Elev:Oana Andreea Amarinei

Clasa: AMG II A

Profesor : Corina Burculet

Măsuri de profilaxie în cazul infecțiilor oculare

1.Măsuri de prevenire primară

• Educare populaţiei pentru îngrijirea ochilor;

• Spălare cu apă, zilnic şi frecvent dacă se lucrează în medii cu praf;

• Nu se duce mâna murdară la ochi;

• Nu se îndepărtează corpii străini de către persoanele necalificate(dacă sunt corpi mici se face
spălare cu apă din abundenţă)

• Folosirea obiectelor individuale pentru toaleta feţei;

• Nu se vor freca ochii deoarece produc mici traumatisme ale conjunctivitei şi conreei;

• Nu se vor folosi substanțe iritante;

• Controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice al nou-născutului.

Igiena vederii

• Sura de lumină trebuie să vină din stânga în timpul scrisului, cititului, lucrului;

• Distanţa pentru scris, citit 25-30 cm;

• Lumina artificială focalizată pe hârtie;

• La soare puternic purtarea de ochelari fumurii;

• Persoane care exectută atenţie mare ce necesită concentrarea vederii vor face pauze privind la
distanţă;

• Sudorii vor purta ochelari de protecţie;

• Privitul la TV: 2- 5 m aşezat la înălţimea ochiului;

• Se recomandă alimentaţia completă, necesar de proteine, vitamine A,C şi D;

• Examen permanent al vederii pentru bolnavii cu boli generale(HTA, diabet zaharat);

• Îndrumarea către oftalmolog a persoanelor cu cefalee.

2.Măsuri de prevenire secundară

a)În cazul infecţiei ochiului:

•Îndrumarea bolavului către medicul specialist pentru a trata în mod corect aceste infecţii;

•Educarea bolnavului – evitarea transimiterii infecţiei şi la ochiul sănătos sau la alte persoane.

b)în cazul deficienţelor de vedere:

•educarea bolnavilor care necesită corectarea vederii cu ochelari, să-i poarte conform prescripţiilor;
•educarea bolnavilor să-şi cureţe ochelarii folosind un material moale;

•prezentarea la control periodic;

•educarea purtătorilor de lentile de contact.

3.Măsuri de profilaxie terţială

• Educarea bolnavilor cu diferite afecţiuni de vedere;

• Să nu desfăşoare o activitate care să suprasolicite vederea;

• Îndrumarea bolnavilor cu cataractă pentru operaţie;

• Reintegrarea socială şi profesională a ambilopilor prin îndrumarea către diferite maserii(maseor,

cartonar)

a)Evaluarea morfo-funţională a ochilor si anexelor sale

• Examenul anatomic se realizează la lumina zilei;

• Instrumentar si iluminat

• Se evidenţiază pleoapele, genele, conjunctivita;

• În camera obscură se examinează corneea, camera anterioară, irisul, pupila şi cristalinul

b) Determinarea acuităţii vizuale

• Se examinează vederea centrală cu ajutorul optotipului;

• Ochiul emetrop este cel care vede de la 5 m, ultimul rând;

c) Determinarea câmpului vizual

• Examinarea vederii periferice cu ajutorul perimetrului;

• Interpretarea se face utilizând o schemă tip pentru ochiul drept si alta pentru ochiul stâng;

d) Determinarea simţului cromatic

• Examinarea capacităţii bolnavilor de a distinge culorile.

e) Oftalmoscopia

• Evidenţiază fundul de ochi, straturile profunde ale ochiului, retina, corpul vitros, vasele retiniene,
pupila nervului optic.

f) Măsurarea tensiunii intraoculare

• Valori normale: 14 – 25 mm Hg;

• Valori crescute în glaucom.

g)Examene de laborator

• Secreţia conjunctivală – examen bacteriologic;

• Antibiograma;

• Sânge;
• Glicemie;

• Uree;

• Timp de coagulare;

• Timp de sângerare;

• Hemogramă(în vederea pregătirii preoperatorie)