, iar Floare-de-colţ şedea pe divan lângă Guslă şi discuta cu
el despre muzică. Habarnam îşi puse o mână la spate şi începu să se
plimbe prin cameră, aruncând priviri piezişe către poetă.
— Ce te tot mişti dintr-o parte în alta ca o pendulă? îi zise
Floare-de-colţ. Stai jos, te rog, că încep să-mi joace ochii în cap.
— Ia nu mai face dumneata pe stăpâna, răspunse Habarnam cu
grosolănie. Că acuşi îi poruncesc lui Acuarelă să nu-ţi picteze
portretul!
— Chiar aşa? Adică poate el să-ţi poruncească într-adevăr? se
răsuci Floare-de-colţ către Acuarelă.
— Poate. Poate orice, răspunse Acuarelă, care mânuia de zor
pensula şi nici nu auzise vorbele lui Habarnam.
Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi
1. Formulează o părere despre unul din personajele dintextuldat.

2. Scoate cinci idei principale din textul dat.

3. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte din text: se strecură, energic,
divan

4. Explică, în 20-30 de cuvinte, sensul enunțului: Întâmpinând o împotrivire atât de

neaşteptată, Habarnam rămase cu gura căscată de uimire, iar poeta, folosindu-se de
ezitarea lui, îi întoarse spatele şi porni să urce fără grabă scara.
5. Ce atitudine are Habarnam în enunțul:
1. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte:

Aritmetică - poveste-

nesiguranță- chioșcului

2. Explică:

 rolul virgulei din secvența „Doamna țipă, clasa hohotește, eu zbier, în ultima bancăDodi și Sandu
stau smeriți.””.
__________________________________________________________________________________
____
__________________________________________________________________________________
 rolul semnului întrebării ,,Un bazin de înot oare?”. ________________________________________

3. Alcătuiește trei enunțuri în care cuvintele „pui”, „o” și „fiu”, scrise în text cu litere înclinate, să fie
alte părți de vorbire decât sunt în text. Menționează ce părți de vorbire au devenit în enunțurile
alcătuite de tine.

4. Alcătuiește enunțuri diferite în care verbul „ a sări” să fie:

 Subiect

 Predicat

 Parte secundară de propoziție

5. Menționează trei forme diferite ale verbului a sări la trecut.

6. Precizează funcția sintactică a următoarelor cuvinte:

Spre școală-

Grele-

Din turtă-

Îl-

Dau-

7.Realizează o propoziție urmărind schema:

C(pron)+ PV (prez)+C(sust)+S(subst)+A (adj)

8.Rezumă în șapte rând8. Construiește enunțuri în care substantivul ,,foc”să aibă următoarele funcții
sintactice:

Subiect-

Parte secundară de propozitie-

Nume predicativ-
9.Rezumă în șapte rânduri textul dat.

10. Formulează trei idei principale care se desprind din textul dat.

Scrie un text de 10-15 rânduri despre cartea care te-a marcat cel mai mult. Arată prin ce te-a
impresionatatunci și cum o percepi astăzi. Ai în vedere următoarele sugestii:

- oferă informații despre titlul ți autorul cărții, despre cum arăta cartea, despre ilustrațiile
acesteia sau despre oricare alt amănunt de care îți aduci aminte;
- relatează pescurt subiectul;
- exprimă-ți opinia despre cartea aleasă
- formulează o idee referitoare la ce inseamnă pentru tine lectura.
 Bunicul zice că în adâncul sufletului sunt o fată de la țară și are dreptate . aproape toată viața
mea, adică vreme de treisprezece ani, am trăit în Bybanks, statul Kentuky. De fapt, Bybanks nu e
decât un pâlc de case cuibărite pe un petic de pământ înverzit aflat pe malul râului Ohio. Cu mai bine
de un an în urmă tata m-a smuls ca pe o buruiană din locul acela și m-a mutat, împreună cu toate
lucrurile noastre(ba nu, asta nu-i chiar așa, fiindcă n-a luat castanul, arțarul, șura cu fân și iazul în care
înotam). După ce am mers aproape cinci sute de kilometri spre nord , tata a oprit mașina în fața unei
case din Euclid, Ohio..

- Și copaci nu sunt? Am întrebat eu. Aici o să locuim?

- Nu, a spus tata. Asta e casa lui Margaret.
Atunci s-a deschis ușa și în prag a apărut o femeie cu părul de un roșu-turbat. M-am uitat în
dreapta, apoi în stânga. Casele de pe strada pe care opriserăm erau îngrămădite unele într-
altele ca niște căsuțe pentru păsărele.
(Povestește-mi ceva- Sharon Creech)

1. Găsește câte un sinonim pentru următoarele cuvinte:

Cuibărite- opriserăm-
Petic- a spus-

2. Indică numărul de litere și de sunete al următoarelor cuvinte din textul dat:

Chiar deschis-
Cinci copaci

3. Scoate din textul dat câte unverb la trecut, un adjectiv și un substantiv propriu.
4. Analizează morfologic și sintactic cuvintele subliniate din textul dat.
5. Explică utilizarea semnelor de punctuație din fiindcă n-a luat castanul, arțarul, șura cu fân
și iazul.
6. realizeazăfamiliade cuvinte pornind de la substantivul suflet.
7. explică în 5-6 rânduri semnificația următorului enunț: tata m-a smuls ca pe o buruiană din
locul acela și m-a mutat, împreună cu toate lucrurile noastre(ba nu, asta nu-i chiar așa,
fiindcă n-a luat castanul, arțarul, șura cu fân și iazul în care înotam)
8. Include următoarele cuvinte în expresii:
Ghiocel-
Păpădie-
Lac-
Soare-
9.Realizează un text descriptiv în 15-20de rânduri în care să descrii un colț de natură
integrând expresiile găsite.
 PARTEA I
(48 DE PUNCTE )
Citeşte textul:
Pregătindu-se pentru începerea unui nou an școlar, bătrânul învățător făcea ordine în
sertarul său din cancelarie. Erau acolo teancuri-teancuri de tot felul de caiete: de
compunere, de gramatică, de dictare...
Erau multe caiete în care creionul roșu nu pășise niciodată. Se aflau însă și câteva
zgâriate parcă la sânge de mina roșie și, când dădea de ele, bătrânul învățător ofta.
Și astfel, răsfirând caiet după caiet, a simțit de la o vreme că a obosit și și-a ridicat
ochelarii pe frunte. Așa, fără ochelari, literele s-au micșorat dintr-o dată, paginile s-au albit
ca prin farmec, greșelile subliniate cu roșu au pierit fără urmă. Bătrânul învățător s-a
cufundat într-o dulce visare: „Ce bine ar fi să fie așa!” a murmurat el. „Chiar de mâine, din
prima zi a anului, să nu mai fie nicio greșeală de scriere în niciun caiet...”
(Mircea Sântimbreanu - Se caută o greșeală)
Rezolvă următoarele sarcini de lucru, pornind de la textul dat.
A. 1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
6 puncte
a) Expresia s-a cufundat în visare înseamnă:
a. a adormit. b. a început să viseze la ceva. c. a intrat cu capul într-un
lichid.
b) Sensul asemănător al verbului nu pășise este:
a. nu mersese. b. nu înaintase. c. nu lăsase semne.
c) Sensul opus pentru a murmurat este:
a. a strigat. b. a șoptit. c. a spus.
2. Alcătuiește un enunț în care cuvântul mina să aibă alt sens față de cel din text.
6 puncte
3. Subliniază varianta corect despărțită în silabe:
6 puncte
în-ce-pe-rea / înce-pe-rea / î-nce-pe-rea
ni-ci-un/ ni-ciun / nici-un
mi-cșo-rat / mic-șo-rat / mic-șor-at
4. Explică folosirea ghilimelelor în secvența „Ce bine ar fi să fie așa!” a murmurat el.
6 puncte
5. Completează tabelul următor, precizând partea de vorbire/valoarea morfologică şi
funcția sintactică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text, menționate și în coloana din
stânga. 6 puncte
Partea de vorbire Funcția
(Valoarea morfologică) sintactică
învățător
de ele
dulce
B.
1. Identifică locul și timpul în care se petrec întâmplările.
6 puncte
2. Transcrie fragmentul care prezintă dorința învățătorului.
6 puncte
3. Precizează două trăsături ale personajului din textul citat.
6 puncte
 PARTEA A II-A
(30 DE PUNCTE)
Redactează o compunere de 15-20 rânduri, în care să foloseşti 5 cuvinte alese de tine
din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.
Cuvinte selectate:____________________, ___________________,
___________________,
NOTĂ:
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de
punctuație şi de exprimare, respectarea limitelor de spațiu indicate).
Din oficiu se acordă 10 puncte. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
A. Citeşte, cu atenţie, testul de mai jos, apoi răspunde cerinţelor

O
"Priveşti
nouă viaţă
de peastăzi
potecade ce
viaţa
urca-n
veche
deal
legi,
la noi,

Dau
Din zbor
muguri
întâia
pretutindeni
barză cumdin
cade
veştedele
pe zăvoi.
crengi.

Cu
Veziapa
trenul
ei lumina
care intra
ţi-a botezat
încet decâmpia.
tot în gară

Ce
Şi omul
pace care
e pe sapă
omul şiînplugul
alb ce care
sapăară.
via,

1. Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru:

potecă -_______________________________; urcă -_____________________________

nea -_________________________________; veştede –
2. Desparte în silabe cuvintele:
deal -_________________________________; întâia -
ară - _________________________________; adâncul -

2. Transcrie din text:

un substantiv comun____________________; un substantiv proprie---- un pronume
personal______; un verb____; un cuvânt de legătură______

3. Alcătuiţi două enunţuri în care cuvântul „noi” să aibă sensuri diferite.

4. Transformaţi următoarele adjective în substantive şi apoi în verbe:

substantiv verb
trist ----> ---->
________________ __________________
verde ----> ---->
_______________ __________________

S P C At
Alcătuiţi un enunţ după următoarea schemă: subst .c + vb. + subst .c + adj
B. Scrie o compunere cu titlul „Toamnă aurie” în care vei folosi cuvintele (îmbinările de
cuvinte) :
„frunze arămii”, „văzduh”, „cerul plânge”. „rătăcite”, „poteci” (subliniază-le în
compunere)
În compunerea ta, trebuie:
 să respecţi convenţiile specifice unei descrieri;
 să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de compunere;
 să foloseşti în compunere cuvintele (îmbinările de cuvinte) cerute;
 să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.
 1. Se dă textul :

„ Petrişor era ciobănăşul satului. El pornea dimineaţa cu oiţele sătenilor spre pajiştile bogate. Le
îngrijea cu drag, le cânta şi seara cobora cu ele la casele oamenilor.
Într-o zi, pe când îşi veghea mioarele, îi apăru înainte un bătrânel:
- Băiete, te-am văzut cu câtă dragoste îţi îngrijeşti turma şi vreau să te răsplătesc.
- Dar cine eşti tu?
- Eu sunt Duhul Pădurilor şi stăpânesc aceste locuri. Vino cu mine să-ţi alegi un dar!”
(Victor Eftimiu, Fluierul ciobănaşului)

Cerinţe:
a. Ce meserie avea Petrișor? (4 p)
b. De ce vrea să-l răsplătească Duhul Pădurilor pe Petrişor? (4 p)
c. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru următoarele cuvinte din textul dat: dimineaţa, bogate, zi,
bătrânel.(8 p)

d. Precizează ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate în textul de mai sus. (6 p)

e. Transformă dialogul din textul de mai sus în povestire.(vorbirea directă în vorbire indirectă) (6p)

2. Încercuiește forma corectă: (10p)

„Pe malul lacului se zăreau doi copii/copiii care se jucau. Lângă iei/ei se afla şi un câine.
Aceasta ia/i-a rupt tricoul unuia dintre micuţi. Stăpânul la/l-a certat şi apoi sau/s-au dus către cabană.
Cel/ce-l deal/de-al doilea copil s-a /sa întristat şi a rugat-o pe mama sa/s-a să-i/ săi cumpere şi lui un
câine.”

3. Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru: luptă, cinstit, deştept, prieten. (8p)
4. Desparte în silabe următoarele cuvinte: floare, obiceiuri, îmbătrânit, vecin. (8p)
5. Construieşte o propoziţie în care să folosești un pronume personal, un verb, un substantiv
comun și un adjectiv. (8p)
6. Alcătuieşte un text de 10 – 12 rânduri în care să povesteşti ce crezi că s-a întâmplat după ce
Petrişor şi-a ales drept dar un fluier fermecat. Dă un titlu potrivit textului tău. (28 p: 18 p compoziţie,
10 p redactare)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Succes!

 Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie apoi răspunsurile pentru fiecare dintre cerinţele de mai
jos.

,, S-a iscat un vârtej ca din senin. (. . . ) şi dacă de pe jos fura flori, pene şi hârtii, de pe o
ramură luă un cărăbuş mititel, castaniu, cu aripile fragede, cu ochişorii ca două neghiniţi. Cărăbuş de
primăvară. ( . . . )
Vârtejul şi-a făcut gustul, (. . . ) apoi s-a topit deodată. ( . . . ) Iar cărăbuşul căzu pe o bucăţică
de hârtie albă şi rămase acolo, ameţit. Când s-a trezit, privi împrejur: un drum prăfuit. Şi din capătul
drumului, ţanţoş, cu pieptul în platoşă, cu pintenii ascuţiţi, venea un cocoş. ,, Ia ! Scap de unul, şi dau
peste altul, îşi zise cărăbuşul; ăsta mă-nghite!” Cocoşul s-a apropiat, s-a uitat cu un ochi la cărăbuş, şi
a trecut mândru înainte. ,,Am scăpat!” gândi cu bucurie cărăbuşul, şi se întoarse să privească după
cocoş. ( . . . ) Cărăbuşului nu-i venea să-şi creadă ochilor că mai e în viaţă. ( . . . ) Ia să zboare acuma,
cât putea mai repede, de-acolo, pe vreo creangă de copac. Să-şi încerce aripile. Şi le desfăcu. În clipa
aceea, un pui de sturz, mai mărişor ceva decat o nucă, zbură spre el. ,, Ei! De aşa paseri mici, mai de
seama mea, mi-i drag şi mie”, gândi cărăbuşul, pregătindu-se chiar să dea sturzului << ziua bună>>.
Dar sturzul se lăsă lângă bucăţica de hârtie, deschise pliscul, apucă, cu lăcomie, cărăbuşul şi: hap! hap!
mai să se înece, îl înghiţi.
Sărăcuţul cărăbuş!”
( E. Gârleanu, Sărăcuţul!. . .)
Partea I ( 16 puncte )
1. Transcrie, din text, un enunț
exclamativ……………………………………………………………………..... (3p)
2. Precizează anotimpul în care are loc acţiunea.
……………………………………………………………….. (3p)
3. Ce sentiment este sugerat în ultimul enunţ al textului?
(3p)
.......................................................................................................................................................
...............................
4. Scrie, în maxim patru rânduri, care crezi că este învăţătura ce se desprinde din text.
(6p)
5. Transcrie, din text, două cuvinte care aparțin câmpului lexical al
naturii ........................................................... (6p)
6. Scrie sinonime pentru cuvintele creangă și
clipă. ............................................................................................. (6p)
7. Desparte în silabe cuvintele: vârtejul şi
viaţă. ..................................................................................................... (6p)
8. Scie trei forme diferite ale verbului a topi la trecut.
9. Identifică un pronume personal şi un
adjectiv. ................................................................................................... (6p)
10. Indică funcţia sintactică a cuvântului un vârtej din primul enunţ al textului.
………………………………... (3p)
11. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.
(8p)
12. Alcătuieşte enunţuri cu două sensuri diferite ale cuvântului ochi.
(6p)
Partea a III-a (25 puncte )
Povestește, în maxim 10 rânduri, fragmentul dat.
 Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
                        Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură,
                        În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
                        Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.
 
                        El se-nalţă de trei suliţe pe cereasca mândră scară
                        Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară,
                        Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi
                        Ce răzbat prin frunze-uscate şi s-arată drăgălaşi.
 
                        Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.
                        Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
                        În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii
                        Ard movili buruienoase, scoţând fumuri cenuşii.
  (Dimineața- Vasile Alecsandri)

1. Formulează trei enunțuri în care să evidențiezi frumusețea momentului descris, valorificând

informațiile din textul dat.
2. Selectează și transcrie cuvinte din câmpul semantic al primavării.
3. Analizează părțile de vorbire subliniate în text.
4. Precizează tema poeziei într-un enunț.
5. Formulează două propoziții exclamative în care cuvântul mândră să aibă înțelesuri diferite.
Precizează în paranteză sensul găsit.
6. Oferă sinonime pentru următoarele cuvinte: se-nalță, june, mândră.
7. Explică folosirea cratimei în sintagma păsărelele-și.
8. explică în 5-6 rânduri semnificația primei strofe.
9. rescrie enunțurile de mai jos, corectând formele scrise greșit.
Venii-ar rău săi vie!
Tu ai fi vroit să mergi cu noi dacă ț-ar place să înoți.
Ducemași și maș tot duce.
10. Redactează o compunere, de 15-20 erânduri, în care să povestești o întâmplare reală/ imaginară
petrecută în timpul unei tabere de vară. Folosește narațiunea și dialogul.
1. Precizează sensurle din context ale cuvintelor:
Sucit cu chiu cu vai
Sărman de părinți loază

2. Motivează folosirea virgulei în secvențele ,,....dascălul, un om foarte serios, a venit...”, Babo, dă-lla
meșteșug”.
3. Analizează morfologic și sintactic cuvintele subliniate în text.
4. Scrie familia de cuvinte a termenului:om
5. Scrie propoziții in care verbul a alerga să aibă următoarele funcții sintactice:
Subiect
Complement
Predicat
6. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă.
7. Explică, în 4-5 rânduri, semnificația fragmentului: ,, Poate meșteșugulsă-i dea de căpătâi, că nu-i de
școală, e copil sucit, una-l întrebiși alta răspunde”.
8. Imaginează-ți că ești coleg de clasă cu Cănuță. Alcătuiește-i portretul în 7-8 rânduri.
9. Realizează o propoziție după schema: A (numeral)C (subst) A (adj) P (vb la trecut) C ( subst) S
(pronume).
10. Alcătuiește o compunere ,de 15-20 de rânduri, în care să povestești o întâmplare reală/
imaginară și în care integrezi 5-6 cuvinte din câmpul lexical al circului.
in

1. Notează câte un cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare dintre cuvintele:

dereticatul, ecoul, conversației 6 puncte

2. Analizeazǎ morfologic şi sintactic cuvintele subliniate din următorul fragment:

”Era o mare uşurare să vadă oameni, chiar dacă îl ignorau.” 6 puncte

3. Transcrie o propoziție simplă și una dezvoltată din textul dat. 4 puncte

4. Cum îți explici atitudinea slujnicei față de Tom? Motivează răspunsul în cel mult

6 rânduri. 6 puncte

5. Explicǎ ȋn 5-6 rȃnduri semnificaţia secvenţei: „Vizibilitate... invizibilitate... Dacă

era invizibil pentru oamenii din grădină, nu se întâmpla la fel pentru unele dintre

animalele de-acolo. ” 10 puncte

II. Scrie o compunere de 20-25 de rânduri în care să povestești o întâmplare ca o

posibilă continuare a textului dat, în care să apară alături de Tom și un personaj

imaginar.

În compunerea ta, vei avea în vedere:

- să dai un titlu expresiv şi original compunerii; 6puncte

- să ȋncadrezi ȋn timp şi spaţiu ȋntȃmplarea; 6 puncte

- să urmǎreşti succesiunea logicǎ a ideilor unei ȋntȃmplǎri, respectȃnd structura unei

astfel de compuneri; 10 puncte

- sǎ foloseşti descrierea şi naraţiunea; 6 puncte

- sǎ realizezi un portret fizic şi moral al unui personaj imaginar; 10 puncte

Notă:

Se acordă 20 de puncte pentru redactarea ȋntregii lucrǎri.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește cu atenție textul :

„A fost odată un băiețel pe care îl chema George.

Nu numai că era cel mai neastâmpărat din satul lui, dar și din satele dimprejur. Într-o seară,
împreună cu alți ștrengari de vârsta lui, toți plini de încântare, asculta, lângă vatră, povestea
aventurilor unui veteran de război*.

Povestitorul se afla în momentul cel mai interesant al istorisirii sale :

Marele oraș al Norocului, povestea el, se află pe culmea unui munte atât de înalt, încât puțini oameni
se pot lăuda că au ajuns în vârful lui. Acolo, aurul umblă singur pe străzi […] Casele sunt făurite din
aur, ca și pereții groși ai fortărețelor, iar turnurile sunt făcute din niște diamante uriașe, tăiate într-un
fel anumit. Străzile sunt pavate cu monezi de aur, mereu nou-nouțe, pentru că, de îndată ce nu mai
strălucesc, altele, care sclipesc de-ți iau ochii, le iau locul. Pietrele de pe jos, de care te împiedici
destul de des, sunt briliante mari cât nucile.

Pentru a ajunge la noroc sunt două drumuri, dintre care unul foarte lung și plin de piedici […] Dacă
vei izbândi și, în sfârșit, vei doborî toate obstacolele, vei ajunge acolo bătrân și istovit, iar bogățiile
nu-ți vor mai fi de niciun folos. Celălalt drum este drept și scurt, dar...

Fără să mai asculte, băiatul alese cel de-al doilea drum, neștiind că tributul pentru a-și atinge scopul
va fi mult prea mare pentru un copil.

( Jose Munoz Escmez, Orașul Norocului )

*veteran de război – bărbat în vârstă care a participat la unul sau mai multe războaie

A. 45 p. Scrie răspunsuri pentru fiecare dintre cerințele de mai jos :

1. Gasește cuvinte cu sens asemănător pentru următoaele cuvinte din text: ștrengari,

strălucesc, piedici, povestitorul.

2. Precizează cuvintele cu sens opus pentru : interesant, des, scurt.

3. Desparte în silabe cuvintele: aur, obstacolele, neștiind.

4. Motivează scrierea cu literă mare a cuvîntului Norocului.

5. Pecizează ce sunt ca părți de vorbire cuvintele : vei doborî, al doilea, el.

6. Alcătuiește trei propoziții în care cuvîntul ”norocul” să fie, pe rând, : subiect, atribut,

complement.

B. 10 p. Răspunde la următoarele întrebări :

a. Care este starea copiilor atunci când ascultă istoriile veteranului de război ?

b. Câte drumuri duc spre orașul Norocului și prin ce se deosebesc unul de celălalt ?

C. 35 p. Scrie o compunere imaginativă de 10-15 rînduri în care să prezinți

aventurile lui George plecat spre orașul Norocului pe drumul cel mai scurt.
Vei avea în vedere următoarele aspecte :

 Respectarea celor trei părți ale compunerii;

 Prezentarea, în ordine cronologică , a întâmplărilor trăite de George;

 Integrarea, în compunere, a structurilor ”aurul umbla singur pe străzi”,

”biliante mari cât nucile”, ”pentru a-și atinge scopul”

 Respectarea regulilor de ortografie și de punctuație;

 Propunerea unui titlu sugestiv.

Citeşte cu atenţie textul :

“Vasile Cocoloş – zis şi Exploratorul – hoinărea de când se ştia prin toată lumea. Nu avea astâmpăr.
Era mereu în căutare de necunoscut. Îi plăcea la nebunie să descopere locuri noi, oameni deosebiţi,
poveşti extraordinare. Plecările lui aveau însă şi un scop precis, nu erau doar călătorii de dragul
aventurii. Vasile Cocoloş îşi căuta rădăcinile. Era dornic să ştie cât mai multe despre rudele şi
strămoşii lui. Voia mai ales să afle de unde vine numele acesta care, pentru mulţi, era tare ciudat.
Astfel îşi construise de-a lungul timpului un arbore genealogic stufos şi descoperise lucruri foarte
interesante.e pare că era cel puţin la a şaptea generaţie de Cocoloşi. Vasile avea în familia lui
învăţători, medici, avocaţi, dar şi circari, marinari, chelneriţe şi balerine care trăiseră prin cele mai
îndepărtate locuri.

Tot umblând prin lume, Vasile Cocoloş a aflat şi a văzut multe. Într-o bibliotecă unde a intrat la un
moment dat să caute nişte documente, a citit, absolut întâmplător, un articol în care se spunea că
viaţa pe Pământ ar fi apărut după ce a suflat cineva în nările unui cocoloş de pământ. De atunci,
Vasile a început nu doar să fie curios de rădăcinile numelui lui, ci să fie şi foarte mândru de acest
nume care, aşa cum aflase deja, era la originea lumii.

În expediţiile lui, Vasile a ajuns în locuri care mai de care mai bizare. Într-o ţară pe care a vizitat-o,
oamenii îşi puteau folosi, de exemplu, al treilea ochi. Nu mai aveau nevoie de cei doi ochi, pentru că
vedeau totul cu ochiul minţii şi al sufletului. Vedeau fără să se uite propriu-zis. “

(Laura Grünberg, Cocoloş Free Zone)

A. (45 puncte)

Scrie răspunsuri pentru fiecare din cerinţele de mai jos :

1. Transcrie, din textul dat, două trăsături ale lui Cocoloş. 4 puncte

2. Desparte în silabe cuvintele: astâmpăr, rădăcinile, genealogic, expedițiile. 4 puncte

3. Dă exemple de cuvinte cu sens opus pentru: deosebiți, interesante, ar fi apărut. 6 puncte

4. Motivează scrierea cu literă mare a cuvintelor Pământ și Cocoloși. 6 puncte

5. Construiește o propoziție după următoarea schemă: S – ATR –P – C – ATR. 5 puncte

6. Precizează ce părţi de propoziţie şi ce părţi de vorbire sunt cuvintele subiniate din secvența:
Plecările lui aveau însă și un scop precis, nu erau doar călătorii de dragul aventurii. Vasile Cocoloș își
căuta rădăcinile. 10 puncte

7. Explică, în 3 -5 rânduri, mesajul următorului fragment din text: „Într-o țară pe care a vizitat-o,
oamenii își puteau folosi, de exemplu, al treilea ochi. Nu mai aveau nevoie de cei doi ochi, pentru că
vedeau totul cu ochiul minții și al sufletului. Vedeau fără să se uite propriu-zis.” 10 puncte

B. (45 puncte)

Alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri în care să îţi descrii prietenul cel mai drag.

Pentru a realiza compunerea, vei avea în vedere :

 Să respecţi caracteristicile acestui tip de text. 10 puncte

 Să prezinţi locul şi timpul. 4 puncte

 Să precizezi două trăsături fizice. 4 puncte

 Să precizezi două trăsături morale. 4 puncte

 Să explici de ce îţi este cel mai drag prieten. 10 puncte

 Să respecţi regulile de ortografie şi de punctuaţie. 10 puncte

 Să respecţi numărul de rânduri precizat în cerinţă. 3 puncte

Citeşte cu atenţie textul :

„A intrat acum două luni, în casă, cu tihnă şi simplicitate. Venea pentru întâia oară şi totuşi s-ar fi zis
că a mai fost şi că-i aparţinuse ceva din apartamentul nostru, atât de familiară îi era căutătura
galbenă, atât de sigur pasul, mut şi lin, cu care îşi ducea silueta de catifea prin odăi. Împărăteasa
pământului întreg nu ar putea să aibă o gleznă mai fină, o linişte mai aristocratică, o stăpânire de sine
mai liniştită, un stil mai suav decât pisica noastră străină.

-De unde vii tu, neagră ca bezna tare şi suplă ca o ceaţă din întunecime şi cum s-a întâmplat să-ţi
alegi loc tocmai căminul nostru sălaş? Ai mai fost vreodată pe la noi, pe când lipseam, în timpul
somnului nostru sau al călătoriilor noastre pe lacurile dintre trestii? Cum de-ai nimerit aici? Poate că
te-a trimis cineva, pe care nu-l cunoaştem, şi care se gândeşte la noi...

-Miau! răspunde pisica şi luminile de aur ale ochilor ei lunatici s-au ridicat spre noi, cu ştiinta că
întâlnesc privirea noastră. […]

- Fiindcă venişi neaşteptată, fii binevenită, mâţă. Uite sofaua: ţi-o dăruiesc. Uite oglinda, în care ai să
te găteşti. În farfuria de porţelană cu două flori de smalţ vei avea un izvor de apă pentru guriţa ta, ca
o foaie de garoafă palidă şi roză. Copiii ţi-o vor umple în fiecare zi cu doniţa lor de cristal. Uite copiii...
[…] Baruţu, care n-a mai văzut o pisică, e mişcat adânc şi Miţura, care a mai văzut pisicile pestriţe, e
impresionată de culoarea ei, negru-n negru, de mănuşile de velur ale labelor, moi ca nişte pensule de
pictură. Bunica ştie mai multe lucruri adevarate ca noi şi tălmăceşte pisica şi culoarea ei, purtătoare
de noroc.

Pisica nu a mai plecat de la noi. Pe o perină mare de mătase, uşoară ca o umbră cu broderii de fir, ea
doarme zi şi noapte, ca şi cum trebuie să se odihnească toată viaţa de o grea opintire, pe care ar fi
făcut-o din răsputeri într-altă existenţă.”

(Tudor Arghezi, O pisică)

A. (55 puncte)

1. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru următoarele cuvinte din text: „străină”, „să alegi”,
„întâlnesc”, „vor umple”. 4 puncte

2. Transcrie un grup de cuvinte din care să reiasă generozitatea gazdei. 4 puncte

3. Precizează numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceață, cineva, ei, existență. 8
puncte

4. Alcătuieşte o propoziţie dezvoltată după schema următoare: C-A-P-C 8 puncte

5. Numeşte ce sunt ca părţi de propoziţie şi ca părţi de vorbire cuvintele subliniate din secvenţa:
„Venea pentru întâia oară şi totuşi s-ar fi zis că a mai fost şi că-i aparţinuse ceva din apartamentul
nostru, atât de familiară îi era căutătura galbenă, atât de sigur pasul, mut şi lin, cu care îşi ducea
silueta de catifea prin odăi.” 10 puncte

6. Formulează, ca enunț, ideea principală a primului alineat. 10 puncte

7. Explică, în 3-5 rânduri, ce înţelegi din fragmentul: „Ai mai fost vreodată pe la noi, pe când lipseam,
în timpul somnului nostru sau al călătoriilor noastre pe lacurile dintre trestii? Cum de-ai nimerit aici?
” 11 puncte

B. (35 puncte)

Alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri în care prezinți una dintre cărțile pe care le-ai citit și care
te-a impresionat în mod deosebit.

Pentru a realiza compunerea, vei avea în vedere :

 să precizezi titlul și autorul cărții; 3 puncte

 să prezinți două caracteristici ale cărții; 10 puncte

 să aduci două argumente prin care să justifici de ce ți-a plăcut cartea; 10 puncte

 să respecţi regulile de ortografie şi de punctuaţie; 10 puncte

 să respecţi numărul de rânduri precizat în cerinţă. 2 puncte

 Prietenul meu

de Ioana Pârvulescu

Nu știu dacă ați observat și voi: e câte o zi care pornește prost și-apoi te zgâlțâie întruna, ca o
mașină condusă de un șofer începător pe un drum cu gropi. Așa a fost marțea în care urma să dăm
teza la matematică. Prima teză din viața mea. Nu-mi făceam griji, pentru că – nu vreau să mă credeți
un lăudăros – sunt cel mai bun din clasă la matematică. Ia întrebați-mă care e suma dintre produsul și
câtul numerelor 27 și 9 și vă spun într-o clipă. Am deja rezultatul. Dar mai bine vă las pe voi să
socotiți, ca să vă mai antrenați pentru teza voastră, dacă sunteți cumva tot într-a V-a.

În schimb, la română am mereu probleme. Bunica le repetă adesea vecinilor noștri: „Bogdan
– ăsta sunt eu – e foarte bun la matematică, iar Claudia la română.“ Claudia e sora mea și e într-a
VIII-a. E genul de fată care vorbește cu florile, cu păsările, chiar cu norii, dar e cam neîndemânatică
atunci când are de-a face cu oamenii. Eu n-am vorbit niciodată cu vreo floare, ce să mai spun de
norii cei schimbători, în care soră-mea vede fel de fel de ciudățenii: cai de mare, canguri, farfurii
zburătoare cu extratereștri cu tot. În rest, semănăm bine, avem ochi verzi, gene lungi (gene de fată,
cum mi se spune mereu), păr castaniu ondulat, doar că eu am o șuviță pe frunte, pe când ea are părul
dat pe spate și prins într-o coadă cu elastice în culori fosforescente. Claudia n-are niciodată probleme
cu literatura, i se pare o joacă, așa că uneori o rog pe ea să-mi facă tema, că nu i-ar lua mai mult de
zece minute. Până acum n-am reușit s-o conving nici măcar o dată, habar n-am de ce. Tocmai pentru
ziua aceea de marți, aveam de făcut o compunere cu titlul „Prietenul meu cel mai bun“. Profesorii de
română dau mereu teme despre prieteni și prietenie. Oare de ce? Mi-am făcut singur-singurel
compunerea, care mi-a ieșit cam scurtă, mai exact de trei fraze, și cam seacă, dacă înțelegeți ce vreau
să spun, însă apoi mi-a venit o idee genială. Adică așa mi se părea mie, că e o idee genială, deși
Claudia a spus îngrozită:

— E o nebunie, nu cumva să îndrăznești!

Dar eu – vă rog să nu mă credeți iarăși lăudăros – sunt îndrăzneț, pe când Claudia, cum spune
și tata, e cam fricoasă. Am preferat să n-o iau în seamă.

Cum spuneam, ghinioanele au început din zori: m-am trezit mai târziu decât oricând și apoi
mi-am căutat zece minute ochelarii, pe care mereu îi las pe unde se nimerește. Ei, da, am ochelari,
sper că nu vă deranjează asta, toată lumea îmi spune că-mi stau bine. Ca să nu întârzii, n-am mai
mâncat și am luat-o la fugă în viteza a patra. Afară ploua teribil, ceea ce complica planul meu despre
care o să aflați un pic mai târziu. Știu că vă pun răbdarea la încercare, dar profesorii noștri spun
mereu că răbdarea e o calitate esențială în viață și că trebuie să ne-o educăm de mici. Eram la un
stop, la trecerea de pietoni.

1. (4p) Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător pentru sensurile din text ale cuvintelor
subliniate:

Ați observat- pietoni-

Esențială- fel de fel-

 2. (2p) Explică:

 rolul virgulei din secvența „. E genul de fată care vorbește cu florile, cu păsările, chiar cu
norii, dar e cam neîndemânatică”.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
 rolul ghilimelelor din al doilea alineat.
__________________________________________________________________________________
____ _____________________________________________________________________________

3. (6p) Alcătuiește familia lexicala a următoarelor cuvinte: nor și prieten(4 termeni)

4. (6p) Alcătuiește enunțuri diferite în care verbul „ a începe” să fie:

 Subiect

 Predicat

 Parte secundară de propoziție

5. (3p) Transcrie subiectele următoarelor predicate scrise în text cu litere îngroșate

:  Ați observat-

 Repetă-

 N-are-

6. Scrie propoziții în care substantivul prieten

-să determine un substantiv

-să determine un verb

7. 2p)Cum explici decizia povestitorului de a ne dezvălui planul acestuia ,,mai tărziu”.

Răspunde în 15-30 de cuvinte.

8. (3p) Explică, în minimum 20 de cuvinte, fragmentul îngroșat din text.

Partea a II-a 15 de puncte

Descrie o întâmplare reală/ imaginară într-o zi de marți. Scrie o compunere de minimum 100 de
cuvinte în care să ai în vedere următoarele:

 menționarea titlului;

 includerea enunțului: „ghinioanele au început din zori”.

 introducerea în compunere a unui subiect multiplu, alcătuit dintr-un pronume personal și două

substantive;
 respectarea regulilor de exprimare corectă și literară;

 respectarea limitei inferioare a numărului de cuvinte